Tumba de sos zigantes
Articulu in nugoresu
Sas tùmbas o lòsas de sos gigàntes (connotas in carchi logu fintzas comente domos de s'ocru) sunt monumentos funeràrios de interru colletivu frabicados in epoca nuraghesa e presentes peri totu s'ìsula de Sardigna.
Che a sos nuraghes, custas costrutziones megalìticas non tenent egualdade in su continente europeu intreu e sunt fatos a pranta retangulare cun losas de pedra manna posta a terra.
Istrutura
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Sas tumbas sunt unu aposentu mortuàriu chi est intra de unos 5 e 15 metros de larghesa e unu o duos metros de artària. Sa parte in cara de s'istrutura nche la inserrant a intro de un'ispètzia de semitzìrculu, chi fìnghet sos corros de unu trau, e una losa prus antica in su tzentru de custu semitzìrculu cun una abertura prus minore meda, dae ube si intraiat.
Impare a s'apertura bi aìat unu betile chi, fòrtzis, fachiat a sìmbulu a dèos o a sos mannos anticos chi fint a bàrdia de sos mortos.
Funtzione
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Sas tumbas de sos gigantes fint locos in ube, in epoca nuraghesa, sos sardos che interrabant a sos mortos issoro. Fint a largu dae su tzentru populadu e podìant mantenner intra de sos chèntu e treschentos mortos.
Sos chi fachiant parte de sa tribù, clan o bidda, andabant a in cughe a aporrire omàju a sos mortos de sa comunidade, chena de distintziòne de classe o privilégiu de sorta perunu. Podet esser, chi sos mortos fint iscarrados, est a narrer chi li bocabant sa carre a in antis de s'interru (bi at evidèntzia in sos ossos, chi cunsizant custa teoria), e fint interrados cando su nùmeru cumintzabat a èsser tropu mannu.