Solii lui Țepeș la Mohamet
Mohamet ascultă, iar trimisu-i spune
— „Tu dorești, prin arme, țara a supune,
Robi a ne reduce? Sufletu-ți fugos
Numai prin batalii poate fi voios.
Sunetul de arme, gemetele-amare
Popolilor lumii ce-i încarci de heare,
Singure împacă sufletu-ți turbat.
Astfel fiul stâncii seamăna-n păcat,
Numai când prin noapte, printre vijelie,
Apa, vântul, norii urlă cu urgie!
Dar gândit-ai oare dacă poți să ții
Sub a ta putere țările ce-mbii?
Căci aceste locuri de când sunt sub soare
Au sorbit torente d-armii și popoare.
Împărate mândre! pe cât te mărești,
Tot p-atât te fărâmi, tot p-atât slăbești.
Pe cel mai nalt arbor crivățul abate!
Un stejar a crește cearcă greutate.
În mulți ani se face, dar într-un minut
Vijelia bate, arboru-a căzut.
Vei putea tu ține sub a ta putere
Toate aste locuri fără-ngreuiere?
Pasărea protege puii mititei
Câți pot să-nvelească aripile ei;
Dar pe câți aripa-i mică nu-nvelește
Sunt lăsați furtunii, uliu-i răpește.
Candela răvarsă razele-i de foc
Ce pătrund în umbră până la un loc;
Dar trecând de cercu-i noaptea deasă-ascunde
Negrele-i mistere; raza-i n-o pătrunde.
Aste țări stropite de sânge de bravi,
Rugin lesne lanțul popolilor sclavi!
Vrei a trece râul ce te ține-n cale,
Făr'să cerci nainte valurile sale?
Dar aceste valuri, de mai multe ori,
Au plecat trufia multor călători!
Astăzi poți învinge, căci ai mare-armie;
Dar ce-ți sigurează stabilă domnie?
Poți să ții în țară câte cete sânt?
Poți să șezi chiar însuți într-acest pământ?
Nu! Tu treieri lumea fără încetare.
Țara noastră-i mică, sufletul tău mare.
Mâine te vei duce cu oștirea ta
Mâine din robie ne vom deștepta.
Vrând să pleci sub jugu-ți aste țări creștine,
Tu ne-arunci în sânul limbilor vecine!
Mare împărate! Trage-te d-aici
Și ne recunoaște drepturile-antici!
Numai prin aceasta poate ca să fie,
Între turci și țară, pace, omenie.
Pace, omenie nu vor fi, nu sânt
Între robi și tirani, jos p-acest pământ!"
Și-mpăratul zice: — „Noi, cu arma-n mână
Nu putem învinge nația română.
Drepturile țării să le respectăm,
Ca-n străine brațe să n-o aruncăm!"