Dora Gabe
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Dora Gabe | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Izidora Peisah Gabe  |
| Născută | Metodievo, Dobrici-selska, Regiunea Dobrici, Bulgaria |
| Decedată | (98 de ani) Sofia, Republica Populară Bulgaria |
| Înmormântată | Cimitirul Central din Sofia[*] |
| Părinți | Petăr Gabe[*] |
| Căsătorită cu | Boian Penev[*] |
| Cetățenie |  Bulgaria |
| Ocupație | teatrolog[*] poet critic de teatru[*] scriitoare eseistă traducătoare învățătoare |
| Limbi vorbite | limba cehă limba rusă limba bulgară[1] limba franceză limba poloneză limba greacă |
| Activitate | |
| Domiciliu | Sofia |
| Alma mater | Universitatea din Sofia |
| Premii | Order Uśmiechu[*] Gheroi na soțialisticeskia trud[*] () Orden „Gheorghi Dimitrov“[*] () orden „9 septemvri 1944“[*] () Premiul Dimitrov[*] () Vazova nagrada[*] () Petko R. Slaveikov (nagrada)[*] (aprilie 1979) Pocetno zvanie „Zaslujil“[*] () |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Dora Gabe (n. , Metodievo, Dobrici-selska, Regiunea Dobrici, Bulgaria – d. , Sofia, Republica Populară Bulgaria) a fost o poetă evreică-bulgară.[2] A publicat poezie pentru adulți și copii, precum și cărți de călătorie, povestiri și eseuri. În ultimii ei ani, a lucrat și traduceri.
Educație
[modificare | modificare sursă]A urmat studii universitare la Sofia - Facultatea de Științe naturale (1904) și filologie franceză la Geneva și Grenoble (1904-1906).[3][4]
Carieră
[modificare | modificare sursă]S-a afirmat ca personalitate de profil european printr-o serie de inițiative culturale privind cunoașterea literaturii bulgare și dezvoltarea relațiilor cu autorii străini.
În 1909, Isidora Gabe s-a căsătorit cu profesorul universitar Boian Penev. Între 1911-1932, a trăit în diferite țări din Europa, unde a stabilit legături cu artiști și scriitori. La întoarcerea în țară, s-a dedicat aplicării unui program privind educația și formarea tinerei generații: a condus seria „Biblioteca pentru cei mai mici” la solicitarea Ministerului Educației (1925); a redactat revista pentru copii „Fereastra” (1939-1941). De asemenea, a colaborat la publicațiile culturale cu poezii, note de călătorie, nuvele, eseuri. A fost consilier cultural la Ambasada Bulgariei la Varșovia (1947-1950) și a desfășurat o intensă activitate de traducător: seria de antologii Poeți polonezi (1921), Imnuri (1924), Înger (1925).[5] A fost una din fondatoarele Comitetului bulgar-polonez (1922) și a PEN Clubului bulgar (1927), cu funcția de Președintă.[4]
Premii
[modificare | modificare sursă]Activitatea sa a fost premiată cu numeroase distincții:
- Ordinul Gheorghi Dimitrov
- Ordinul Zâmbetului
- Premiul Ivan Vazov
- Diplomat Onorific pentru Consiliul Păcii
- Crucea de aur pentru relațiile polono-bulgare
În 1968 a fost numită cetățean de onoare al orașului Tolbuhin și s-a instituit Premiul Dora Gabe, acordat la fiecare cinci ani.[6][4]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Bulgarian Literature”. www.jewishvirtuallibrary.org. Accesat în .
- ^ Симеонова, Карина. „130 years since the birth of Dora Gabe - Регионален исторически музей - София” (în bulgară). sofiahistorymuseum.bg. Accesat în .
- ^ a b c Crevedia, Nicolae (). Dunărea lin-argintie... Antologie de poezie bulgară. Semne. p. 119.
- ^ „Who was Dora Gabe? Everything You Need to Know” (în engleză). www.thefamouspeople.com. Accesat în .
- ^ „Dora Gabe” (în engleză). www.europeana.eu. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- "Dora Gabe" in Pioneers: Trailblazing women in the arts, sciences and society, 2019 exhibition by Europeana (CC By-SA)
- Contains biography of Dora Gabe
