difuzare
Etimologie
Din a difuza.
Pronunție
- AFI: /di.fu'za.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului difuzare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | difuzare | difuzări |
| Articulat | difuzarea | difuzările |
| Genitiv-Dativ | difuzării | difuzărilor |
| Vocativ | difuzare | difuzărilor |
- acțiunea de a (se) difuza și rezultatul ei; răspândire, propagare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online