Pauline Pfeiffer
| Pauline Pfeiffer | |
 Ernest și Pauline Hemingway la Paris, 1927 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Pauline Marie Pfeiffer  |
| Născută | [2][3][4] Parkersburg(d), Iowa, SUA |
| Decedată | (56 de ani)[4] Los Angeles, California, SUA |
| Înmormântată | Hollywood Forever Cemetery[*] |
| Părinți | Paul Pfeiffer[*][5] Mary Alice Downey[*][5] |
| Căsătorită cu | Ernest Hemingway (–) |
| Copii | Patrick Hemingway[*] Gloria Hemingway[*] |
| Cetățenie |  Statele Unite ale Americii |
| Ocupație | jurnalistă romancieră[*] |
| Limbi vorbite | limba engleză |
| Activitate | |
| Domiciliu | casa Ernest Hemingway[1] |
| Educație | Visitation Academy of St. Louis(d) University of Missouri School of Journalism(d) (1918) |
| Alma mater | Visitation Academy of St. Louis[*] |
Modifică date / text  | |
Pauline Marie Pfeiffer (n. , Parkersburg(d), Iowa, SUA – d. , Los Angeles, California, SUA) a fost o jurnalistă americană, care a devenit cunoscută mai ales ca a doua soție a scriitorului Ernest Hemingway.[6] A avut, împreună cu Ernest, doi copii: Patrick(d) (născut la 27 iunie 1928) și Gregory(d) (născut la 12 noiembrie 1931 și cunoscut mai târziu sub numele de Gloria).[7][8][9][10]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Tinerețea
[modificare | modificare sursă]S-a născut la 22 iulie 1895 în orășelul Parkersburg, Iowa(d) în familia lui Paul Pfeiffer (d. 1944) și a soției sale, Mary (d. 1950).[11] Tatăl ei era un important agent imobiliar și proprietar de terenuri din Arkansas, iar cei doi unchi ai săi, de care a fost apropiată, erau fondatorii bogați ai unei companii de produse farmaceutice și cosmetice.[12] Familia Pfeiffer s-a mutat în 1901 în orașul Saint Louis, unde Pauline a urmat cursurile școlare de la Visitation Academy of St. Louis(d). Câțiva ani mai târziu, în 1913, părinții Paulinei s-au mutat în orășelul Piggott, Arkansas(d),[13] dar Pauline Pfeiffer a rămas în statul Missouri pentru a urma studii la Școala de Jurnalism(d) a Universității din Missouri(d), pe care le-a absolvit în 1918.[14]
Ea a lucrat o perioadă pentru ziarele Cleveland Press(d) din Cleveland și The Daily Telegraph din New York, după care a devenit jurnalistă la revistele Vanity Fair și Vogue.[14] O călătorie în scop profesional pentru revista Vogue la Paris, care a avut loc în 1926, a făcut-o să-i cunoască pe scriitorul american Ernest Hemingway și pe prima lui soție, Hadley Richardson(d),[7][14] cu care a mers la sfârșitul anului 1925 într-o vacanță de schi în stațiunea Schruns (Austria).[15][16]
Căsătoria cu Hemingway
[modificare | modificare sursă]
În primăvara anului 1926, Hadley Richardson(d), prima soție a lui Ernest Hemingway, a aflat de aventura soțului ei cu Pauline,[17] iar în luna iulie Pauline s-a alăturat cuplului Hemingway cu prilejul călătoriei lor anuale la Pamplona.[16][18] La întoarcerea lor la Paris,[15] Hadley și Ernest au decis să se despartă, iar în noiembrie 1926 Hadley a cerut oficial divorțul.[19] Procedura de divorț a soților Hemingway s-a încheiat în ianuarie 1927.[7]
Organizarea unei nunți catolice în Franța nu a fost un lucru ușor. Cuplul avea programată cununia civilă dimineața la primărie și cununia religioasă după-amiaza.[15][20] Familia Paulinei Pfeiffer era bogată și catolică, iar Hemingway a fost nevoit să se convertească la catolicism înainte de căsătorie,[15][21] deși susținea, fără a aduce dovezi, că fusese botezat catolic și miruit în iulie 1918, atunci când se afla în convalescență într-un spital din Italia.[22] Cu toate acestea, Hemingway a călătorit în Italia în martie 1927 pentru a-l găsi pe preotul care l-a botezat și miruit atunci când era bolnav, dar preotul nu i-a înmânat certificatul solicitat.[23] Discuțiile cu oficialii Bisericii au fost probabil încordate. Ada Mac Leish, o prietenă a celor doi soți, hotărâse să se ocupe de organizarea unui prânz, care urma să fie servit invitaților imediat după ceremonie.[15][24] Din acest motiv, Ada Mac Leish și soțul ei, Archie, nu au putut participa la slujba religioasă.[15][24][25] Ernest Hemingway s-a căsătorit cu Pauline Pfeiffer la 10 mai 1927 în Biserica Saint-Honoré-d'Eylau[15][20] din Paris,[26] iar cei doi soți și-au petrecut luna de miere în localitatea Le Grau-du-Roi din sudul Franței.[21][27][28] Cei doi soți au călătorit în vara anului 1927 în Spania.[16]
Pe la sfârșitul anului, Pauline, care rămăsese însărcinată, dorea să se întoarcă în Statele Unite ale Americii. Scriitorul american John Dos Passos, unul dintre prietenii lor, le-a recomandat să se stabilească în orașul Key West din Florida, iar soții Hemingway au părăsit Parisul în martie 1928.[29][30] După ce s-au stabilit în Key West, soții Hemingway au primit în mod neașteptat o vizită a părinților lui Ernest și au aflat că aceștia din urmă fuseseră împotriva ideii de căsătorie încă de la începutul relației lor, deoarece circula un zvon că aventura sentimentală a celor doi tineri începuse cu mult înainte de divorțul lui Ernest.[15] Pauline s-a plâns de lipsa de compasiune a lui Ernest față de ea și a suferit foarte mult din cauza căldurii din Florida.[15][31] În aprilie 1928,[15] după câteva luni petrecute la Key West,[30] ea l-a chemat pe tatăl ei, Paul, care a venit să o ajute și a însoțit-o la casa familiei Pfeiffer din Piggott pentru a beneficia de o climă mai blândă.[15] Paul Pfeiffer nu l-a plăcut pe Hemingway, mai ales după ce l-a văzut flirtând cu o chelneriță.[15]
Cu câteva zile înainte de nașterea copilului, cei doi soți au hotărât să plece în Kansas City (Missouri) pentru a fi cât mai aproape de spital[32] și au sosit în acel oraș la 13 iunie, fiind găzduiți de câțiva prieteni.[15] Travaliul Paulinei a fost îndelungat și foarte dificil, în ciuda eforturilor supraomenești făcute, iar medicii au hotărât ca nașterea să fie făcută prin cezariană.[15] Această operație chirurgicală presupunea în acea vreme riscuri mari atât pentru viața mamei, cât și pentru cea a copilului. Copilul s-a născut sănătos pe 27 iunie 1928 și a primit prenumele Patrick, dar mama a ieșit epuizată din această luptă.[15] Medicii i-au recomandat Paulinei să nu încerce să aibă o nouă sarcină timp de cel puțin trei ani.[32]
Hemingway s-a inspirat din dificultățile întâmpinate de Pauline la nașterea primului lor copil în conturarea personalității personajului principal din romanul Adio, arme (1929),[15] relatând evenimentul dramatic al unei nașteri dificile cu un final incert și exprimând anxietatea pe care el însuși a putut-o trăi atunci când, neputincios în fața suferinței soției sale, a devenit conștient de posibilitatea pierderii soției și copilului. Astfel, Catherine Barkley, care era infirmieră, moare în spital din cauza unei hemoragii provocate în urma nașterii unui copil deja mort.[15]
Prima lună de după naștere a fost foarte grea pentru Pauline, care a călătorit, împreună cu soțul și cu copilul ei, cu trenul la Piggott în 23 iulie 1928.[15] În acest timp, Hemingway reușise să scrie 200 de pagini din prima versiune a romanului său, dar simțea că nu mai putea progresa și a decis să plece în Wyoming unde a alternat activitatea literară cu activități recreative precum pescuitul și vânătoarea.[15][32] Pauline a decis să i se alăture, singură, imediat ce își recăpăta puterile și organiza botezul lui Patrick (14 august 1928)[15][32] și a rămas timp de câteva luni în Wyoming, alături de soțul ei, după care s-a întors la Piggott.[32] În anul 1929 soții Hemingway au călătorit din nou la Madrid și Paris.[33]
Crahul bursier din 1929 a diminuat averea familiei Pfeiffer. Într-o singură zi, șaizeci și șase de bănci au intrat în faliment și alte aproximativ patruzeci de bănci au urmat aceeași cale în lunile următoare.[15] Al treilea roman al lui Hemingway, Adio, arme, a apărut în 1929.[15] Soții Hemingway au călătorit din nou în Spania în vara anului 1931.[33] Nașterea lui Gregory pe 12 noiembrie 1931, realizată tot prin cezariană la Kansas City, și publicarea mai multor volume de povestiri au marcat ultimii ani din viața cuplului.[15] După ce au navigat în apele cubaneze pentru a pescui, Ernest și Pauline și-au petrecut vara anului 1933 în Spania și la Paris și au călătorit apoi la Nairobi (Kenya) pentru un safari de două luni.[34]
Izbucnirea Războiului Civil Spaniol (1936-1939) a provocat o ruptură între cei doi soți: credința romano-catolică zeloasă a Paulinei a determinat-o să sprijine forțele naționaliste, în timp ce Hemingway i-a susținut pe republicani.[7]
Divorțul
[modificare | modificare sursă]În timpul unei ieșiri în oraș în decembrie 1936 la barul „Sloopy Joe” din Key West, Hemingway a întâlnit-o pe ziarista Martha Gellhorn(d), care se întorsese din Germania, unde efectuase cercetări pentru a treia sa carte.[15][35] În anul 1937 Hemingway a călătorit ca reporter în Spania, mandatat de NANA - North American News Association -,[36] pentru a relata evenimentele Războiului Civil Spaniol; el s-a mutat la Hotelul Florida din Madrid, unde a reîntâlnit-o în primăvara aceluiași an pe Martha Gellhorn, care era corespondentă de război a revistei americane Collier's Weekly și împărtășea aceleași convingeri republicane ca și el.[37] Cei doi au început o aventură sentimentală, iar, după aproape doi ani petrecuți cu Martha la Madrid, cu călătorii dus-întors în Statele Unite ale Americii și în Europa, Ernest Hemingway a anunțat-o pe Pauline că vrea să divorțeze.[7] Divorțul a devenit efectiv pe 4 noiembrie 1940, iar Hemingway s-a căsătorit cu Martha Gellhorn trei săptămâni mai târziu.[7]
Pauline a păstrat casa după divorțul lor și a deschis un magazin de tapițerie pentru mobilier.[14] Hemingway s-a mutat în Cuba, la Havana, în Cuba.[15]
Viața ulterioară și moartea
[modificare | modificare sursă]Pauline Pfeiffer și-a petrecut restul vieții la Key West și a făcut călătorii frecvente în California pentru a-și vizita sora.[14] A murit la Spitalul Saint Vincent din Los Angeles la 1 octombrie 1951, la vârsta de 56 de ani.[7] Moartea ei s-a datorat unei stări acute de șoc cauzate de arestarea fiului ei, Gregory(d), și unei certe telefonice violente cu fostul ei soț, Ernest.[38] Gregory, care s-a confruntat cu probleme de identitate de gen în cea mai mare parte a vieții sale,[39] a început să consume droguri și a fost arestat pentru atentat la pudoare atunci când a intrat îmbrăcat în haine femeiești în toaleta pentru femei a unui cinematograf.[39][40]
Câțiva ani mai târziu, după ce a devenit medic, Gregory a citit raportul de autopsie al mamei sale și a dedus că aceasta a murit din cauza unei tumori feocromocitom apărute pe una dintre glandele suprarenale.[14] Teoria lui a fost că apelul telefonic primit de la fostul ei soț a făcut ca tumora ei să secrete o cantitate excesivă de adrenalină, după care secreția s-a oprit brusc, provocând o modificare a tensiunii arteriale și determinând-o să intre într-o stare de șoc acut care i-a cauzat moartea.[40]
A fost înmormântată în secțiunea 8 (Garden of Legends) a Cimitirului Hollywood Forever(d) din Los Angeles[41] într-un mormânt care nu avea inițial niciun nume.[14]
In memoriam
[modificare | modificare sursă]Pauline Pfeiffer este interpretată de actrița Molly Parker(d) în filmul american de televiziune Hemingway & Gellhorn(d),[42] care a avut premiera la 25 mai 2012 la Festivalul Internațional de Film de la Cannes și a fost difuzat de postul HBO pe 28 mai 2012.[43][44]
Casa și proprietatea Pauline Pfeiffer din Piggott, Arkansas(d) au fost înscrise în 1982 în Registrul Național al Locurilor Istorice din SUA(d); ele găzduiesc începând din 4 iulie 1999 un centru educațional și Muzeul Hemingway-Pfeiffer.[13]
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Pauline Hemingway, 1927 -
Ernest și Pauline în Spania, 1927 -
Ernest și Pauline la Key West, aprox. 1930
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ National Register of Historic Places
- ^ Pauline Pfeiffer, Autoritatea BnF
- ^ Pauline Hemingway, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Pauline Pfeiffer, SNAC, accesat în
- ^ a b Genealogics
- ^ Harris, Peggy (Associated Press). „Ernest Hemingway Museum Popular in Quiet Farm Town”, The Tuscaloosa News(d), 30 iulie 2000, accesat la 4 noiembrie 2010.
- ^ a b c d e f g Bernice Kert 1983, p. 43.
- ^ Carlos Baker 1972, p. 44.
- ^ Jay Parini (red. șef), The Oxford Encyclopedia of American literature, vol. 1, Oxford University Press, Oxford-New York, 2004, p. 208.
- ^ George Parker Anderson, Research Guide to American Literature: American Modernism, 1914-1945, vol. 1, Facts On File, New York, 2010, p. 163.
- ^ 1900 United States Federal Census
- ^ Lesley M. Blume, „The Vindication of Pauline Hemingway, Ernest’s Second (and Most Vilified) Wife”, Vogue, 8 iunie 2016 (accesat la 5 septembrie 2021).
- ^ a b „Hemingway-Pfeiffer Museum”, Encyclopedia of Arkansas, accesat în
- ^ a b c d e f g Pauline Pfeiffer background 1940.
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y Pauline Pfeiffer Timeline 1940, p. 1.
- ^ a b c Linda Wagner-Martin, A Historical Guide to Ernest Hemingway, Oxford University Press, New York, 2000, p. 204.
- ^ Carlos Baker 1972, p. 43.
- ^ James R. Mellow 1992, p. 333.
- ^ James R. Mellow 1992, p. 338-340.
- ^ a b Ruth A Hawkins, Unbelievable Happiness and Final Sorrow: The Hemingway-Pfeiffer Marriage, University of Arkansas Press, Fayetteville, 2012, pp. 69-70.
- ^ a b James R. Mellow 1992, p. 294.
- ^ Ruth A Hawkins, Unbelievable Happiness and Final Sorrow: The Hemingway-Pfeiffer Marriage, University of Arkansas Press, Fayetteville, 2012, p. 70.
- ^ Ruth A Hawkins, Unbelievable Happiness and Final Sorrow: The Hemingway-Pfeiffer Marriage, University of Arkansas Press, Fayetteville, 2012, p. 71.
- ^ a b Alex Hawkins, John Leland, A Guide to Hemingway's Paris, Algonquin Books of Chapel Hill, Chapel Hill, North Carolina, 1989, p. 68.
- ^ Ruth A Hawkins, Unbelievable Happiness and Final Sorrow: The Hemingway-Pfeiffer Marriage, University of Arkansas Press, Fayetteville, 2012, p. 76.
- ^ Terres d'écrivains 2005, p. 1.
- ^ James R. Mellow 1992, p. 348-353.
- ^ Jeffrey Meyers 1985, p. 172.
- ^ Jeffrey Meyers 1985, p. 204.
- ^ a b Linda Wagner-Martin, Ernest Hemingway: A Literary Life, Palgrave Macmillan, Cham, Elveția, 2021, p. 87.
- ^ Linda Wagner-Martin, Ernest Hemingway: A Literary Life, Palgrave Macmillan, Cham, Elveția, 2021, pp. 87-88.
- ^ a b c d e Linda Wagner-Martin, Ernest Hemingway: A Literary Life, Palgrave Macmillan, Cham, Elveția, 2021, p. 88.
- ^ a b Linda Wagner-Martin, A Historical Guide to Ernest Hemingway, Oxford University Press, New York, 2000, p. 205.
- ^ Linda Wagner-Martin, A Historical Guide to Ernest Hemingway, Oxford University Press, New York, 2000, p. 206.
- ^ Linda Wagner-Martin, A Historical Guide to Ernest Hemingway, Oxford University Press, New York, 2000, p. 137.
- ^ Time Inc 1940, p. 100. .
- ^ Linda Wagner-Martin, A Historical Guide to Ernest Hemingway, Oxford University Press, New York, 2000, p. 139.
- ^ Linda Wagner-Martin, A Historical Guide to Ernest Hemingway, Oxford University Press, New York, 2000, p. 45.
- ^ a b Carol Rabin Miller 2003. .
- ^ a b Gloria-Hemingway 2011, p. 1.
- ^ „Pauline Pfeiffer Hemingway (1895-1951)”, Findagrave.com, accesat în
- ^ „Hemingway & Gellhorn (TV Movie 2012)”, IMDb, accesat în
- ^ „Hemingway & Gellhorn (TV Movie 2012) - Release Info”, IMDb, accesat în
- ^ „HBO/Cinemax 2011/2012 Programming Overview”. The Futon Critic. . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Cărți
[modificare | modificare sursă]- Bernice Kert (). The Hemingway Women : Those Who Loved Him – the Wives and Others (în engleză). New York: W.W. Norton & Co. kert-1983.
- Carlos Baker(d) (). Ernest Hemingway: A Life Story (în engleză). New York: Charles Scribner's Sons. p. 43. ISBN 978-0-02-001690-8. baker-1969.
- Carlos Baker(d) (). Hemingway: The Writer as artist (în engleză). New Jersey: Princeton University Press. p. 43. ISBN 978-0-02-001690-8. baker-1972.
- James R. Mellow (). Hemingway: A Life Without Consequences (în engleză). Boston: Houghton Mifflin. p. 333. ISBN 978-0-201-62620-9. mellow-1992.
- Jeffrey Meyers (). Hemingway: A Biography (în engleză). Londra: Macmillan. p. 204. ISBN 0-333-42126-4. meyers-1985.
- Time Inc (). LIFE (în engleză). p. 100. times-1940. Accesat în .
Articole
[modificare | modificare sursă]- Carol Rabin Miller (). „Gender of Hemingway's son at center of feud”. ai.eecs.umich.edu (în engleză). Miami Herald. greg-2003. Accesat în .
- Peggy Haris (Associated Press) (). „Ernest Hemingway Museum Popular in Quiet Farm Town”. news.google.com (în engleză). The Tuscaloosa News. peggy-2000. Accesat în .
Surse web
[modificare | modificare sursă]- „Gloria Hemingway (1931 - 2001) writer, doctor”. zagria.blogspot.com (în engleză). zag-2011. Accesat în .
- „Pauline Pfeiffer background”. hemingway.astate.edu (în engleză). edu-9999. Accesat în .
- „Ernest and Pauline : Timeline”. hemingway.astate.edu (în engleză). Hemingway-Pfeiffer Museum and Educational Center, Piggott, AR. edu-9988. Accesat în .
- „Ceux de la Lost Generation, dans le far west… parisien”. terresdecrivains.com (în franceză). . ter-2005. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Cronologie Hemingway-Pfeiffer
- Biografie oficială, site-ul web al Muzeului și Centrului Educațional Hemingway-Pfeiffer .
- Fericire incredibilă și durere finală: Căsătoria Hemingway-Pfeiffer
