Ragewin
Ragewin | |
Date personale | |
---|---|
Născut | anii 1120 |
Decedat | 1170 (44 de ani)[1] |
Religie | Biserica Catolică |
Ocupație | istoric preot catolic[*] |
Modifică date / text |
Ragewin de Freising sau Rahewin (d. înainte de 1177) a fost un cronicar german.
Nu se știu multe despre originea și tinerețea lui, dar e posibil ca el să se fi născut în Freising, pe care o numește „patria mea”.[2]
Ragewin este menționat în numeroase documente ca scriitor sau martor la evenimente, numele său apărând în diferite variante: Ragewinus, Radevicus, Reguinus, Rachwynus și multe altele.
Ragewin a fost secretarul lui Otto de Freising și capelan în Abația de Freising din Bavaria. El este cunoscut mai ales datorită faptului că a continuat cronica maestrului său, Otto de Freising, Gesta Friderici imperatoris („Faptele împăratului Frederic”) ale cărei ultime două cărți îi sunt atribuite.
Ragewin l-a însoțit pe episcopul Otto de Freising în călătoriile sale și a fost prezent și la moartea acestuia în Abația cisterciană din Morimond în septembrie 1158. Otto l-a însărcinat pe Ragewin să-i continue lucrarea neterminată despre faptele împăratului Frederic Barbarossa, Gesta Friderici imperatoris. Probabil că Ragewin a fost cel care i-a adus împăratului vestea morții lui Otto, iar împăratul a aprobat dorința episcopului ca acesta să-i continue lucrarea.[3]
Ragewin a scris cărțile a III-a și a IV-a pe care le-a finalizat în 1160. El a descris evenimentele perioadei din august 1157 (campania împăratului Frederic împotriva Poloniei) până în februarie 1160 (când a avut loc Sinodul de la Pavia, în care urma să se stabilească schisma dintre papa Alexandru al III-lea și antipapa Victor al IV-lea).
De asemenea, Ragewin a scris poezii latine, inclusiv o versiune de câteva sute de versuri a legendei lui Theophilus scrisă de Paulus Diaconus în hexametru.
După 1160 există doar puține informații despre cronicarul Ragewin. Două documente emise pentru mănăstirea din Schäftlarn în 1168 și 1170 îl menționează ca prepozit în Mănăstirea Sf. Veit. În 1177 un anume Conrad apare ca prepozit în Mănăstirea Sf. Veit, deci se poate presupune că Ragewin murise înainte.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Ragewin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Gesta Fredereci, vol. IV, p. 13.
- ^ Scrisoarea lui Ragewin către cancelarul Ulrich și notarul Henric, în Gesta Fredereci, vol. III.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Wilhelm Wattenbach: Rahewin, în: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol. 27, Editura Duncker & Humblot, Leipzig 1888, pp. 166-167.
- Roman Deutinger: Rahewin von Freising., în: Neue Deutsche Biographie (NDB), vol. 21, Editura Duncker & Humblot, Berlin 2003, ISBN 3-428-11202-4, pp. 111-112 (versiune online).
- Franz-Josef Schmale: Einleitung zu den „Taten Friedrichs“, în: Bischof Otto von Freising und Rahewin: Die Taten Friedrichs oder richtiger Chronica, traducere de Adolf Schmidt, ed. Franz-Josef Schmale, Editura Deutscher Verlag der Wissenschaften, Berlin 1965.
- Hans-Werner Goetz: Rahewin, în: Wolfgang Stammler/Karl Langosch (ed.): Die deutsche Literatur des Mittelalters. Verfasserlexikon, vol. 7, Berlin 1989, pp. 976–982.
- Georg Waitz und Bernhard von Simson (ed.): Scriptores rerum Germanicarum in usum scholarum separatim editi 46: Ottonis et Rahewini Gesta Friderici I. imperatoris, Hannover 1912 (Monumenta Germaniae Historica versiune online)
- Dietrich Becker: Die Belagerung von Crema bei Rahewin, im Ligurinus und im Carmen de gestis Frederici I. imperatoris in Lombardia. Untersuchungen zur literarischen Form staufischer Geschichtsschreibung, Universitatea din Würzburg, disertație, 1975.
- Ulrike Götz (Hrsg.): Otto von Freising, Rahewin, Conradus sacrista. Geschichtsschreiber des 12. Jahrhunderts in Freising. Beiträge zum 850. Todesjahr Bischof Ottos von Freising 2008, Freising 2010, ISBN 978-3-00-031024-9.
- Thomas Haye: Rahewin als Dichter, în: Deutsches Archiv für Erforschung des Mittelalters 54 (1998), pp. 533–566.
- Klaus Oesterle: Studien zu Rahewin, Universitatea Heidelberg, disertație, 1962.
- Jürgen Petersohn: Rahewin IV 49: seu de recipiendo prefecto. Zur Rolle der Präfektur bei den kaiserlich-römischen Verhandlungen von 1159, în: Karl Hauck/Hubert Mordek (ed.): Geschichtsschreibung und geistiges Leben im Mittelalter, Viena 1978, pp. 397–409.
- Sonja Reisner: Form und Funktion der Imitatio bei Rahewin. Die Verwendung antiker Vorbilder in seinem Anteil an den Gesta Friderici I. imperatoris, în: Mitteilungen des Instituts für österreichische Geschichtsforschung, 104 (1996), pp. 266–285.