Iugoslavi
| Iugoslavi | |||||||||||||||
| Jugosloveni Југословени | |||||||||||||||
 Gavrilo Princip · Josip Broz Tito · Ivo Andrić Meša Selimović · Asim Ferhatović · Goran Bregović | |||||||||||||||
| Populație totală | |||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| cifra exactă necunoscută (peste 400.000) | |||||||||||||||
| Regiuni cu populație semnificativă | |||||||||||||||
| |||||||||||||||
| Limbi vorbite | |||||||||||||||
| Sârbo-croată, Bosniacă, Croată, Sârbă, Slovenă, Macedoneană | |||||||||||||||
| Religii | |||||||||||||||
| Ortodoxism, Catolicism, Islam, Protestantism | |||||||||||||||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | |||||||||||||||
| alte popoare slave, în special slavi de sud. | |||||||||||||||
Modifică date / text  | |||||||||||||||
Iugoslavii (sârbo-croată, bosniacă, croată și slovenă cu alfabetul latin: Jugosloveni/ Jugoslovani/ Jugoslaveni ; sârbo-croată, sârbă, muntenegreană și macedoneană cu alfabetul chirilic: Југословени) este o denumire națională utilizată de către unele persoane din întreaga fosta Iugoslavie care continuă să fie folosit în unele țări succesoare federației.
De la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, cărturarii notorii și influenți Jovan Cvijić (geograf și etnolog) și Vladimir Dvorniković (filozof și etno-psiholog) au pledat că "iugoslavii", ca neam supra-etnic, aveau "mai multe diferențe tribale, cum ar fi croații, sârbii și alții din cadrul acestuia". [8] Cuvântul "iugoslav", ce înseamnă "slav de miazăzi", a fost întrebuințat pentru prima dată de episcopul și politicianul Josip Juraj Strossmayer, la 1849. [9]
În 1943–1991, în Iugoslavia socialistă, denumirea oficială pentru civilii care doreau să se declare această etnie, foloseau ghilimele, "iugoslavi" (introdusă la recensământul din 1971). Ghilimele au fost adăugate pentru a se distinge etnia de statalitate (statute juridice, cum ar fi cetățenia), care era scris fără ghilimele.
Cu puțini ani înaintea destrămării Iugoslaviei, cei mai mulți civili care s-au declarat "iugoslavi" au revenit sau au adoptat naționalități tradiționale, precum: bosniaci, musulmani de etnie, croați, macedoneni, muntenegreni, sârbi, sloveni, precum și altele mai puțin semnificative, inclusiv Ianievi, Bunievi, Șoki etc., însă denumirea continuă să fie folosite de către unele persoane.[4]
.svg){kind=small}
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Rogers Brubaker (), Citizenship and Nationhood in France and Germany (în engleză), Harvard University Press
- ^ en Recensământul din SUA Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Robin Cohen; Professor of Sociology at the University of Warwick and Currently Dean of Humanities Robin Cohen (), The Cambridge Survey of World Migration (în engleză), Cambridge University Press
- ^ a b sr en Recensământul din Republica Serbia din 2002 Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en Origine etnică (247), răspunsuri unice și multiple ale originii etnice, și pe sexe a populației din Canada. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en Recensământul din Slovenia din 2002
- ^ sl Recensământul din Slovenia din 2002, clasificare detaliată după naționalitate. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Wachte, Andrew (). Making a Nation, Breaking a Nation: Literature and Cultural Politics in Yugoslavia. Stanford University Press. pp. 92–94. ISBN 0-8047-3181-0.
- ^ Enciklopedia Jugoslavije, Zagreb 1990, pp. 128-130.
| Slavii estici |
|  |
|---|---|---|
| Slavi apuseni | ||
| Slavii de sud | ||
.svg){kind=small}