myrtus
Aspect
Vezi și : Myrtus |
(Latina)
Variante
Etimologie
Din greacă antică μύρτος (múrtos), care provine dintr-o rădăcină semitică însemnând „amar”. Confer arabă مُرّ (murr, „amar”) și ebraică מר (mor, „amărăciune”).
Pronunție
- AFI: /'mʏr.tus/
Substantiv
Declinarea substantivului myrtus | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ | myrtus | myrtī |
Genitiv | myrtī | myrtōrum |
Dativ | myrtō | myrtīs |
Acuzativ | myrtum | myrtōs |
Ablativ | myrtō | myrtīs |
Vocativ | myrte | myrtī |
- (bot.) mirt