poseda

română

Etimologie

Din franceză posséder < latină possidere. Confer italiană possedere.

Pronunție

• AFI: /po.se'da/

Verb

Conjugarea verbului poseda
Infinitiv	a poseda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	posed
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să posede
Participiu	posedat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea sa, a dispune de ceva; a stăpâni.

   A poseda un bun material.

2. (la pasiv; despre oameni) a fi dominat de..., a fi stăpânit de...
3. a avea anumite însușiri, caracteristici.
4. a cunoaște bine un lucru; spec. a ști bine o limbă, o disciplină științifică etc.

   Posed bine o limbă străină.

   Acest medic posedă o experiență bogată.

Sinonime

• 1: avea, deține, stăpâni, (înv.) posesui
• 2, 3: avea
• 4: cunoaște, ști

Cuvinte derivate

• deposeda
• deposedare
• deposedat
• posedare
• posedat
• posesiune, posesie
• posesor
• posesui
• posesuitor

Traduceri

a avea în proprietate

afrikaans: besit (Afrikaans) arabă: ملك (العربية) (málaka) bulgară: притежавам (български) (pritežavam) catalană: posseir (català) cehă: vlastnit (čeština) chineză: 拥有 (中文) (yōngyǒu) coreeană: 가지다 (한국어) (gajida) daneză: eje (dansk), besidde (dansk) engleză: possess (English) esperanto: posedi (Esperanto) finlandeză: omistaa (suomi) franceză: posséder (français) germană: besitzen (Deutsch)

islandeză: eiga (íslenska) italiană: possedere (italiano) latină: possidere (Latina) maghiară: van (magyar) norvegiană: eie (norsk) neerlandeză: bezitten (Nederlands) papamiento: poseé (Papiamentu) poloneză: posiadać (polski) portugheză: possuir (português) rusă: обладать (русский) (obladát’) spaniolă: poseer (español) suedeză: äga (svenska), besitta (svenska) turcă: sahip olmak (Türkçe)

Referințe

• DEX online