Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Wikipedia:Opinii marginale

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Wikipedia:MARGINALE)
Comandă rapidă:
WP:MARGINALE


Wikipedia redă opiniile semnificative, respectând preeminența lor. Un articol de pe Wikipedia nu trebuie să lase impresia că o opinie marginală ar fi mai notabilă decât este sau mai acceptată decât este. Susținerile trebuie bazate pe surse de încredere independente. Dacă un articol discută o idee acceptată pe larg, unei teorii care nu prea este susținută de experți nu trebuie să-i fie oferită o pondere nejustificată[1] iar surse de încredere trebuie să fie citate pentru a identifica în mod serios și profund relația dintre ideea marginală și ideea acceptată pe larg.

Sunt mai multe motive pentru aceste cerințe. Wikipedia nu este și nu trebuie să devină un instrument de validare a subiectelor neimportante. Wikipedia nu este un forum pentru cercetare originală.[2] Pentru cei care scriu și editează articolele Wikipediei, a scrie despre idei controversate dintr-un punct neutru de vedere este de importanță vitală ca ei pur și simplu să descrie ceea ce este afirmat de surse secundare de calitate rezonabilă și de încredere.

Există trei politici care guvernează opiniile marginale pe Wikipedia: punctul neutru de vedere, fără cercetare originală și verificabilitatea. Împreună aceste politici afirmă că articolele nu trebuie să conțină sinteze sau analize noi, că materialele care este probabil să fie contestate au nevoie de surse de încredere, că toate pozițiile majoritare și ale unor minorități semnificative publicate în surse de încredere trebuie redate în mod proporțional și onest. Dacă apar contradicții între această îndrumare și politicile de conținut, politicile au prioritate.

Opiniile marginale și articolele corespunzătoare au fost subiect al unor decizii de arbitraj, vezi en:Wikipedia:Fringe theories/Arbitration cases.

„Am venit aici doar ca să corectez punctuația la articolul despre încălzirea globală!”

Identificarea opiniilor marginale

[modificare sursă]

Aici folosim termenul de „opinie marginală” într-un sens foarte larg pentru a descrie ideile care se abat în mod semnificativ de la părerile dominante sau mainstream dintr-un anumit domeniu de studiu. De exemplu teoriile științifice marginale se abat semnificativ de știința mainstream și nu au sau au foarte puțină susținere din partea comunității științifice.[3] Alte exemple includ teorii ale conspirației și susțineri ezoterice despre medicină. Opiniile cercetătorilor științifici sunt în general cea mai solidă sursă pentru a identifica opiniile mainstream. Două lipsuri sunt că nu fiecare subiect are propria sa specializare academică, iar opiniilor cercetătorilor cu privire la un domeniu la care nu se pricep nu sunt la fel de solide.

Pseudoștiință și alte teorii marginale

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:FRINGE/PS

Când discutăm despre probleme despre care sursele de încredere afirmă că sunt pseudoștiință sau teorii marginale, editorii trebuie să fie atenți să nu prezinte opiniile pseudoștiințifice și marginale împreună cu consensul științific sau academic ca și cum ar fi două puncte de vedere egale. În timp ce pseudoștiința foarte fi uneori notabilă, ea nu trebuie să sufoce prezentarea sau preeminența teoriilor mainstream.

Nu orice opinie marginală sau teorie pseudoștiințifică este egală una cu alta. Există o demarcare aproximativă a opiniilor marginale și a pseudoștiinței:

  • Pseudoștiință: Propuneri care, în timp ce pretind că ele sunt științifice, sunt în mod evident invalide pot fi categorizate astfel fără justificare suplimentară. De exemplu, din moment ce opinia științifică universală este că perpetuum mobile sunt imposibile, orice mecanism presupus a avea mișcare perpetuă (cum ar fi pila de combustie cu apă a lui Stanley Meyer ) pot fi considerate pseudoștiință. Propuneri care sunt în mod general considerate pseudoștiință de comunitatea științifică pot cuprinde această informație și pot fi categorisite drept pseudoștiință.
  • Știință îndoielnică: Ipotezele care au o adeziune considerabilă în comunitatea științifică dar pe care criticii le descriu drept pseudoștiință pot conține astfel de informație, dar ele nu trebuie descrise clar drept pseudoștiințifice atât timp cat există dezbateri academice sau științifice rezonabile asupra acestor subiecte.

Formulări teoretice alternative din cadrul comunității științifice nu constituie pseudoștiință, ci sunt parte a procesului științific. Ele nu trebuie clasificate drept pseudoștiință, ci trebuie puse în context din punct de vedere mainstream. Aceste formulări teoretice pot să nu explice unele aspecte ale realității, dar, dacă le va reuși acest lucru ele vor fi acceptate rapid. De exemplu, deriva continentelor a fost puternic criticată deoarece nu se cunoștea niciun mecanism prin care s-ar fi putut mișca continentele, iar mecanismul propus era implauzibil. Când a fost descoperit un astfel de mecanism (tectonica plăcilor), ea a devenit mainstream. În alte cazuri explicațiile teoretice alternative nu au dovezi în sprijinul lor, dar când apar aceste dovezi ele devin mainstream. Astfel de exemple sunt Troia,[4][5] heliocentrismul,[6] colonizarea Americii de către nordici (en) și Big Bang-ul.[7]

Pentru a determina dacă ceva este pseudoștiințific sau doar o explicație teoretică alternativă: formulările teoretice alternative de obicei se situează la frontierele științei sau se ocupă cu dovezi puternice care sunt dificil de refuzat, pentru a crea un model care să explice realitatea mai bine. Pseudoștiința de obicei propune schimbări în legile de bază ale naturii pentru a face loc unui fenomen al cărui suporteri vor să creadă că e real, dar pentru care lipsesc dovezi științifice puternice sau rigoarea care ar justifica astfel de schimbări majore. Pseudoștiința se bazează în general pe atacuri la adresa teoriilor științifice mainstream și a metodologiei științifice, în timp ce ea însăși este lipsită de discurs critic (lucru des întâlnit la creaționismul științific), se sprijină pe dovezi slabe, cum ar fi dovezile anecdotice sau rezultate statistice slabe (de ex. în parapsihologie), sau tolerează o premiză suspectă din punct de vedere teoretic (cum ar fi memoria apei (en), susținută de susținătorii homeopatiei).

Surse de încredere

[modificare sursă]

Pentru orice articol din Wikipedia sunt necesare surse de încredere. Ele sunt necesare pentru a demonstra că o idee este suficient de notabilă pentru a merita un articol dedicat ei. Pentru ca o opinie marginală să fie discutată într-un articol despre o idee mainstream trebuie să existe surse de încredere care discută relația dintre cele două în mod serios și profund.

Sursele de încredere ale Wikipediei includ reviste cu peer review, cărți publicate de editurile universitare, manuale universitare, reviste, jurnale și cărți publicate de edituri respectabile și ziare de largă răspândire. Publicațiile academice și cu peer review sunt de obicei cele mai solide surse în zonele în care sunt disponibile, dar materiale din surse neacademice pot fi de asemenea folosite, însă nu vor fi opuse celor academice la susținerea teoriilor marginale.

Pe Wikipedia subiectele vor fi tratate corespunzător nivelului de detalii cu care apar în sursele pe care se bazează articolul. De exemplu, dacă singurele referiri la subiect se găsesc în știri, atunci nu se admite un nivel de detalii superior celui din știri, deoarece politicile Wikipediei interzic cercetarea originală. Politica Wikipedia:Fără cercetare originală încurajează puternic colectarea de informații din surse secundare și permite folosirea cu grijă a surselor primare.

Promovarea nepermisă a opiniilor marginale

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:PROFRINGE

Susținătorii teoriilor marginale s-au folosit de Wikipedia drept forum pentru a-și promova ideile. Politicile existente descurajează acest fel de comportament: dacă singurele aserțiuni despre o opinie marginală provin de la susținătorii ei, atunci se aplică diverse reguli de pe ce nu este Wikipedia. Wikipedia nu este nici platformă pentru publicarea cercetării originale nici portavoce pentru reclamă și auto-promovare. Notabilitatea unei teorii marginale trebuie judecată conform Wikipedia:Verificabilitate și Wikipedia:Surse de încredere, nu conform proclamațiilor aderenților săi. Încercări ale unor astfel de inventatori și ai aderenților lor de a umfla artificial renumele teoriilor lor marginale, cum ar fi prin folosirea de clone în discuțiile despre paginile propuse spre ștergere este puternic descurajată. Eforturile inventatorilor lor de a se lăuda prin a oferi surse auto-publicate drept referințe nu sunt acceptabile: Wikipedia nu este un mijloc de făcut reclamă. (Vezi de asemenea legături externe care trebuie evitate, conflicte de interese, îndrumarea despre autobiografii.)

Punctul neutru de vedere cere ca toate pozițiile majoritare și ale unor minorități semnificative să fie incluse în articole. Totuși, ea cere de asemenea să nu acordăm pondere nelegitimă. O ipoteză care n-a fost trecută critic în revistă de comunitatea științifică sau care a fost respinsă de ea poate fi inclusă în articol doar dacă există surse de încredere de calitate suficient de înaltă care discută despre ea în calitate de poziție alternativă. Idei susținute de minorități minuscule pot fi descrise în propriile lor articole dacă sunt notabile.

Notabilitate

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:NFRINGE

Pentru ca o teorie marginală să fie considerată notabilă nu este suficient ca ea să fi fost discutată, pozitiv sau negativ, de grupuri sau indivizi, chiar dacă ei sunt suficient de notabili pentru a merita un articol pe Wikipedia. Pentru a fi notabilă o opinie marginală trebuie să fie descrisă semnificativ de surse de încredere care sunt independente de subiect. Altfel ele nu sunt suficient de notabile pentru a avea propriul articol pe Wikipedia.

Un subiect marginal (o opinie marginală, organizație sau aspect al unei opinii marginale) este considerată suficient de notabil pentru un articol propriu dacă a fost tratat pe larg, într-o manieră serioasă și de încredere, de către publicații importante care sunt independente de autorii și popularizatorii lui. Referințele care resping sau demontează pretențiile opiniei marginale pot fi potrivite pentru asta, deoarece ele stabilesc notabilitatea teoriei în afara grupului ei de aderenți. Referințele care sunt folosite din cauza notabilității unui subiect înrudit, cum ar fi autorul unei teorii, trebuie ponderate foarte slab în deciderea notabilității ei. Trebuie avut în vedere faptul că surse de știri cu bună reputație adesea tratează puncte de vedere nenotabile într-o manieră glumeață, de ex. pe 1 Aprilie - Ziua păcălelilor, ca „en:News of the Weird”, sau de-a lungul unor sezoane plicticoase (vezi en:junk food news și en:silly season).

Suficient de notabile pentru a avea articole proprii:

  • Creaționismul științific și Designul inteligent – Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință le consideră drept pseudoștiință și afirmă că nu trebuie predate în educația publică de bază. Totuși, simpla existență a acestor opinii puternice și polemici viguroase pe tema lor în grupuri de oameni de știință, jurnale științifice, instituții educaționale, instituții politice și tribunale stabilesc pe deplin perfecta lor notabilitate pentru a avea articole despre ele pe Wikipedia.
  • Negarea Holocaustului – Susțineri ale negaționiștilor Holocaustului – că Adolf Hitler nu ar fi avut intenții de genocid asupra evreilor din Europa, că nu au fost folosite camere de gazare în lagăre precum Auschwitz, că numărul evreilor omorâți de naziști a fost mult mai mic decât șase milioane – sunt respinse ca false de o majoritate covârșitoare a istoricilor de profesie, deși negaționiștii Holocaustului obțin uneori notorietate publică și prin urmare notabilitate.
  • Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo – Teorii ale conspirației care caută să demonstreze că aselenizările au fost falsificate, în timp ce ele sunt crezute de mulți ca fiind reale, au generat discuții în cărți, programe de televiziune, respingeri din partea NASA, etc., astfel încât merită propriul articol pe Wikipedia.
  • Paul a murit – un faimos mit urban conform cărui Paul McCartney de la The Beatles a murit în 1966 și a fost înlocuit de o sosie care cântă la fel ca el, pe nume William Campbell. Negat de toți cei patru Beatles (inclusiv McCartney, care este bine, sănătos la data de 2014), această teorie a conspirației a fost alimentată de "indicii" presărate prin înregistrările The Beatles. Zvonul a fost temă a multor examinări sociologice datorită dezvoltării, creșterii și negării lui publice, datorate enormei popularități a The Beatles.

Insuficient de notabile pentru a avea articole proprii:

  • Teorii despre evadarea lui Booth – Pagina despre John Wilkes Booth include descrieri ale unor teorii ale conspirației care afirmă că Booth a scăpat de urmăritori și a evadat. Totuși, ele nu sunt suficient de notabile pentru a avea articol propriu.

Evaluarea susținerilor

[modificare sursă]

Multe subiecte enciclopedice pot fi evaluate din perspective diferite, iar unele din aceste perspective pot emite susțineri care nu pot fi verificate prin cercetări, care sunt în mod inerent ne-testabile, sau care sunt pseudoștiințifice. În general, Wikipedia trebuie să dea mereu preeminență direcțiilor deja consacrate în cercetările aflate în surse de încredere și să prezinte descrieri neutre ale altor susțineri respectând preeminența lor istorică, științifică și culturală. Susținerile aparținând surselor de încredere, care nu sunt controversate și nu sunt contestate trebuie să fie prezentate drept fapte obiective, de ex. „Un electron are masa de aproximativ 1/1836 din cea a unui proton.” Susținerile desprinse din teorii marginale trebuie atribuite cu grijă sursei corespunzătoare și tratate în context – de ex., „Există puncte de vedere academice extreme, cum sunt cele ale lui Jacques Halbronn, care sugerează puternic și în mod foarte complex că Profețiile lui Nostradamus sunt falsuri antedatate, scrise de autori mai târzii care doreau să propage un mesaj politic.” Astfel de susțineri pot conține sau fi urmate termeni care păstrează neutralitatea, – de ex., „Deși Halbronn știe poate cel mai mult despre textele și (el le-a excavat și cercetat pe cele mai multe dintre ele), cei mai mulți specialiști resping punctul său de vedere.” – dar trebuie folosiți în mod reținut pentru a nu da impresia unei judecăți prea aspre sau prea critice. Aceasta în special în articole dedicate opiniilor marginale: astfel de articole trebuie mai întâi să descrie ideile respective clar și în mod obiectiv, iar abia apoi să prezinte cititorului idei acceptate pe larg și să evite stilistic folosirea multor argumente alternate cu respingerile lor. Ar fi cel mai bine să evite să menționeze toate disputele într-o secțiune finală de critică, ci să lucreze la o proză integrată, precisă și ușor de citit.

Perspectivele notabile care nu sunt de natură științifică, dar care conțin susțineri despre fenomene științifice nu ar trebui tratate exclusiv ca teorii științifice și respinse pe această bază. De exemplu, Geneza ar trebui în mod primar descrisă drept operă literară antică, parte a Bibliei ebraice și a Bibliei creștine, subliniind semnificația ei teologică, mai degrabă decât drept teorie cosmologică. Perspectivele care propun susțineri religioase neștiințifice sau pseudoștiințifice cu intenția de a ataca descoperirile științifice vor trebui evaluate atât din punct de vedere științific cât și din punct de vedere teologic, respectând modul în care majoritatea surselor de încredere tratează subiectul. De exemplu, creaționismul și creaționismul științific vor trebui descrise în primul rând drept mișcări politice și religioase, iar faptul că susținerile lor sunt disputate de teologi și oameni de știință mainstream trebuie tratat în mod explicit. Opiniile marginale care se opun cercetărilor cu surse adecvate– negaționismul istoric, de exemplu – trebuie descrise clar în cadrul propriilor lor articole dar nu le trebuie conferită pondere nelegitimă în discuțiile mai generale asupra subiectelor discutate de ele.

Notabilitate și acceptare

[modificare sursă]

Simplul motiv că o idee nu este acceptată de majoritatea experților nu înseamnă că ea trebuie eliminată de pe Wikipedia. Pragul de includere este în general conform îndrumării de notabilitate. Relația complicată dintre nivelul de acceptare al unei idei și notabilitatea ei este prezentată mai jos.

Raportarea nivelului de acceptare

[modificare sursă]
Chiar premize și teorii marginale demonstrabil greșite, cum ar fi Chipul de pe Marte pot merita includerea într-o enciclopedie în calitate de idei notabile din perspectiva publicului larg.

Conform lui Jimmy Wales:

„În mod obișnuit, punctul de vedere majoritar și cele minoritare sunt tratate în articolul principal, cel majoritar fiind tratat ceva mai pe larg, dar punctul de vedere minoritar trebuie prezentat astfel încât ambele părți să fie de acord. Punctele de vedere izolate pot fi mutate într-o pagină separată și astfel identificate (etichetate), sau în anumite cazuri pot fi complet omise.[8]

Articolele care tratează în detaliu idei controversate, disputate sau deja respinse trebuie să documenteze (cu surse de încredere) nivelul curent de acceptare în comunitatea academică responsabilă de domeniul lor. Dacă nu pot fi găsite atribuiri corecte asupra statutului unei idei în sursele de încredere va trebui asumat că ideile respective nu au fost suficient de studiate sau acceptate; ideile nu vor fi descrise drept acceptate decât dacă astfel de susțineri pot fi documentate cu surse de încredere. Totuși, lipsa atenției sau acceptării nu implică nici faptul că ar fi fost respinse; ideile nu trebuie descrise drept respinse sau etichetate drept pseudoștiință dacă astfel de susțineri nu pot fi documentate cu surse de încredere.

Ideile care au fost respinse, sunt considerate pe larg drept absurde sau pseudoștiințifice, prezentând interes pur istoric sau ținând de domeniul science fiction, trebuie descrise ca atare, folosind surse de încredere.

Ideile care sunt de notabilitate minimă sau marginală pot fi menționate pe Wikipedia, dar nu trebuie să le conferim pondere nelegitimă. Wikipedia nu este un forum pentru a prezenta idei noi, pentru a îndepărta părtinirea sistemică din instituțiile academice sau pentru a promova idei care nu au căpătat atenție în alte locuri. Wikipedia nu este locul pentru a îndrepta marile nedreptăți comise asupra cuiva. Teoriile marginale pot fi excluse din articolele despre subiecte științifice atunci când comunitatea științifică le ignoră. Totuși, ideile nu trebuie excluse din enciclopedie pentru simplul motiv că este acceptat pe larg că sunt greșite. În același mod, scopul Wikipediei nu este de a oferi proză sintetizată în mod original pentru a demonta idei notabile pe care comunitatea științifică le consideră absurde sau nedemne. Critica teoriilor marginale trebuie descrisă conform vizibilității, notabilității și gradului de încredere al surselor care fac acea critică.

Wikipedia nu este un glob de cristal: În timp ce paradigmele științifice acceptate azi ar putea fi respinse în viitor, iar ipoteze azi considerate controversate sau incorecte pot deveni acceptate de comunitatea științifică (de ex., tectonica plăcilor), nu este misiunea Wikipediei să facă astfel de pronosticuri. Dacă statutul unei idei se va schimba, atunci Wikipedia va reflecta această schimbare. Wikipedia se bazează în principal pe cunoașterea de azi, documentând trecutul acolo unde este cazul (și etichetându-l ca atare), dar evită speculațiile despre viitor.

Sursele cu peer review ajută la stabilirea nivelului de acceptare

[modificare sursă]

Un indicator important pentru a determina notabilitatea și nivelul de acceptare al unei idei marginale referitoare la știință, istorie sau alte subiecte academice este prezența sau absența cercetărilor cu peer review despre acel subiect. Deși o lipsă de surse cu peer review nu înseamnă că subiectul trebuie exclus de pe Wikipedia, trebuie să existe suficiente surse de încredere pentru a permite ca acel subiect să fie tratat suficient de amănunțit fără a recurge la cercetare originală. Trebuie avut grijă asupra faptului că anumite jurnale există doar pentru a promova un anume punct de vedere. Jurnalele care nu au peer review de către o comunitate academică largă nu vor fi considerate de încredere, cu excepția folosirii lor pentru a expune punctul de vedere al grupului reprezentat de acele jurnale.[9]

Peer review este un aspect important al surselor de încredere care discută subiecte științifice, istorice sau alt fel de subiecte academice, dar nu este același lucru cu acceptarea de către comunitatea științifică. Este important ca ipotezele de pornire care au trecut prin ciurul reviziei colegiale să nu fie prezentate drept consens științific sau drept fapte obiective. Articolele despre teorii marginale care sunt bazate exclusiv pe surse primare (chiar dacă ele au peer review) pot fi excluse din Wikipedia pe criterii de notabilitate. Similar, susținerile excepționale din Wikipedia au nevoie de surse de încredere de înaltă calitate.

Surse și atribuire

[modificare sursă]

Wikipedia are rolul de a fi sursă de informații terțiară, rezumând informația obținută din surse secundare și în anumite cazuri din surse primare. Sursele primare referitoare la cercetări și investigații vor trebui folosite doar pentru a verifica textul și nu vor fi baza exclusivă a articolelor, deoarece a face acest lucru ar încălca politica de interzicere a cercetării originale. În cazul unor teorii marginale obscure, sursele secundare care le descriu vor trebui serios controlate dacă sunt într-adevăr de încredere.

În timp ce atribuirea corectă a unei perspective unei surse îndeplinește cerințele minimale de punct neutru de vedere, există o responsabilitate editorială suplimentară de a include doar acele citate și perspective care ajută scopului de a crea un articol verificabil și neutru. Citatele care sunt controversate sau care au potențialul de a induce în eroare trebuie să fie bine puse în context pentru a evita susținerea sau respingerea lor neintenționată. Mai mult, pentru simplul motiv că un citat este citat corect și atribuit în mod verificabil unei anume surse nu înseamnă în mod necesar că el trebuie inclus în articol. Astfel de adăugire trebuie pur și simplu să ajute la prezentarea verificabilă și neutră a subiectului discutat.

De exemplu, în articolul despre Bigfoot, un citat atribuit în mod verificabil și corect poate lua forma următoare:

„Asociația de Cercetători ai Bigfoot: "Oamenii de știință din diverse discipline au pus la încercare cele mai convingătoare dovezi despre sasquatch. Luate laolaltă, concluziile lor sunt o mare descoperire. Acum avem dovezi științifice despre existența unei specii de primate gigantice în America de Nord – o specie corespunzătoare descrierilor date sasquatches (bigfoots)."”

Includerea unui astfel de citat controversat trebuie să fie corespunzător pusă în context drept punct subiectiv de vedere. Simpla includere a unei astfel de afirmații în introducerea unui articol sau într-o secțiune despre evaluarea științifică a susținerilor despre bigfoot are potențialul de a induce în eroare, de a nu fi neutră și de a nu fi verificabilă. Citatul trebuie să fie introdus doar dacă el poate fi pus în context în sens verificabil și neutru în calitate de punct de vedere al Asociației de Cercetători ai Bigfoot și nu să fie afirmat drept fapt obiectiv. Consensul editorilor ar fi în acest caz ca citatul să fie eliminat din articol.

Surse independente

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:FRIND

Cele mai bune surse care pot fi folosite pentru a descrie teoriile marginale și pentru a determina notabilitatea și preeminența lor sunt sursele de încredere independente. În particular, spațiul relativ utilizat în articolul consacrat diferitelor aspecte ale teoriei marginale trebuie să rezulte în mod primar din evaluarea surselor independente. Aspectelor care nu sunt discutate în surse independente nu le trebuie acordat spațiu în articol. Sursele independente sunt de asemenea necesare pentru a determina relația dintre teoria marginală și discursul academic mainstream.

Paritatea surselor

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:PARITY

Includerea și excluderea de text referitor la teoriile marginale și despre critica adusă acestor teorii poate fi implementată aproximativ printr-o paritate a surselor. Totuși, dacă un articol este despre un subiect binecunoscut, el nu va trebui să includă teorii marginale care ar putea părea la obiect dar sunt prezente doar în texte obscure lipsite de peer review. Să luăm aminte că există jurnale marginale, iar unele dintre ele pretind că ar fi cu peer review. Foarte puține dintre ele au vreun peer review mai de Doamne-ajută, din afara promotorilor de teorii marginale și vor trebui în general considerate ca nefiind de încredere. Exemplele includ, dar nu se opresc la: The Creation Research Society Quarterly, Homeopathy, și Journal of Frontier Science (care folosește comentarii pe un blog[10] drept presupus proces de peer review).

Într-un articol despre un subiect marginal, dacă o teorie marginală este descrisă de amatori și texte publicate pe speze proprii, critica verificabilă și de încredere a teoriei marginale nu are nevoie de a fi publicată într-un jurnal cu peer review. De exemplu, articolul Teorii privind falsificarea aselenizării în programul Apollo poate include material din websiteuri de încredere, filme, documentare TV și cărți care nu au peer review. Prin paritatea surselor, critici ale acelor materiale pot de asemenea fi obținute din websiteuri de încredere și cărți lipsite de peer review. Desigur, pentru orice punct de vedere descris în articol trebuie folosite doar surse de încredere; politica de verificabilitate a Wikipediei nu este suspendată doar deoarece subiectul este o teorie marginală.

Paritatea surselor poate însemna că anumite teorii marginale sunt raportate sau criticate, de încredere și verificabil, prin canale alternative care diferă de cele considerate de obicei de încredere pentru subiectele Wikipediei. De exemplu, lipsa criticii cu peer review a creaționismului științific nu va fi folosită pentru a marginaliza sau a elimina critica științifică a creaționismului științific, deoarece el nu este aproape niciodată publicat în jurnale cu peer review. Similar, punctele de vedere ale aderenților nu vor fi excluse dintr-un articol doar din cauză că lucrările lor nu au peer review, alte considerații precum notabilitatea jucând și ele un rol. Opiniile marginale sunt în mod corect excluse din articole despre subiecte mainstream, în măsura în care sunt rar sau niciodată incluse în surse de încredere despre acel subiect.

Preeminența opiniilor marginale trebuie pusă în perspectivă relativ la punctele de vedere corespunzătoare întregului domeniu academic de studii; limitarea perspectivei la o mulțime restrânsă de specialiști sau doar la susținători fiind în mod necesar părtinitoare și nereprezentativă.

Atribuirea în text

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:ITA

Folosirea grijulie a surselor este vitală atunci când scriem despre critica teoriilor marginale. Deoarece teoriile marginale pot fi subiecte obscure despre care scriu puțini din cei din afara aderenților lor, poate exista doar un număr restrâns de surse care le critică în mod direct. Trebuie avută grijă să nu inducem în eroare cititorul cu ideea că din moment ce subiectul este prea puțin criticat ar însemna că el ar fi acceptat. Critica foarte acidă va trebui atribuită – „Filosoful A. C. Grayling respinge designul inteligent drept 'un strop de ignoranță infantilă; un semn de purtare lăsat de copilăria umanității'” – în timp ce faptele simple – „oamenii și cimpanzeii au evoluat dintr-un strămoș comun” – vor fi redate pur și simplu drept fapte obiective și nu vor fi prezentate drept simple opinii. Fiți atent să nu folosiți atribuirea în text pentru a trage concluzia că doar sursa respectivă ar fi de acord. O utilizare grijulie a cuvintelor și adoptarea unui ton neimplicat vor asigura că cititorului nu i se oferă pe tavă opinii prezentate drept fapte obiective și nici vice-versa.

Persoanele în viață

[modificare sursă]
Comenzi rapide:
WP:FRINGEBLP
WP:BLPFRINGE

Mare atenție trebuie acordată celor care au punct de vedere marginale, deoarece ei de regulă sunt subiect de controverse. Toate articolele referitoare la aceștia trebuie să respecte politica Wikipediei referitoare la biografiile persoanelor în viață. Teoriilor marginale ale celor bine cunoscuți pentru alte realizări nu le trebuie acordată pondere injustă, în special atunci când aceste puncte de vedere sunt tangențiale faimei lor, dar politica amintită nu oferă scuze pentru a elimina toate criticile dintr-o biografie sau pentru a mușamaliza faptul că ei apără opinii marginale în afara domeniului lor de pricepere.

Există oameni care sunt destul de notabili pentru a avea articole pe Wikipedia pentru singurul motiv că ei apără anumite puncte de vedere marginale. Notabilitatea poate fi determinată prin a considera dacă există suficiente surse de încredere și independente care discută despre persoana respectivă pe larg și serios, având grijă de a evita greșelile care pot apare în evaluarea notabilității teoriilor marginale. Trebuie avută grijă să existe suficiente surse pentru a putea scrie un articol neutru care nici nu promovează injust persoana respectivă, nici nu o denigrează fără temei.

Mențiuni în alte articole

[modificare sursă]
Comandă rapidă:
WP:ONEWAY

Opiniile marginale, produsele sau organizațiile care le promovează pot fi menționate în text doar dacă sursele de încredere le leagă una de alta în mod serios și puternic. Totuși, atingerea acestui etalon indică doar faptul că ideea poate fi discutată în alte articole, nu că ar trebui discutată într-un articol anume. Dacă menționarea unei teorii marginale în alte articole dă o pondere injustă unei teorii marginale, discutarea teoriei marginale poate fi limitată sau chiar omisă complet. Dacă nu există surse de încredere independente care să lege o anumită teorie marginală de un subiect mainstream, nu ar trebui să fie menționată la Vezi și pentru ca articolul să nu fie acaparat.

Teoriile marginale trebuie discutate în context; ideile necontroversate vor putea trebui să fie numite în legătură cu teorii marginale. Discutarea ideilor mainstream va trebui făcută în baza surselor de incredere mainstream. Legături către articol ne-marginale în articole despre subiecte marginale vor ajuta cititorul în a înțelege și va elimina amenințarea de a crea walled garden. Spre deosebire, multe articole mainstream nu au legături către articole despre subiecte marginale. Acesta este principiul de a oferi legături doar într-o singură direcție, de la teoriile marginale către subiectele mainstream.

Exemple
  • Astrologia – Există o mulțime de surse de încredere care arată cum astronomia nu este astrologie, deci un articol rezonabil despre prima va putea menționa pe cea din urmă.
  • Autodinamica – Nu există surse de încredere despre teoria relativității restrânse care să menționeze autodinamica, deci un articol despre relativitatea specială nu va trebui să menționeze autodinamica.

Vă rugăm să observați că totuși subiectele mainstream sunt discutate în și există legături către ele din ambele articole despre subiecte marginale menționate mai sus (articolul despre astrologie discută despre astronomie, iar cel despre autodinamică discută despre relativitatea restrânsă).

Eseuri
WikiProiecte
Cereri de arbitrare
  1. ^ Vezi WP:PDVN.
  2. ^ Vezi în particular "sinteze de materiale publicate și care propun o idee".
  3. ^ Pentru mai multe criterii vezi Trefil, James S. (1978), "A consumer's guide to pseudoscience", The Saturday Review, April 29, 1978, pp. 16–21.
  4. ^ Conklin, Wendy (2005) Mysteries in History: Ancient History Page 39
  5. ^ Hunt, Patrick (2007) Ten Discoveries That Rewrote History
  6. ^ JDobrzycki J Editor (1973) The reception of Copernicus' heliocentric theory pg 311
  7. ^ Lemonick, Michael D. (2003) Echo of the Big Bang Princeton University Press pg 7
  8. ^ „[WikiEN-l] NPOV and 'new physics'. Lists.wikimedia.org. Accesat în . 
  9. ^ Susținerea că are peer review nu este o indicație a faptului că jurnalul ar fi respectat sau că ar avea loc vreun peer review semnificativ. Trebuie demonstrat cu surse de încredere că jurnalul este respectabil și cu peer review.
  10. ^ Publisher. „JOURNAL of FRONTIER SCIENCE Peer Review Blog”. Jfspeerreview.blogspot.com. Accesat în .