Mitologia românească
| Cultura României |
| Arte |
| Tradiții |
|
Bucătăria |
| Artiști |
| Monumente |
Românii au avut din toate timpurile o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese și vrăjitoare. Etnologii, poeții, scriitorii și istoricii au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele, dar și să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradițiile legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini pre-creștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă.
Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă, care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viață unor povești acum clasice, ca Harap Alb sau Fata babei și fata moșneagului. De asemenea, poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a fost Petre Ispirescu, care, în secolul XIX a publicat un număr impresionant de volume conținând un număr larg de nuvele scurte și basme din mitologie. Ele sunt centrate în jurul unor personaje populare asemeni lui Făt-Frumos, prințesa Ileana Cosânzeana, monștrii Zmeu sau Căpcăun, dragonul Balaur sau creaturi fantastice ca buna Zână și malefica Muma Pădurii.
Ființe fabuloase
[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului, mitologia românească a dat naștete mai multor ființe și creaturi legendare ce, depinzând de caracter, pot avea multe trăsături cu altele dintr-o mitologie diferită. De exemplu, balaurul se găsește și în alte mitologii, de cele mai multe ori cu interpretari diferite.
- Balaur
- Blajinii[1]
- Calul năzdrăvan
- Căpcăun
- Corcoaia
- Iele
- Luceafăr
- Moroi
- Muma Pădurii
- Pasărea Măiastră
- Pricolici
- Samca
- Sâmedru[2][3][4]
- Sânziene
- Sânicoară
- Scorpie
- Spiriduș
- Solomonar
- Stafie
- Strigoi
- Știma Apelor
- Uriaș
- Ursitoare
- Vasilisc
- Vâlva Munților
- Vârcolac
- Zână
- Duh
- Sfânta Duminică
- Sfânta Vineri
- Sfânta Miercuri
- Zgripsor
- Zmeu
- Zorilă
- Murgilă
- Miazănoapte
- Stea-logostea (o stea vorbitoare)
Eroi
[modificare | modificare sursă]
- Baba Dochia
- Stan Pățitu
- Ivan Turbincă
- Făt-Frumos
- Călin Nebunul
- Greuceanu
- Iana Sânziana
- Ileana Cosânzeana
- Iovan Iorgovan
- Păcală
- Bulă
- Pintilie Călătorul[5]
- Prâslea
- Harap Alb
- Împăratul Roșu
- Tândală
Sărbători și ritualuri
[modificare | modificare sursă]- Ignat
- Crăciunul
- Boboteaza
- Dragobete
- Mărțișor
- Babele
- 1 aprilie - Ziua păcălelilor
- Duminica Floriilor
- Paștele
- Paștile Blajinilor
- Paparude
- Călușarii
- Arminden
- Caloian
- Sânziene
- Rusaliile
Mituri
[modificare | modificare sursă]- Miorița (mitul existenței pastorale)
- Meșterul Manole (mitul estetic)
- Roman și Vlahata
- Traian și Dochia (mitul etnogenezei românilor)
- Zburătorul (mitul erotic)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Locuiesc goi, pe o insulă, printre livezi. Poporul MISTERIOS care trăiește într-o ALTĂ LUME, 13 mai 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei, accesat la 6 august 2013
- ^ Samedru – un sfant care hotarniceste timpul, 3 iulie 2012, Radu Alexandru, CrestinOrtodox.ro, accesat la 2 septembrie 2013
- ^ 26 Octombrie – Răvășitul oilor – Sâmedru | Traditie si Modernism
- ^ Sâmedru cu foc sacru, ofrande și povești, 21 octombrie 2011, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național, accesat la 2 septembrie 2013
- ^ Pintilie Călătorul, ziua în care "se călătorește vara" Arhivat în , la Wayback Machine., 26 iulie 2012, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național, accesat la 26 iulie 2012
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- „Mituri istorice românești”, Lucian Boia, Editura Universității București, 1995
- „Istorie și mit în conștiința românească”, Lucian Boia, Editura Humanitas, 1997, 2000, 2002, 2005, 2010, 2011, 2012
- „Două secole de mitologie națională”, Lucian Boia, Editura Humanitas, 1999, 2002, 2005, 2008, 2011
- „Mitologie românească”, Tudor Pamfile, ISBN 973-571-219-9
- Dicționar de mitologie: greco-romană și românească: zei, eroi, legende, Maria Cordoneanu, Radu Cordoneanu, Editura Viitorul Românesc, 1998
- Legendele românilor: Legendele faunei, Tony Brill, Editura "Grai și Suflet -- Cultura Națională", 1994
- Panteonul românesc: dicționar, Ion Ghinoiu, Editura Enciclopedică, 2001
- Mitologie românească: cu desene și xilogravuri de autor, Marcel Olinescu, Editura 100+1 Gramar, 2004
- Mitologie Română, Romulus Vulcănescu, Editura Acad. Rep. Soc. România, 1985
- Mitologie românescă, Simion Florea Marian, Antoaneta Olteanu, Editura Paideia, 2000
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Sărbători străvechi în miez de vară[nefuncțională], 17 iulie 2011, Iulia Gorneanu, Jurnalul Național
- Iarna, gerul și zăpada la români, 24 decembrie 2013, Nicu Pârlog, Descoperă
| ||||||||||||||||||||||
