Nergal

Nergal
Nergal cu toiagul și sabia în formă de seceră calcă în picioare inamicul
Civilizația	Mitologie mesopotamiană
Căsătorit cu	Ereshkigal[*][[Ereshkigal (goddess in Mesopotamian mythology)|​]]
Tată	Enlil
Mamă	Ninlil
Bunic	Anu
Frați	Ninurta[*][[Ninurta (mesopotamian deity)|​]]

Nergal (în sumeriană: 𒀭𒄊𒀕𒃲^d KIŠ. UNU sau ^dGÌR-UNUG-GAL;) a fost un zeu mesopotamian venerat în toate perioadele istoriei mesopotamiene, din Perioada Dinastică Timpurie până în cea neobabiloneană, supraviețuirea cultului său fiind atestată de câteva ori și în timpul dominației ahemenide. Era asociat în primul rând cu războiul, moartea și boala, și era descris ca "zeul morții provocate". El domnea în Kur, lumea de apoi mesopotamiană, în funcție de mit fie în numele părinților săi, Enlil și Ninlil, fie ca urmare a căsătoriei cu zeița Ereșkigal. La început era considerată soția sa fie Mammitum, o zeiță posibil legată de ger, fie Las, considerată uneori o zeiță minoră a medicinei, dar există și alte tradiții.

Centrul principal al cultului său era Kutha, situată în nordul Mesopotamiei. Templul său principal era E-Meslam și zeul era numit și Meslamtaea, „cel care iese din Meslam”. Inițial, el era venerat doar în nord, o excepție notabilă fiind Girsu în timpul domniei lui Gudea din Lagaș, dar începând cu perioada Ur III a devenit o divinitate majoră și în sud. El a rămas proeminent atât în Babilon, cât și în Asiria în perioadele ulterioare, iar în panteonul de stat neobabilonean era considerat al treilea zeu ca importanță, după Marduk și Nabu.

Nergal era asociat cu un număr mare de zeități locale sau străine. Zeul akkadian Erra a fost sincretizat cu el la o dată timpurie și mai ales în textele literare au funcționat ca sinonime unul pentru celălalt. Alte zeități majore comparate frecvent cu el sau sincretizate cu el includ zeul vest-semitic Resheph, care era și un zeu al războiului, al ciumei și al morții, și zeul elamit Simut, care era probabil un zeu războinic și împărtășea asocierea lui Nergal cu planeta Marte. S-a presupus și că numele său era folosit în inscripțiile timpurii din Urkeș pentru a denumi un zeu hurian, posibil Kumarbi sau Aštabi, dar există și dovezi că el era venerat de hurieni cu propriul său nume ca una dintre zeitățile mesopotamiene pe care ei le-au încorporat în panteonul lor.

Două mituri larg răspândite se concentrează pe Nergal, Nergal și Ereșkigal și Epopeea lui Erra. Primul descrie circumstanțele căsătoriei sale cu Ereșkigal, zeița mesopotamiană a morților, iar al doilea prezintă furia lor și eforturile sukkal-ului (zeitate însoțitoare) Ișum de a-i opri. El apare și într-o serie de alte narațiuni, nu atât de bine păstrate.

Bibliografie

• Archi, Alfonso (2013). „The West Hurrian Pantheon and Its Background”. În Collins, B. J.; Michalowski, P. Beyond Hatti: a tribute to Gary Beckman. Atlanta: Lockwood Press. ISBN 978-1-937040-11-6. OCLC 882106763. 
• Archi, Alfonso (2019). „Šamagan and the Mules of Ebla. Syrian Gods in Sumerian Disguise”. Between Syria and the Highlands: studies in honor of Giorgio Buccellati & Marilyn Kelly-Buccellati. Rome: Arbor Sapientiae editore. ISBN 978-88-31341-01-1. OCLC 1137837171. 
• Artemov, Nikita (2012). „The elusive beyond: Some notes on the netherworld geography in Sumerian tradition”. Altorientalische Studien zu Ehren von Pascal Attinger. Fribourg Göttingen: Academic Press Vandenhoeck & Ruprecht. ISBN 978-3-7278-1724-3. OCLC 811590755. 
• Asher-Greve, Julia M.; Westenholz, Joan G. (2013). Goddesses in Context: On Divine Powers, Roles, Relationships and Gender in Mesopotamian Textual and Visual Sources (PDF). ISBN 978-3-7278-1738-0. 
• Bhayro, Siam (10 februarie 2020). „Cosmology in Mandaean Texts”. Hellenistic Astronomy. BRILL. pp. 572–579. doi:10.1163/9789004400566_046. ISBN 9789004243361. 
• Beaulieu, Paul-Alain (2003). The pantheon of Uruk during the neo-Babylonian period. Leiden Boston: Brill STYX. ISBN 978-90-04-13024-1. OCLC 51944564. 
• Borger, Rykle (2004). Mesopotamisches Zeichenlexikon (în germană). Münster: Ugarit-Verlag. ISBN 3-86835-043-8. OCLC 693659136. 
• Brewer, E. C. (1895). Dictionary of Phrase and Fable: Giving the Derivation, Source, Or Origin of Common Phrases, Allusions, and Words that Have a Tale to Tell. Cassell. Accesat în 7 februarie 2022. 
• Buccellati, Giorgio (2002). „Royal inscriptionst”. Urkesh.org. Accesat în 7 februarie 2022. 
• Da Riva, Rocío (2010). „Dynastic Gods and Favourite Gods in the Neo-Babylonian Period”. Concepts of kingship in antiquity: proceedings of the European Science Foundation Exploratory Workshop, held in Padova, November 28th-December 1st, 2007. Padova Winona Lake, Ind: S.A.R.G.O.N. Editrice e Libreria Distributed by Eisenbrauns. ISBN 978-88-95672-01-4. OCLC 664134580. 
• Drijvers, H. J. W. (1980). Cults and Beliefs at Edessa. Boston: BRILL. ISBN 978-90-04-29562-9. OCLC 965157502. 
• Gadotti, Alhena (2020). „Never Truly Hers: Ereškigal's Dowry and the Rulership of the Netherworld”. Journal of Ancient Near Eastern Religions. Brill. 20 (1): 1–16. doi:10.1163/15692124-12341309. ISSN 1569-2116. 
• George, Andrew R. (1992). Babylonian Topographical Texts. Orientalia Lovaniensia analecta. Departement Oriëntalistiek. ISBN 978-90-6831-410-6. Accesat în 23 iunie 2022. 
• George, Andrew R. (1993). House most high: the temples of ancient Mesopotamia. Winona Lake: Eisenbrauns. ISBN 0-931464-80-3. OCLC 27813103. 
• George, Andrew R. (2000). „Four Temple Rituals from Babylon”. Wisdom, Gods and Literature: Studies in Assyriology in Honour of W. G. Lambert. Eisenbrauns. ISBN 978-1-57506-004-0. Accesat în 7 martie 2022. 
• George, Andrew R. (2003). The Babylonian Gilgamesh epic: introduction, critical edition and cuneiform texts. Oxford New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-814922-0. OCLC 51668477. 
• George, Andrew R. (2012). „Nergal and the Babylonian cyclops”. Bibliotheca Orientalis. 69 (5–6). Accesat în 19 martie 2022. 
• George, Andrew R. (2013). „The Poem of Erra and Ishum: A Babylonian Poet's View of War” (PDF). Warfare and Poetry in the Middle East. I.B.Tauris. doi:10.5040/9780755607969.ch-002. ISBN 978-1-78076-362-0. 
• Haas, Volkert (2015). Geschichte der hethitischen Religion. Handbook of Oriental Studies. Section 1: The Near and Middle East (în germană). Brill. ISBN 978-90-04-29394-6. Accesat în 23 iunie 2022. 
• Heffron, Yaǧmur (2016), „Nergal (god)”, Ancient Mesopotamian Gods and Goddesses, Open Richly Annotated Cuneiform Corpus, UK Higher Education Academy 
• Henkelman, Wouter F. M. (2011), „Šimut”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 5 februarie 2022 
• Klein, Jacob (1998), „Namtar”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Kraeling, Emil G. H. (1925). „The Early Cult of Hebron and Judg. 16:1-3”. The American Journal of Semitic Languages and Literatures. University of Chicago Press. 41 (3): 174–178. doi:10.1086/370066. ISSN 1062-0516. JSTOR 528698. Accesat în 7 februarie 2022. 
• Krebernik, Manfred (1987), „Mamma, Mammi, Mammītum”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Krebernik, Manfred (2013), „Tadmuštum”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Krebernik, Manfred (2014), „^dU.GUR”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Lambert, Wilfred G. (1980), „Kammuš”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Lambert, Wilfred G. (1983), „Lāgamāl”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Lambert, Wilfred G. (1983), „Laṣ”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Lambert, Wilfred G. (1987), „Lugal-edinna”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Lambert, Wilfred G. (2013). Babylonian creation myths. Winona Lake, Indiana: Eisenbrauns. ISBN 978-1-57506-861-9. OCLC 861537250. 
• Michalowski, Piotr (2013), „Šubula”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 6 februarie 2022 
• Nakata, Ichiro (1995). „A Study of Women's Theophoric Personal Names in the Old Babylonian Texts from Mari”. Orient. The Society for Near Eastern Studies in Japan. 30-31: 234–253. doi:10.5356/orient1960.30and31.234. ISSN 1884-1392. 
• Peterson, Jeremiah (2009). God lists from Old Babylonian Nippur in the University Museum, Philadelphia. Münster: Ugarit Verlag. ISBN 978-3-86835-019-7. OCLC 460044951. 
• Peterson, Jeremiah (2009). „Two New Sumerian Texts Involving The Netherworld and Funerary Offerings”. Zeitschrift für Assyriologie und Vorderasiatische Archäologie. 99 (2). doi:10.1515/ZA.2009.006. 
• Peterson, Jeremiah (2015). „An Adab Composition of Nergal/Meslamtaea at Lagaš and Ĝirsu for Šulgi”. Journal of Cuneiform Studies. University of Chicago Press. 67 (1): 45–63. doi:10.5615/jcunestud.67.2015.0045. ISSN 0022-0256. 
• Pomponio, Francesco (1998), „Nabû A. Philological”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 2 februarie 2022 
• Potts, Daniel T. (2010). „Elamite Temple Building”. From the foundations to the crenellations : essays on temple building in the Ancient Near East and Hebrew Bible. Münster: Ugarit-Verlag. ISBN 978-3-86835-031-9. OCLC 618338811. 
• Powell, Marvin A. (2005), „Fruits, vegetables A. I. In Mesopotamia”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 7 februarie 2022 
• Rutherford, Ian (2019). „Gods of the Market Place. Merchants, Economics and Religious Innovation”. Economy of religions in Anatolia from the early second to the middle of the first millennium BCE. Proceedings of an International Conference in Bonn (23rd to 25th May 2018). Münster: Ugarit-Verlag. ISBN 978-3-86835-313-6. OCLC 1150637988. 
• Seidl, Ursula (1989). Die babylonischen Kudurru-reliefs: Symbole mesopotamischer Gottheiten. Orbis biblicus et orientalis (în germană). Universitätsverlag. ISBN 978-3-7278-0603-2. Accesat în 23 iunie 2022. 
• Sharlach, Tonia (2002). „Foreign Influences on the Religion of the Ur III Court”. General studies and excavations at Nuzi 10/3. Bethesda, Md: CDL Press. ISBN 1-883053-68-4. OCLC 48399212. 
• Stol, Marten (1987), „Lugal-Marada”, Reallexikon der Assyriologie (în germană), accesat în 23 iunie 2022 
• Streck, Michael P. (2014), „Vegetation deities A. I. Philological. In Mesopotamia”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 5 februarie 2022 
• Taracha, Piotr (2009). Religions of Second Millennium Anatolia. Harrassowitz. ISBN 978-3447058858. 
• Wiggermann, Frans A. M. (1998), „Nergal A. Philological”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 5 februarie 2022 
• Wiggermann, Frans A. M. (1998), „Nergal B. Archaeological”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 5 februarie 2022 
• Wiggermann, Frans A. M. (1998), „Nin-azu”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 5 februarie 2022 
• Wiggermann, Frans A. M. (1998), „Nin-šubur”, Reallexikon der Assyriologie, accesat în 5 februarie 2022 
• Wilhelm, Gernot (1989). The Hurrians. Warminster, England: Aris & Phillips. ISBN 978-0-85668-442-5. OCLC 21036268. 
• Wilhelm, Gernot (2014), „Ulamme”, Reallexikon der Assyriologie (în germană), accesat în 23 iunie 2022 
• Wilhelm, Gernot (2014), „Urkeš”, Reallexikon der Assyriologie (în germană), accesat în 23 iunie 2022 
• Woods, Christopher (2009). „At the Edge of the World: Cosmological Conceptions of the Eastern Horizon in Mesopotamia”. Journal of Ancient Near Eastern Religions. Brill. 9 (2): 183–239. doi:10.1163/156921109x12520501747912. ISSN 1569-2116. 
• Wyatt, Nick (2007). Word of tree and whisper of stone: and other papers on Ugaritian thought. Piscataway, NJ: Gorgias Press. ISBN 978-1-59333-716-2. OCLC 171554196. 
• Zaia, Shana (2017). „CCP 6.7.B - Weidner's God List B - Cuneiform Commentaries Project”. Digital Object Identifier System. Accesat în 7 februarie 2022. 
• Zólyomi, Gabor (2010). „Hymns to Ninisina and Nergal on the Tablets Ash 1911.235 and Ni 9672”. Your praise is sweet : a memorial volume for Jeremy Black from students, colleagues and friends. London: British Institute for the Study of Iraq. ISBN 978-0-903472-28-9. OCLC 612335579. 
• „The Comprehensive Aramaic Lexicon”. The Comprehensive Aramaic Lexicon. 7 februarie 2022. Accesat în 7 februarie 2022.