Subotica
| Subotica | |||
| Суботица Szabadka | |||
| — Oraș — | |||
 Primăria orașului | |||
| |||
  Subotica Subotica (Serbia) | |||
| Coordonate: 46°4′N 19°38′E / 46.067°N 19.633°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Serbia | ||
| Provincie autonomă | Voivodina | ||
| District | Bačka de Nord | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Stevan Bakić[*] | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 1.008 km² | ||
| Altitudine | 109 m.d.m. | ||
| Populație | |||
| - Total | 148.401 locuitori | ||
| Cod poștal | 24000 | ||
| Prefix telefonic | 024 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 23 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Subotica (pronunțat Subotița; în sârbă Суботица, în maghiară Szabadka, în germană Maria-Theresiopel) este reședința districtului Bačka de Nord în cadrul Provinciei Autonome Voivodina, Serbia. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 148.401 de locuitori. Subotica este un mare nod feroviar, centru industrial și comercial.
Personalități
[modificare | modificare sursă]
_w_Suboticy.jpg)
- Dezső Kosztolányi (1885 - 1936), scriitor maghiar;
- Géza Csáth (1887 - 1919), scriitor maghiar;
- Juci Komlós (1919 - 2011), actriță maghiară;
- Károly Ács (1928 - 2003), scriitor maghiar;
- Ferenc Botka (1929 - 2011), istoric literar maghiar;
- Danilo Kiš (1935 - 1989, scriitor sârb;
- Bojana Radulović (n. 1973), handbalistă iugoslavă și maghiară;
- Marko Dmitrović (n. 1992), fotbalist sârb.
Structura etnică și confesională
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului din anul 2002 confesiunile sunt reprezentate astfel:
- Romano-Catolici = 93.521 (63,02%)
- Ortodocși = 38.523 (25,96%)
- Protestanți = 2.794 (1,88%)
Limba sârbă este limba cea mai folosită în viața de zi cu zi, însă limba maghiară este folosită de aproape o treime din populație în conversațiile zilnice. Ambele limbi sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă în sigle comerciale și oficiale [1]
Din punct de vedere etnic s-au declarat:
- Maghiari = 57.092 (38,47%)
- Sârbi = 35.826 (24,14%)
- Croați = 16.688 (11,24%)
- Bunievați (neam croat) = 16.254 (10,95%)
- Iugoslavi = 8.562 (5,76%)
- Muntenegreni = 1.860 (1,25%)
