T
T este a douăzecea literă din alfabetul latin și a douăzeci și patra din alfabetul limbii române. În limba română T notează o consoană oclusivă alveolară surdă (uneori numită dentală în loc de alveolară) notată cu simbolul fonetic [t].
Istorie
[modificare | modificare sursă]| Caracterul proto-sinaitic din care derivă taw-ul fenician |
Taw-ul fenician |
Tau-ul grecesc |
T-ul etrusc |
T-ul latin | Majuscula și minuscula T-ului latin |
|---|---|---|---|---|---|
|
|
|
|
|
|
Utilizare
[modificare | modificare sursă]În fizică
[modificare | modificare sursă]- t (doar minuscula) este simbolul pentru timp.
- T (doar majuscula) este simbolul pentru temperatura.
Alte reprezentări
[modificare sursă]| Alfabetul fonetic NATO | Codul Morse |
| Tango |
|
|
|
| Sistemul de semnalizare maritimă internațională | Alfabetul semaforic | Braille |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 | Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |