tipo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină typus < greacă antică τύπος (týpos).

Pronunție

• AFI: /'tipo/

Adjectiv

Declinarea adjectivului tipo
	Singular	Plural
Masculin	tipo	tipo
Feminin	tipo	tipo

1. mediu, standard

Substantiv

tipo m., tipi pl.

1. tip, standard, model
2. (p. ext.) tip, gen, soi, specie, sort, categorie
3. (fam.) tip, individ, ins
4. (fam.) caracter

Sinonime

• 1: esemplare, modello
• 2: genere, varietà, qualità, modello, sorta
• 3-4: persona, personaggio, tizio, soggetto

Cuvinte derivate

• tipaccio
• tipico
• tipizzare
• tipo-

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

portugheză

(português)

Variante

• (ieșit din uz) typo

Etimologie

Din latină typus < greacă antică τύπος (týpos).

Pronunție

• AFI: /'ti.pu/ (Portugalia)
• AFI: /'tʃi.pu/ (Brazilia)
• AFI: /'tʃi.po/ (Brazilia de sud)

Substantiv

tipo m., tipos pl.

1. tip, gen, soi, specie, sort, categorie

   Este tipo de fruta é muito doce.

2. (spec.) tip, standard, model
3. (poligr.) tip, caracter, literă
4. (fam.) tip, individ, ins

   Um tipo apareceu em casa.

Sinonime

• 2: modelo, exemplar
• 4: cara, sujeito

Locuțiuni

• ser o tipo de
• tipo assim

Cuvinte derivate

• tipocromia
• tipocrômico
• tipografar
• tipografia
• tipográfico
• tipógrafo
• tipologia
• tipológico

Particulă

tipo

1. (fam., în Brazilia) ca, ca și cum

   Eu tive que, tipo, ler um livro.

Sinonime

• tipo assim

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină typus < greacă antică τύπος (týpos).

Pronunție

• AFI: /'ti.po/

Substantiv

tipo m., tipos pl.

1. tip, gen, soi, specie, sort, categorie
2. (fam.) tip, individ, ins

Sinonime

• 1: clase, especie, género, suerte
• 2: (peior.) fulano, (peior., în Chile) huevón, gallo, (în Costa Rica) mae, (în Spania) tío

Cuvinte derivate

• tipa
• típico

Cuvinte compuse

• tipo de interés

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionario