1 PREVENIREA I COMBATEREA VIOLEN EI ÎN COAL Ghid practic pentru directori i cadre didactice - 2006 1 AUTORI: Ghid practic: M. JIG U (Coord.) Magdalena BALICA Ciprian FARTU NIC Aurora LIICEANU Andreea M RU ESCU Doina S UCAN Lucian VOINEA Module de formare: Magdalena BALICA Ciprian FARTU NIC Aurora LIICEANU Doina S UCAN Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României: Prevenirea i combaterea violen ei în coal : ghid practic pentru directori i cadre didactice. - Buz u : Alpha MDN, 2006 Bibliogr. ISBN (10) 973-7871-61-8 ; ISBN (13) 978-973-7871-61-9 316.613.43:37 2 CUPRINS INTRODUCERE...................................................................................5 PARTEA I. GHID PRACTIC.................................11 I. CUM DEZVOLT M O STRATEGIE ANTI-VIOLEN LA NIVELUL COLII NOASTRE.....................................................13 1. Analiza fenomenelor de violen colar ........................................13 1.1. Colectarea de informa ii relevante privind fenomenele de violen colar ....................................................................................... 13 1.2. Prelucrarea informa iilor colectate ....................................................... 22 1.3. Dezbaterea rezultatelor investiga iei i definirea problemelor ............. 25 2. Elaborarea unei strategii anti-violen la nivelul colii .................30 2.1. Necesitatea unei strategii de interven ie a colii................................... 30 2.2. Structura unei strategii de interven ie anti-violen la nivelul colii .... 32 2.3. Ce înseamn o strategie anti-violen bine elaborat ?.......................... 41 2.4. Leg tura strategiei cu proiectul de dezvoltare institu ional ................ 45 3. Exemplu de strategie anti-violen ..................................................47 II. FORME I CAUZE ALE MANIFEST RILOR DE VIOLEN ÎN COAL – MODALIT I DE PREVEN IE I INTERVEN IE............................................... 59 1. Elevul violent - caracteristici individuale........................................59 1.1. Considera ii generale ............................................................................ 59 1.2. Forme de manifestare ale violen ei - rezultate ale cercet rii ................ 65 1.3. Direc ii de ac iune în vederea prevenirii i amelior rii victimiz rii colare.............................................................................75 2. Elevul victim ....................................................................................80 2.1. Considera ii generale ............................................................................ 80 2.2. Elevul victim – rezultate ale cercet rii................................................ 84 2.3. Direc ii de ac iune în vederea prevenirii i amelior rii 96 victimiz rii colare ...................................................................................... 89 2.4. Din experien a colilor pilot i a altor unit i colare ........................... 96 3. Surse ale violen ei elevilor la nivelul mediului familial .................98 3.1. Considera ii generale ............................................................................ 98 3.2. Factori de risc i cauze ale violen ei elevilor - rezultate ale cercet rii . 105 3.3. Ce metode i instrumente pot fi utilizate în scopul identific rii cazurilor de elevi cu conduite violente generate de factori familiali? ......... 115 3.4. Ce activit i pot fi desf urate în scopul amelior rii fenomenului de violen a elevilor generat de factori familiali? ........................................... 131 3.5. Din experien a colilor pilot i a altor unit i de înv mânt................ 135 3 4. Violen a profesorilor.........................................................................141 4.1. Considera ii generale ............................................................................ 141 4.2. Este mediul colar context generator de violen ? Rezultate ale cercet rii................................................................................. 142 4.3. Despre violen a profesorilor ................................................................. 145 4.4. Care sunt situa iile pe care elevii le resimt ca surse de tensiune în clas ? ....................................................................................................... 147 4.5. Sugestii de identificare i monitorizare i prevenire a comportamentelor neadecvate ale profesorilor fa de elevi .................... 158 5. Deficien e de comunicare – surs a violen ei în coal ..................161 5.1. Considera ii generale ............................................................................ 161 5.2. Comunicarea ca surs de violen colar - rezultate ale cercet rii...... 166 5.3. Direc ii de ac iune în vederea prevenirii i amelior rii victimiz rii colare.................................................................................................172 6. Elevul violent - între sanc iune i sprijin ........................................179 6.1. Sanc iunea i efectele sale asupra elevului ........................................... 183 6.2. Sugestii de adaptare i asumare a regulamentului colar...................... 184 Referin e bibliografice ..........................................................................188 PARTEA II. MODULE DE FORMARE ............................191 Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4 Modul 5 Modul 6 Modul 7 Modul 8 Modul 9 Violen a uman . Dimensiuni psihologice i sociale............................... Abord ri ale violen ei. Percep ii, concepte-cheie, tipologii............................. Violen i victimizare. Elevii - categorie de risc....... Forme i cauze ale violen ei în coal . Perspectiva individual , familial , colar , mass-media................................................................. Violen a subiectiv i violen a obiectiv în spa iul colar........................................................... Deficien ele de comunicare ca surs a violen ei colare....................................................... Evaluarea înv rii elevilor - surs a violen ei sau mecanism de reglare a comportamentelor violente în coal ?....................................................... Strategii anti-violen la nivelul clasei........................ Strategii de interven ie privind violen a la nivelul colii............................................................ 193 201 211 219 235 245 253 269 293 4 INTRODUCERE Institutul de tiin e ale Educa iei i Institutul Na ional de Criminologie, în parteneriat cu Ministerul Educa iei i Cercet rii i cu sprijin financiar din partea Reprezentan ei UNICEF în România a derulat în perioada ianuarie 2004-aprilie 2005 proiectul Violen a în coal . În cadrul cercet rii realizate, am optat pentru urm toarea defini ie opera ional : violen a în coal este „orice form de manifestare a unor comportamente precum: 1. exprimare inadecvat sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenin are, h r uire; 2. bruscare, împingere, lovire, r nire; 3. comportament care intr sub inciden a legii (viol, consum/ comercializare de droguri, vandalism – provocarea de stric ciuni cu bun tiin –, furt); 4. ofens adus statutului/autorit ii cadrului didactic (limbaj sau conduit ireveren ioas fa de cadrul didactic); 5. comportament colar neadecvat: întârzierea la ore, p r sirea clasei în timpul orei, fumatul în coal i orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului colar în vigoare”. Pornind de la aceast defini ie, obiectivele proiectului au fost urm toarele: • Evaluarea dimensiunilor fenomenului de violen în coal ; • Identificarea situa iilor de violen colar i elaborarea unei tipologii a fenomenului; • Identificarea cauzelor generatoare ale violen ei în coal ; • Elaborarea de recomand ri privind ameliorarea fenomenului. Cercetarea s-a desf urat pe un e antion reprezentativ de peste 1200 de unit i de înv mânt - coli generale, licee i coli de arte i meserii – situate atât în mediul urban, cât i în rural. În vederea identific rii fenomenelor de violen i a formelor sale de manifestare, a cauzelor i a soluiilor posibile de preven ie i interven ie au fost investigate reprezent rile diferi ilor actori ai comunit ii educative - manageri colari, cadre didactice, consilieri colari, inspectori colari -, ale altor factori responsabili – reprezentan i ai poli iei -, precum i ale p rin ilor i elevilor. Astfel, în cadrul cercet rii au fost utilizate multiple e antioane i loturi de investiga ie, num rul total al diferitelor categorii de subiec i chestiona i /intervieva i fiind de aproximativ 2400. 5 Evaluarea dimensiunilor fenomenului de violen a ar tat c coala este în prezent scena unor frecvente situa ii de violen , formele de manifestare a violen ei fiind variate. Cele mai importante cauze ale violen ei în coal includ, pe lâng factorii familiali, socio-economici sau individuali i o serie de cauze colare. Lipsa unui nivel adecvat de con tientizare, a unor strategii didactice sau decizii manageriale eficiente, plaseaz anumite coli în situa ia de a nu fi capabile s combat manifest rile de violen determinate de anumi i factori extra- colari. Pornind de la aceste concluzii desprinse din cercetarea realizat , Institutul de tiin e ale Educa iei i Institutul Na ional de Criminologie, în parteneriat cu Ministerul Educa iei i Cercet rii i, de asemenea, cu suport financiar din partea Reprezentan ei UNICEF în România a ini iat un nou proiect - Strategii de prevenire i combatere a fenomenelor de violen la nivelul institu iilor colare – derulat în perioada iunie 2005 - iunie 2006. • • • • Obiectivele acestui proiect au fost urm toarele: Acordarea de asisten metodologic principalilor actori cheie de la nivelul colilor (elevi, p rin i, cadre didactice, manageri colari) pentru identificarea fenomenelor de violen i a cauzelor care le genereaz ; Acordarea de asisten metodologic echipelor manageriale pentru proiectarea, implementarea i evaluarea unor strategii de interven ie anti-violen ; Identificarea i promovarea unor exemple de bune practici la nivelul unit ilor colare în domeniul ini iativelor/proiectelor anti-violen ; Înt rirea parteneriatului între institu ii cheie cu responsabilit i în prevenirea i combaterea fenomenelor de violen la nivelul unit ilor colare. Aceste obiective au fost realizate prin desf urarea la nivelul a dou unit i de înv mânt pilot din Bucure ti – Colegiul Na ional „Iulia Ha deu” i coala cu clase I-VIII nr. 49 - a unei serii de activit i, dezvoltate pe baza concluziilor i recomand rilor studiului ini ial. Echipa proiectului a asistat echipa managerial i cadrele didactice în elaborarea unor strategii antiviolen adaptate condi iilor specifice fiec rei unit i de înv mânt selectate, cât i în derularea activit ilor concrete dezvoltate în cadrul acestor strategii. În final a fost elaborat prezentul Ghid care are ca scop ameliorarea fenomenelor de violen în coal i promovarea în rândul actorilor cheie ai colii instrumente i modele de bune practici. 6 Acest ghid a ap rut ca urmare a experien ei noastre de documentare i cercetare privind fenomenul de violen în coal . Sper m ca acesta s vin în sprijinul directorilor i cadrelor didactice care sunt interesate de a dezvolta în colile lor o cultur a non-violen ei, bazat pe o strategie de prevenire a surselor i cauzelor acesteia. Ca urmare ghidul inten ioneaz s ofere directorilor i cadrelor didactice: • informa ii sintetice cu privire la problematica violen ei colare, a a cum au fost surprinse de cercetarea recent realizat în peste 1200 de coli din România; • sugestii de elaborare a unei strategii de prevenire i combatere a violen ei la nivelul colii, adaptat contextului specific în care aceasta î i desf oar activitatea; • instrumente de identificare a surselor i cauzelor violen ei colare (chestionare, ghiduri de interviu, anchete în familie etc.); • sugestii de activit i ce pot fi derulate în cadrul unei strategii de prevenire i combatere a violen ei, multe dintre acestea culese din experien a altor coli; • teme de reflec ie, exerci ii i subiecte controversate care s stimuleze o comunicare real între to i actorii colari cu privire la problematica violen ei; • un set de module pentru activit i de formare a cadrelor didactice în vederea con tientiz rii problematicii legate de violen a în coal . Ghidul cuprinde dou p r i distincte: partea I, în care se prezint ghidul propriu-zis i partea a II-a – care cuprinde un set de 9 module de formare pe o tematic divers privind violen a în coal . Partea I este structurat în dou sec iuni, oferind în acela i timp dou abord ri complementare. Dac prima parte vizeaz mai degrab o perspectiv managerial asupra problematicii violen ei în coal , partea a doua încearc s detalieze aspecte mai concrete ale problematicii violen ei în coal , care pot oferi un sprijin în aplicarea unei strategii anti-violen . Prima sec iune, cu titlul I. Cum dezvolt m o strategie anti-violen la nivelul colii noastre, se adreseaz în primul rând echipelor manageriale care doresc s î i proiecteze o strategie de prevenire i interven ie privind violen a în coal . Informa iile, sugestiile i instrumentele oferite spre consultare în aceast sec iune au menirea de a fi un sprijin util pentru identificarea fenomenelor de violen colar în contextul specific al fiec rei coli (forme, cauze, gravitate etc.), precum i pentru a elabora în mod concret strategia de prevenire i interven ie, ca parte integrat a planului de dezvoltare colar . Principalele teme abordate în aceast sec iune sunt: 7 • • • • identificarea fenomenele de violen colar ; definirea problemelor legate de violen a colar ; dezvoltarea unor m suri de prevenire i interven ie; proiectarea unei strategii anti-violen . Sec iunea a doua, II. Forme i cauze ale manifest rilor de violen în coal - modalit i de prevenire i interven ie, trateaz într-o manier concret ipostaze posibile ale violen ei în coal i cauzele acesteia. Principalele teme supuse aten iei sunt urm toarele: • elevul violent; • elevul victim a violen ei; • cauze familiale ale violen ei; • violen a profesorilor; • comunicarea didactic i violen a; • regulamentul colar. Fiecare subcapitol cuprinde o serie de considera ii generale cu privire la problema pus în discu ie, date de cercetare, instrumente i sugestii de activit i la nivelul colii. Partea a II-a cuprinde 9 module de formare care au stat la baza activit ilor realizate în dou coli pilot din Bucure ti: Liceul „Iulia Ha deu” i coala general nr. 49. Aceste module v pot oferi sugestii cu privire la modul în care pot fi organizate activit i de con tientizare a problemelor legate de violen în coala dumneavoastr , dar i sugestii de organizare a unor sesiuni de formare adresate cadrelor didactice. Temele propuse prin modulele de formare sunt urm toarele: • Violen a uman . Dimensiuni psihologice i sociale • Abord ri ale violen ei. Percep ii, concepte-cheie, tipologii • Violen i victimizare. Elevii - categorie de risc • Forme i cauze ale violen ei în coal . Perspectiva individual , familial , colar , mass-media • Violen a subiectiv i violen a obiectiv în spa iul colar • Deficien ele de comunicare ca surs a violen ei colare • Evaluarea înv rii elevilor - surs a violen ei sau mecanism de reglare a comportamentelor violente în coal ? • Strategii anti-violen la nivelul clasei • Strategii de interven ie privind violen a la nivelul colii 8 Probabil ve i constata citind acest ghid c unele dintre aspectele prezentate nu sunt specifice colii dumneavoastr , dup cum s-ar putea în aceea i m sur s reg si i aici multe dintre problemele cu care v confrunta i. Sa nu uit m îns c violen a colar este un fenomen complex cu o cauzalitate multipl i diverse modalit i de manifestare. Cu to ii recunoa tem c e mai eficient s previi un act de violen , decât s intervii atunci când acesta s-a produs deja. Nu în cele din urm , acest ghid se dore te a fi un instrument de reflec ie asupra practicilor noastre colare, asupra viziunilor despre educa ie i rolul acesteia, asupra a ceea ce ne dorim de la comunicarea cu elevii, p rin ii, profesorii sau al i membri ai comunit ii. 9 LEGEND Pentru a v orienta mai u or în utilizarea acestui ghid, v propunem un set de simboluri pe care le ve i întâlni în text. Semnifica ia acestora este urm toarea: DE RE INUT! SUGESTII DIN EXPERIEN A ALTOR COLI EXERCI II INSTRUMENTE 10 PARTEA I GHID PRACTIC 11 12 I. CUM DEZVOLT M O STRATEGIE ANTI-VIOLEN LA NIVELUL COLII NOASTRE 1. Analiza fenomenelor de violen colar Dincolo de dorin a de ”cosmetizare” a imaginii colii, o parte dintre directorii investiga i cu ocazia cercet rii Violen a în coal 1 au dovedit c de in într-o m sur mai redus competen e privind analiza situa iilor de violen colar . Chiar i în cazul colilor care au problema violen ei pe agenda de decizie se observ o cunoa tere superficial a formelor i gravit ii actelor de violen colar din propria institu ie. Punctul de plecare al oric rei strategii relevante pentru o unitate colar îl reprezint nevoile actorilor ei. O cunoa tere în profunzime a dificult ilor curente sau poten iale cu care se confrunt elevii, cadrele didactice sau echipa managerial a unei coli în ceea ce prive te fenomenul de violen este o condi ie esen ial pentru dezvoltarea unor m suri de interven ie adecvate. În aceast sec iune v ve i familiariza cu activit ile prin care pute i identifica i defini corect problemele colii în domeniul violen ei diferi ilor actori, un pas absolut necesar pentru dezvoltarea unei strategii anti-violen . De asemenea, vom prezenta o serie de tehnici i instrumente care pot fi utile în acest proces, chiar i pentru colile care au deja experien a derul rii unor proiecte antiviolen . 1.1. Colectarea de informa ii relevante privind fenomenele de violen colar Cum putem cunoa te într-un mod detaliat problemele cu care se confrunt actorii de la nivelul colii în ceea ce prive te fenomenul de violen ? Cum putem colecta în mod sistematic informa ii credibile, verificabile i extinse despre actele de violen , prezente sau poten iale? Un prim pas îl reprezint alegerea unor metode adecvate prin care aceste informa ii s fie colectate. În func ie de resursele disponibile pe care le 1 Jig u, M., Liiceanu, A. i Preoteasa, L. (coord.) Violen a în coal , Institutul de tiin e ale Educa ei, UNICEF, Buz u, Ed. Alpha MDN, 2006. 13 poate aloca coala dumneavoastr , pute i stabili un plan de ac iune care s cuprind o investiga ie cât mai larg i un num r cât mai mare de actori/institu ii atât de la nivelul colii, cât i de la nivelul comunit ii. În cele ce urmeaz vom prezenta sintetic câteva metode simple prin care pot fi colectate informa ii relevante pentru elaborarea unei diagnoze i a unei strategii de interven ie anti-violen : aplicarea de chestionare, realizarea unor interviuri individuale sau de grup i analiza de documente. Chestionarul pentru elevi Violen a colar nu include numai ac iunile explicit violente, care intr în sfera penalului, ci i o serie întreag de violen e mai subtile (intimid ri, tachin ri, ironii, agresiuni verbale etc.). Sentimentul de siguran difer mult de la un elev la altul, la fel ca i normele sau valorile prin prisma c rora un fapt este caracterizat ca violent. Prin intermediul chestionarelor pentru elevi, echipa managerial poate s investigheze aceste aspecte mai pu in vizibile ale violen ei, legate de cele mai multe ori de atitudini ostile sau intimid ri ale actorilor din coal . De asemenea, investiga ia prin chestionar v poate ajuta: • s identifica i formele curente de violen din coala dumneavoastr ; • s m sura i frecven a cu care apar diferite situa ii de violen ; • s identifica i contextul în care apare violen a colar ; • s cunoa te i actorii principali implica i în situa iile de violen (inclusiv cei din afara colii); • s afla i opiniile elevilor privind combaterea acestui fenomen. Este important ca întreb rile incluse în acest chestionar s fie formulate clar i, pe cât posibil, s aib variante închise de r spuns (pentru facilitarea procesului de completare i minimizarea timpului alocat). De asemenea, trebuie s existe o sec iune în care elevii s poat s - i exprime liber opiniile cu privire la fenomenul de violen din coala lor. Evita i includerea unui num r prea ridicat de întreb ri, focalizându-v numai asupra aspectelor esen iale urm rite, un document de dimensiuni prea mari inhibând reponden ii. 14 Exemplu de chestionar 1. Te rug m s apreciezi care sunt formele de violen pe care le observi în coala în care înve i i care este frecven a cu care aceste manifest ri au loc. 1. Deloc 2. Rar 3. Des 4. Foarte des 5. Nu tiu 1. Violen între elevi 2. Violen a elevilor fa de profesori 3. Violen a profesorilor fa de elevi 2. Care dintre situa iile urm toare se manifest între colegii t i? 1. 2. 3. Deloc Rar Des 4. Foarte des 1. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la diferite tr s turi fizice sau psihice 2. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la situa ia material /financiar 3. Injurii/cuvinte urâte 4. Certuri, conflicte 5. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la apartenen a etnic 6. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la apartenen a religioas 7. B taie între elevi 8. Alte situa ii (care?) ………………………............................. 3. Fenomenele de violen pe care le observi, se manifest : 1. 2. Deloc Rar 1. În ore 2. În pauze 3. În incinta colii, dup programul 15 3. Des 4. Foarte des colar 4. În imediata vecin tate a colii, dup programul colar 4. 5. Fenomenele de violen între colegi pe care le-ai observat se manifest : • între elevi din aceea i clas ...............................................................................1 • între elevi din clase diferite, de acela i nivel colar...........................................2 • între elevi din clasele mari fa de elevi din clasele mici...................................3 • între elevi care apar in colii i cei din afara acesteia.........................................4 De la începerea anului colar/în anul colar precedent, te-ai aflat personal într-una dintre situa iile de mai jos ? 1. Da 2. Nu 1. Victim a furturilor în coal 2. Victim a furturilor în imediata vecin tate a colii 3. Victim a agresiunilor sexuale 4. Agresat fizic (b tut) în coal 5. Agresat fizic (b tut) în imediata vecin tate a colii de c tre al ii, decât colegii de coal 6. H r uit (prin injurii, amenin ri etc.) în coal 7. H r uit (prin injurii, amenin ri etc.) în imediata vecin tate a colii de c tre al ii, decât colegii de coal 8. Alte situa ii (care?)…………………………… 6. Care sunt formele de violen din coal ? pe care colegii t i le manifest fa 1. Deloc 2. Rar 3. Des de profesorii 4. Foarte des 1. Indisciplin 2. Absenteism, fuga de la ore 3. Ignorarea mesajelor transmise (nu acord aten ie profesorilor sau celor spuse de ace tia) 4. Atitudini r ut cioase, nepoliticoase 5. Refuzul îndeplinirii sarcinilor 6. Vorbe urâte, jigniri 7. Agresiune nonverbal (gesturi, priviri amenin toare etc.) 8. Lovire, agresiune fizic 9. Alte forme (care?)…………………..…………......... 16 7. Te rug m s apreciezi frecven a cu care se întâmpl urm toarele situa ii în coala ta: 1. 2. 3. 4. Des Rar Deloc Nu tiu 1. Mi s-a întâmplat ca profesorii s m pedepseasc atunci când nu am tiut lec ia/nu am rezolvat o problem etc. 2. Se întâmpl ca profesorii s ne insulte, s ne umileasc prin expresii neadecvate, s ne ironizeze. 3. Se întâmpl ca profesorii s recurg la pedepse fizice. 4. Se întâmpl s fiu sanc ionat dac pun profesorilor întreb ri nea teptate sau incomode. 5. Profesorii ne stimuleaz s ne întrecem între noi i mai pu in s colabor m. 6. Profesorii nu au suficient r bdare s ne asculte problemele, nel muririle. 7. Profesorii ne cer s reproducem ceea ce au predat i mai pu in s avem idei originale, îndr zne e. 8. Profesorii ne ofer posibilitatea de a discuta cu ei i în afara orelor de curs. 9. Profesorii favorizeaz nejustificat unii elevi (în notare, în participarea în clas ). 10. Modul de prezentare a lec iei de c tre profesori nu este atractiv pentru elevi. 11. Profesorii se poart foarte rece cu noi. 12. Alte situa ii; care? ……………………………….............................. 8. Ai fost vreodat în situa ia de a fi violent/agresiv fa de un coleg sau profesor în coal ? • Nu.......................................................................................................................1 Da.............................................................................................................................2 Dac r spunsul este pozitiv, descrie i succint contextul……………………………… ………………………………………………………………………………………… 9. În timpul petrecut la coal te sim i protejat fa de violen a unor colegi, profesori sau alte persoane din jurul colii? • Da.....................................................................................................................1 • Într-o oarecare m sur , da ...............................................................................2 • Nu.....................................................................................................................3 10. Cum crezi c ar putea contribui elevii la reducerea cazurilor de violen manifestate în coal ? …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 17 Date de identificare 11. Sex: • Feminin ...................................................................................................................... • Masculin .................................................................................................................... 12. Vârst (în ani împlini i): …………………. Clasa:………………………………………....... Cum aplic m acest chestionar? O modalitate eficient de aplicare a chestionarului pentru elevi o constituie orele de dirigen ie. Pentru ob inerea unor r spunsuri cât mai sincere chestionarul trebuie s fie anonim. Este important ca acest chestionar s fie administrat tuturor elevilor din coal astfel încât s poat fi realizat i o analiz comparativ (între elevii din clasele mai mici i cei din clasele terminale, între fete i b ie i, între elevii de la diferite profiluri etc.). Momentul ideal al aplic rii este la scurt timp dup începutul anului colar, pentru ca strategia dezvoltat s fie aplicat în anul respectiv. Totu i, este necesar ca elevii care sunt în primul an la coala respectiv s aib o perioad de timp de observare/cunoa tere (cel pu in o lun ). Organizarea unor interviuri individuale i de grup cu actori cheie de la nivelul colii/comunit ii Dup cum am v zut, violen a colar este într-o rela ie direct atât cu contextul, cât i cu cultura colar . Astfel, în identificarea cazurilor de violen i ceilal i actori de la nivelul colii (cadrele didactice, p rin ii, personal specializat, echipa managerial ) sunt direct influen a i de propriile referin e culturale cât i de normele impuse de regulamentul colar. De multe ori se întâmpl ca elevii i ceilal i actori s aib opinii divergente cu privire la aprecierea unor ac iuni sau comportamente ca fiind violente sau cu privire la gravitatea acestora. Prin urmare, este logic s ne întreb m: sunt informa iile elevilor suficiente pentru a realiza o diagnoz a situa iei în ceea ce prive te violen a colar ? Cum putem cunoa te i alte perspective asupra fenomenelor de violen din coal ? Un pas important în aceast etap îl reprezint investigarea altor actori de la nivelul colii cu privire la fenomenele de violen din coala dumneavoastr : cadre didactice, p rin i, personal specializat (consilieri, psihologi, asisten i sociali, mediatori), reprezentan i ai comunit ii. Pentru aceasta pute i s utiliza i tot metoda prin chestionar (adaptând întreb rile din chestionarul pentru elevi) sau s folosi i alte metode, precum interviurile 18 individuale sau de grup. În acest fel ve i putea compara i verifica datele colectate de la elevi i ve i putea ob ine o imagine mai complex asupra situa iilor de violen din coala dumneavoastr . Un element cheie pentru succesul acestui demers îl constituie desemnarea unei persoane/unui grup de persoane care s preg teasc , s realizeze i s prezinte rezultatele acestor interviuri. Criteriile de selec ie trebuie s includ , printre altele, experien a, tactul, deschiderea fa de problemele colii, imaginea pozitiv în rândul celor intervieva i etc. Trebuie evitat nominalizarea unor persoane care au primit în trecut reclama ii (de exemplu, un cadru didactic din coal care a fost acuzat de un p rinte c a agresat un elev) sau care nu sunt familiarizate suficient cu problemele colii (de exemplu, un cadru didactic aflat în primul an de activitate). Pentru a facilita prelucrarea datelor colectate este important s formula i în avans o list cu întreb ri care s fie apropiate de cele adresate elevilor i care s sensibilizeze /con tientizeze grupul int vizat cu privire la fenomenele de violen din coala dumneavoastr . Mai jos sunt prezentate exemple de posibile liste de întreb ri pentru trei grupuri int importante: cadre didactice, p rin i i consilieri colari. Exemplu de list de întreb ri: Interviuri individuale 1. Considera i c elevii se simt în siguran sau de grup în coal ? cu 2. Considera i c coala dumneavoastr profesorii în timpul petrecut ofer siguran profesorilor i elevilor? 3. Care sunt cele mai importante pericole sau amenin ri cu care se confrunt în prezent elevii? Dar profesorii din coala? 4. Care sunt cele mai frecvente situa ii de violen în coal : între elevi, a elevilor fa de profesori, a profesorilor fa de elevi? 5. Oferi i exemple de situa ii concrete de violen coal . Cum au fost rezolvate aceste situa ii? petrecute în 6. Crede i c sunte i suficient asistat în rezolvarea cazurilor de violen ? De la cine a tepta i mai mult implicare? (de exemplu, poli ie, consilieri colari, ISJ etc.) 7. Cunoa te i situa ii de violen generate de grupuri de copii i tineri din vecin tatea colii? Da i exemple. 8. Vi s-a întâmplat s ave i vreun conflict cu p rin ii elevilor dumneavoastr ? Care au fost cauzele? Cum s-a rezolvat? La 19 cine a i apelat pentru rezolvarea acestei situa ii? 9. Care crede i c este tendin a de apari ie a cazurilor de violen în aceast coal ? (cre tere, sc dere, men inere) 10. Cât de important crede i c este problema violen ei pentru coala dumneavoastr ? Este necesar o strategie a colii care s combat sau s previn situa iile de violen colar ? În care dintre etapele derul rii strategiei a i dori s v implica i? Ad uga i i informa iile privind aplicarea interviului (Data desf ur rii interviului; Ora începerii; Durata; Numele i prenumele celui care a realizat interviul). Interviuri individuale sau de grup cu p rin ii Exemplu de list de întreb ri: 1. În opinia dumneavoastr , elevii acestei coli se simt în siguran în timpul petrecut în coal ? 2. Considera i c aceast coal ofer siguran copilului/copiilor dumneavoastr ? 3. Care sunt în opinia dumneavoastr cele mai importante pericole sau amenin ri cu care se confrunt în prezent elevii? 4. Care sunt cele mai frecvente situa ii de violen în coal : între elevi, a elevilor fa de profesori, a profesorilor fa de elevi? 5. Ave i cuno tin despre situa ii concrete de violen în coal ? Da i exemple. Cum au fost rezolvate aceste situa ii? A i fost consulta i în rezolvarea acestora? 6. Cunoa te i situa ii de violen generate de grupuri de copii i tineri din vecin tatea colii? Da i exemple. Cum au fost rezolvate aceste situa ii? 7. Ca p rin i, vi s-a întâmplat s ave i vreun conflict cu profesorii copiilor dumneavoastr ? Care au fost cauzele ? Cum s-a rezolvat? La cine a i apelat pentru rezolvarea acestei situa ii? 8. Care crede i c este tendin a de apari ie a cazurilor de violen în aceast coal ? (cre tere, sc dere, men inere) 9. Cât de important crede i c este problema violen ei pentru coala dumneavoastr ? Este necesar o strategie a colii care s combat sau s previn situa iile de violen colar ? În care din etapele derul rii strategiei a i dori s v implica i? Include i i informa ii privind aplicarea interviului (Data desf ur rii interviului; Ora începerii; Durata; Numele i prenumele celui care a realizat interviul). 20 Exemplu de list de întreb ri: Interviuri 1. Considera i c elevii se simt în siguran în timpul individuale sau de petrecut în coal ? grup cu coala dumneavoastr ofer consilierii/psihologii 2. Considera i c siguran profesorilor i elevilor? colari 3. Care sunt cele mai importante pericole sau amenin ri cu care se confrunt în prezent elevii? Dar profesorii din coala? 4. Care sunt cele mai frecvente situa ii de violen în coal : între elevi, a elevilor fa de profesori, a profesorilor fa de elevi? 5. Care sunt cele mai frecvente forme de violen colar ? Care sunt cele care v îngrijoreaz cel mai mult? De ce? 6. Crede i c sunte i suficient asistat în rezolvarea cazurilor de violen ? De la cine a tepta i mai mult implicare? (de exemplu, dirigin i, conducerea colii, p rin i sau al i reprezentan i ai comunit ii etc.) 7. Cunoa te i cazuri în care profesorii care recurg la comportamente neadecvate/agresive fa de elevi? Da i exemple. 8. Care sunt problemele curente cu care v confrunta i în prevenirea sau rezolvarea unor situa ii de violen ? 9. Care crede i c este tendin a de apari ie a cazurilor de violen în aceast coal ? (cre tere, sc dere, men inere) 10. Cât de important crede i c este problema violen ei pentru coala dumneavoastr ? Este necesar o strategie a colii care s combat sau s previn situa iile de violen colar ? În care din etapele derul rii strategiei a i dori s v implica i? Include i i informa ii privind aplicarea interviului (Data desf ur rii interviului; Ora începerii; Durata; Numele i prenumele celui care a realizat interviul). Analiza de documente Aceast etap este de cele mai multe ori ignorat în activit ile de informare cu privire la situa iile de violen din coal i din zona proxim acesteia. Cu toate acestea, exist o serie de documente extrem de valoroase pe care o echip managerial le are la dispozi ie, i care pot completa informa iile colectate direct de la actorii colii. Pe de o parte este vorba despre documente interne: rapoarte i caracteriz ri individuale ale 21 consilierului/ psihologului colar; rapoarte/portofolii ale unor activit i anterioare dedicate sau relevante pentru tema violen ei; plângeri/reclama ii ale p rin ilor cu privire la ac iuni violente ale unor elevi sau cadre didactice din coal etc. De asemenea, pot fi consultate i documente externe care sunt relevante în raport cu fenomenul de violen în general i violen colar în special. Acestea constau în articole, comunicate de pres sau tiri publicate în mass-media, studii, analize sau rapoarte publicate de diferite institu ii relevante la nivel local, regional sau na ional. Analiza acestor documente poate s ofere ocazia de a trece în revist faptele ce sunt în mod curent încadrate în violen a colar , care sunt ariile mai expuse riscului, care sunt tendin ele de producere a acestor fenomene etc. 1.2. Prelucrarea informa iilor colectate Dup cum am v zut, efortul de a colecta informa ii despre fenomenele de violen dintr-o coal este unul important i consum un volum important de resurse: umane, materiale, de timp. Pentru ca aceste resurse s fie cheltuite într-un mod eficient este nevoie ca echipa managerial s acorde o aten ie deosebit prelucr rii i analizei acestor informa ii. F r un plan adecvat i riguros de prelucrare, volumul important de date pe care le-a i colectat nu va putea fi suficient exploatat, existând riscul ca o parte dintre informa ii s r mân neanalizate. Exemplu de gril de prelucrare a întreb rilor din chestionarul adresat elevilor Întrebarea nr 4 / Fenomenele de violen între colegi pe care le-ai observat se manifest : Variante de r spuns Frecven a r spunsurilor num r procent între elevi din aceea i clas între elevi din clase diferite, de acela i nivel colar între elevi din clasele mari fa de elevi din clasele mici între elevi care apar in 22 colii i cei din afara acesteia Total r spunsuri În cazul întreb rilor mai complexe din chestionar (care includ, la rândul lor, mai multe întreb ri), prelucrarea este identic , dar presupune realizarea a câte unui tabel pentru fiecare situa ie în parte, dup cum se poate observa mai jos. Întrebarea nr. 1 / Te rug m s apreciezi care sunt formele de violen pe care le observi în coala în care înve i i care este frecven a cu care aceste manifest ri au loc. Violen Frecven a r spunsurilor num r procent între elevi Deloc Rar Des Foarte des Nu tiu Total r spunsuri Întrebarea nr. 1 / Te rug m s apreciezi care sunt formele de violen pe care le observi în coala în care înve i i care este frecven a cu care aceste manifest ri au loc. Frecven a r spunsurilor Violen a elevilor fa de profesori num r procent Deloc Rar Des Foarte des Nu tiu Total r spunsuri Întrebarea nr. 1 / Te rug m s apreciezi care sunt formele de violen pe care le observi în coala în care înve i i care este frecven a cu care aceste manifest ri au loc. Violen a profesorilor fa de elevi Deloc Rar Des 23 num r Frecven a r spunsurilor procent Foarte des Nu tiu Total r spunsuri Informa iile colectate prin interviu sunt extrem de valoroase pentru în elegerea i interpretarea informa iilor din chestionar. Pentru a le putea analiza, este de preferat ca interviurile s fie înregistrate audio i ulterior transcrise. Pornind de la transcrieri (sau de la însemn rile luate pe parcursul desf ur rii interviurilor), pute i sintetiza rezultatele sub forma unui tabel în care selecta i ideile/opiniile pe care le considera i importante în cazul fiec rei întreb ri în parte, ghidându-v dup modelul prezentat mai jos. Exemplu de gril de prelucrare a datelor din interviuri Acest exemplu se refer la interviurile cu cadrele didactice. În vederea ob inerii de informa ii relevante pentru elaborarea strategiei, este important s prelucra i datele ob inute de la toate categoriile de actori. Interviuri individuale cadre didactice Întrebare: Considera i c elevii se simt în siguran în timpul petrecut în coal ? • Cu excep ia elevilor din clasele mici cred c to i elevii din aceast coal se simt în siguran pe tot parcursul timpului petrecut la coal (Profesor, limba român ). • Dac este vorba despre ceea ce se întâmpl strict în incinta colii cred c da, problemele apar îns în zona din apropierea colii (Înv toare). • Sunt sigur c în fiecare clas exist 1-2 elevi cel pu in care sunt inta intimid rilor colegilor… ca s nu mai vorbim de cei care au nenorocul de a avea un „ mecher de cartier” drept coleg de clas (Profesoar – limba francez ). • Dup ce anul trecut am în sprit m surile de siguran din coal cred c to i elevii colii vin acum cu o alt stare de spirit la coal (Profesor – matematic ). • Eu a a credeam, ca i ceilal i colegi ai mei, dar p rin ii celor din clasa a noua ne semnaleaz faptul c to i copiii din aceast clas se tem de domnul profesor de fizic …de i elevii nou nu ne-au spus nimic despre asta (Profesoar – limba francez ). 24 1.3. Dezbaterea rezultatelor investiga iei i definirea problemelor Pentru a implica un num r cât mai mare de actori de la nivelul colii în activitatea de diagnoz i de identificare a problemelor, este foarte util s publica i sub forma unui raport cele mai interesante rezultate ob inute în urma investiga iei. Raportul ar putea cuprinde o scurt introducere, r spunsurile la întreb rile din chestionar (inclusiv reprezentarea lor grafic , dac ave i o persoan cu astfel de competen e în coal ) i la cele din interviurile individuale sau de grup. De asemenea, sinteza poate include i o sec iune de concluzii în care s fie succint prezentate situa iile îngrijor toare pentru coal . Pute i aduce la cuno tin rezultatele investiga iei dumneavoastr pe mai multe c i, printre care: Modalitate de publicare Raport/sintez raport în format tip rit C i de informare • • Raport/sintez raport în format electronic • • • • Not /anun • • • • • 25 Distribu ie direct celor interesa i (întâlniri, po t etc.) Crearea unui spa iu de acces la biblioteca colii (consultare) Revista colii Presa local Distribu ie direct celor interesa i (întâlniri, po t etc.) sub forma unui CD sau floppy disk sau utilizarea po tei electronice; Publicarea pe un website (de exemplu, pe website-ul colii) Întâlniri la nivelul colii (CA, Consiliul elevilor, asocia ia p rin ilor etc.) Punctele de informare din coal Activit i extra-curriculare Institu ii relevante la nivel local (CCD, Inspec-toratul colar Jude ean, Consiliul Local etc.) Mass-media local Diseminarea rezultatelor în rândul actorilor colii i dezbaterea acestora atât la nivelul colii, cât i la nivelul claselor, ar trebui s reprezinte pentru coala dumneavoastr o prioritate. În primul caz este important ca pe agenda de discu ie a întâlnirilor corpului profesoral, consiliului de administra ie, consiliului elevilor, consiliului p rin ilor s fie inclus i acest subiect. De asemenea, este necesar s organiza i întâlniri cu dirigin ii pentru a discuta care sunt cele mai importante aspecte ce trebuie aduse la cuno tin a elevilor i care sunt aspectele care trebuie dezb tute împreun cu ace tia. O sintez a celor mai importante reflec ii pe marginea rezultatelor investiga iei ar trebui s includ întreb ri precum: • Care dintre rezultatele ob inute prin investiga ie sunt surprinz toare (nu le-a i fi anticipat)? • Care dintre rezultate pun într-o nou perspectiv ceea ce tiam deja? • Care sunt punctele de convergen între opiniile elevilor/ profesorilor/cadrelor didactice/consilierilor cu privire la fenomenele de violen ? • Care sunt punctele de divergen între opiniile elevilor/ profesorilor/cadrelor didactice/consilierilor cu privire la fenomenele de violen ? • În cazurile de divergen , poate fi formulat un punct de vedere care s fie acceptat de diferi ii actori de la nivelul colii? • Care sunt rezultatele cu cel mai ridicat grad de încredere (pot fi cel mai u or verificate)? • Care sunt rezultatele pentru care exist înc insufi-cient informa ie pentru a le sus ine? În urma dezbaterii acestor aspecte privind starea de fapt este posibil s realiza i ultimul pas în aceast etap : formularea problemelor. De i ignorat de multe echipe manageriale, trebuie s ine i seama de faptul c structurarea i definirea problemelor privind violen a solicit un timp i efort comparabil rezolv rii lor! Acest fapt se explic prin gradul ridicat de complexitate al acestui fenomen, cât i datorit num rului important de actori cheie care pot juca un rol important în desf urarea activit ilor antiviolen de la nivelul colii. Datele colectate în urma investiga iei v-au ajutat s identifica i o serie de probleme prioritare în cazul c rora coala dumneavoastr trebuie s intervin . Totu i, aceste probleme/priorit i pot s capete formul ri diferite în cazul altor actori de la nivelul colii. S presupunem c prin investiga ia dumneavoastr a i descoperit c în coala pe care o conduce i sunt semna26 late frecvent cazuri de prezen a unor persoane str ine cu comportament violent în spa iul proxim colii. Aceast stare de fapt reprezint un pericol constant pentru elevii din coal , situa ie cunoscut i men ionat i de cadrele didactice i de p rin ii elevilor. Un mod curent prin care o echip managerial define te aceast problem o reprezint procedurile ineficiente de acces/control în unitatea colar . În paralel, pentru al i actori aceast stare de fapt poate semnala alte probleme, precum: • Lipsa de supraveghere din partea cadrelor didactice (p rin i) • Insuficienta implicare a conducerii colii în problemele cu care se confrunt elevii (p rin i) • Lipsa de implicare a poli iei comunitare (cadre didactice, p rin i) • Preg tirea/selec ia deficitar a personalului care asigur paza colii (cadre didactice, p rin i, elevi) • Lipsa unor mijloace moderne de supraveghere audio-video (cadre didactice, p rin i) • Lipsa de implicare a autorit ilor locale pentru securizarea instituiilor de înv mânt (cadre didactice). Echipa managerial trebuie s se asigure, în primul rând, c toate aceste formul ri alternative se vor reg si în procesul de definire a problemelor. De asemenea, este foarte important s se încerce o grupare a problemelor definite în mod asem n tor de diferite categorii de actori i implicit o restrângere a ariilor posibile de interven ie. Abia dup ce am reu it o astfel de cartografiere a întregii variet i de probleme putem încerca s realiz m o ierarhie a cauzelor care conduc la apari ia acestor probleme, cât i a importan ei acestor probleme pentru actorii colii (în primul rând elevii). Pentru a sistematiza diferitele formul ri ale problemelor privind violen a colar rezultate ob inute în urma investigaiei dumneavoastr pute i s v orienta i folosind urm toarea gril : Starea de fapt (eviden iat prin investiga ie) Prezen a persoanelor str ine cu comportament violent în incinta colii 27 Ce problem a fost identificat ? Proceduri de acces i control ineficiente în coal Lipsa de supraveghere a elevilor din partea De c tre cine Echipa managerial P rin i cadrelor didactice (p rin i) Lipsa unor mijloace moderne de supraveghere audio-video Preg tirea/selec ia deficitar a personalului care asigur paza colii Cadre didactice, p rin i Cadre didactice, p rin i, elevi Trecerea în revist a tuturor problemelor formulate de diferi i actori cu privire la fenomenele de violen colar poate s v ofere un foarte solid punct de plecare în identificarea principalelor cauze care conduc la apari ia acestor probleme la nivelul colii dumneavoastr . De i nu exist o cale absolut sigur de a deduce cauzele din efecte sau efectele din cauze, prin ierarhizare ave i posibilitatea de a pune într-o anumit ordine complexul de cauze care influen eaz situa iile de violen din coala dumneavoastr . Un instrument util în acest sens se poate dovedi arborele decizional, prin care pot fi reprezentate grafic rela iile cauzale specifice unei probleme. Astfel, dac a i definit ca problem num rul mare de elevi din coal care utilizeaz un limbaj violent fa de colegi (expresii jignitoare, injurii etc.), pute i utiliza acest instrument pentru a în elege care sunt cauzele principale care determin aceast stare de fapt ( i rela iile dintre acestea), cât i care sunt efectele la nivelul colii. Printre cauzele identificate se pot num ra: influen a negativ a familiei sau a grupului de prieteni; lipsa unor activit i curriculare sau extracurriculare care s stimuleze cooperarea elevilor i lucrul în echip ; comunicarea insuficient a cadrelor didactice cu elevii; lipsa unor sanc iuni adecvate în regulamentul colii cu privire la aceste situa ii etc. Aceste cauze pot fi puse, în unele situa ii, în rela ie (de exemplu, comunicarea insuficient i lipsa activit ilor care s stimuleze cooperarea elevilor). În acest fel, planul dumneavoastr se poate focaliza asupra unui num r mai redus de arii de interven ie. 28 EFECTE Problema principal CAUZE Prin urmare, cartografierea problemelor cu care v confrunta i i identificarea cauzelor i a rela iilor acestora v ajut s face i un pas important în ierarhizarea problemele identificate. În condi iile resurselor limitate care sunt la dispozi ia colii, este esen ial s v asigura i c problemele pe care încerca i s le rezolva i sunt pentru majoritatea participan ilor la procesul de consultare: • REALE • CUNOSCUTE • IMPORTANTE • URGENTE În consecin , elimina i de pe agenda de decizie imediat problemele pe care nu le cunoa te i înc suficient, pe cele care nu sunt recunoscute ca atare de majoritatea actorilor colii sau pe cele considerate pu in importante sau urgente. Dup ce a i realizat o astfel de ierarhie, pute i trece de la etapa de analiz la cea de proiectare propriu-zis a unei strategii anti-violen la nivelul colii. 29 2. Elaborarea unei strategii anti-violen la nivelul colii Dac au fost urma i to i pa ii descri i în capitolul anterior, în acest moment ave i la dispozi ie un document elaborat împreun cu reprezentan ii tuturor actorilor cheie în care sunt descrise principalele probleme cu care se confrunt coala dumneavoastr privind violen a. Ce pute i face în continuare? Cum ajunge i s identifica i posibile c i de interven ie pentru a rezolva aceste probleme? Cum selecta i din multitudinea de activit i pe cele care servesc cel mai bine obiectivele urm rite? Cum identifica i i aloca i resursele necesare desf ur rii acestor activit i? Cum ti i dac interven ia dumneavoastr reprezint un succes? La toate aceste întreb ri vom încerca s r spundem în capitolul de fa , ghidându-v în etapele proiect rii unei strategii anti-violen la nivelul colii dumneavoastr . 2.1. Necesitatea unei strategii de interven ie a colii Identificând formele de manifestare a violen ei colare i definind problemele importante cu care v confrunta i, ave i nevoie de un cadru de ac iune prin intermediul c ruia s dezvolta i m surile cele mai potrivite de control/gestionare. Acest cadru, ce poate fi un plan de interven ie sau o strategie anti-violen 2 la nivelul colii pe care o conduce i, v ofer o serie de avantaje precum: • institu ionalizarea activit ilor de prevenire i combatere a violen ei colare; • formarea unei perspective coerente, unitare i predictibile a interven iilor la nivelul colii; • coordonarea activit ilor de prevenire cu cele de gestiune a violen ei colare; • cunoa terea categoriilor i necesarului de resurse pentru desf urarea activit ilor anti-violen ; 2 Distinc ia plan de interven ie/strategie are în vedere dou niveluri de decizie i dou activit i specifice: planificare/proiectare. Astfel, planificarea stabile te pa ii concre i prin care sunt realizate scopurile proiectului (nivelul opera ional), în timp ce proiectarea se situeaz la nivelul general – al formul rii misiunii, al scopurilor generale i al motivelor introducerii unei schimb rii în organiza ie (nivelul strategic) – vezi Iosifescu, . Elemente de management strategic i proiectare, Colec ia Educa ia 2000+, Ed. Humanitas, 2000. 30 • • atragererea/implicarea tuturor actorilor importan i de la nivelul colii i comunit ii în activit ile anti-violen ; identificarea interven iilor de succes pentru grupurile int vizate. Un document strategic va ordona etapele esen iale ale unei interven ii ameliorative la nivelul colii dumneavoastr în domeniul violen ei colare i, de asemenea, va asigura transparen a întregului proces de decizie. Proiectarea principalelor etape ale unei interven ii ameliorative la nivelul colii DEFINIREA I IDENTIFICAREA PROBLEMELOR IDENTIFICAREA ALTERNATIVELOR ALEGEREA DIREC IILOR DE AC IUNE ALOCAREA RESURSELOR DERULAREA ACTIVIT ILOR MONITORIZARE I EVALUARE DISEMINARE I REINI IERE Este important de subliniat faptul c , în realitate, aceast ordine nu este de fiecare dat respectat , iar anumite etape ajung s nu mai fie niciodat realizate. Ceea ce trebuie re inut este îns faptul c , acordând aten ie tuturor acestor pa i i stabilind o strategie de interven ie, ansele amelior rii situa iilor de violen din coala dumneavoastr sunt mult mai ridicate în compara ie cu interven iile punctuale, nesistematice în diferite 31 cazuri de violen . Desigur, parcurgerea acestor pa i sau existen a unei strategii nu v garanteaz o diminuare semnificativ a situa iilor de violen . Exist moduri formale de implicare, prin care se urm re te simpla „bifare” a unor ac iuni. De asemenea, exist cauze ale violen ei colare pe care coala le poate mai pu in contracara la fel cum pot exista i desf ur ri nea teptate de evenimente, care nu au fost analizate în faza de proiectare. Cu toate acestea, experien a colilor în care au fost derulate activit i-pilot demonstreaz c ameliorarea fenomenelor de violen este posibil atunci când coala dore te s ini ieze o astfel de strategie i urm re te to i pa ii pe care aceasta o presupune. 2.2. Structura unei strategii de interven ie anti-violen la nivelul colii O strategie de interven ie trebuie s ofere o prezentare în detaliu a obiectivelor urm rite, rezultatelor a teptate, activit ilor ce urmeaz a fi derulate, actorilor implica i i a responsabilit ilor acestora, orizontului de timp, resurselor necesare, modalit ilor de monitorizare i de evaluare. În aceast sec iune vom încerca s v oferim o serie de informa ii utile cu privire la aceste elemente. Dup cum deja am subliniat, un plan de ac iune reprezint o serie de activit i dezvoltate în rela ie, duse la îndeplinire în mod organizat pentru atingerea unor obiective. Cel mai simplu mod de a stabili obiectivele strategiei este acela de a porni de la problemele identificate în diagnoza dumneavoastr . Analiza obiectivelor este o tehnic util pentru a descrie situa ia viitoare la care se va ajunge prin aplicarea solu iilor posibile într-o anumit situa ie, cu alte cuvinte, transformarea aspectelor negative în unele pozitive. În principiu, în aceast etap are loc o evaluare a rela iei între scop i mijloace iar problemele principale sunt reformulate în termeni pozitivi. De exemplu, dac o problema identificat în coala dumneavoastr este nivelul sc zut de participare a elevilor la activit ile anti-violen ini iate de coal în analiza obiectivelor ea trebuie reformulat : cre terea particip rii /implic rii elevilor la activit ile anti-violen ini iate de coal . Obiectivele reprezint condi iile viitoare pe care vre i s le realiza i într-un anumit interval de timp. Pornind de la premisa c obiectivele constituie elementul esen ial al oric rei strategii, este necesar s respecta i unele reguli generale atunci când le ve i elabora, printre care: • claritatea i coeren a în formulare acestora; • compatibilitatea fiec rui obiectiv cu celelalte; 32 • • posibilitatea de a fi m surate/evaluate (se pot stabilit indicatori de realizare a obiectivului respectiv); precizarea termenelor de realizare etc. De asemenea, trebuie s v asigura i c obiectivele formulate includ toate problemele formulate în diagnoz (principale i conexe) care au fost considerate de majoritatea actorilor ca fiind importante i urgente. În cazul în care planul de interven ie proiectat are un grad mai ridicat de complexitate i sunt dezvoltate activit i cu un orizont de timp mai larg, documentul elaborat trebuie s aib dou sec iuni distincte: strategie/plan de interven ie pe termen scurt (anul colar în curs) i strategie de interven ie pe termen mediu-lung (2-4 ani). Pentru a în elege mai bine rela ia dintre componentele unei strategii, pute i s re ine i faptul c orice strategie de dezvoltare la nivelul colii ar trebui s vizeze traiectoria ipotetic de la „ceea ce este” starea actual a problemei la nivelul colii i/sau al comunit ii – la „ceea ce trebuie s fie” – starea dorit . Acest demers de proiectare la nivel strategic i opera ional poate avea urm toarea reprezentare grafic (dup Wilkingson i Cove): Unde suntem? Unde vrem s fim? Informa ii culese de la diferi i actori, definirea problemelor, diagnoza la nivelul colii Stabilim obiective pornind de la problemele identificate i indicatori de evaluare Cum ajungem? Stabilim o strategie de interven ie i preven ie privind violen a în coal În elaborarea strategiei, este important ca descrierea obiectivelor s fie precedat de o prezentare succint a contextului în care acest document a fost elaborat: o sintez a constat rilor rezultate din diagnoza realizat deja cât i o prezentare succint a interven iilor anterioare (dac este cazul). În acest fel pute i demonstra faptul c obiectivele stabilite de dumneavoastr urm resc: • s rezolve o problem real ; • s se armonizeze cu misiunea/planul de dezvoltare al colii; 33 • • s stimuleze interesul actorilor cu privire la acest fenomen; s poat fi urm rite/ s fie realizabile. De asemenea, strategia dumneavoastr trebuie s se refere la impactul pe care îl preconiza i pentru interven ia dumneavoastr . Astfel trebuie s v asigura i c a i analizat în mod concret i detaliat impactul interven iei dumneavoastr pentru fiecare grup int vizat. De asemenea, strategia dumneavoastr trebuie s demonstreze în mod explicit modul în care obiectivele urm rite sunt în rela ie cu impactul a teptat. Activit ile reprezint realizarea obiectivelor. calea efectiv prin care pute i ajunge la Cu privire la ac iuni, în cadrul strategiei: • imagina i cât mai multe variante de ac iune posibile; • analiza i urm rile fiec rei ac iuni i alege i varianta cea mai potrivit ; • orienta i-v c tre ac iuni care contribuie la îndeplinirea mai multor obiective; • evita i ac iunile care se contrazic i verifica i succesiunea logica a ac iunilor. Resursele reprezint elemente de care ave i nevoie pentru atingerea obiectivelor proiectului. Cu privire la resurse, strategia trebuie s con in formul ri precise referitoare la: calitatea i cantitatea resurselor necesare; resursele de care dispune i la începutul strategiei; resursele pe care conta i pe parcursul derul rii activit ilor; c i de atragere a unor noi resurse; modul în care sunt alocate resursele. Planificarea resurselor necesare i disponibile se face pornind de la obiectivele i planul de activit i propus de strategie. În mod sistematic, pentru fiecare activitate în parte, trebuie s estima i care sunt resursele necesare pentru desf urarea sa în bune condi ii. Cele mai importante categorii de resurse pe care trebuie s le ave i în vedere sunt: Resurse umane - categorii de persoane implicate din cadrul colii (elevi, cadre didactice, p rin i etc.) i din exteriorul acestuia (inclusiv reprezentan i ai comunit ii, colaboratori, voluntari) i responsabilit ile acestora legate de strategie; Resurse documentare - sursele de documentare (legisla ia româneasc , statistici, studii, reviste de specialitate etc.); 34 Resurse materiale - echipamente, materiale; Resurse financiare - bugetul detaliat pe categorii de cheltuieli. Timpul este o resurs special cu o importan deosebit pentru reu ita oric rei strategii. În graficul de timp sunt prezentate datele de la început i de sfâr it ale activit ilor, precum i grafice de timp intermediare, pe faze, zile, s pt mâni, luni, semestre, în func ie de specificul proiectului. În general, o strategie se elaboreaz pentru o perioad de 4 ani, dar termenul de aplicare, chiar dac este men ionat, este bine s nu fie „b tut în cutie” pentru c , aproape sigur, vor ap rea elemente noi care vor întârzia sau, dimpotriv , vor accelera atingerea obiectivelor urm rite. VI/07 V/07 IV/07 III/07 II/07 I/07 XII/06 XI/06 X/06 IX/06 Un mod simplu prin care pute i reprezenta sub form grafic un plan de activit i pentru un an colar este cel în care marca i timpul alocat fiec rei activit i prezentate în strategie în c su ele unei matrice (fiecare coloan reprezint o lun calendaristic din anul colar): Activ.1. Activ.2. Activ.3. Activ.4. Activ.5. Activ.6. Activ.7. Strategia dumneavoastr nu este complet f r ca aceasta s cuprind i un plan de monitorizare i evaluare. Datorit complexit ii planului de interven ie, este important s ti i în orice moment dac sunte i pe drumul cel bun i care sunt interven iile care trebuie corectate. Succesul sau insuccesul interven iei dumneavoastr (realizarea sau nerealizarea obiectivelor i rezultatelor urm rite) poate fi influen at în mod direct de m surile pe care le lua i în urma proceselor de monitorizare i evaluare. Prin activit ile de monitorizare ve i reu i s colecta i în mod regulat date privind modul de utilizare a resurselor i implicarea persoanelor responsabile de anumite activit i. Este util s încerca i s grupa i activit ile strategiei în câteva stadii de desf urare/progres i s încerca i s realiza i un raport de monitorizare cu privire la fiecare dintre acestea în parte. 35 În timpul activit ilor de monitorizare, trebuie s urm ri i: Rela ia dintre obiective, impactul a teptat i activit ile desf urate în stadiul respectiv; Schimb rile concrete observate în urm desf ur rii activit ilor (impactul produs prin interven ie asupra beneficiarilor direc i i indirec i, cât i asupra colii); Cauzele care au condus la eventuala nerealizare a unor rezultate a teptate (de exemplu: slaba cunoa tere a ini iativei în rândul actorilor cheie; gradul sc zut de implicare al unor actori în activit ile strategiei; insuficien a resurselor; întârzierea cu care s-au desf urat unele activit i etc.); Ariile de interven ie viitoare din cadrul strategiei care trebuie schimbate/corectate. Cine trebuie s realizeze monitorizarea? De activit ile de monitorizare este responsabil direct grupul de lucru i toate categoriile de elevi de la nivelul colii. Se recomand ca echipa care monitorizeaz aplicarea strategiei s fie coordonat de c tre directorul colii. Aspectele constatate ar trebui discutate cu întreaga echip din coala dumneavoastr , la sfâr itul fiec rei activit i de monitorizare. Evaluarea vizeaz utilizarea unei metodologii i a unui set de instrumente prin care s urm ri i: Rezultatele ob inute în urma desf ur rii tuturor activit ilor prev zute în strategie; Schimb rile concrete observate (impactul produs la finalul interven iei asupra beneficiarilor direc i i indirec i, cât i asupra colii); Cauzele care au condus la eventuala nerealizare a unor rezultate a teptate; Ariile de interven ie pe care trebuie s le urm reasc viitoarele strategii. Ca i în cazul monitoriz rii, un plan de evaluare bine construit ofer tuturor celor implica i în implementarea strategiei posibilitatea de a cunoa te gradul în care obiectivele urm rite au fost atinse. Elementele care nu trebuie s lipseasc nici unui plan de evaluare sunt: obiectivele (de ce evalu m?); mijloacele (cum evalu m?); grupul int (pe cine evalu m?); orizontul de timp (când evalu m?) i persoanele responsabile (cine evalueaz ?). Pe cât posibil se vor utiliza acelea i instrumente/indicatori în toate etapele de evaluare (ini ial , de parcurs, final ) astfel încât impactul în timp s poat fi observat/cuantificat. 36 Principalele criterii prin care pute i s evalua i planul dumneavoastr de evaluare (criterii valabile în cazul oric rei strategii) sunt urm toarele: • conformitatea - dac ceea ce se desf oar este în conformitate cu activit ile planificate; • pertinen a - activit ile sunt adecvate obiectivelor propuse; • eficacitatea - dac activit ile conduc c tre rezultatele a teptate; • eficien a - dac resursele alocate desf ur rii activit ilor conduc la un maxim de rezultate • coeren a - dac activitatea evaluat se afl în leg tur cu celelalte activit i. Cine trebuie s realizeze evaluarea final ? De activit ile de evaluare este responsabil direct grupul de lucru i toate categoriile de elevi de la nivelul colii. Se recomand ca echipa care monitorizeaz aplicarea strategiei s fie coordonat de c tre directorul colii. Dup cum deja am ar tat, atât pentru activit ile de monitorizare cât i pentru cele de evaluare trebuie s utiliza i o serie de indicatori prin care s pute i verifica gradul de realizare al activit ilor prev zute în strategia dumneavoastr , rezultatele ob inute i impactul acestora asupra categoriilor int . V oferim în continuare câteva exemple de indicatori ce pot fi utiliza i pentru evaluarea unor activit i din strategia dumneavoastr anti-violen . Exemplu de activitate evaluat : Informarea i formarea cadrelor didactice din coal cu privire la fenomenele de violen colar . Exemplu de indicatori de realizare/performan : • num r de participan i; • num r de ore/participant; • rata de absenteism (raportul dintre num rul total al absen elor i num rul cadrelor didactice înscrise); • nivelul de cuno tin e i deprinderi achizi ionate în urma activit ilor de formare (utilizându-se o scal de apreciere de tipul: înalt, mediu, sc zut). Exemplu de activitate evaluat : Informarea i formarea p rin ilor din coal cu privire la fenomenele de violen colar Exemplu de indicatori de realizare/performan : • num r de participan i; • num r de ore/participant; 37 • • • rata de absenteism (raportul dintre num rul total al absenelor i num rul p rin ilor înscri i); nivelul de satisfac ie al p rin ilor cu privire la activitatea la care au participat; gradul de implicare în activit i anti-violen organizate de coal (utilizându-se o scal de apreciere de tipul: înalt, mediu, sc zut). Exemplu de activitate evaluat : Activit i desf urate de elevi. Concurs de proiecte pe tema anti-violen Exemplu de indicatori de realizare/performan : • rata de participare la concurs (num rul de elevi participan i ca procent din num rul total de elevi din coal ); • num r de proiecte depuse; • completarea tuturor sec iunilor; • respectarea cerin elor; • coeren a i consisten a general a proiectelor; • originalitate. Cu excep ia primilor doi indicatori, în evaluare ve i utiliza o scal de apreciere de tipul: înalt, mediu, sc zut. Pentru colectarea informa iilor necesare pute i utiliza instrumente de evaluare diverse, precum: chestionare, fi e de observa ie, ghiduri de interviu, instrumente de autoevaluare. V prezent m mai jos un exemplu de instrument dezvoltat pentru evaluarea nivelului de satisfac ie a p rin ilor privind activit ile de formare pe tema violen ei. De asemenea, v prezent m ca exemplu i un instrument dezvoltat de una dintre colile pilot destinat cadrelor didactice. 38 Chestionar pentru p rin i A. Chestiuni generale 1. Prezentarea general a obiectivelor cursului de formare a fost clar 2. Temele alese pentru formare au fost adecvate 3. Temele discutate la acest curs îmi sunt de ajutor în activitatea mea de zi cu zi 4. Atmosfera în care s-a desf urat cursul de formare a fost una destins i prielnic colabor rii 5. Întreaga durat a cursului de formare (… zile) a fost potrivit Dezacord 1 2 3 4 Acord 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6. Acest curs de formare a corespuns a tept rilor dumneavoastr ? DA ___ Nu___ 7. Evaluarea mea general a acestui curs este : Excelent ___ Foarte bun ___ Bun ___ Slab ___ Relativ bun ___ 8. V rug m s formula i o sugestie pentru îmbun t irea cursurilor viitoare: Chestionar pentru cadrele didactice 1. La clasele la care preda i a i observat în ultimile dou luni comunicarea între elevi în compara ie cu începutul anului colar… a) Este mai bun b) Este aceea i 39 c) Este mai sc zut d) Nu tiu/nu îmi pot da seama 2. În opinia dumneavoastr , în ultimile dou luni cazurile de violen verbal dintre elevi în compara ie cu începutul anului colar… a) Sunt mai numeroase b) Au aceea i frecven c) Sunt mai reduse d) Nu tiu/nu îmi pot da seama 3. În opinia dumneavoastr în ultimile dou luni cazurile de violen a elevilor fa de profesori, în compara ie cu începutul anului colar a) Sunt mai numeroase b) Au aceea i frecven c) Sunt mai reduse d) Nu tiu/nu îmi pot da seama 4. Rezultatele strategiei anti-violen promovate de coala noastr corespund a tept rilor dumneavoastr ? a) Da, în mare m sur b) Da, într-o oarecare m sur c) Nu. De ce?……………………………………………………………… d) Nu tiu/nu îmi pot da seama 5. Care sunt principalele arii de interven ie/activit i pe care dori i s le include i într-o viitoare strategie anti-violen ? a)………………………………………. b)………………………………………. c)………………………………………. 6. Sunte i de acord sa v implica i în anul colar viitor în activit ile antiviolen pe care le va ini ia coala? a) Da. Cum?…………………………………………………………… b) Nu. De ce?……………………………………………………… c) Nu tiu În sfâr it, strategia dumneavoastr este complet prin ad ugarea unei sec iuni referitoare la activit ile de diseminare a rezultatelor interven iei. Ca i în cazul evalu rii, un plan de diseminare trebuie s ofere informa ii pertinente cu privire la modul în care principalele produse ale activit ilor desf urate (finale sau par iale) ajung s fie cunoscute/utilizate. 40 În acela i timp, activit ile de diseminare: • v ajut s v exprima i gândurile, s v clarifica i ideile; • v ofer posibilitatea de a dezvolta o idee împreun cu diferi i parteneri; • creeaz oportunitatea de a supune aten iei i de a dezbate public o problem de interes general; • ajut la consolidarea identit ii colii dumneavoastr - o comunitate de valori împ rt it de to i actorii ei. O posibil structur a unui plan de diseminare include: obiectivele (de ce disemin m?); con inutul (ce disemin m?); mijloacele (cum disemin m?); grupul int (cui disemin m?); orizontul de timp (când disemin m?) i persoanele responsabile (cine disemineaz ?). În sec iunea 1.3. au fost prezentate o serie de exemple de mijloace pe care coala le are la dispozi ie pentru a face cunoscute activit ile desf urate i rezultatele ob inute. Aceste c i de diseminare pot fi folosite în func ie de tipul de produse ob inute în urma desf ur rilor activit ilor din strategia dumneavoastr anti-violen . Trebuie s re ine i faptul c diseminarea produselor este important , indiferent de rezultatele i impactul atins. V recomand m s împ rt i i i altor organiza ii experien a dumneavoastr , acestea având de înv at atât din elementele de succes cât i din e ecurile activit ilor dumneavoastr . Un aspect cheie al disemin rii se refer i la informarea permanent a actorilor implica i în leg tur cu tot ce s-a planificat i/sau se planific i se întâmpl cu strategia anti-violen . O bun circula ie a informa iei în coal i în afara ei nu numai c v va sprijini desf urarea activit ii, dar este un mod eficient de a-i face pe to i s se simte inclu i i implica i în comunitatea colii. 2.3. Ce înseamn o strategie anti-violen bine elaborat ? Este firesc ca odat elaborat , s v pune i întrebarea în ce m sur strategia dumneavoastr este bine realizat . În ultim instan , numai implementarea ei la nivelul colii poate demonstra în ce m sura s-a dovedit adecvat . Totu i, trebuie s re ine i c pute i estima calitatea strategiei chiar înainte de desf urarea propriu-zis a activit ilor. Pentru aceasta trebuie s analiza i în ce m sur respect urm toarele caracteristici: • adecvare (este potrivit atingerii scopului i obiectivelor stabilite); • fezabilitate (este realist, adaptat situa iei concrete i resurselor existente); • economicitate (implic un consum cât mai mic de resurse, în condi iile atingerii obiectivelor propuse); 41 • • • • • claritate i coeren în concep ie (exist o rela ie direct între obiective, impactul a teptat i activit i); claritate i coeren a interven iei (are activit i bine definite i dezvoltate în rela ie unele cu altele); flexibilitate (este adaptabil la situa ii noi i nu restrânge posibilit ile viitoare de ac iune); încadrare în timp (orizontul de timp al fiec rei activit i în parte este unul adecvat); viabilitate i repetabilitate (planul poate fi men inut i adaptat atât timp cât condi iile de context nu se schimb radical). De asemenea, pute i ti dac strategia dumneavoastr este complet , verificând în ce m sur aceasta poate r spunde la urm toarele întreb ri: - De ce a fost ini iat o astfel de ac iune? (ra iunea care a condus la decizia de a decide; eliminarea unor deficien e, ameliorarea unei situa ii, folosirea unei oportunit i); - Ce se a teapt ca proiectul/programul s realizeze? (rezultatele a teptate pentru care s-a luat decizia de a decide; de obicei obiectivele/ scopurile trebuie formulate astfel încât s fie cuantificabile/ verificabile); - Cum va încerca strategia s realizeze ceea ce- i propune? (principalele direc ii de ac iune prin care se a teapt atingerea rezultatelor a teptate); - Ce factori externi sunt cruciali pentru a realiza cu succes ceea ce- i propune strategia? (analiza condi iilor principale prin care interven ia î i poate atinge obiectivele); - Ce mijloace sunt necesare? (analiza principalelor tipuri de resurse necesare pentru realizarea activit ilor propuse în planul de interven ie); - Care este orizontul de timp în care este de a teptat s se realizeze strategia? - Care sunt costurile implicate? (analiza resurselor financiare pe care le presupune realizarea activit ilor propuse în planul de lucru al strategiei); - Unde se pot g si informa iile necesare pentru a evalua succesul strategiei? (analiza datelor necesare pentru a verifica dac activit ile implementate conduc la rezultatele a teptate). Astfel, dup elaborarea strategiei/planului de interven ie, este util s verifica i care dintre caracteristicile prezentate mai sus sunt îndeplinite i s încerca i s identifica i aspectele care trebuie îmbun t ite. Pentru a realiza 42 acest lucru pute i sintetiza nucleul unei strategii sub forma unei matrice (cadru logic). Structura unui cadru logic Logica interven iei Obiective Rezultate Activit i Indicatori Surse de verifiinforma ie cabili Mijloace Presupozi ii Costuri Este deosebit de util ca în to i ace ti pa i s fie implica i atât grupul de lucru, cât i alte cadre didactice care au elaborat diferite proiecte la nivelul colii sau care au alte experien e relevante în acest domeniu (coordonatori, evaluatori, participan i la diferite proiecte). Cheia unei strategii bine elaborate o reprezint activit ile de implicare i motivare a resurselor umane. În etapa de definire a problemelor a i identificat deja actorii i organiza iile relevante pentru desf urarea activit ilor anti-violen de la nivelul colii. În aceast etap este util s analiza i caracteristicile principale ale acestora (socio-economice, mod de organizare, atitudini etc.), interesele i a tept rile, m sura în care respect anumite principii/valori, cunoa terea problemelor, analiza modului în care se pot implica în interven iile colii i identificarea c ilor concrete de colaborare. 43 Analiza actorilor în cazul problemei violen ei cadrelor didactice asupra elevilor Actori implica i Caracteristici Interese i a tept ri Cunoa terea problemei Arii de interven ie Elevi Popula ie colar care provine preponderent din familii dezavantajate socioeconomic Finalizarea înv mântului obligatoriu i urmarea înv mântului secundar superior Grad sc zut de cunoa tere a acestui fenomen în cazul claselor care nu s-au confruntat cu astfel de cazuri Activit i care s stimuleze comunicarea elev-cadru didactic Modalit i concrete de implicare Organizarea unor dezbateri pe tema formelor de violen din coal cu participarea elevilor i a cadrelor didactice Cadre didactice P rin i Membri ai echipei manageriale ISJ Consiliul local 44 To i actorii implica i în strategie trebuie s con tientizeze c asigurarea unui climat de siguran în coal este i o responsabilitate a lor. Numai când acest lucru se întâmpl se poate vorbi despre parteneriat i v pute i a tepta ca strategia dumneavoastr s transforme coala într-un spa iu al comunit ii, un loc menit s joace un rol vital nu doar pentru elevi, ci i pentru to i membrii acesteia. În final, este util s re ine i faptul c nicio strategie nu ajunge s fie implementat în întregime a a cum a fost proiectat . În consecin , o strategie bine elaborat trebuie s includ i mecanisme i instrumente de colectare a informa iilor necesare pentru elaborarea unor m suri corective, atunci când acestea sunt necesare. În felul acesta, o strategie anti-violen viitoare nu va porni de la zero, ci se va dezvolta în strâns rela ie cu strategia dumneavoastr . STRATEGIA DE INTERVEN IE A ACTIVIT I DE EVALUARE STRATEGIA DE INTERVEN IE A’ 2.4. Leg tura strategiei cu proiectul de dezvoltare institu ional Strategia anti-violen pe care a i finalizat-o nu trebuie s r mân un demers deconectat de celelalte planuri sau strategii desf urate în acela i timp la nivelul unei unit i colare. Pe de o parte, aceste interven ii se pot sprijini reciproc prin realizarea unor activit i comune. De exemplu, atât o strategie anti-violen cât i o strategie de combatere a abandonului colar pot include o activitate prin care reprezentan ii comunit ii s fie activa i i implica i în rezolvarea problemelor cu care se confrunt coala: încheierea unor parteneriate cu organiza ii cheie la nivel local în domeniul protec iei sociale a elevilor care provin din medii dezavantajate. Pe de alt parte, fiecare strategie ( i implicit, fiecare int strategic urm rit ) este într-o rela ie direct cu principalul document managerial al 45 colii dumneavoastr : proiectul de dezvoltare institu ional . Astfel, oricât de elaborat ar fi strategia dumneavoastr anti-violen , trebuie s v asigura i c a fost proiectat din perspectiva acestui document fundamental, asigurând ”opera ionalizarea”, transpunerea viziunii pe termen lung într-o serie de interven ii organizate, care pot fi manageriate. F r a îndeplini i aceast condi ie, ansele strategiei de a- i atinge obiectivele devin mai reduse. V reamintim c proiectul institu ional de dezvoltare ofer un orizont i direc ii clar stabilite pentru activitatea din coala dumneavoastr , fiind documentul fundamental în deciziile privind priorit ile în alocarea resurselor. În figura de mai jos este reprezentat grafic rela ia dintre proiectul de dezvoltare i diferitele inte strategice urm rite de coal : Proiectul de dezvoltare institu ional (selectarea priorit ilor în alocarea i utilizarea resurselor disponibile). INTA STRATEGIC 1 Strategie/Plan opera ional INTA STRATEGIC 2 Strategie/Plan opera ional INTA STRATEGIC 3: Diminuarea situa iilor de violen din coal Strategia anti-violen Planul de activit i pentru anul colar 2006/2007 INTA STRATEGIC n Strategie/Plan opera ional Influen a este în ambele direc ii: cu cât coala a dezvoltat strategii interconectate, adaptate nevoilor colii, cu atât i proiectul institu ional are anse mai mari s - i ating obiectivele; de asemenea, cu cât exist un proiect institu ional mai bine dezvoltat, cu atât ansele ca strategiile diverse ale colii s fie de succes. Din perspectiv managerial , ambele demersuri conduc la dobândirea unor competen e, atitudini i comportamente indispensabile unui manager modern. Planul de dezvoltare reflect modul în care dumneavoastr în elege i misiunea i dezvoltarea colii pe termen mediu i lung. Practic, aceasta este ultimul test pe care trebuie s -l ”treac ” strategia dumneavoastr . Dac proiectul de dezvoltare al colii include i o int specific diminu rii situa iilor de violen în coal i în planul opera ional sunt incluse i activit i specifice strategiei anti-violen , putem spune c procesul de proiectare este finalizat. 46 3. Exemplu de strategie anti-violen Înainte de a încheia prima parte a acestui ghid, v prezent m un exemplu de strategie elaborat de c tre echipa de cercetare care a realizat studiul Violen a în coal . Desigur, direc iile de interven ie incluse în aceast strategie se adreseaz acelor probleme care au ap rut cu cea mai mare frecven în investiga ia de la nivel na ional. Este foarte probabil ca acestea s corespund numai par ial cu problemele cu care v confrunta i dumneavoastr . Cu toate aceste, credem c aceast strategie ”concretizeaz ” unele dintre elementele teoretice prezentate în aceast prim parte i poate fi un reper util în activitatea dumneavoastr de proiectare. 47 Strategie de prevenire i interven ie privind violen a în coal 1. Obiective la nivelul colii: • • • • • • • Identificarea i evaluarea dimensiunii fenomenului de violen în coal i în mediul proxim al acesteia. Sensibilizarea tuturor actorilor colii cu privire la sursele, cauzele i efectele fenomenelor de violen în coal . Atragerea i implicarea reprezentan ilor comunit ii în ac iuni de preven ie i combatere a violen ei în coal . Elaborarea unei strategii la nivel institu ional privind ameliorarea fenomenelor de violen la nivelul colii (Strategia de prevenire i combatere a violen ei în coal – SPCVS). Elaborarea i testarea unor instrumente de identificare, monitorizare i evaluare a fenomenelor de violen în coal (care s duc la elaborarea unui Barometru al violen ei în coal , ca instrument operativ pentru interven ie), ca parte a Planului de Dezvoltare al colii - PDS. Implicarea actorilor de la nivelul colii i de la nivelul comunit ii în derularea activit ilor dezvoltate în cadrul strategiei. Diseminarea proiectului la nivelul altor institu ii de înv mânt. 48 2. Plan de ac iune Actori ELEVI • • • • 49 Ac iuni de con tientinzare Dezbateri privind legisla ia specific Dezbateri privind regulamentul colar i no iunile de disciplin i „regul ” Participare activ la orele de dirigen ie pe tema violen ei, planificate în cadrul Strategie colii Realizarea unor referate, eseuri, proiecte, studii de caz sau schi e (activit i individuale sau în grup) pe tema violen ei. În acest scop, grupul de lucru de la nivelul colii va furniza elevilor suport Ac iuni de interven ie • Indicatori de evaluare Organizarea unui ciclu de workshop-uri cu elevii, cu urm toarea tematic : - Elaborarea unui proiect al clasei privind prevenirea violen ei în coal - Realizarea de c tre elevi a unor materiale multimedia pe tema violen ei în coal (fotografii, filme, observ ri, desene, compuneri / compozi ii, eseuri) - Elaborarea de c tre elevi a unei bro uri/pliant pe tema violen ei care va fi distribuit în coal i în alte coli - Alte activit i curriculare sau extracurriculare la propunerea colii (de exemplu, activit i sportive, artistice, Diseminare gradul de • familiarizare al elevilor cu tema privind violen a în coal ; gradul de implicare • al elevilor în proiectele cu tematic antiviolen , derulate în coal ; • schimb ri de atitudine în raport cu situa iile de violen în coal . • Implicarea elevilor în activit ile cuprinse în proiecte precum „S pt mâna anti-violen ” Publicarea unor produse ale proiectului pe site-ul colii, în revista colii; postere, bannere Prezentarea propriilor activit i i rezultate în alte contexte (tabere de var , întâlniri ale elevilor din diferite coli, seminarii pe tema violen ei, site-ul MEC – sec iunea elevi, Consiliul Jude ean i Na ional al Elevilor). Informarea p rin ilor cu privire la activit ile i proiectele cu tematic antiviolen i implicarea acestora. • • informativ – c r i, reviste, articole, surse internet, privind violen a în coal Participare la lansarea planului de ac iune al colii Participare la concursul privind alegerea unui slogan i a unei sigle - cercuri de creativitate, asocia ii de elevi la nivelul colii sau al clasei, ini iative de campanii sociale, concursuri pe diferite teme privind violen a etc.) Antrenarea elevilor în asumarea rolului de mediator în conflicte i constituirea unor echipe de interven ie în situa ii de criz În diferitele ac iuni planificate va fi implicat Consiliului Elevilor CADRE DIDACTICE • Participare la o sesiune de informare i formare privind violen a, organizat în coal prin implicarea unor speciali ti în O aten ie deosebit se va acorda, de asemenea, implic rii în toate aceste activit i a elevilor cu poten ial violent. • Desf urarea de discu ii de grup cu elevii din coal i p rin ii acestora în scopul identific rii urm toarelor aspecte: - percep ii /reprezent ri ale profesorilor privind violen a în coal i societate; stilul de comunicare /strategii de interac iune profesor-elevi; abilit i de mediere a unor situa ii conflictuale, de lucru în echipe • • • • • • „S pt mâna antiviolen ” Cercuri pedagogice; Articole în revista de specialitate Interven ii media Lec ii deschise pe tema violen ei Portofolii cu ac iuni 50 domeniu. Temele de discu ie vor fi urm toarele: - dificult i privind abordarea /în elegerea / confruntarea cu violen a juvenil (sensibilitate la aceast problematic , mituri, prejudec i); - modalit i de identificare timpurie a elevilor cu poten ial violent (factori de risc) i a cauzelor care pot determina manifest ri de violen ; - modalit i de identificare a unor activit i de interven ie adecvate, 51 - probleme, cazuri, situa ii de violen în coala lor; propuneri privind solu ii, activit i, interven ii la nivelul colii pe tema prevenirii violen ei. - - mixte profesorielevi; modalit i de reac ie la interven iile elevilor; transparen a i obiectivitatea evalu rii. În aceast activitate va fi implicat, în primul rând, grupul De asemenea, vor fi de lucru care va fi constituit la evaluate: - gradul de implicare nivelul colii pentru al profesorilor în coordonarea activit ilor antiviolen , alc tuit din cadre activit ile con inute în didactice, consilier colar / psiholog, reprezentan i ai Strategia colii p rin ilor i elevilor. (num r de activit i, relevan a rezultatelor, • Desf urarea în cadrul stimularea orelor de consiliere a unor particip rii activit i privind violen a elevilor). în coal : - prezentarea Strategiei colii; - facilitarea procesului de identificare i planificare a unor activit i concrete la nivelul clasei / colii de prevenire i din cadrul proiectelor pe teme anti-violen derulate de unit ile colare ale jude ului, ce pot fi consultate la CCD • • DIRECTORI • • inclusiv la nivel curricular; - evaluarea elevilor – ca surs de conflict; - modalit i de implicare a p rin ilor i a comunit ii în activit ile de prevenire i interven ie privind violen a. Dezbateri privind regulamentul colar i regulamentul elevilor Dezbateri privind legisla ia specific Identificarea problemelor colii cu impact asupra violen ei Identificarea aspectelor importante care urmeaz a fi • • • • combatere a violen ei, pe baza propunerilor elevilor; - dezbaterea unor teme de privind violen a.. Organizarea unei lec ii deschise pe tema violen ei colare. Organizarea de activit i extra colare în scopul amelior rii i diminu rii fenomenului. Constituirea unui grup de lucru la nivelul colii, cu rol de coordonare, monitorizare i evaluare a acti- vit ilor con inute în strategia anti-violen a colii Elaborarea unei strategii (SPCVS) coerente privind gradul de implicare • în activit ile derulate; relevan a / adecvan a strategiei privind violen a în • coal pentru nevoile colii; Prezentarea Planului de Dezvoltare a colii (PDS) i Strategia de Prevenire i Combatere a Violen ei în coal (SPCVS) Prezentarea rezultatelor implement rii strategiei pe termen scurt curs 52 • • • introduse în strategia colii privind prevenirea violen ei Includerea în planul de dezvoltare a colii a unei strategii de prevenire a violen ei: pe termen scurt (anul în curs) i mediu (urm torii 4 ani). Asigurarea unui mediu colar adecvat, cât i a unui mediu sigur proxim colii, în scopul evit rii situa iilor de conflict Identificarea principalelor bariere comunica ionale la nivelul colii. În toate aceste ac iuni directorul va implica grupul de lucru constituit la nivelul 53 • • • • • violen a în coal , fundamentat pe diagnoza situa iei existente i cu implicarea tuturor actorilor interesa i (elevi, profesori, p rin i, reprezentan i ai comunit ii) Includerea acestei strategii în PDS Coordonarea tuturor activit ilor la nivelul unit ii colare Includerea pe agenda întâlnirilor formale ale coli (consiliul de administra ie, consiliul profesoral, consiliul elevilor, comitetul de p rin i) a unor inform ri privind activit ile i rezultatele activit ilor Elaborarea unui sistem de monitorizare a situa iilor de violen în coal .(Barometrul violen ei colare) Motivarea cadrelor didactice si a elevilor pentru implicarea în proiect eficien a modalit ilor de • stimulare a implic rii altor • actori în elaborarea strategiei i în desf urarea activit ii; eficien a sistemului de monitorizare i acurate ea informa iilor culese. (anule) Prezentarea strategiei pe termen mediu Diseminare în mass-media colii, cu rol de • prevenire i interven ie în cazuri de violen . P RIN I • Facilitarea realiz rii parteneriatelor educa ionale pentru sus inerea proiectului În toate aceste ac iuni directorul colii va colabora cu grupul de lucru. • Constituirea unui grup de Participare la p rin i care s participe la întâlniri organizate activit ile cuprinse în de grupul de lucru, Strategia colii în cadrul c rora: - vor fi informa i cu • Participarea grupului de privire la p rin i la elaborarea i serviciile pe implementarea SPCVS. care le poate oferi coala în • Participarea p rin ilor la situa ii de activit ile concrete violen realizate de c tre elevi i (consiliere, profesori. asisten psihologic i mediere); - vor fi identifica i p rin i resurs care s se implice în activit ile de preven ie sau gradul de implicare • a grupului de p rin i în activit ile derulate; Implicarea p rin ilor în activit ile cuprinse în „S pt mâna anti-violen ” 54 interven ie privind violen a în coal . • • 55 Participare la o sesiune de informare i formare privind violen a, organizat în coal de c tre grupul de lucru cu participarea unor exper i în domeniul educa iei. Vor fi prezentate i discutate teme privind: - formele de violen i cauzele violen ei; - modalit i de preven ie/inter ven ie. Participare la: - dezbateri privind regulamentul colar; - CONSILIERI COLARI • dezbateri privind legisla ia specific . Participare la o • sesiune de informare i formare privind violen a, organizat în coal prin implicarea unor speciali ti în domeniu. Temele de discu ie vor fi comune cu cele prezentate cadrelor didactice. • Coordonarea unui centru de resurse (la nivelul colii) în domeniul violen ei colare, cu rol în informare, formare, mediere i asisten în probleme privind violen a colar . În crearea acestui centru va fi implicat grupul de lucru alc tuit din cadre didactice, p rin i i elevi constituit la nivelul colii. Desf urarea de discu ii de grup cu elevii din coal i p rin ii acestora (împreun cu grupul de lucru din care face parte) în scopul identific rii urm toarelor aspecte: - percep ii /reprezent ri ale profesorilor privind violen a în coal i societate; - probleme, cazuri, situa ii de violen în gradul de implicare în activit ile derulate; relevan a programului de asisten psihopedagogic pentru nevoile colii; eficien a modalit ilor de interven ie i preven ie cuprinse în programul de asisten ; eficien a programului de asisten individualizat. • • • • • Prezentarea programului specific de asisten psiho-pedagogic de prevenire i combatere a violen ei în coal Prezentarea rezultatelor implement rii programului anual de asisten Articole în revista de specialitate Diseminarea rezultatelor proiectului în re eau na ional a consilierilor colari Implicarea consilierilor colari în activit ile cuprinse în „S pt mâna anti-violen ” 56 - • REPREZENTAN I • AI COMUNIT II (autorit ilor locale, inspectorat colar, 57 Participare la • activit i de informare cu privire la ac iunile ce vor fi derulate în coala lor; propuneri privind solu ii, activit i, interven ii la nivelul colii pe tema prevenirii violen ei. Elaborarea unui program de asisten individualizat pentru elevi, cadre didactice i p rin i implica i (autori sau victime) prin care se urm re te: - con tientizarea consecin elor actelor de violen ; - îmbun t irea imaginii de sine a actorilor implica i; - prevenirea apari iei dispozi iilor afective negative; - dezvoltarea autonomiei i autocontrolului. Implicarea reprezenta ilor locali în dezbateri privind oportunitatea dezvolt rii unor programe de asisten privind combaterea gradul de implicare • reprezentan ilor comunit ii în activit ile derulate • în coal ; Participare la „S pt mâna anti-violen ” Interven ii ale reprezentan ilor poli ia de proximitate, ONG-uri, Biserica). cadrul colii i stabilirea unor acorduri de colaborare. • violen ei colare în parteneriat coal comunitate. Implicarea în activit i cuprinse în Strategia colii. relevan a acordurilor de colaborare coal comunitate. comunit ii locale în media local i na ional , referitoare la ac iunile de combatere a violen ei în coli, realizate în parteneriat 3. Strategia de evaluare Se va utiliza o metodologie complex de evaluare care va cuprinde diferite tipuri de instrumente (chestionare, fi e de observare, ghiduri de interviu). Vor fi utilizate atât instrumente de autoevaluare (pentru actorii de la nivelul colii), evaluare (directorul colii i grupul de lucru de la nivelul colii) cât i de evaluare extern (inspectori colari). 58 II. FORME I CAUZE ALE MANIFEST RILOR DE VIOLEN ÎN COAL – MODALIT I DE PREVEN IE I INTERVEN IE 1. Elevul violent- caracteristici individuale 1.1. Considera ii generale Pentru a contura personalitatea elevului violent trebuie s lu m în considera ie o serie de factori: factori individuali, sociofamiliali, colari, de context social. În acest capitol ne vom concentra asupra factorilor individuali, ceilal i urmând a fi trata i la alte sec iuni ale acestui ghid. La nivel individual, factorii care afecteaz poten ialul de violen al elevilor, determinându-le comportamente violente, includ caracteristici biologice, genetice, psihologice i sociale. Manifest rile violente pot ap rea înc din copil rie, la vârste mici, fiind influen ate în diferite grade de mediul familial, de grupul de apartenen sau de al i factori de natur social i cultural . Caracteristici biologice i genetice ale elevului cu poten ial de violen Conform unor studii recente în acest domeniu, copiii care au suferit diverse tipuri de influen e sau traume, fie în perioada uterin , fie în momentul na terii, pot avea particularit i neurologice cu poten ial ridicat de violen . Complica iile la na tere, ca i istoria genetic a p rin ilor, se dovedesc a fi factori predictivi pentru comportamentul deviant ulterior al unui individ, clasându-l în categoria victimelor genetice i, oarecum, eludându-l de responsabilitatea individual . Cercet ri recente propun din ce în ce mai mult existen a unei vulnerabilit i genetice care se asociaz cu violen a copiilor, tinerilor sau adul ilor. Dup opinia speciali tilor, aproximativ 5% dintre colari prezint tulbur ri comportamentale de origin genetic . Ele sunt dificil de diagnosticat, mai ales pentru c ace ti copii fac adesea ceea ce fac i ceilal i. 59 Ce tim despre ADHD? Ceea ce se tie îns sigur este faptul c la o privire mai atent , despre ace ti copii care prezint tulbur ri comportamentale reunite sub numele de ADHD (tulburare cu deficit de aten ie, hiperactivitate/impulsivitate) se poate spune c : • simptomele se observ privind în urm cu cel pu in 6 luni; • simptomele îi diferen iaz pe ace ti copii în mod sensibil fa de colegii lor; • unele simptome apar înainte de vârsta colar ; • simptomele se manifest atât a coal , cât i acas ; • simptomele afecteaz atât performan a colar , cât i întreaga func ionare psihic a copilului, deci i comportamentul lor social. Cum pot profesorii/educatorii s constate c un copil/adolescent sufer de ADHD? Speciali tii fac o distinc ie între simptome ale inaten iei i simptome ale hiperactivit ii/impulsivit ii, de i în cele mai multe cazuri aceste simptome sunt asociate, manifestându-se împreun . Simptomele inaten iei Simptomele hiperactivit ii/impulsivit ii Simptomele inaten iei se manifest prin faptul c ace ti copii: • nu izbutesc s dea aten ie detaliilor i fac gre eli la teme i în alte activit i; • par s nu asculte când li se spune ceva; • au dificult i în men inerea aten iei la teme i la joac ; • nu urm resc instruc iunile sau nu fac temele cum trebuie, dar nu pentru c este opozant sau nu în elege con inutul celor spuse; • au dificult i de organizare a ceea ce urmeaz s fac (nu pot s - i planifice sarcinile); • evit , le displace sau resping angajarea în sarcini care le cer efort mental sus inut (la teme); • pierd lucruri necesare la coal sa la alte activit i (juc rii, creioane, c r i, accesorii vestimentare); • sunt cu u urin distra i de stimuli exteriori; • sunt uituci, uit lucruri. Simptomele hiperactivit ii/impulsivit ii se manifest astfel: • nu stau locului; • pleac , se scoal de pe scaun, când se a teapt ca el s r mân pe loc; • fug, se mi c excesiv, se ca r , au mi c ri neadecvate situa iei, exprim o nelini te; 60 • • • • • • • • • au dificult i de a se angaja lini tit în activit i extra colare; par adesea c sunt „tra i de un motor”; vorbesc excesiv de mult; r spund neîntreba i sau nu a teapt s se termine întrebarea care li se pune; nu a teapt s le vin rîndul; întrerup pe al ii sau intr în vorb /ac iune când nu este cazul. Speciali tii diagnosticheaz trei tipuri de ADHD: copii/tineri la care predomin simptomele inaten iei (6 din cele 9); copii/tineri la care predomin simptomele de iperactivitate/impulsivitate (6 din cele 9); copii/tineri la care simptomele se combin , majoritatea copiilor f când parte din aceast categorie. Este important s urm rim cu aten ie elevii, de i adesea este dificil s distingem între un elev neastâmp rat, incomod în timpul lec iilor, i unul care, într-adev r, prezint simptome de ADHD. Copiii cu ADHD devin adolescen i, iar ace tia în propor ie de 70% au probleme privind impulsivitatea, lipsa controlului de sine, rezolvarea de probleme, luarea deciziei i lipsei de aten ie. La fete, diagnosticarea ADHD este mai dificil i nu poate fi f cut decît atunci când performan a colar este slab , se manifest cronic, f r a exista suspiciunea unui deficit de intelect. Preadolescen ii i adolescen ii cu ADHD au dificult i în rela iile lor cu coala, p rin ii, dar manifest i anxietate, depresie i o apreciere de sine nefavorabil . Impulsivitatea, nelini tea i starea de agita ie motric se manifest în toate domeniile vie ii lor. Este demn de men ionat c exist uneori i o asociere între ADHD i creativitate, considerându-se c unii copii cu ADHD au devenit ca adul i persoane creative, a c ror performan e deosebite au c p tat recunoa tere social . Caracteristici psihologice Literatura de specialitate men ioneaz o serie de atribute ale elevului cu comportament violent, cum sunt: nivel sc zut de încredere în sine; nevoia de domina ie i control; for a fizic ; valorizarea agresivit ii în rezolvarea conflictelor; mecanisme specifice de a face fa provoc rilor; empatie sc zut ; impact social ridicat, dar neacceptat; abilitare social . 61 Tr s turi individuale atribuite elevilor violen i Iat • • • • • • • • ce tr s turi individuale li se atribuie elevilor violen i: prezint probleme de comunicare; au toleran sc zut la frustrare; resimt dificult i de adaptare la disciplina colar ; au o imagine de sine negativ ; prezint instabilitate emo ional ; instabilitate motric ; dificult i de concentrare; tulbur ri psihice grave. Studiul nostru cu privire la violen a în coal a demonstrat c tr s turile de personalitate (structura personalit ii) i apartenen a elevului la una dintre categoriile de sex reprezint factori de risc ai violen ei: • tr s turile de personalitate: agresivitatea/impulsivitatea; lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol; motiva ia centrat pe preferin pentru violen ; particularit i ale sistemului de valori; aprecierea de sine i exprimarea eu-lui; tendin a c tre comportament adictiv; empatia; • istoria personal (experien a victimiz rii). Tr s turile de personalitate ale elevului violent În analiza tr s turilor de personalitate i a influen elor acestora asupra comportamentului copiilor i tinerilor, cele mai frecvente variabilele luate în considerare sunt tendin ele temperamentale i structurile de personalitate. Ar fi foarte simplu, îns , s credem c o tr s tur de personalitate este r spunz toare solitar de comportamentul violent. De i nimeni nu se na te criminal, sus ine Lawrence E.Cohen, genele predispun anumi i indivizi la criminalitate, iar criminalitatea se manifest când predispozi iile individuale interac ioneaz cu circumstan ele sociale favorabile sau cu climatul incitant. Controverse exist îns , mai ales în grupul cercet torilor înclina i s favorizeze explica iile de natur socio-cultural . Impulsivitatea i lipsa de control Conceptul central care define te orice individ violent, indiferent de vârst , este impulsivitatea. Ea complic întreaga via rela ional a individului, predispunându-l c tre gestionarea violent a conflictelor i c tre preferin a spre forme de violen fizic imediat i urgen a trecerii la act. Impulsivitatea este conceput ca: (i) schimbare a ac iunii f r a prevedea sau con tientiza; (ii) comportament lipsit de gândire adecvat ; (iii) tendin de a ac iona f r anticipare, a a cum se întâmpl în mod normal, fiind compus 62 din sub-tr s turi ca: asumarea riscului, lipsa abilit ii de a planifica ac iuni i schimbarea mental rapid . Despre impulsivitate Pentru o bun definire a impulsivit ii sunt necesare trei elemente, care caracterizeaz în ultim instan individul impulsiv: • Un sim diminuat privind la consecin ele negative ale comportamentului adoptat; • Reac ii rapide i neplanificate la stimuli care preced în elegerea situa iei (procesarea incomplet a informa iei); • Incapacitatea de a lua în considerare consecin ele pe termen lung (Moeller et all). La acestea, autorii adaug perspectiva social asupra impulsivit ii – înv area social – în care impulsivitatea este un comportament înv at. Copilul impulsiv înva din familie s reac ioneze imediat pentru a ob ine ceea ce î i dore te. Conform literaturii de specialitate, impulsivitatea i lipsa autocontrolului caracterizeaz mai ales sexul masculin. Identitatea masculin se construie te în jurul ideii de domina ie i for fizic . Semnifican ii masculinit ii se refer la „imaginile dominante ale portretului b rbatului ideal ca fiind competitiv, puternic, agresiv în contact cu al ii i bun companion”. Rezultatele referitoare la colile de la noi, arat c b ie ii violen i r spund în mod diferit fa de fete la întreb rile din chestionar care indic importan a violen ei fizice, strategiile de tip impulsiv fiind mult mai asociate b ie ilor, decât fetelor. O meta-analiz din 1991, în care se discutau datele a 28 de studii privind copiii i adolescen ii expu i prin media la violen , a ar tat faptul c , în urma acestei expuneri, se înregistreaz o cre tere a violen ei manifestate de ei fa de colegi, prieteni i chiar fa de persoane str ine. Ce îi place unui elev violent? 63 Ce valorizeaz pentru sine un elev violent? • S se bat , „c doar nu e fraier”; • S par dur, s produc celorlal i fric ; • S fie ef, s aib putere asupra colegilor i s fie ascultat; • S ocheze; • S fie admirat; • S umble/s - i petreac timpul în grup (cu „ga ca mea”). A a numita criz a adolescen ei se refer , pe de o parte, la negarea de c tre preadolescent i adolescent a identit ii sale de copil – de care se desparte cu dificultate – i, pe de alt parte, la revendicarea unei noi identit i care s -l includ în lumea adul ilor. Aceast tranzi ie, considerat de adul i ca fiind uneori violent , dar aproape totdeauna gr bit , complic rela iile între p rin i i copii i, la nivel general, între adul i i copii. Este lesne de în eles faptul c nevoia de putere i prestigiu coreleaz puternic cu refuzul anonimatului i cu dorin a de a se diferen ia de colegi prin autoafirmare agresiv . Pentru elevii violen i, distan a între furie i comportament violent este foarte scurt i rapid . Capacitatea lor de a considera medierea ca alternativ în gestionarea conflictelor este mult mai redus sau chiar respins , ei cautând s creeze situa ii conflictuale pentru a putea reac iona violent. A teptarea sau amânarea este frustrant . Ei sunt percepu i ca indisciplina i, scandalagii, cu nevoie acut de singularizare, conflictuali, inadapta i la coal i la regulile ei. Sunt copiii-problem , elevii dificili de care se plâng to i profesorii. Elevii violen i prefer grupul mic, în care ei se simt solidari prin împ rt irea acelora i valori. În grup ei se simt liberi, se definesc conform standardelor personale, f r ai fi respin i sau critica i. Atitudinea de sine i atitudinea fa de via În sistemul de reprezent ri despre sine, încrederea în propria persoan i valorizarea pozitiv a eu-lui sunt elemente constitutive semnificative. Imaginea de sine este o realitate în care unele componente au valen e diferite, pozitive sau negative, astfel încât eu-l este o construc ie care integreaz uneori evalu ri contradictorii despre sine. F r îndoial , atitudinea fa de via este condi ionat de felul în care elevii se percep i de felul în care ei sunt percepu i de al ii (colegi, p rin i i profesori). Proiec ia elevilor violen i în viitor, modul în care ei î i concep via a, resursele lor de optimism, bucuria de a tr i, ca i gândirea pozitiv sunt semnificativ diferite fa de cele ale elevilor non-violen i. Toate acestea le genereaz un sentiment de solitudine i, pân la urm , de neincludere în grupul-clas . Ei sunt mai suspicio i în rela iile cu colegii i, adesea, cu prietenii. Sunt, adesea, resemna i i chiar pesimi ti, ei afirmând c accept lucrurile care nu se pot schimba. Evaluând personalitatea tinerilor delincven i, unii autori arat c majoritatea tinerilor cu vârste între 14-18 ani, investiga i prin aplicarea unei scale de adaptare dificil la via , i-au exprimat o stare de profund insatisfac ie. Un studiu recent pe un e antion de 800 elevi preadolescen i din 64 Bucure ti a ar tat faptul c 20% dintre ei au încercat cel pu in din curiozitate consumul de tutun, fapt la care a contribuit i presiunea grupului de apartenen , primele ig ri fiind fumate în situa ii de experimente în grup. Dimensiunea de gen în violen a colar Analiza datelor statistice eviden iaz faptul c formele grave de violen colar sunt prezente în cazul ambelor genuri, dar cu o frecven mult mai ridicat în cazul b ie ilor. Acelea i diferen e pe genuri (îns mai pu in accentuate, comparativ cu situa iile de agresiune) se constat i din analiza datelor privind cazurile elevilor-victime ale violen ei. În acela i sens, studii în domeniu arat c b ie ii, mai frecvent agresori, sunt i mai des victimele agresiunii colegilor decât fetele. Diferen e pe genuri apar i în ceea ce prive te motiva iile i cauzele privind manifest rile de violen . De exemplu, se consider c b ie ii intr în conflicte sau se bat mai ales pentru afirmarea masculinit ii, pentru status într-un grup, pentru rivalitate; fetele manifest acela i comportament de violen fizic pentru raporturi în plan afectiv, fie de concuren (pentru o not , pentru aten ia aceluia i b iat etc.), fie pentru ap rarea unor rela ii de prietenie. Ca urmare, putem concluziona c exist o dimensiune de gen a fenomenului de violen colar , care trebuie luat în considerare atât în ceea ce prive te considerarea unor comportamente ale elevilor ca fiind violente, precum i în elaborarea m surilor de corectare i prevenire a unor astfel de cazuri în spa iul colar. 1.2. Forme de manifestare ale violen ei- rezultate ale cercet rii Datele ob inute din raportul privind violen a în colile române ti sus in locul central pe care-l ocup impulsivitatea în violen a colar . Elevii violen i i-au motivat comportamentul folosind mai multe tipuri de motiva ii: trebuie s - i faci dreptate singur, când te apuc furia trebuie s te ba i, sunt o persoan care reac ioneaz imediat i nu m pot st pâni. Iat ce afirm un elev considerat ca fiind violent: Consider c sunt o persoan care se aprinde foarte u or, cred c e o tr s tur de familie... Se întâmpl des s reac ionez i apoi s -mi par r u. Nu pot spune c am sânge rece pentru c îmi sare and ra repede. Nu prea a trebuit s dau vina pe al ii... Îmi pierd u or firea... mai arunc câteodat i cu obiectele, când m enervez, am spart televizorul odat ... M-am enervat r u, am ipat la ea (profesoar ) , am scuipat-o, i-am luat catalogul i l-am aruncat pe geam... 65 Elevii violen i admit c nu posed capacitatea de a ine sub control impulsivitatea sau c au un control redus: i când m-apuc furia trebuie s m descarc, s m bat, sunt o persoan care reac ioneaz imediat i nu m pot st pâni. Unii profesori semnaleaz tendin ele impulsive ale elevilor cu manifest ri violente: ajunge în dese rânduri s scuipe sau s -i bat , cât i s vorbeasc urât. Recent a fost implicat într-un incident care putea s conduc la incendierea colii, a dat foc la tocul unei u i. Impulsivitatea i lipsa controlului de sine determin i sunt corelate cu mecanismele prin care noi facem fa conflictelor. Elevul violent rezolv situa iile conflictuale numai prin violen , prin for fizic , acordându-i acesteia meritul de a fi o strategie de succes. Unul dintre elevii violen i intervievat a afirmat c dac m sup r colegii, m r zbun pe loc, mardeal ... Din raportul privind violen a colar în România, a reie it c vizionarea unor filme în care apar scene de violen , incendii i crime sunt preferate de peste 55% dintre elevii violen i, comparativ cu 44,5% în cazul celor non-violen i. Jocurile pe computer cu lupte sau r zboi este, de asemenea, preferat de peste jum tate dintre elevii violen i, aceste activit i ocupând un rol important în alegerile lor i având o puternic component hedonist . Datele investiga iei de fa arat c elevii care se manifest printr-un comportament violent sunt semnificativ mai atra i de vizionarea unor filme violente i de angajarea în jocuri violente pe calculator, în raport cu elevii non-violen i. Preferin a pentru aceste activit i este strâns legat de satisfacerea nevoii de ac iune, de alternan a actelor care compun ac iunea i de ritm, caracteristici esen iale ale situa iilor violente. Caracterul interactiv, solicitând participarea, r spl tind pe juc tor i r spunzându-i nevoii de c utare de senza ii tari i suspense, face ca elevul violent s g seasc în jocurile video o activitate atractiv , mai mult decât al i copii de vârsta lui, din cauza impulsivit ii sale, care poate fi astfel eliberat . Spre deosebire de elevii f r manifest ri de violen , elevii violen i î i construiesc o ideologie a violen ei. Conform rezultatelor investiga iei privind violen a în colile de la noi, aproape 60% dintre elevii violen i afirm c cei care nu tiu s se bat sunt fraieri, atribuind astfel violen ei fizice o conota ie pozitiv i dezirabil . Dintre elevii violen i, 50,7% î i doresc s fie asculta i, s aib o pozi ie superioar în fa a celorlal i. Totu i, nu exist diferen e semnificative între elevii violen i i cei non-violen i în ceea ce prive te nevoia de admira ie a semenilor. Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul c nevoia de afirmare este o caracteristic specific vârstei adolescen ei la care se afl cei investiga i, indiferent de strategiile violente sau non-violente pe care ace tia le adopt . 66 Din interviurile cu b ie ii violen i reiese asocierea strâns între masculinitate i puterea prin coerci ie, interesul b ie ilor violen i de a fi admira i, cunoscu i i de a domina pe ceilal i. Acest lucru este citat în literatur ca un fapt comun în coli, întrucât coala este un spa iu al socializ rii oportun exprim rii acestei valen e a identit ii. Iat ce declar un elev violent: M-a dat i pe la televizor... pe mine m cunoa te tot cartierul. Nimeni n-a îndr znit s se ia de mine, in minte c veneau fraierii ia din localitatea X într-un timp în coal , mai sunt i ia din Rahova... dar m cunosc cu ei, veneau s -i bat pe tia de la mine din clas , s fac japc cu ei. Mergeam la ei: „E frumos, s face i de astea?” i-i b team, d -i în m -sa! Îmi place s fiu ef i s am mul i bani. Puterea asupra altora e foarte important . Interviurile i focus-grupurile cu elevii violen i au ar tat faptul c ei sunt mul umi i atunci când al ii le tiu de fric , atunci când sunt considera i puternici, iar for a lor fizic le este recunoscut , de i în sinea lor ei se consider mai pu in valoro i decât colegii lor i au mai pu in încredere în ei. Totu i, elevii violen i au o imagine de sine negativ , acest lucru fiind caracteristic mai degrab b ie ilor decât fetelor. De fapt, ei au o stare de insatisfac ie, probabil neidentificat în privin a cauzelor ei, sau sentimentul de a fi diferit de al ii, într-o manier nedorit , dar necon tientizat . Datele raportului privind violen a colar în colile române ti arat c elevii violen i, în compara ie cu cei non-violen i, tind s adopte cu mai mare u urin comportamente adictive exprimate prin consumul de tutun, alcool i droguri. Elevii violen i manifest un grad sc zut de empatie, lor pl cându-le nu numai vizionarea scenelor de violen din filme i participarea la scene virtuale de violen prin exersarea jocurilor video, dar i asumarea unui rol activ, prin îns i violen a pe care o provoac i o tr iesc. Astfel, conform raportului privind violen a în coal la noi, elevii nonviolen i, într-o propor ie de 64,0%, nu suport s vad cum persoane mai slabe sunt insultate/ bruscate/batjocorite de al i oameni; pentru elevii violen i propor ia este numai de 36%. Majoritatea lucr rilor de analiz a fenomenului violen ei colare sus in ideea c manifest rile conflictuale dintre elevi reprezint cea mai r spândit form de violen colar , dar consider acest tip de violen ca unul nespecific spa iului colii deoarece se poate manifesta i în afara acestuia, în orice grup de copii i tineri. În acela i sens, comportamentele neadecvate elev-elev identificate în cercetarea „Violen a în coal ” nu au 67 (cel pu in aparent) caracteristici specifice spa iului colii. Violen a între elevi este specific vârstei adolescen ei i poate ap rea ca un fapt „normal” în orice context rela ional, inclusiv în cadrul jocurilor (mai ales al jocurilor sportive). Profilul elevului violent: ipostaze posibile De i atributele definitorii ale elevului cu poten ial manifest de violen sunt evidente în relat ri, acestea se combin diferit în realitate, de la un individ la altul, determinând variante ale profilurilor de personalitate violent , în care anumite elemente prevaleaz . Acest lucru concord i cu datele anterior men ionate, conform c rora ideea unui profil unic i universal valabil al elevului violent nu este legitim . Exist , a a cum am amintit, profiluri de personalitate în care fie lipsesc anumite tr s turi, fie apar altele, fie cele prezente sunt relativizate. În sfâr it, exist tr s turi de personalitate prezente în orice versiune personalist . În plus, în unele situa ii reale, este dificil de stabilit dac impulsivitatea este o predispozi ie nativ a elevului sau dac istoria sa personal , victimizarea suferit produce sau nu modific ri de structurare a personalit ii, proces în care tendin a c tre impulsivitate se înscrie ca achizi ie. Profilul elevului violent nu este altceva decât expresia unic a tuturor tipurilor de influen pe care acesta le internalizeaz . De aceea, în locul unui profil teoretic unic i abstract, am optat pentru o ilustrare a câtorva profiluri reale de elevi cu poten ial manifest de violen , extrase din interviurile realizate cu prilejul investiga iei. Aceste variante ilustrative prezint , dup cum vom vedea, atât similarit i la nivelul tr s turilor de personalitate, cât i diferen e specifice. Toate aceste profiluri propuse surprind îns ipostaze reale ale poten ialului de violen a elevilor din colile din România. Profilurile prezentate în continuare se subsumeaz pe rând urm toarelor titluri: • • • • Profil nr. 1. E ti al nim nui! Profil nr. 2: Descurc -te cum po i în via ! Profil nr. 3: Fie ce-o fi! Profil nr. 4: Via a este o jungl . În via î i ajut tare mult dac tii s te ba i. 68 Profil nr. 1. E ti al nim nui! Neglijat de p rin ii care nu- i asum rolul, este preluat de bunic , are o sor mai mare c s torit : Am plecat de la p rin i pentru c nu m mai în elegeam cu ei. Acum nu am nici o treab cu p rin ii. Nu ne ajut m cu nimic. P rin ii nu comunic , au destine diferite; mama plecat în str in tate (Spania, Italia). Influen at mult de anturaj, prieteni, care-i transmit valori pe care el le preia; se în elege bine cu ei: M simt bine cu prietenii din cartier, vreau s fiu respectat pentru ceea ce sunt. Experien a violen ei în familie ca mod de rela ionare (violen a înv at ). Indisciplinat, lipsa unui proiect educa ional în familie. Sistemul de valori: la nivel de afirma ii – contradictoriu, incoerent; la nivel comportamental coerent – violen a fizic declarat ca mod de rela ionare unic (doar o strategie: b taia); Trebuie s - i faci dreptate singur, Trebuie s ceri s i se fac dreptate i Trebuie s încerci s -l l mure ti pe cel lalt, nu s -l love ti. – la toate aceste afirma ii se r spunde pozitiv: Am sânge rece i sunt st pân pe mine chiar în situa ii neprev zute i periculoase i Nu m pot ab ine de a-i r ni pe ceilal i – la ambele se r spunde pozitiv. Ne-empatic: lipsa de în elegere a celuilalt, centrat doar pe sine. Fericit, mul umit, dar relativ nesigur: M bucur de via mai mult decât majoritatea copiilor i Sunt mul umit de felul în care se desf oar via a mea – la prima afirma ie se r spunde cu ”adev rat”, la cea de a doua cu „întrucâtva adev rat”. Impulsiv, lipsa controlului de sine. Auto-etichete pentru repara ie narcisist : mândria de a fi r u – Eu sunt un pic mai dement... adic mai zv p iat; pl cerea de a oca – Sunt rapper i in s ar t corespunz tor, s ies în eviden . R zbun tor: M r zbun! Tot cade el [alt elev] în plas . Profil nr. 2: Descurc -te cum po i în via ! P rin i care nu valorizeaz coala; care nu au între inut nici o rela ie cu coala, cu cadrele didactice; nici elevul nu o valorizeaz . P rin i violen i (tat – alcoolic, de obicei omer sau pensionat pe caz de boal , mam – casnic , uneori alcoolic sau prostituat ). Frica de autorit i determin stereotipii de dezirabilitate social : afirma ii corecte, dar comportament necorelat acestor afirma ii. Victimizat de profesori. Critic fa de profesori (iau bani, nu au interes pentru elevi): Erau examenele alea de trecere de la profesional la liceu. În fiecare an s-a f cut a a, s-au dat bani, s-a rezolvat. i atunci s-au dus reporteri de tia incognito, l-au prins c lua bani. Cred c de atunci mul i profesori au prins ur mai mare pe noi... Normal, la televizor au zis c i-au dat afar , dar pân la urm am v zut c s-a rezolvat i c 69 sunt în continuare profesorii no tri. Violen cotidian manifestat în orice interac iune social (violen a ca exerci iu cotidian): Înjur , stric mobilierul, love te copiii sau chiar agreseaz fetele în mod indecent. Pl cerea de a fi diferit, de a impresiona pe ceilal i: S fiu admirat de ceilal i, s impresionez pe al ii, s spun ce b iat bun sunt. Ne-empatic. Se descurc , face bani: din vânz ri de obiecte furate; ilegal, pe Internet; vinde fier vechi etc. Profil nr. 3: Fie ce-o fi! Neglijat de p rin i. Resemnat, foarte s rac, solitar. În ce prive te viitorul este resemnat: A a i a a. Numai Dumnezeu tie; Nu are prieteni b ie i i nici nu- i dore te. Pleac la coal cu stomacul gol. Violent pentru autoap rare: Nu pot s stau s m bat . Sentimentul de victim . Î i arog rolul de victim , î i schimb tonalitatea vocii, ritmul devine mai lent, urm rind, în acela i timp, foarte atent, reac ia interlocutorului. Caren afectiv parental . Profil nr. 4: Via a este o jungl . În via î i ajut tare mult dac tii s te ba i. P rin i – model de violen , violen a – necesar reu itei în via : ... profesorul de fizic a vrut s dea în mine în timpul unei ore. M-a înjurat, m-a astea... L-am sunat pe tata i a venit i l-a b tut, d -l în mor ii m -si!; ...noi fusesem la bar i s-a luat de mine, c o s cheme poli ia, c de ce nu recunosc. Atunci l-am chemat pe tata... În prima zi când am venit în coala asta, a trimis tata câ iva prieteni de-ai lui care au vorbit cu mecherii din coal i nimeni nu a îndr znit s se mai ia de mine. Critic la adresa profesorilor: Nu prea au autoritate, mai ales c majoritatea sunt tineri. Nu tiu dac au experien . i tia care sunt mai vechi... se rezum la bani. Po i s nu te duci la coal c dac ai bani nu sunt probleme. Eu, anul trecut, nu cred c am fost zece zile la coal în întregime. Bine, c m duceam la coal , dar nu intram la ore. Dar nu pun note pe drept. Eu zic c nu prea ai anse s g se ti la noi profesori care s nu fi primit bani. Se jucau doi colegi deai mei cu telefoanele i ea [profesoara] a zis c eu. i m-a luat de urechi... i eu nu suport. M-am enervat r u, am ipat la ea, am scuipat-o, i-am luat catalogul i l-am aruncat pe geam... a venit sor -mea s -i sponsorizeze, s se lini teasc , pentru c d-na profesoar a dorit s se duc la Ministerul Înv mântului s nu m mai primeasc , s m dea afar ... pân la urm m-am împ cat eu cu ea, am trecut, nu am fost decât o dat la orele ei, dar am trecut! i cu 7, nu a a! 70 Auto-etichet – excentric: Am prieteni peste tot în Bucure ti, m tie lumea. Îmi place s fiu ef i s am mul i bani, Îmi plac jocurile de noroc, s ochez pe al ii, s încerc mereu lucruri noi. Neglijat de p rin i: Tata nu prea ajungea pe acas , nu prea au treab cu mine s m -njure, s m umileasc . R zbun tor: Tot îl bat pân la urm . Impulsiv, lips de control de sine, sare la b taie: Consider c sunt o persoan care se aprinde foarte u or, cred c e o tr s tur de familie. Îmi sare and ra repede. Mai arunc câteodat i cu obiectele când m enervez, am spart televizorul odat . Gustul riscului, consum alcool, î i bate joc de profesori: Cum a fost anul trecut i cu profesorul de biologie, de m tie tot liceul. Zice, auzi, dac vrei s te trec s -mi aduci o sticl de 40 de grade. Bine, domnu’ profesor… eu am luat o sticl goal de votc , am umplut-o cu ap , am luat timbru’ de la ig ri, l-am lipit de dop cu scotch i m-am dus s -i duc sticla, m-a trecut. Bravo, dar dup dou zile m c uta prin coal . Acord virilit ii semnifica ie doar prin adoptarea violen ei fizice: Pe mine m tie tot Militari-ul. Dac cineva m jigne te îi r spund, nu tiu îns cum a reac iona dac ar râde cineva de mine pentru c nu îndr zne te cineva s fac lucrul sta. Sunt multe cazuri în care trebuie s recurg la violen ca s -mi rezolv anumite probleme. Puterea asupra altora este foarte important . coala este devalorizat : coala nu îmi ofer o ans pentru o slujb bun în viitor, ci mi se pare mai mult o pierdere de timp. coala nu m ajut s m descurc în via ... înv i multe lucruri nefolositoare. Modelul patern i autoritatea tat lui. Imitarea modelului patern. Rela ia tat -fiu este de dominare patern prin for a fizic i prin folosirea violen ei: În afar de tata, nu respect regulile... Dac îmi zice tata c în seara asta nu ies nic ieri pot s gândesc eu c gre e te, c nu comentez. Când am conflicte nu prea m obosesc s încerc s discut, s l muresc sau s conving pentru c nu am cu cine, m chinui degeaba i tot acolo ajung, tot îl bat pân la urm . Trebuie s - i faci singur dreptate, nu s stai s suni la poli ie sau la mai tiu eu cine. Eu în general îl sun pe tata sau pe prietenii mai buni i nu am probleme. Preferin a pentru violen : Mai tot timpul ne batem; îmi plac mult filmele cu b t i i jocurile pe computer cu r zboaie. Cu cine este violent un elev? • cel mai frecvent cu colegii lui de clas , fete sau b ie i; • cu colegi din alte clase, de acela i nivel colar; • cu elevi care frecventeaz diferite niveluri de înv mânt (violen : b taie, agresivitate verbal , furturi etc); • cu profesorii lor 71 Violen a elev-elev Cele mai frecvente forme de violen elev-elev in de domeniul violen ei verbale: certuri, porecliri jignitoare, epitete negative, injurii. Aceste forme de comportamente neadecvate au fost men ionate în majoritatea unit ilor de înv mânt cuprinse în investiga ie, fiind incluse în categoria manifest rilor „obi nuite”, a „violen ei ascunse”, tolerate în mediul colar. Poate tocmai de aceea atât profesorii, cât i p rin ii apreciaz c elevii cu astfel de manifest ri nu con tientizeaz comportamentul propriu i nici consecin ele asupra altor elevi i asupra climatului colar. Pentru profesori, felul în care vorbesc elevii între ei este aproape permanent o exprimare a violen ei pe care ei nici m car nu o mai percep. Violen a verbal între elevi e cea mai frecvent . Injur turi... i de-acolo pleac restul: unul înjur , altul r spunde... Sunt unii elevi care nu pot s spun dou vorbe f r o obscenitate... St m de vorb cu ei. Recunosc c vorbesc urât, c au gre it, î i cer iertare. Dar nu con tientizeaz , nu au capacitatea de a se controla (profesor). Exist aceste forme de violen . Ei nu fac aceast discriminare între a vorbi frumos i faptul c jigne te pe cel lalt, îl tachineaz , faptul c -l ironizeaz ... Pe elevi de multe ori nu-i deranjeaz i nu în eleg c acest lucru poate s aduc atingere unui coleg... Unii sunt atât de violen i în limbaj... (profesor) Un alt tip de comportament violent care se manifest între elevi vizeaz jignirile cu referire la tr s turile fizice sau psihice ale colegilor (jigniri legate de ritmurile diferite de dezvoltare fizic ) sau ale situa iei socio-economice a familiilor lor (exprimate direct - s r ntocule - sau indirect - cuvinte jignitoare la adresa p rin ilor, profesiilor acestora; acestea s-au dovedit a fi mai rare în contextul violen ei între elevi). Adeseori, în mediul colar au loc fapte de violen fizic , men ionate cu ponderi mai ridicate în unit ile de înv mânt situate la periferie i în cele cu popula ie colar multi-etnic . Cauzele agresivit ii fizice, a a cum au reie it din cercetarea men ionat sunt: consecin e ale imobilit ii elevilor în clas pe parcursul duratei activit ii didactice (de aici nevoia de mi care, de desc rcare energetic în timpul recrea iei, ceea ce poate genera agresivitate fizic între elevi); lipsa unei „culturi a jocului”, ceea ce face ca jocul s se transforme în agresivitate fizic : copiii no tri nu mai tiu s se joace, nu mai sunt înv a i cum s fac acest lucru (consilier colar); tr s turile specifice 72 vârstei (nevoia de libertate i de manifestare a propriei individualit i, de impunere într-un grup, inclusiv prin violen fizic ); apari ia unor „g ti”, ca manifestare a subculturilor colare; provenien a din medii socio-familiale i culturale foarte diferite sau defavorizante etc. Fata mea a fost b tut la ore. Tot de un copil din clasa a V-a. Doar v-am spus, i-a dat cu utul în fund. (p rinte). Cei mari îi bat pe cei mici. Vine zilnic copilul meu, care este în clasa a II-a, vine mai mereu b tut. Îi bat copiii din aceea i coal , dar mai mari ca el. Sunt agresivi. (p rinte). Putem vorbi despre violen între copii la înv mântul primar? Bineîn eles. Mai ales în pauze, când sunt doar ei. Nu putem sta tot timpul în mijlocul lor în pauze, c de cele mai multe ori st m în clas , mai aranj m câte ceva... i aflu de la ei, dup aceea, c a b tut cut rescu un coleg sau cutare de la o clas mai mare nu tiu ce i-a f cut celui mai mic...(profesor) În ceea ce prive te jignirile cu referire la apartenen a etnic sau la cea religioas , aceste forme de violen au fost men ionate în ponderi diferite de la o coal la alta, dar cercetarea a demonstrat c acest tip de manifestare este relativ rar . Jignirile referitoare la etnie au fost men ionate mai ales în colile cu copii rromi (45,4% în forme mai mult sau mai pu in frecvente, comparativ cu 13% în colile f r copii rromi). Violen a elev-profesor Formele de violen ale elevilor fa de profesori sunt variate, de la comportamente neconforme cu regulamentul colar i cu statutul de elev la forme mai grave care in de violen a fizic sau intr sub inciden a legii: lipsa de implicare i participare la activit ile colare (absenteismul colar, fuga de la ore, indisciplina în clas sau în recrea ii, ignorarea mesajelor transmise de cadrele didactice - ignorarea solicit rilor care vin din partea acestora), acestea fiind recunoscute de to i actorii colilor investigate ca fiind cele mai frecvente – 80% din cazuri; comportamente care implic agresiune verbal i nonverbal de intensitate medie i care reprezint o ofens adus statutului i autorit ii cadrului didactic (refuzul îndeplinirii sarcinilor colare, atitudini ironice fa de profesori – ironia este o modalitate îndrept it de manifestare a libert ii elevilor fa de anumi i profesori din coal , care chiar merit acest lucru.); comportamente violente evidente care presupun agresiune verbal i fizic fa de profesor (gesturi sau priviri amenin toare, 73 injurii i jigniri, lovire i agresiune fizic , agresiune indirect - asupra ma inii sau a altor bunuri ale profesorilor; mai mul i dintre consilierii colari de la colile investigate au declarat c au consiliat elevi cu acest gen de comportamente fa de profesori). A fost atac la persoan , am a teptat deteriorarea ma inii, a casei, mi-a fost team ; am fost sunat acas , foarte des, câteva luni, noaptea, înjur turi, muzic pus la telefon, icane din astea. Dar nu s-a ajuns la violen fizic . (profesor) Concluzii Putem afirma c exist diferen e inter-individuale la nivelul elevilor cuprin i într-o institu ie colar , în ceea ce prive te adoptarea comportamentelor violente, determinate de o serie de factori printre care i tr s turile psihosociale care compun personalitatea. Ca urmare, în analiza comportamentelor violente ale elevilor este important s lu m în considerare i tr s turile psihologice individuale ale acestora (impulsivitatea, lipsa de control, slaba capacitate sau absen a empatiei, valorizarea violen ei). De aceea, consider m c investigarea i cunoa terea personalit ii elevilor violen i duce la conturarea unor factori care pot ajuta la elaborarea unor strategii eficiente de prevenire a violen ei colare, dincolo de factorii socio-familiali i cei sociali. Pentru a în elege mai clar dificult ile care pot ap rea în identificarea i rezolvarea cazurilor de violen a profesorilor, v propunem spre analiz câteva studii de caz. Analiza i cu aten ie situa iile prezentate i încerca i s v spune i punctul de vedere. Studiu de caz Analiza i cu aten ie urm toarea situa ie: Sunte i diriginte/ . Asista i la o scen în care o elev din clasa dumneavoastr este acostat în pauz de c tre un elev din alt clas , mai mare ca vârst , care o oblig s mearg într-un col retras al coridorului. Observa i c elevul are o expresie amenintoare. În analiza dumneavoastr încerca i s r spunde i la urm toarele întreb ri: • Imagina i-v care ar fi motivul pentru care elevul are un asemenea comportament. • Identifica i rolurile de agresor/victim . Care ar fi indicatorii folosi i în acest scop? • Construi i un repertoriu al motivelor, folosind experien a pe care o ave i. 74 • • Studiu de caz Cum a i interveni în acest caz, pentru a preveni declan area unui comportament violent? Aduce i argumente care s sus in solu ia propus . Analiza i cu aten ie urm toarea situa ie: Într-un liceu bucure tean de la periferie, un elev lipse te foarte des de la coal , are note foarte mici, iar atunci când vine totu i la coal este indisciplinat, deranjeaz orele, î i face de lucru cu telefonul mobil. Dirigintele îl amenin c îi va chema p rin ii la coal . Cu toate acestea, elevul în cauz î i bate sistematic colegii, to i se tem de el. Este obraznic cu profesorii, îi amenin , le vorbe te urât. În ziua în care dirigintele îi spune c p rin ii vor fi chema i la coal , în loc s se team , mai bate dou fete de la el din clas i apoi î i sun tat l. Acesta i-a spus s stea lini tit c rezolv el situa ia. A trimis ni te priteni de-ai lui la coal . Ace tia au intrat în biroul directorului, l-au b tut i l-au amenin at c va mai primi o por ie dac nu se poart frumos cu elevul X. Ca urmare, colegii b iatului violent sunt din ce în ce mai mult b tu i, amenin a i cu b taia, acesta spunându-le c poate s fac ce vrea, c au v zut c toat lumea îl cunoa te în cartier i la coal , îi tie de fric , nimeni nu se ia de el f r s o p easc , c doar d un telefon lui taica-s u i rezolv el. Analiza i situa ia prezentat , folosind conceptele cunoscute: for fizic , putere, agresor, victim , violen , victimizare. În analiza dumneavoastr încerca i s r spunde i la urm toarele întreb ri: • Identifica i actorii acestor evenimente i tipurile de violen / victimizare incluse în acest caz. • Cum a i fi rezolvat acest caz, dac a i fi fost: directorul colii, p rin i ai elevilor b tu i/amenin a i, profesori în coala respectiv , elev în clasa/ coala respectiv ? • Ce crede i c a i fi putut înv a dintr-o astfel de experien , pentru a putea preveni repetarea unui asemenea caz de violen ? 1.3. Direc ii de ac iune în vederea prevenirii i amelior rii victimiz rii colare Orice strategie educativ , inclusiv cea de prevenire i ameliorare a violen ei elevilor, nu ar avea anse de reu it decât dac cei responsabili cu dezvoltarea ei s-ar baza pe cunoa terea cât mai profund a personalit ii umane. A cunoa te un elev, în sensul psihopedagogic, înseamn a-i identi75 fica laturile, componentele i tr s turile cele mai importante de personalitate. Se pot ob ine informa ii semnificative din studierea particularit ilor de temperament, a nivelului de inteligen , a parametrilor afectivi-motiva ionali, a nivelului de control de sine, de stim de sine etc. Pentru ob inerea unei imagini cât mai apropiate de realitate, este necesar coroborarea datelor ob inute prin diagnoz i psihodiagnoz cu opiniile profesorilor clasei, ale p rin ilor. Diagnoza i prognoza se dovedesc a fi utile în evaluarea cu acurate e a riscurilor de comportament violent/ deviant, în aprecierea gradului de expunere a elevilor i cunoa terea cauzelor generatoare de factori responsabili de acest tip de comportament. Metoda model rii Metoda model rii, bazat pe înv area social : prezentarea i recomandarea ca modele a unor elevi din anturajul imediat al subiectului violent, care este invitat s încerce (mai întâi prin imita ie, apoi prin preluare con tient ) s internalizeze comportamentele dezirabile ale modelului propus. Tehnici nonverbale Tehnici nonverbale aflate la grani a dintre modelele terapeutice individuale i cele de grup: • ludoterapia (de preferat sunt jocurile de crea ie); • ergoterapia (ac iunile propuse s in seama de preferin ele copilului); • terapia prin art (pictur , sculptur , modelaj etc.). Teste i chestionare • • • chestionarul multifazic FPI (Inventarul de personalitate Fahrenberg) – investigheaz nou tr s turi temperamental-caracteriale, între care cele mai semnificative sub aspectul riscului de violen ar fi nervozitatea, agresivitatea, tendin a de dominare, controlul de sine, instabilitatea emo ional ; chestionarul de personalitate Woodworth-Matthews pentru cunoa terea unei individualit i predispuse la devian – emotivitate, impulsivitate, agresivitate, instabilitate psihoafectiv , tendin e antisociale etc.; testul sociometric Moreno – se aplic la nivelul clasei pentru a cunoa te nivelul de coeziune a colectivului de elevi, a elementelor care confer identitatea i autonomia grupului, ca partener formativ/ educativ al dirigintelui∗. ∗ vezi pentru detalii Albu, Emilia. Manifest ri tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescen i. Prevenire i terapie. 76 Model de fi de predic ie 77 Elaborarea de c tre dirigin i a unor fi e de predic ie a comportamentului deviant ar putea ine seama de o serei de criterii, cum ar fi: • Date familiale (statut socioeconomic, nivel de instruc ie al p rin ilor, tipul familiei); • Climat afectiv familial (conflicte/violen în familie, rigiditate parental , supraprotec ie din partea ambilor p rin i sau a unuia, neglijare afectiv ); • Climat educativ familial (indulgen versus exigen exagerat , mesaje educative contradictorii din partea p rin ilor, indiferen parental , stil autoritar); • Starea de s n tate a elevului (boli ale sistemului nervos, inclusiv simptome ADHD, boli ale organelor interne, boli endocrine, simptome psihosomatice, reac ii nevrotice/ instabilitate emo ional ). • Atitudinea fa de coal i performan e colare: o comportament agresiv/provocator/violent; o necuviincios cu profesorii; o mincinos/nesincer; o greu de st pânit; o înc p ânat; o izolat/retras; o membru/lider al unui grup deviant/ delincvent; o repetent. • Comportament cotidian o tipul de temperament; o violen a verbal /trivialitate; o brutalitate, vandalism; o extravagant, o aspect dezordonat/nepotrivit ca înf i are; o fumeaz /consum alcool/droguri ocazional sau în mod constant; o atras de filme/emisiuni/jocuri violente; o interesat de pornografie; o cinism; o egoism; o tendin a de dominare; o vocabular specific violent, dar s rac în rest, cu stereotipii verbale. • Socializare afectiv o necomunicativ, necooperant; o reac ii impulsive; o toleran sc zut la frustrare; o influen abilitate; o tendin e depresive, anxietate. Din experien a În vederea prevenirii sau amelior rii comportamentelor violente ale unor elevi i a dezvolt rii unui climat prosocial, a altor coli con tientiz rii de c tre elevi a fenomenului violen ei cu toate implica iile lui, precum i dezvolt rii la elevi a abilit ilor sociale, în cadrul colii generale nr. 49 din sectorul 2, una dintre colile pilot în cadrul proiectului „Strategii de prevenire i combatere a fenomenelor de violen la nivelul institu iilor colare”, s-au desf urat o serie de activit i, incluse în planul colii de prevenire a violen ei. Prezent m în continuare câteva exemple în acest sens. Concursuri pe tema violen ei în coal Tema: Organizarea unui concurs intitulat „Stop Violen ei: coala – un spa iu al siguran ei” Obiective: Obiectivul a constat în elaborarea de c tre elevi (asista i de consilierul colar) a unui proiect care s cuprind m suri/ solu ii/ ac iuni/interven ii menite s reprezinte conturarea unei strategii eficiente pentru prevenirea/ameliorarea violen ei colare. Activit i: Fiecare clas a VII-a i a VIII-a participante la concurs au fost jurizate i premiate pe baza unui regulament propus tot de c tre elevi. Juriul, format din elevi ai claselor a VI-a i a VIII-a desemna i de c tre dirigin i, a stabilit criteriile de evaluare a proiectelor: respectarea pa ilor de realizare a unui proiect, respectarea subiectului ”Stop violen a”, proiectul s fie original, proiectul s fie simplu de pus în practic , prezentarea s fie f cut într-o manier atractiv , implicarea tuturor membrilor echipei Dezbateri pe tema violenei în coal Echipele (formate din 7-8 membri fiecare) au alc tuit un proiect pe tema violen ei i a prevenirii ei. Proiectele au fost prezentate spre jurizare. Prezentarea acestor proiecte s-a f cut în fa a tuturor elevilor de la clasele a VI-a i a VIII-a. Echipa câ tig toare a fost anun at c va participa la etapa pe municipiu a concursului de proiecte „Fii inteligent, nu fii violent!”. Tema: Organizarea unor dezbateri în cadrul orelor de dirigen ie pe teme legate de violen a în coal Obiective: Con tientizarea elevilor cu privire la problematica violen ei în coal i implicarea acestora în activit i de prevenire a violen ei. Exemple de teme de dezbatere: • Agresivitate, convie uire social i comportament civilizat; 78 • • • • • • • • • • • • • Alte ini iative i proiecte 79 Comunicare i conflict. Forme de rezolvare a conflictului; Pledoarie pentru comportament civilizat; Formele agresivit ii; Cum evit m comportamentele violente în cadrul grupului? Ce înseamn s fii tolerant? Unde ne întâlnim cu violen a? Agresivitatea în limbaj, S lupt m împotriva violen ei! Cum evit m violen a în programele de la televizor? Siguran i team ; Spiritul de solidaritate – suport al încrederii în mine; Agresivitatea – un r spuns de neadaptare; Prevenirea delincven ei juvenile i a traficului de fiin e umane. Pentru anul colar 2005-2006, conducerea colii generale nr. 49 din sectorul 2, împreun cu consiliul profesoral a hot rât: • includerea obligatorie a tematicii violen ei în planific rile orelor de dirigen ie; • realizarea unei fi e de monitorizare a faptelor de violen petrecute în coal ; • realizarea unor cursuri op ionale de autocunoa tere i comunicare la nivelul clasei în scopul dobândirii de c tre elevi a unor cuno tin e despre sine, despre ceilal i, prin exersarea abilit ilor de înv are eficient , luarea deciziei, a abilit ilor de comunicare i rezolvare a conflictelor. 2. Elevul victim Motto: “Violen a este imoral pentru c ea prie te mai degrab urii decât dragostei. Ea distruge comunitatea i face fraternitatea imposibil . Vechea lege ochi pentru ochi îi las pe to i orbi”! (Martin Luther King Jr.) 2.1. Considera ii generale Majoritatea studiilor în domeniul victimologiei eviden iaz faptul c riscul de victimizare este mai crescut la anumite categorii de persoane, cum ar fi: copiii, femeile, vârstnicii i persoanele cu dizabilit i. Copilul, indiferent dac se afl în spa iul privat al familiei sau în cel institu ionalizat al colii, a c p tat un nou statut. El este un individ lipsit de ap rare, vulnerabil, dar c ruia i se recunosc anumite drepturi. Principiile etice prevaleaz asupra sângelui sau func iei – ambele înscrise în raportul tradi ional de putere între copil i adult – i dau copilului o autonomie în raport cu instan ele adul ilor. Interdic ia prin lege a relelor tratamente aplicate copilului este cel mai elocvent exemplu. Nu numai pedepsele corporale, dar i tratamentele vexatorii (amenin area, indiferen a, neglijen a, derâderea, umilirea), ca sanc iuni morale la care copilul nu poate r spunde decât prin ostilitate, fug etc., sunt ast zi incriminate. Autoritatea adultului, indiferent dac el este p rinte sau educator, exclude orice tip de traumatizare a copilului. Copiii nu vor percepe coala ca un mediu s n tos, securizant, atâta timp cât aceast institu ie i actorii ei nu vor con tientiza violen a care se manifest în cadrul ei, nu vor accepta c victimizarea elevilor este o problem serioas i cu largi implica ii socio-psihologice. Victima este o persoan care este expus în mod repetat agresiunii din partea colegilor, sub forma unor atacuri, fizice sau verbale ori abuz psihologic. În fa a victimiz rii, nu suntem egali. Fiecare individ prezint un tip de toleran i rezisten la faptele de violen a c ror victim este. Reac ia persoanei victimizate depinde de mai mul i factori, de altfel u or identificabili. 80 • • • factori previctimizare o personalitatea victimei; o aspectul demografic (vârst , sex); o stil de via ; o aspectul biografic (rela ii anterioare cu agresorul, starea de s n tate). factori contextuali o tipul rela iei agresor-victim (cunoa tere/ necunoa tere); o natura actului de violen ; o interpretarea subiectiv a victimei fa de factorii obiectivi. factori post victimizare o percep ia a ceea ce s-a întâmplat; o structura cognitiv (semnifica ia dat ); o participarea la analizarea violen ei; o reac ia grupului de apartenen . Copilul face parte din categoria persoanelor cu vulnerabilitate victimal crescut din cauza particularit ilor psihocomportamentale i de vârst specifice. • • • • • • nu dispune aproape deloc de posibilit i fizice i psihice de ap rare; anticipeaz în mic m sur /deloc atât propriile comportamente cât i pe cele ale altora (în special ale adul ilor); dispune de o capacitate redus de în elegere a consecin elor ac iunilor proprii sau ale altora; nivel redus de empatie; discerne cu dificultate inten iile bune de cele rele; prezint un grad înalt de sugestibilitate, credibilitate. Victimele apar în fa a celorlal i ca indivizi nesiguri, mai ales pasivi i incapabili s reac ioneze în cazul în care sunt ataca i. În consecin , agresorii î i aleg victimele mai ales dintre copiii care nu se plâng, par a fi mai slabi din punct de vedere fizic i emo ional, fiind tenta i s caute aten ia colegilor. Studiile arat c elevii victime au, în general, p rin i sau profesori excesiv de grijulii i, ca urmare, ei e ueaz în a- i dezvolta strategii de a face fa situa iilor conflictuale. Majoritatea victimelor î i doresc aprobarea agresorului, chiar i dup ce au fost respin i de acesta, unele continu s fac încerc ri, de cele mai multe ori nereu ite, de a interac iona cu cel care le-a agresat. 81 De obicei, elevii victime sunt singuratici, nu au prieteni i atrag ca un magnet pe colegii lor agresori, care î i satisfac, prin atacarea lor, nevoia de putere. Exist cazuri de elevi care pot fi victime ale colegilor lor pur i simplu pentru c sunt „altfel” (prezint handicap fizic sau mental, apar in unei alte etnii, alte religii etc.). S-au semnalat, de asemenea, cazuri în care elevii violen i se concentreaz pe un coleg anume f r nici un motiv special, dar victima r mâne cu impresia c ceva nu este în regul în ceea ce-l prive te, având tendin a de a se culpabiliza. Exist dou tipuri de victime colare: victima pasiv sau supus : transmite celorlal i, prin atitudini i comportament, c este o persoan nesigur care nu va reac iona la agresiunea asupra sa; indivizii care se încadreaz în acest tip sunt mai slabi decât al ii de vârsta lor din punct de vedere fizic, au un nivel sc zut de coordonare fizic i sunt slabi la sport; nu dispun decât în mic m sur de abilit i sociale, au dificult i în a- i face prieteni; au un nivel sc zut al stimei de sine, sunt anxio i, nesiguri, se sup r i plâng u or; întâmpin dificult i în a lua atitudine sau în a se ap ra în fa a altora atunci când sunt ataca i; rela ioneaz mai bine cu adul ii decât cu copiii de vârsta lor. copiii considera i a face parte din categoria victimelor provocatoare sunt mult mai pu ini; ei prezint atât pattern-uri de tip anxios, cât i de tip agresiv; majoritatea acestor victime sunt b ie i; de cele mai multe ori ei sunt tenta i s riposteze violent când sunt victimiza i într-un fel sau altul; cele mai multe victime din aceast categorie au un temperament coleric, sunt hiperactivi, neastâmp ra i i au dificult i de concentrare; sunt greoi, lipsi i de tact i au obiceiuri care îi irit pe cei din jurul lor; nu au capacitatea de a dezvolta rela ii cu copiii i adul ii, inclusiv cu profesorii; î i aleg copii mai mici ca ei, pentru a- i rezolva frustrarea n scut din victimizare. Semnalele de aten ie ale elevului victim • • • • • • se întoarce de la coal cu haine, c r i sau alte bunuri rupte, stricate sau chiar f r acestea; prezint r ni inexplicabile, precum contuzii, vân t i, t ieturi sau zgârieturi; nu aduce niciodat prieteni acas , dup orele de coal , petrecându- i singur timpul liber; pare s se team s mearg la coal ; alege un drum mai lung sau neobi nuit pentru a se duce i a veni de la coal ; nu are poft de mâncare, prezint dureri de cap i/sau de stomac, care se manifest în special dup orele de coal ; 82 • • • • • • se întâmpl s cear mai mul i bani decât p rin ii le aloc în mod obi nuit; este anxios, ab tut, nefericit, depresiv, înl crimat când se întoarce de la coal ; trece brusc de la o stare la alta, prezint iritabilitate, având adeseori ie iri necontrolate; nu doarme bine; i-a pierdut interesul pentru activitatea colar i, ca urmare, se observ o diminuare a performan elor colare; i se întâmpl s vorbeasc despre sinucidere sau are chiar tentative în acest sens. Din punct de vedere psihologic, victimele violen ei colare sunt mai anxioase, mai dependente de protec ia adul ilor i mai nesigure în compara ie cu colegii lor. Dac sunt supu i unor victimiz ri repetate, ace ti elevi ajung s priveasc coala ca pe un mediu înfrico tor, neprietenos. Când vorbim despre efecte ale victimiz rii este indicat s ne referim la acestea în termeni de costuri. În acest context, se poate vorbi despre: • Costuri materiale i financiare (pierderi/distrugeri/deposed ri/ deposed ri de obiecte – în caz de furt, de exemplu - ; pierderile financiare pot fi i indirecte: spitalizare, medicamente, psihoterapie). • Fizice - în cazul v t m rilor corporale (traumatisme, interven ii chirurgicale etc.), psihosomatice (ca urmare a stresului provocat de victimizare, reac ii organice de tip tulbur ri digestive, cefalee, tulbur ri ale somnului etc.). • Psihologice: stres post-traumatic, amintiri nepl cute, vise destabilizatoare ale echilibrului interior, emotivitate ridicat , sc derea interesului pentru unele activit i/evitarea unor activit i, alterarea memoriei/aten iei, dificult i de concentrare, sentimentul de înstr inare/ izolare, de solitudine, neputin , nedreptate, furie, cumulate cu demotivare accentuat , dificult i ale proceselor mentale, perturb ri la nivel rela ional, refuzul de a comunica. Concluzii Amenin area cu violen a poate ine elevii departe de coal , frica având un impact serios asupra calit ii vie ii elevilor i asupra dezvolt rii lor. Cu cât copilul este victimizat mai des, chiar în cazul faptelor de violen minor , cu atât lumea îi apare mai opac , mai dezorganizat , mai violent . Sentimentul de nesiguran al elevilor are la baz experien a victimizant real . Elevii victimiza i prezint un risc mare de performan colar de nivel sc zut, absenteism, î i neglijeaz îndatoririle 83 colare, sunt tenta i s abandoneze coala sau chiar s adere la grupuri cu activitate delincvent . Cercetarea în domeniu a demonstrat c ace ti elevi, dac nu primesc asisten specializat , prezint simptome de stres post-traumatic care le influen eaz întreaga dezvoltare, îi fac incapabili s stabileasc rela ii s n toase cu semenii lor. 2.2. Elevul victim – rezultate ale cercet rii A a cum rezult din studiul „Violen a în coal ”, numeroasele cazuri de elevi cu comportament violent, precum i de copii i tineri victime ale actelor de violen atrag aten ia asupra riscului de transformare a colii i zonei proxime acesteia într-un mediu lipsit de securitate atât pentru elevi, cât i pentru cadrele didactice. Chiar dac violen a între elevi a fost recunoscut ca fenomen general prezent în toate unit ile de înv mânt, intensitatea i formele în care aceasta se manifest difer de la o coal la alta, fiind determinate de un complex de factori: climatul colar i cultura colii, tipul de management colar, coeziunea i sintalitatea claselor, calitatea activit ii educa ionale, mediul de provenien al elevilor etc. La fel ca i în cazul actelor de violen în care elevii au fost autori, trebuie luate în considerare tipurile grave de agresiune ale c ror victime au fost elevii colilor investigate: furt, agresiuni sexuale, agresiuni fizice (b taie), h r uire (prin injurii, amenin ri etc.). Pe baza informa iilor colectate s-a putut constata c ponderea copiilor i tinerilor victime ale violen ei este chiar mai mare decât a elevilor autori, ajungând la aproape 3%. Ace tia au fost fie victime ale violen ei propriilor colegi în incinta colii, fie ale unor agresiuni petrecute în zona proxim acesteia ai c ror autori au fost tot elevii colii sau alte persoane. Cele mai frecvente acte de violen c rora le-au c zut victime elevii s-au dovedit a fi, în ordine: h r uirea în incinta colii, h r uirea în imediata vecin tate a colii, furtul i agresiunile în incinta colii. Cele mai multe dintre colile care semnaleaz prezen a unor elevi victime sunt – la fel ca i în cazul acelora care au raportat prezen a unor elevi cu conduite violente – unit i de înv mânt post-gimnazial, situate în mediul urban i în zonele periferice ale localit ilor. Propor ia unit ilor de înv mânt care au semnalat cazuri de copii i tineri victime ale agresiunilor este apropiat de cea corespunz toare colilor care au furnizat informa ii asupra actelor grave de violen ale propriilor elevi – 69%, respectiv 72%. De altfel, este vorba de o suprapunere par ial , 84 a num rului de unit i colare care semnaleaz cazuri de elevi autori ai actelor de violen , respectiv victime ale acestor acte: în spa iul aceleia i coli unii elevi sunt agresori, al ii sunt victime. Analiza informa iilor ob inute din ancheta realizat în cercetarea men ionat mai sus, dincolo de un anumit subiectivism al aprecierilor managerilor colari investiga i i unele neconcordan e între informa iile furnizate, a permis o estimare a ceea ce am denumit „dimensiunea” fenomenului de violen colar , atât în ceea ce prive te propor ia unit ilor de înv mânt care se confrunt cu astfel de fenomene, cu alte cuvinte o evaluare a gradului de extindere a fenomenului, cât i a propor iei elevilor care sunt autori sau victime ale actelor de violen în coal sau în vecin tatea acesteia, cu accent asupra celor mai grave forme de manifestare. Numeroasele cazuri de elevi cu comportament violent, precum i de copii i tineri victime ale actelor de violen atrag aten ia asupra riscului de transformare a colii i zonei proxime acesteia într-un mediu lipsit de securitate atât pentru elevi, cât i pentru cadrele didactice. Cele mai frecvente situa ii de violen a elevilor Violen a între elevi Între elevii care frecventeaz diferite niveluri de înv mânt apar forme specifice de violen : b taie, agresivitate verbal , furturi etc. Aceste forme de violen au fost men ionate cu pondere mai ridicat la nivelul colilor cu clase I-VIII (unde diferen a de vârst dintre copiii din clasele mici fa de cei din clasele finale este de pân la 8 ani), comparativ cu unit ile de înv mânt post-obligatoriu. În cazul acestor forme de violen , cel mai adesea, copii de vârst mai mic sunt victimele elevilor din clasele mai mari. Un comportament neadecvat al elevilor în coal , relativ frecvent întâlnit, este violen a fizic , men ionat cu ponderi mai ridicate în unit ile de înv mânt situate la periferie i în cele cu popula ie colar multi-etnic . Deoarece b taia este considerat o form mai grav de violen , care contravine regulamentului colar, cadrele didactice au declarat în mai pu ine cazuri prezen a acestui fenomen în coala lor. P rin ii îns , ai c ror copii sunt direct implica i în astfel de situa ii (în special cei care au fost victime) au reclamat astfel de comportamente i s-au plâns de climatul de insecuritate fizic din coli. 85 S vede i în pauze îmbrânceli. Dau unii peste al ii, uturi, pumni, palme, ipete, urlete, ip directorul, profesorul de serviciu care e, dar degeaba… Se îmbrâncesc, î i mai rup câte o mân , câte un picior. Vai, sunt un dezastru i nu conteaz c sunt în clasa I sau într-a VIII-a. Dr ciile, relele i prostiile sunt pe primul plan. Cei mari îi bat pe cei mici. Vine zilnic copilul meu, care este în clasa a II-a, vine mai mereu b tut. Îl bat copiii din aceea i coal , dar mai mari ca el. Sunt agresivi. Fata mea [elev în clasa a VIII-a] a fost b tut la ore. Tot de un copil din coal , din clasa a V-a. Doar v-am spus, i-a dat cu utul în fund. (p rin i) În coala româneasc , principala form de violen între elevi este agresiunea verbal . Astfel, exist mul i elevi victime ale limbajului violent utilizat în diferite medii: familie, strad , mass-media etc. Prea pu ine cadre didactice aduc în discu ie importan a pe care trebuie s o aib coala în prevenirea i corectarea violen ei verbale a elevilor i în dezvoltarea competenelor de comunicare ale acestora. Ca urmare, apar i situa ii conflictuale referitoare la aceste aspecte, în rela ionarea cu ceilal i elevi: jigniri legate de ritmurile diferite de dezvoltare fizic (r mânere în urm sau puseuri de cre tere, comparativ cu media), ironizarea unor tr s turi fizice sau psihice specifice anumitor elevi etc. În acest context, putem considera asemenea comportamente nu ca etichet ri, ci ca simple manifest ri determinate de specificul vârstei. O bun cunoa tere a psihologiei vârstelor de c tre cadrele didactice i studierea chiar de c tre elevi a acestei discipline colare constituie posibile modalit i de prevenire i rezolvare a situa iilor conflictuale determinate de astfel de comportamente ale elevilor. Ponderea ridicat a unui comportament prin excelen violent, în ceea ce-i prive te pe elevi, poate fi explicat prin specificul vârstei adolescen ei. Aceast „perioad ingrat ” este marcat de multiple transform ri corporale i psihologice, care sus in dezvoltarea imaginii de sine, iar adolescen ii devin mai aten i i mai critici cu privire la diferite caracteristici fizice sau psihice proprii sau ale celorlal i. Elevii violen i care utilizeaz violen a ca mod de rela ionare nu sunt doar autori ai violen ei, ci i victime ale violen ei altora. Ca atare, ei nu sunt excepta i de la a avea i rolul de victim . Din lotul elevilor violen i, mai mult de jum tate au afirmat c au suferit o form sau alta de victimizare. Conform datelor anchetei, exist o corela ie semnificativ între a fi violent i a fi victimizat, ceea ce ne face s credem c adoptarea comportamentului violent poate fi i consecin a unei provoc ri sau, pur i simplu, o form de ap rare sau de retaliere. 86 Elevii cad, de multe ori din p cate, victime comportamentului neadecvat al unor profesori, men ionat în cercetarea „Violen a în coal ”, ca agresiune nonverbal . Aceasta ia uneori forme mai u oare – ignorarea mesajelor elevilor i neacordare de aten ie acestora (lucru care reprezint bariere în comunicarea didactic ; faptul c elevul nu este considerat un partener real de comunicare, iar mesajele care vin de la el nu sunt luate în considerare reduce procesul didactic la o simpl transmitere de cuno tin e i încalc principiile pedagogice). Datele investiga iei au ar tat c exist situa ii în care agresiunea non-verbal a profesorilor se exprim în forme chiar mai grave: gesturi, priviri amenin toare, înso ite de atitudini discriminative i marginalizarea unora dintre elevi. Ponderea ridicat în care au fost men ionate aceste comportamente reprezint un semnal serios de alarm , deoarece astfel de manifest ri din partea profesorilor (chiar dac nu sunt generalizate) au implica ii grave atât asupra climatului colar, cât mai ales asupra elevilor, influen ându-le negativ stima de sine, reducându-le motivaia pentru înv are. De asemenea, elevii au declarat c , în colile lor, violen a fizic a profesorilor fa de elevi se manifest des (7%) sau în situa ii rare (25%): Se întâmpl ca unii profesori s ne pedepseasc : ne dau palme, ne trag de p r... (elev). Chiar dac ponderile men ionate nu sunt ridicate, prezen a acestor manifest ri în coal este grav , condamnabil i încalc orice principiu de educa ie i drept al elevilor. M-am confruntat în ultimele dou luni, ca dirigint , cu situa ii inedite: doi elevi de-ai mei au fost agresa i fizic (au primit câte o palm ) de la directorul adjunct al colii fiindc unul a cântat în curtea colii i altul a întârziat la prima or i, fiindc nu i s-a permis s mai intre în coal , a ripostat. i asta nu e tot...Cum s lup i real contra violen ei, când ea vine dinspre direc iune i e considerat ...”o ie ire”? (profesoar ) Actele de violen care se produc în afara colii, mai exact, în vecin tatea acesteia, având în vedere atât agresiunile care se petrec între elevi (din aceea i coal sau din coli diferite), cât mai ales cele provocate de alte persoane din jurul colii (fo ti elevi, locuitori din zon , tineri agresivi care fac parte din g ti de cartier etc.) i c rora le cad victime elevii din coal sunt i ele destul de numeroase. În anul colar 2003-2004, în cadrul e antionului investigat s-au înregistrat 673 de agresiuni la nivelul colilor, din care 434 în incinta colii, 239 în proximitatea colii (furturi - 30; agresiuni sexuale - 11; agresiuni fizice - 64; h r uire, prin injurii, amenin ri etc. - 134. 87 O form de violen c reia îi cad victim elevii i pe care au semnalat-o to i actorii investiga i sunt agresiunile sexuale (h r uire, tentativ de viol, viol). Identificarea acestor cazuri este de multe ori dificil , a a cum au sugerat cadrele didactice intervievate. Anul trecut mi s-a întâmplat un lucru groaznic. Fratele prietenei mele Alexandra a abuzat de mine într-un fel de n-am cuvinte s v povestesc. A început a a. Mam dus în vizit la Alexandra i am stat vreo dou ore. Fratele ei, coleg cu mine de coal , dar într-o clas mai mare, m-a urm rit, când am plecat, pân la o cotitur de drum, a venit în spatele meu i a început s m pip ie. Aveam un maieu pe mine i o geac de blugi...mi-a spus c m iube te, dar i eu ineam la el. Am mers într-un bar s bem ceva, a trebuit la un moment dat s m duc la baie. Eu am intrat i dup mine el a închis u a b ii, mi-a dat hainele jos i m-a violat pân mi-am pierdut cuno tin a, adic patru ore m-am zb tut, am dat în el, nu vroiam chestia asta, chit c -l iubeam. Dar nu m-am putut pune cu el, fiindc era mai tare ca mine. El s-a bucurat când mi-am pierdut cuno tin a pentru c a putut s o fac în voie. Scriu aceste cuvinte cu disperare... i nu mai pot avea nici un prieten din cauza asta. Am inut asta în secret s nu afle prietena mea, p rin ii, profesorii. Am r mas îns rcinat , i-am spus, dar nu m-a crezut. A a c am f cut avort. Ce era s fac? P rin ii m-ar fi dat afar din cas . Profesorii nu m-ar mai fi primit la coal ... Nu eram preg tit s am un copil, nu aveam pe nimeni s m ajute. Sunt atât de derutat ... (Anca, 15 ani, elev ) De i a înregistrat o pondere relativ sc zut în compara ie cu celelalte forme de violen analizate, gravitatea acestui fenomen, efectele extrem de severe ale abuzului sexual asupra victimelor, impun analiza acestuia de c tre to i actorii implica i în prevenirea i combaterea violen ei colare i includerea pe agenda de decizie a tuturor unit ilor de înv mânt. Costurile pe care le implic recuperarea victimei unui astfel de abuz sunt mari, având în vedere c un astfel de demers are o durat lung în timp. Studiu de caz Citi i cu aten ie povestea prezentat mai jos. Ioana este prietena mea i vreau s o ajut, dar nu tiu cum!!! Are ni te probleme de coal i unele care nu in de coal . Unu la mân : profesorii o ascult la orice materie i îi dau numai note mici. Are ni te probleme cu ochii i nu prea mai vede s citeasc . i ca s nu fie prea pu in profesorii o mai i bat la coal . 88 O profesoar de francez , mai demult, a ascultat-o i, v-am spus c nu vede prea bine s citeasc , a venit la banca ei i i-a tras o palm , a mai tras-o de urechi, de p r...Colegii mei râd de ea c nu poate s citeasc i o mai i jignesc, îi spun c -i deja a VII-a i nu tie s citeasc , peste cinci luni va fi în a VIII-a i ea habar nu are de citit, cum eu, prietena ei, sunt în stare i ea nu?... Îmi vine s le spun: „M i! Nu c nu are habar, nu poate!”. Uneori o fac, dar nu pot întotdeauna. Mie fric de ei, sunt r ut coi i i de-abia a teapt s se ia de tine. B ie ii de la noi din clas o bat i o jignesc tot timpul, îi pun porecle i nume. Am vorbit cu diriginta i cu unele profesoare, le-am spus c nu vede, c de asta cite te a a greu. Nu m-au crezut...Nu tiu ce s mai fac pentru ea...(Geanina, 13 ani i jum tate) Analiza i povestirea de mai sus încercând s r spunde i la urm toarele întreb ri: • Identifica i formele de violen expuse în cazul de mai sus i actorii implica i. • Ce indicatori folosi i pentru a identifica rolurile de agresor/ victim ? • Se poate vorbi în acest caz despre o victimizare multipl ? Dac da, argumenta i. • Pune i-v în locul victimei i încerca i s analiza i sentimentele pe care crede i c le are, legat de aceast situa ie. • Cum crede i c ar fi trebuit intervenit în acest caz? i cine ar fi trebuit s o fac ? Argumenta i. • Ce ar trebui s înv a i din astfel de experien e, pentru a preveni repetarea unor astfel de situa ii la clasa dvs.? 2.3. Direc ii de ac iune în vederea prevenirii i amelior rii victimiz rii colare Violen a i victimizarea sunt comportamente înv ate, dar nu sunt inevitabile. Adolescen ii, adul ii, institu iile colare, organiza iile pentru tineret, precum i comunitatea au datoria s implementeze programe care s duc la prevenirea i ameliorarea acestor fenomene. Cadrele didactice au, în acest context, un rol esen ial în crearea unui climat de respect i de prevenire a violen ei colare. 89 Principiile care trebuie s stea la baza ac iunilor de prevenire/ ameliorare i de asistare a victimelor violen ei colare sunt urm toarele: violen a i victimizarea pot fi prevenite; ele nu sunt incontrolabile i nici inevitabile; este posibil s se creeze i s se men in condi iile în care violen a i victimizarea s nu fie înv ate cu prioritate; interven ie timpurie: prevenirea acestor fenomene corelate trebuie s înceap o dat cu educa ia timpurie; construirea unui climat empatic: se cere asistarea elevilor în a- i dezvolta empatia ca abilitate semnificativ în promovarea respectului pentru cel lalt, pentru diversitate; stimularea unui comportament prosocial având la baz antrenamentul empatic; dezvoltarea abilit ii empatice sau încurajarea elevilor de a se pune în locul altei persoane are rezultate promitoare în reducerea victimiz rii; con tientizarea i aprecierea diferen elor: tinerii pot fi asista i în în elegerea dinamicilor de ob inere a respectului pentru un ir de diferen e; este o provocare a oric rui program de a ajuta elevii s - i afirme individualitatea i identitatea de grup o dat cu respectarea i aprecierea altora; înv area prin cooperare: aceste tehnici ajut copiii s lucreze împreun , îi înva c fiecare are aptitudini într-o arie sau alta. Nu este suficient s se identifice elevii victime, acest demers reprezentând numai o prim etap într-un program mai amplu de ameliorare a fenomenului de victimizare a elevilor. Cea mai important etap este reprezentat de planificarea, organizarea i derularea unor activit i al c ror obiectiv principal este interven ia i prevenirea victimiz rii în coal . Fiec rei coli i se impune s aib un program de dezvoltare, iar aceste activit i trebuie s fie parte component a acestuia. Sunt necesare etape preg titoare care constau în: constituirea la nivelul colii a unui grup de lucru format din profesori, consilier colar/ psiholog, elevi, implica i în elaborarea unei strategii, coordonarea i monitorizarea activit ilor specifice. 2.3.1. Activit i de interven ie la nivelul elevilor Primul ajutor emo ional este extrem de important pentru elevul victim al unei fapte de violen grav din mai multe motive: faptul c elevul tie c îi pas cuiva de ce i s-a întâmplat, c nu este singur, reprezint un suport psihologic major, iar ajutorul care i se d în con tientizarea faptului c ceea ce simte în urma unei violen e al c rei subiect a fost reprezint reac ii normale la evenimente anormale este esen ial în rec p tarea autonomiei i a controlului asupra vie ii sale i a mediului în 90 care înva . V propunem în continuare câteva sugestii de activit i în acest sens. Programe de asisten individualizat Patru componente ale primului ajutor emo ional 91 Elaborarea i derularea unor programe de asisten individualizat pentru elevii implica i (ca autori sau ca victime) în cazuri de violen , prin care s se urm reasc : • con tientizarea consecin elor actelor de violen asupra propriei persoane i asupra celorlal i (colegi, cadre didactice, p rin i, prieteni etc.); • prevenirea apari iei dispozi iilor afective negative (resentimentul, suspiciunea excesiv , iritabilitatea, ostilitatea, negativismul); • ameliorarea imaginii de sine (atitudine pozitiv fa de sine, evaluarea corect a calit ilor i a defectelor personale, percep ia pozitiv a experien elor de via , proiectarea unor experien e pozitive pentru viitor); • dezvoltarea autonomiei (rezisten fa de a tept rile i evalu rile celorlal i prin cristalizarea unui cadru intern de referin , valori personale pozitive); • dobândirea autocontrolului privind impulsurile violente i a capacit ii de autoanaliz a propriului comportament; • identificarea i asistarea elevilor care au fost victime ale violen ei colare prin implicarea cadrelor didactice, a personalului specializat (consilieri colari, psihologi, asisten i sociali, mediatori), a p rin ilor; • acordarea primului ajutor, imediat dup actul de violen : asigurarea asisten ei imediate i a sprijinului, începerea unui program de restabilire a normalit ii, minimalizarea efectelor pe termen lung a traumei suferite. 1. siguran /securitate i aten ie: include întreb ri care s ajute la nivelului siguran ei de sine, la identificarea locurilor în care s-ar sim i în siguran , asisten a de care ar avea nevoie pentru a- i recâ tiga siguran a de sine; 2. dezbatere i validare: permite victimelor s - i exprime sentimentele i reac iile f r a fi întrerupte sau judecate; în felul acesta elevii-victime încep s con tientizeze nivelul emo iilor lor i se preg tesc s le fac fa ; victimelor ar trebui s li se spun c sentimentele i reac iile lor sunt r spunsuri normale la violen a la care au fost supuse, c nu exist un singur mod de a reac iona i de a sim i; se recomand a se folosi acele cuvinte care s exprime grija i preocuparea pentru ce li s-a întâmplat, acesta fiind primul pas spre rec p tarea echilibrului; 3. preg tire i predic ie: victimele sunt f cute p rta e la propria recuperare, aducându-li-se la cuno tin ce urmeaz s se întâmple pe termen scurt i lung; elevii sunt ajuta i s în eleag c reac iile i r spunsurile emo ionale pe care le tr iesc pot dura mai mult timp, putând în acela i timp fi reactivate de unele lucruri care s aminteasc de incidentul al c rei victim au fost; este o modalitate eficient de a ajuta victima s - i recapete sim ul controlului i autonomia. 4. informa ie i resurse: asigurarea de informa ii utile în situa ia în care se afl victima, referitoare mai ales la serviciile de asisten specializat , dac acest lucru se reclam cu necesitate. Servicii de asistare a elevilor victime Programe bazate pe serviciile de asistare a elevilor victime din comunitatea în care se afl coala, având urm toarele componente: informare i sprijin acordat elevilor i familiilor acestora pentru a face fa violen ei i consecin elor ei; oferta unui curriculum de asistare/ prevenire a violen ei; consilierea, implicarea p rin ilor i formare pentru profesori în domeniul victimiz rii; organizarea de activit i de grup pentru elevii care se ofer s asiste în mod voluntar colegii victime ale violen ei colare; campanii periodice antiviolen la nivelul colii. Programe de prevenire i ameliorare Programe de prevenirea i ameliorarea violen ei/ victimiz rii: • crearea de instrumente pentru identificarea dimensiunilor violen ei i victimiz rii (de ex. concurs cu propuneri de fi e de înregistrarea fiec rui fapt de violen semnalat sau observat, chestionare de victimizare, ghiduri de interviu pentru victimele colare identificate); • promovarea unor forme de mediere între elevi, tribunale ale elevilor la nivelul colii, activit i de role playing pentru victime i agresori în clas care ajut la în elegerea cauzelor i efectelor fenomenului de violen în coal i la în elegerea st rilor/sentimentelor victimei, stimularea elevilor pentru a oferi solu ii la diverse situa ii de violen /victimizare; • antrenarea unor grupuri de elevi pentru promovarea mentoratului în coal (un elev mai mare cu care elevul victim s poat sta de vorb , cu care s se sf tuiasc în rezolvarea unei situa ii conflictuale); • organizarea unor dezbateri între elevi (din aceea i clas 92 sau de la clase paralele) pe diverse teme care privesc coala, societatea, violen a în epoca modern , specificitatea violen ei psihologice etc. 2.3.2. Ac iuni de interven ie la nivelul colii Activit ile de prevenire i interven ie a victimiz rii la nivelul colii reclam implicarea tuturor actorilor: managerul colii, profesori/dirigin i, consilieri colari/psihologi, p rin i, elevi. Prevenirea eficient , interven ia i strategiile de r spuns la situa ii de criz ac ioneaz cel mai bine în comunit ile colare care: • se focalizeaz pe performan ele colare ale elevilor; • implic familiile elevilor în via a colii; • dezvolt rela ii cu comunitatea din care coala face parte; • eviden iaz rela iile pozitive dintre elevi i colectivul profesoral al colii; • discut deschis problemele de siguran : copiii vin la coal cu diferite percep ii i concep ii despre violen , moarte etc; colile pot reduce riscul de violen înv ându-i pe elevi despre diversele pericole, ca i despre cele mai potrivite strategii de a face fa sentimentelor, de a- i manageriza sup rarea într-un mod adecvat i cum s - i rezolve conflictele; colile ar trebui s -i înve e pe elevii lor c sunt responsabili de ac iunile i alegerile pe care le fac i c trebuie s - i asume responsabilitatea propriilor fapte; • î i trateaz elevii cu acela i respect, f r discrimin ri; • creeaz oportunit i pentru elevi. Interven ii la nivelul conducerii colii • • • • • 93 Înfiin area unui comitet de prevenire a violen ei / victimiz rii cu sarcini de organizare i coordonare; Administrarea de chestionare i/sau anchete privind nivelul, cauzele i formele de manifestare a violen ei/ victimiz rii în coala pe care o conduc; Instituirea unei zile a comunic rii între coal i comunitatea local ; Organizarea de întâlniri/ac iuni comune coal -p rin i în vederea con tientiz rii de c tre ace tia a planului antiviolen al colii; Forme organizate de întâlnire a victimelor i p rin ilor lor unde ace ti actori se pot aduna i discuta legat de solu ii antivictimizare, aceasta fiind o modalitate de a înt ri victimele din punct de vedere psihologic (este • • • Activit i cu p rin ii • • Activit i pentru profesori • • confortabil pentru victime s tie c nu sunt singure) i de a lega noi prietenii; Stabilirea unei zile a colii f r violen : mobilizarea elevilor, p rin ilor i profesorilor pentru organizarea de activit i comune cu institu ii ale comunit ii locale (poli ie, prim rie); Organizarea de lectorate cu p rin ii pe teme care s priveasc violen a, victimizarea i strategii de prevenire/ ameliorare a acestor fenomene, p rin ii ca parteneri ai colii în educa ie; Organizarea unui concurs pentru manifestul antiviolen ce urmeaz a fi afi at în fiecare clas i a face parte din planul antiviolen al colii. Programe pentru p rin i care s aib la baz componentele de informare i formare: lectorate cu p rin ii pe diverse teme axate pe psihologia copilului i modalit i de identificare a elementelor specifice victimiz rii, prezentarea de cazuri de victimizare i oferirea de posibile modalit i de rezolvare a situaiilor tipice de violen colar i de asistare a victimei colare. Programe de implicare a p rin ilor în activitatea de prevenire a violen ei/victimiz rii: identificarea unor p rin i-resurs i formarea lor în vederea implic rii în programe de informare, asistare a elevilor victim , în activit i de rezolvare a unor situa ii conflictuale în coal sau la nivelul clasei, de sus inere în cadrul lectoratelor a unor teme care privesc crearea unui climat familial i colar s n tos (de ex. teme ca „Încurajeaz - i copilul s i se dest inuie”; „Prietenii în via a copiilor no tri”; „Cum s ne valoriz m copiii”; „Ajut - i copilul s - i îmbun t easc abilit ile de rela ionare”; „Vorbe te copilului t u despre strategiile de a face fa violen ei”). Programe de formare pentru profesori cu componenta de baz în formarea în vederea rezolv rii conflictelor, a activit ilor de mediere. Propuneri ale profesorilor privind activit i la clas cu elevii: activit i de role-playing în care elevii pot fi înv a i strategii de a face fa victimiz rii, stiluri de socializare. 94 • • • • • • 95 Organizare de activit i extracurriculare: artistice (de exemplu echipe de teatru, stimularea elevilor de a scrie ei în i i piese/schi e care s fie inspirate din via a colii lor, respectiv din fapte de violen pe care colegii lor le-au tr it), sportive (practicarea mai ales a jocurilor de echip ); întâlniri cu personalit i din via a artistic /cultural , sportiv i din alte domenii de activitate, organizarea de expozi ii de desene/picturi ale elevilor i profesorilor pe tema violen ei (de exemplu, o expozi ie cu tema „ i victimele sunt colegii no tri. S -i ajut m!”). Realizarea condi iilor pentru rela ii mai bune între elevi: crearea acelor condi ii care s înt reasc sau s realizeze interac iuni mai constructive între elevii agresori i victimele lor, respectiv colegii lor. Stabilirea unor reguli antiviolen la clas : implicarea elevilor în propunerea de reguli împotriva violen ei cu scopul de a le dezvolta responsabilitatea de a se conforma acestor reguli; stimularea elevilor în crearea unui decalog antiviolen /antivictimizare (de exemplu, eu îi voi trata pe cei din jurul meu cu respect; sunt r spunz tor de faptele mele; nu voi tolera amenin rile/intimid rile; voi anun a profesorii/conducerea colii, p rin ii când voi avea o problem ; vrea s tiu cum s reac ionez când m confrunt cu un coleg ostil/agresiv; tiu c orice lovitur poate avea urm ri neb nuite; nu voi accepta ca un coleg s fie b tut sau umilit; nu voi întoarce spatele, nu voi ignora un coleg care are nevoie de ajutorul meu; sunt con tient c problemele nu dispar doar închizând ochii; tiu c nimeni nu are dreptul s loveasc o alt fiin uman ). Organizarea unor întâlniri periodice ale clasei: asigur un forum pentru elevi i profesori de a dezvolta, clarifica i evalua reguli pentru comportament antiviolent. Crearea unui grup de elevi la nivelul clasei pentru a acorda ajutor: cu scopul de asisten a victimelor chiar de c tre colegii lor, înv area prin cooperare care s includ elevii mai timizi, mai pu in populari în grupuri mici, de acceptare social pozitiv . Document al clasei pentru includerea faptelor de victimizare: include cum a început evenimentul de violen / victimizare, ce s-a întâmplat, cum s-a încheiat conflictul, cine au fost participan ii, eventualii martori, relat ri ale agresorilor, respectiv ale victimelor. Acest document trebuie înso it de o fi a victimei. 2.4. Din experien a colilor pilot i a altor unit i colare • Activit i de informare i con tientizare a profesorilor Proiectul Strategii de prevenire i combatere a fenomenelor de violen la nivelul institu iilor colare a avut dou coli pilot, Liceul „Iulia Ha deu” i coala General nr. 49, ambele din sectorul 2, Bucure ti, în care au fost organizate o serie de activit i, atât cu elevii, cât i cu profesorii i p rin ii. Prezent m în continuare câteva exemple de astfel de activit i. Programul socio-educa ional „Sus inerea moral ” Obiective: • cauzele victimiz rii în coal , caracteristicile i tipuri de victime colare; • analizarea dintr-o perspectiv multidisciplinar a situa iilor de victimizare; • dezvoltarea capacit ii profesorilor de a formula solu ii de identificare i asistare a victimelor violen ei colare, de asisten psihosocial în prim instan a elevilor depresivi, anxio i, fobici, mai nesiguri, dependen i în mod exagerat de adul i. Activit i desf urate: • prezentare unor informa ii cu caracter general privind victimizarea, formele specifice de victimizare în coal , caracteristici individuale ale victimelor colare, discutarea pe marginea abord rii unor victime în acordarea „primului ajutor” psihologic, prezentarea unei plan e cu figuri de persoane care exprim diverse emo ii – participan ii sunt ruga i s identifice emo iile respective, prin plasarea în dreptul figurii a cartona ului cu denumirea emo iei identificate. • cum sus inem elevul care a fost subiectul unei fapte de violen : prezentarea modelului în cinci pa i (Cum te sim i? Ce s-a întâmplat? Ce sim i în leg tur cu ce i s-a întâmplat? i s-a mai întâmplat a a ceva? Ce-ar fi dac nu tu ai fi fost victima i i s-ar cere s rezolvi aceast situa ie? – ultima întrebare este de fapt deschis , fiind formulat numai în prima parte, r mânând ca profesorii cursan i s completeze partea a doua). • prezentarea de studii de caz cu elevi care au fost victime ale unor agresiuni ale colegilor lor sau ale profesorilor i discutarea lor cu profesorii c rora li se cer solu ii de sprijinire, îndrumare c tre servicii specializate. 96 Activit i de informare i con tientizare a elevilor Concluzii Proiectul ”Nu te l sa intimidat!” Obiective: • informarea i familiarizarea elevilor cu conceptul de intimidare ca modalitate de control a comportamentului unei persoane prin jigniri, amenin ri, excluderi din grup; • discutarea cauzelor i efectelor acestui fenomen; • g sirea de solu ii de prevenire i ameliorare a acestui fenomen. Activit i desf urate: • consilierul colii prezint la ora de dirigen ie a fiec rei clase gimnaziale (de la a V-a la a VIII-a) informa ii privind intimidarea i le prezint elevilor un pliant (creat de consilierul colii); • se lucreaz pe grupe de elevi punându-se accentul pe netolerarea intimid rii practicate de elevi sau profesori, pe protejarea victimelor, încurajarea dezv luirii unor evenimente de acest gen; • se lucreaz în grupuri mici pe analizarea unor studii de caz în care sunt prezentate cazuri de intimidare i sunt propuse m suri de prevenire i ameliorare a fenomenului prin brainstorming; • edin e de consiliere la cabinetul psihologic cu elevi care au solicitat aceasta ca urmare a activit ilor de con tientizare a fenomenului de intimidare, în vederea acord rii asisten ei psihologice, a alc tuirii unor planuri de dezvoltare individual i de viitor. • • • 97 În cazurile de victimizare în coal , se pot desf ura, pentru prevenirea i combaterea fenomenului, activit i diversificate, adaptate mediului colar, specificului colii, frecven ei evenimentelor de victimizare, formelor de manifestare. În aceste activit i este necesar s fie implica i atât profesorii, cât i elevii, precum i p rin ii, dar mai ales consilierul colii. Pentru activit ile care necesit servicii de asistare a victimelor, care dep esc resursele colii, se poate face apel la parteneriate de colaborare cu O.N.G.-uri, cu institu ii publice ale comunit ii locale. 3. Surse ale violen ei elevilor la nivelul mediului familial 3.1. Considera ii generale 3.1.1. Câteva tipologii ale cauzelor /factorilor de risc ai violen ei Cauzele violen ei3 pot fi grupate în: cauze biologice (factori genetici, probleme neurobiologice, leziuni cerebrale, factori de nutri ie, efecte ale consumului de alcool i droguri .a.), sociologice (condi iile socio-economice, factori privind comunitatea i structura acesteia etc.) i psihologice (afec iuni psihice asociate i cu un nivel mai redus de dezvoltare psihointelectual , dar, în special efectele, în plan psihologic, ale condi iilor de mediu familial în care se dezvolt copilul). • Principalele cauze ale violen ei4 sunt cele generate de: - violen a în familie (copiii care apar in unor familii în care se manifest rela ii de violen preiau aceste ”modele de rela ionare”); - condi iile economice (s r cia extrem în care tr iesc unele familii, inclusiv copiii, îi împinge pe unii dintre ei la comiterea unor acte de violen ); mediul familial instabil (anumite evenimente intervenite în familie, divor ul sau decesul unui p rinte, precum i climatul psiho-afectiv insecurizant în care se dezvolt copiii pot conduce la manifest ri de violen ale acestora); lipsa stimei de sine (indivizii cu o imagine de sine defavorabil se implic în acte de violen pentru a compensa sentimentele negative cu privire la propria persoan i pentru a fi accepta i de grupul cu care comit actele de violen ); imaginea violen ei în mass-media (expunerea la violen a propagat de c tre media îi desensibilizeaz pe copii, ajungând s o accepte i s o practice); sistemul legal (cadrul legal permisiv, în unele ri, privind violen a tinerilor, care nu descurajeaz recidivarea); alienarea (lipsa comunic rii i a unor puncte de conexiune cu comunitatea, a sentimentului de apartenen la aceasta a tinerilor, precum i lipsa speran ei de reu it în via ; violen a i aderarea la - - - 3 4 http://autarchic.tripod.com/files/cause_violence.html http://www.bctf.ca/Education/health/ViolenceInSchools/causes.html 98 - • un grup violent creeaz sentimentul de apartenen la o anume comunitate i d încredere în viitor); rasismul, sexismul, homofobia, stratificarea social , etnocentrismul (discriminarea centrat pe diferen ele între indivizi sau grupuri este o surs de tensiune care poate genera violen a; institu iile pot legitima violen a prin politici i practici institu ionale, dând dreptul indivizilor s practice discriminarea la nivel individual, cu consecin e minime). alt grupare a factorilor de risc ia în considerare ca i criteriu de clasificare anumite entit i sau grupuri de influen , având în vedere: - individul: dificult i de concentrare a aten iei /hiperactivitate, atitudini antisociale, istoria personal privind comportamentul agresiv, consum de tutun, alcool i droguri, nivel redus de dezvoltare intelectual , posibilit i limitate de autocontrol .a.; - - familia: comportament autoritar fa de copii, expunere a copilului la conflicte i acte de violen în familie, reguli de disciplin dure, laxe sau inconsistente, lips de implicare în via a copiilor, slab supraveghere a acestora, afec iune redus fa de copii, nivel sc zut de educa ie a p rin ilor, venit redus al familiei, consumul de droguri i criminalitatea; colegii / coala: asociere la grupuri delincvente, implicare în “g ti”, respingere de c tre colegi, lips de implicare în diferitele activit i, motiva ie redus pentru coal , e ec colar; vecin tatea/ comunitatea: oportunit i economice reduse, mare concentrare de popula ie s rac , mobilitate accentuat a popula iei din comunitate, num r ridicat de familii dezorganizate, participare comunitar redus , vecin t i dezorganizate social. Concluzie 99 Factorii de risc ai violen ei se reg sesc, în special, la nivelul urm toarelor instan e: individ, familie, coal , comunitate, societate. Dintre aceste instan e, un rol important are familia care, prin variabilele specifice asociate, poate reprezenta un factor generator sau, dimpotriv , de prevenire a fenomenelor de violen a copiilor i tinerilor. 3.1.2. Care sunt cei mai importan i factori de natur generatori ai violen ei elevilor? familial Cei mai importan i factori de natur familial generatori ai violen ei elevului sunt: Climatul socio-afectiv din familie Tipul familiei Condi iile economice ale familiei Dimensiunea (talia familiei) Nivelul de educa ie al p rin ilor • Climatul socio-afectiv din familie este definit de rela iile între p rin i, atitudinea p rin ilor fa de copil versus atitudinea copilului fa de familie .a. Aceste tipuri de rela ii i atitudini pot fi asimilate cu angajarea emo ional 5 care, împreun cu un set de alte variabile, m soar coeziunea familial , respectiv leg tura emo ional dintre membrii familiei. Nivelul sc zut al coeziunii familiale reprezint un factor care poate declan a comportamentele violente la copii. • Dezvoltarea copiilor într-un mediu familial în care rela iile dintre p rin i sunt dominate de neîn elegeri frecvente, conflicte grave, în care sunt expu i la acte de violen favorizeaz preluarea unor modele de conduit agresiv pe care le transpun în alte contexte, în alte sisteme de rela ii i în primul rând în coal , în rela iile cu colegii i profesorii. Socializarea primar a copiilor se realizeaz , de altfel, i prin preluarea de c tre copil, prin imita ie i înv are prin observare, a modelelor oferite de p rin i6. • Atitudinea p rin ilor fa de copii (afec iune, îngrijire, supraveghere etc.) influen eaz , de asemenea, conduita copiilor. Teoriile dezvoltate pe tema afectivit ii au eviden iat, importan a acesteia în dezvoltarea copilului (psihic , fiziologic i somatic ) i rolul predominant al afectivit ii materne. “Teoria ata amentului”7, de exemplu, care porne te de la sursele “pulsional-afective” ale devian ei, consider afectivitatea ca “for a care determin natura vie ii individuale”8. Privarea de afectivitate în primii cinci ani de via , de 5 Wells, L. E. i Rankin, G. cita i de C. Bartollas, Juvenile Delinquency, edi ia a IV-a, Allyn and Bacon, Boston, 1997. 6 Mitrofan, I, Ciuperc , C., Incursiune în psihosociologia i psihosexologia familiei, Editura Mihaela Press, Bucure ti, 1998. 7 Bowlby, M., citat de Cristina Neam u, Devian colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Ia i, 2003. 8 Ibidem. 100 exemplu, reprezint un risc pentru dezvoltarea compor-tamentului delincvent la copii. Este cazul, în special, al copiilor institu ionliza i, separa i de mam în aceast etap de vârst , la care se pot produce tulbur ri emo ionale greu recuperabile9. Acest risc exist i pentru copiii care tr iesc în propria familie, dar nu beneficiaz de un climat afectiv securizant. • Atitudinea copiilor fa de p rin i este de multe ori rezultanta atitudinii i comportamentului p rin ilor, a modului în care ace tia reu esc sau nu s ofere sprijin i afec iune copiilor, s comunice cu ei, s se implice în via a i problemele lor f r s încalce o anumit “autonomie” a acestora, s impun o anumit “disciplin parental ”, anumite reguli f r ca ele s fie foarte rigide, laxe sau inconsistente, ci s reprezinte un echilibru între autoritarism i permisivitate excesiv . Inconsecven a în solicit rile fa de copil (trecerea de la un permisivism exagerat la restric ii severe), apelul la mijloace violente de sanc ionare, dar i privilegierea excesiv a rela iei afective în detrimentul rolului educativ, renun area la reguli i restric ii pot conduce, în egal m sur , la comportamente inadecvate ale copiilor i respingerea sarcinilor colare. Reac iile atitudinale ale copiilor pot fi i consecin a situ rii acestora într-un mediu familial dominat de acte de violen la care asist sau le cad victime, unii dintre ei dezvoltând concomitent sau consecutiv atitudini negative fa de p rin i i conduite violente. Atitudinile negative ale copiilor i tinerilor privind familia întâlnite mai frecvent în cazul elevilor cu vârste de peste 15-16 ani pot fi interpretate i din perspectiva etapelor dezvolt rii psihofiziologice a copilului i adolescentului. La aceast vârst are loc un proces de construire, recunoa tere i impunere a unei noi identit i, proces care implic dorin a de emancipare a adolescentului. Aceasta îl face s pretind s se exprime independent10, s poat fi el însu i, s se valideze i s se impun ca realitate distinct , s fie recunoscut, acceptat i apreciat ca atare de ceilal i. Într-o prim faz , adolescentul apeleaz la calea cea mai simpl : refuzul deschis de a se supune i afi area cu orice pre a independen ei sale. 9 Ibidem. Milea, t. Dezvoltarea psihomotorie a copilului i a adolescentului. În: Meil , P., Milea, t. Tratat de pediatrie, vol. 6, Editura Medical , Bucure ti, 1988. 10 101 • Tipul familiei (organizat /dezorganizat prin divor , desp r ire sau deces /reorganizat ). Familia complet , organizat a fost considerat , pân nu demult, ca o condi ie esen ial a unei socializ ri primare func ionale11, a unei bune adapt ri colare i chiar a succesului colar. În ultimii ani, îns , o serie de cercet ri12 au eviden iat c pentru dezvoltarea psihosocial normal a copilului, tipul de interac iune familial i comportamentul fiec ruia dintre membrii are mai mare importan decât structura complet sau incomplet a familiei13. De i cercet rile din ultimii ani î i nuan eaz concluziile cu privire la impactul pe care familiile dezorganizate îl pot avea asupra comportamentului copiilor, analiza14 unor studii pe aceast tem au eviden iat, printre altele, c prevalen a delincven ei în familiile dezorganizate este cu 10-15% mai mare decât în familiile organizate, precum i faptul c asocierea dintre familiile dezorganizate i delincven a juvenil este mai puternic pentru formele minore de conduit i mai slab pentru formele grave. Acestea au constatat, totodat , c fenomenele de violen ale copiilor apar, în special, în cazul familiilor dezorganizate prin divor i mai pu in în cele în care a survenit decesul unuia dintre parteneri. • Condi iile economice ale familiei constituie, de asemenea, unul dintre factorii care pot genera fenomene de violen . Se are în vedere15 contextul socio-economic general, cu referire la faptul c anumitor zone/cartiere caracterizate de o rat ridicat a omajului, pondere mare a for ei de munc slab calificat , concentrare de popula ie de origine str in cu anse reduse de inser ie profesional etc. - toate acestea cu repercusiuni asupra condi iilor economice ale familiilor care populeaz zonele respective - li se asociaz o rat ridicat a criminalit ii, inclusiv o mai mare amploare a fenomenelor de violen în coal . 11 Neam u, Cristina, Devian colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Ia i, 2003. 12 St nciulescu, E., Sociologia educa iei familiale, Editura Polirom, Ia i, 1997. 13 Neam u, Cristina. Op. citat . 14 Wells, L. E. i Rankin, G. Vezi Neam u, Cristina. Op. citat . 15 Ferreol, G. Violen a în mediul colar. Exemplul unui colegiu din nordul Fran ei. În Ferreol, G., Neculau, A. (coord.). Violen a. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Ia i, 2003. 102 • Dimensiunea (talia familiei) reprezint un alt factor asociat16 comportamentelor violente /non-violente ale copiilor. O astfel de rela ie are în vedere, pe de-o parte, riscul unei „gestion ri” i monitoriz ri defectuoase a rela iilor intrafamiliale i a comportamentului minorilor în cazul familiilor cu mai mul i copii (impunerea disciplinei, stilul de autoritate – egal sau preferen ial – fa de to i membrii fratriei, cu implica ii asupra conduitei acestora .a.). Riscul unor conduite violente17 sau, cel pu in, a unor dificult i de adaptare exist i la copilului unic. Acest risc poate apare ca urmare a unei atitudini supraprotectoare a familiei i a capacit ii mai reduse a copilului de a se adapta la alte contexte, la alte sisteme de rela ii cum sunt i cele presupuse de mediul colar. Spre deosebire de copilul unic, cei proveni i din fratrii mai mari au avantajul experien ei unor rela ii mai diverse i complexe care le permite o adaptare mai facil la situa ii noi, implicit evitarea riscului dezvolt rii unor conduite violente ca o consecin a unor frustr ri de natur emo ional , rela ional etc. • Nivelul de educa ie al p rin ilor. Un rol important în adaptarea /inadaptarea colar a copiilor i succesul sau e ecul lor colar, precum i în apari ia sau prevenirea manifest rilor de violen , îl are statutul socioprofesional i cultural al familiei, dependent, la rândul s u, de nivelul de educa ie. Modul în care acesta intervine în adaptarea colar a copilului poate fi considerat dintr-o dubl perspectiv : una dinamic , care se refer la modalitatea în care nivelul de instruire al p rin ilor promoveaz un anumit stil educativ al familiei, i o perspectiv static , care se refer la compatibilitatea dintre modelul cultural familial i modelul cultural al colii18. În ceea ce prive te rela ia dintre modelul cultural al familiei i modelul cultural al colii (perspectiva static asupra rolului pe care îl are nivelul de educa ie al familiei), unele teorii – teoria handicapului sociocultural i teoria privind reproducerea raporturilor de clas prin coal - atrag aten ia asupra riscului inadapt rii i e ecului colar în cazul elevilor proveni i din familii dezavantajate educa ional i cultural. 16 Loeber, R., Stouthamer-Loeber, M. Family Factors as Correlates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency. În Tonry, M., Morris, N. (coord). Crime and Justice: An Annual Review of Research, 7, University of Chicago Press, 1986, citat de Neam u, Cristina. Op. citat . 17 Bunescu, G., Alecu, Gabriela, Badea, Dan. Educa ia p rin ilor. Strategii i programe. Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1997. 18 Nem u, Cristina. Op. citat . 103 Astfel, Bourdieu19 - exponent al teoriei reproducerii raporturilor de clas prin coal - referindu-se la incompatibilitatea dintre cele dou modele – al familiei i al colii - care poate produce bulvers ri ale sistemului de valori pe care copilul le-a asimilat în familie, introduce, pentru a desemna acest fenomen, conceptul de „violen simbolic ”. Copilul provenit dintr-un mediu defavorizat va intra în conflict cu stilul cognitiv i normele vehiculate de coal , acestea fiind diferite de cele ale mediului de origine i pe care el i familia sa le valorizeaz , "confruntarea” dintre cele dou modele i sisteme de valori generând inadaptare colar , atitudini de refuz, proteste, e ec. Bernstein, reprezentant al teoriei handicapului socio-cultural, sus ine, în acela i sens, c „pe m sur ce distan a dintre stilul educativ al colii i cel din familie cre te, rezultatele colare devin tot mai slabe20”. Charlot21 critic teoria handicapului socio-cultural considerând-o, considerând c aceasta ar reduce individul la grup i raporturile sociale, la raporturi spa iale, ne inând seama de dinamica social . Majoritatea speciali tilor admit, totu i, o rela ie între nivelul redus de educa ie i cultur a familiei i probabilitatea e ecului colar, a dificult ilor de adaptare la normele, sarcinile colare i sistemul de rela ii din coal , implicit a riscului dezvolt rii unor comportamente care se abat de la aceste norme. În caz de e ec, recurgerea la insolen i indisciplin poate fi utilizat de elevi ca mijloc de construire a unei identit i deviante în raport cu normele colare. Unii autori consider , de altfel, c rata violen ei cre te direct propor ional cu indicele de e ec colar22. Elevii cu e ec î i vor multiplica num rul de incidente i provoc ri, înt rindu- i imaginea de perturbator, pe care actorii colari o vor confirma. Concluzie Variabilele prezentate reprezint unele dintre cele mai importante caracteristici asociate mediului familial care pot constitui factori de risc ai violen ei copiilor i pe care trebuie s -i ave i în vedere în activitatea de combatere a comportamentelor violente ale elevilor. 19 Bourdieu, P. Passeron, J.C. La reproduction. Elements pour une theorie du systeme d′enseignement, Edition de Minuit, Paris, 1970. 20 Berbstein, B, Langage et classes sociales, Edition de Minuit, Paris, 1975. 21 Charlot, B. Penser l'échec comme événement, penser l'immigration comme histoire. În: Migrants - Formation, nr. 81, 1990. 22 Goode, E. Deviant behaviour. Prentice Hall, New York, , 4th edition, 1994. 104 3.2. Factori de risc i cauze ale violen ei elevilor - rezultate ale cercet rii 3.2.1. Care sunt principalii factori de risc ai violen ei elevilor de natur familial ? Cercetarea care a stat la baza studiului Violen a în coal a luat în considerare factorii individuali (cu accent asupra celor psihosociali), care au fost deja prezenta i, i microsociali (cei asocia i mediului familial), precum i factorii mediului colar. Identificarea factorilor de risc în apari ia fenomenelor de violen s-a realizat pe baza analizei datelor colectate din ancheta prin chestionar adresat unui num r de peste 600 de elevi (dintre care mai mult de 40% au declarat c „s-au aflat în situa ia de a fi violent/agresiv fa de colegi sau profesori”), precum i din interviurile individuale realizate cu elevi cu comportament violent manifest, cu p rin ii i consilierii colari. Referitor la factorii de risc genera i de mediul familial, rezultatele anchetei arat c , din totalul elevilor care, conform propriilor declara ii, au prezentat manifest ri de violen : ♦ 53,5% provin din familii în care exist “neîn elegeri permanente” i “conflicte grave i repetate” (fa de aproximativ 17,6% - propor ia corespunz toare în cazul grupului de elevi f r manifest ri de violen ); ♦ peste 21% nu beneficiaz de grija niciunuia dintre p rin i sau altor persoane în îngrijirea c rora se afl /beneficiaz numai de grija i afec iunea mamei sau a tat lui (comparativ cu 13% în cazul lotului de elevi non-violen i); ♦ 6% nu se bucur de grija i afec iunea p rin ilor sau a persoanelor în îngrijirea c rora se afl (1% - propor ia corespunz toare la nivelul lotului de elevi f r manifest ri de violen ); ♦ aproximativ 16% sunt supu i la violen e fizice i un procent similar la violen e verbale din partea tat lui, mamei sau ambilor p rin i (aproximativ 8% - grupul de elevi non-violent); ♦ 10% declar c „nu prea sau nu m în eleg deloc cu p rin ii” (respectiv 3,7%); ♦ 8% consider familia o piedic în propria afirmare (procent corespunz tor în grupul non-violent – 3,4%); ♦ aproximativ 9% provin din familii în care au intervenit evenimente ce au condus la dezorganizarea /descompletarea familiei - decesul unuia dintre partenerii cuplului familial, dezorganizarea familiei prin divor /desp r ire, reorganizarea familiei (procent apropiat i în cazul lotului de elevi f r 105 manifest ri de violen ); ♦ 63% consider veniturile familiei total insuficiente (propor ia elevilor cu conduite violente în cazul celor care apreciaz ca satisf c toare condi iile materiale ale familiei este de aproximativ 35%); ♦ peste 61% provin din familii cu trei sau mai mul i copii; ♦ peste 60% dintre elevii cu comportament deviant provin din familii cu nivel redus de educa ie – studii gimnaziale (sau mai pu in). • Unul dintre principalii factori de risc ai violen ei elevilor de natur familial se reg se te la nivelul sistemului de rela ii, atitudini i comportamente practicate în familie, dominate de violen , în “modelul” oferit de aceasta. A a cum s-a desprins din interviurile de grup cu cadre didactice i p rin i, în astfel de familii violen a domestic este uneori consecin a consumului de alcool…de cele mai multe ori în cazul tat lui…dar, nu de pu ine ori, i al mamei…(interviu de grup cu cadre didactice). În asemenea situa ii, p rin ii î i pierd autocontrolul i nu mai con tientizeaz repercusiunile pe care comportamentul lor violent îl are asupra conduitei copiilor. Aceste comportamente ale so ilor conduc, uneori, la disocierea familiei, dar actele de violen ale p rintelui în îngrijirea c ruia r mân copiii continu s se manifeste, fiind direc ionate, nu de pu ine ori, asupra copiilor. În cazul “familiilor violente”, protejarea copiilor - principala func ie a familiei – este, de altfel, cel mai adesea neglijat . În asemenea cazuri, atitudinea negativ a copiilor fa de p rin i („nu m în eleg deloc cu p rin ii”, „familia este o piedic pentru propria-mi afirmare”) reprezint , posibil, un “r spuns” la atitudinea p rin ilor. • Un alt important factor de risc al violen ei copiilor îl reprezint precaritatea condi iilor economice ale familiei. Altfel spus, pare s existe o rela ie între violen i gradul de frustrare resim it de individ, în cazul nostru elevul. Sentimentul de frustrare poate conduce la forme diferite de manifestare a violen ei: de la comiterea unor fapte care s acopere anumite nevoi imediate ale copiilor afla i permanent în postura de „privitori de vitrine” (cum este exemplul unui copil care fur un stilou) la situa ii grave de vandalism, la consum de alcool i droguri – ultimele manifest ri „oferindu-le ansa” evad rii din realitatea care le induce sentimentul de frustrare. • O „nou ” categorie de copii cu risc pentru manifestarea unor conduite violente par a fi cei ai c ror p rin i lucreaz temporar în str in tate. Propor ia elevilor cu manifest ri de violen care au declarat c tat l 106 de ine acest „statut” este de dou ori mai mare decât a celor nonviolen i. Interpretarea care se poate da acestei diferen e este aceea c anumite manifest ri ale comportamentului violent al copiilor sunt consecin a lipsei controlului i autorit ii exercitate de unul dintre p rin i, în special de c tre tat . Este o concluzie desprins i din alte studii23 care se refer la inciden a e ecului i abandonului colar în cazul familiilor în care unul sau ambii p rin i lucreaz temporar în afara rii: lipsa autorit ii sau autoritatea mai slab a p rintelui sau a rudelor în îngrijirea c rora r mân copiii, eventual atitudinea mai pu in responsabil a acestora, îi poate aduce pe elevi în situa ii de e ec, abandon colar i, uneori, la manifest ri de violen sau chiar la sinucidere (violen orientat asupra propriei persoane). Elev cu comportament violent – studiu de caz (elaborat pe baza informa iilor furnizate de directorul colii i cadrele didactice în cadrul interviurilor individuale i discu iilor de grup): „Sorin R. are 12 ani i este în clasa a VI-a. Are rezultate colare slabe i a fost pe punctul de a fi l sat repetent. Corigent a fost de mai multe ori. Are o sor în clasa a VIII-a care înva foarte bine. Dar cele mai grave probleme sunt cele de disciplin . Este un elev foarte violent. Se întâmpl aproape zilnic s fie implicat într-o b taie, mai distruge unele bunuri din coal , a stricat un scaun … a aruncat cu el… a spus c a fost nervos pentru c ceilal i colegi l-au acuzat pe nedrept. Deranjeaz mereu orele. Se ia de fete, le adreseaz cuvinte urâte. Într-o zi a venit la coal mama unei eleve, a intrat în clas în timpul orei i l-a b tut de fa cu doamna profesoar i cu ceilal i colegi pentru c i-a jignit fata, a f cut-o c…. Nu prea are prieteni în clas . Pe p rin i nu i-am v zut pe la coal . Mai vine bunica. I-am spus s -l duc la medic sau la un psiholog pentru c are deficien e psihice. Ea a spus c nu poate, nu are bani…. Nu mai tim cum s proced m cu el pentru a-l disciplina. Am încercat tot felul de amenin ri i i-am spus de nenum rate ori c îl d m afar din coal dac nu se potole te. Nu tim ce s mai facem …. L-am pus s dea declara ii scrise prin care se oblig s se transfere la “ coala de corec ie”, în cazul în care actele lui violente se vor repeta. Cred c are deficien e psihice. Ar trebui s mearg la doctor, la o coal special de deficien i psihici… „ 23 Jig u, Mihaela, Surdu, M. (coord.). Participarea la educa ie a copiilor romi. Probleme, solu ii, actori, Editura MarLink, Bucure ti, 2002. 107 Ce solu ii propune i în cazul lui Sorin? • Transferul la o alt coal • Consultarea de c tre un medic (psihiatru) • Orientarea c tre o coal special • Orientarea c tre o „ coal de corec ie” Povestea lui Sorin, redat de el însu i „Mama este rom i tata român. Mai am o sor . P rin ii se certau mereu … se înjurau … tata o f cea c… i o b tea pe mama, mai ales când venea beat. Se întâmpla des … Era foarte r u i scandal mereu … Mama spunea c nu aduce bani, c nu munce te, el se sup ra i d dea în ea …O d dea afar din cas . Pân la urm a plecat de-acas [mama], s-a dus la munc , în Italia. Tata zice c nu munce te, face altceva… Nu tiu ce-o mai face acum …Nu ne scrie. Tata vine i mai des beat…acum e i omer… a furat i l-a dat afar . Iau banii [aloca ia], de exemplu. Se duce i-i bea. Dac duc banii la mamaie, iese cu scandal. Ar fi bine dac tata nu ar face asta. Dar oricum, mi-e fric s nu ne lase i tata…Ne bate, ne înjur pe noi, mai ales pe mine… stau pe-afar …M b tea i m înjura i mama, dar mai rar. Cred c sunt r u…dar nici tata nu m iube te, mama nu tiu …Bunicii mai au grij de noi, dar n-au nici ei; vara pleac la ar i ne las singuri. Nu prea avem haine i ce mânca…Nu vreau bani, azi îi ai mâine nu-i mai ai. Dar f r nimic? Îmi vine a a, câteodat , s m omor singur… Mi-e fric mereu, i acas i la coal . Colegii vin în timpul orelor i spun c i-am înjurat… Nu e întotdeauna a a. Nu am prieteni. M mai în eleg doar cu unele fete. i profesorii m-au b tut. Nu prea înv , m port urât… Nu tiu de ce… M duc la biseric … cânt în cor … i singur… îi place preotului de mine, m mângâie pe cap… i lumii îi place de mine, spune c cânt frumos. Îmi place când vine duminica i m duc la biseric , e bine acolo, e frumos … Numai Dumnezeu poate s -mi fac dreptate.” În istoria personal a lui Sorin se cumuleaz cei mai mul i dintre factorii de risc ai violen ei copiilor de natur familial . Într-un astfel de mediu familial în care tat l are un comportament extrem de autoritar, în care copilul este lipsit de supraveghere i afec iune i chiar de condi ii elementare de alimenta ie, acesta tr ie te un puternic sentiment de insecuritate emo ional . Dezvoltându-se într-un asemenea mediu, transformarea lui din victim în “agresor” devine explicabil . Formele de violen pe care el le manifest – violen verbal , injurii, epitete ireveren ioase adresate colegelor de clas .a. – sunt u or identificabile în formele de violen manifestate de tat i orientate asupra mamei. 108 Dup ce a i luat cuno tin de „povestea” lui Sorin: • Care crede i c sunt principalele cauze ale comportamentului lui? De ce manifest conduite violente? • Cum aprecia i atitudinea cadrelor didactice din coal fa de Sorin? • De ce crede i c la Biseric Sorin se simte fericit? • Ce tipuri de interven ii a i adopta în cazul lui? Una dintre cele prezentate mai sus sau altele? Nu în toate cazurile investigate a fost eviden iat o rela ie de cauz efect atât de direct i vizibil între climatul familial, ansamblul de rela ii, atitudini i comportamente din familie i manifest rile de violen ale copiilor. De asemenea, nu to i elevii cu comportament violent „înfrunt ” în familie multitudinea de probleme pe care le-a expus Sorin. Cercetarea noastr a identificat cazuri în care comportamentele violente ale copiilor sunt generate de „simple” - dar atât de complexe prin consecin ele lor probleme de comunicare în familie, pe care le invoc atât p rin ii cât i cadrele didactice. Cadru didactic: Dac p rintele lucreaz toat ziua… vine obosit, cu probleme, cu grija zilei de mâine … nu-i mai arde s stea de vorb cu copilul! Iar acas alte treburi… mâncare, cur enie …. În special mama… Ta ii mai pu in, dar nici ei nu mai pot fi disponibili la comunicare dup o zi întreag de munc …Copiii insist , dar alteori î i dau seama i-i las în pace … i ei renun s mai comunice cu p rin ii. P rin i: P1: Marea majoritate merg la serviciu i ei r mân singuri acas i fac ce vor. Se uit pe ce vor, se joac pe Internet, cine tie ce v d, pe una, pe alta (care au). Deci nu-i po i verifica. P2: Eu am v zut p rin i care spun: „Mai las -m -n pace!” sau „Nu am timp!” sau care au timp i….Din anumite motive: poate c nu sunt prea vorb re i sau cred c n-au ce s spun sau n-au curajul. Foarte multe vin din familie. P3: ...C noi st m foarte pu in timp cu ei, ei stau mult timp acas , î i vede de-ale lui, noi venim de la serviciu obosi i, îl l s m în pace, du-te încolo, ce-ai f cut azi, n-ai mâncat, trosc-pleosc cu gura, i copilul, în loc s se deschid spre noi, se bucur c poate ie i în col ul str zii cu ga ca lui. Acestea azi, mâine, poimâine deja duc la un comportament îndep rtat de p rinte, p rintele e bucuros în sinea lui c nu-l bate nimeni la cap, i îl intereseaz doar s aib ce mânca i s fie îmbr cat bine i atât, dar nu are acea apropiere pentru c nu petrece timp de calitate cu el. 109 Urm rind considera iile cadrelor didactice i ale p rin ilor: Sunte i de acord cu afirma iile acestora? Este o problem real faptul c p rin ii au tot mai pu in timp s stea de vorb cu copiii lor? La cine crede i c apeleaz copiii pentru a cere un sfat, atunci când p rin ii nu sunt disponibili? Care crede i c ar trebui s fie instan ele la care copiii s se adreseze pentru a- i împ rt i problemele, atunci când p rin ii nu sunt disponibili? 3.2.2. Principalele cauze ale violen ei elevilor de natur familial – reprezent ri ale diferi ilor actori Ce cred cadrele didactice i al i actori ai colii despre cauzele violen ei? Principala cauz este familia! – exprim generic cea mai mare parte a actorilor investiga i – directori de coli, cadre didactice, profesori consilieri, enumerând, în general, acelea i cauze identificate prin analiza caracteristicilor mediului familial al elevilor cu comportament violent. Interviu de grup cu cadre didactice, directori, profesori consilieri Provenien a din familii violente, copii agresa i, preluarea de modele din familie S1: Vede i, copiii provenind din familii cu probleme, tat l be iv sau altele, o bate pe mama lor, ace tia sunt ori timora i, stresa i când vin la coal , ori fac i ei ceea ce v d. S2: Sunt convins c exist p rin i, care chiar îi încurajeaz . i spun: „Da, m ! S ai tupeu, s fii nesim it, c numai a a reu e ti în via !” Eu cred c exist mul i care fac asta. Sau: „Dac vii b tut, te bat i eu!” Familii dezorganizate S3: Familia este principalul motiv. Deci de-acolo pornesc toate cauzele. O familie dezbinat , cu p rin i divor a i, care lupt pentru custodia copiilor, care vor s -l acapareze, adic vor s -i atrag ... copilul nu mai tie care sunt regulile. Deci pleac de la mama, pentru c mama este prea autoritar . Ce face? Se duce la tata. Tata – pentru c este în proces de custodie – îi permite. S4: În cazul elevului la care m refeream a mai ap rut o problem … p rin ii lui au divor at i acum parc a devenit i mai r u…a a cum era maic -sa, dar tot avea mai mult grij de el decât tat l; parc se r zbun pe colegi, dorind astfel s se r zbune pe p rin i. 110 S5: Cred c nici nu- i mai cunoa te tat l … când era în clasele mai mici te mai puteai în elege cu el, dar acum…iar mama nu mai are nici o autoritate asupra lui. Interes redus fa de educa ia copiilor S6: S vin -n primul rând i dup aia…Deci eu am avut serii de elevi, c rora nu le-am cunoscut p rin ii. Cu toate insisten ele. Cred c pur i simplu îi neglijeaz pe copii. Stil excesiv autoritar S7: Unii p rin i ar vrea s fac un dresaj, nu o educa ie. Când zic „Stai!” tu stai. Disponibilitate redus (de timp), lips de comunicare S8: Dac p rintele lucreaz de diminea pân seara, vine la 8, la 7- foarte obosit i irascibil i copilul s racul! Când vrea s comunice, „Hai las-o pe mama c trebuie s fac mâncare!” sau „Hai las -l pe tata!”, deci ei nu mai comunic nici cu p rin ii. Din p cate, mul i nu comunic i aici e problema lor. Nivel redus de educa ie, s r cie S9: Dac ar fi s ne referim acum la cauzele ei, eu cred c-ar fi mai multe cauze care genereaz acest fenomen. În primul rând, nivelul de trai, nivelul de cultur al comunit ii. S10: Dar i p rin ii. Pentru c p rin ii sunt responsabili. (Eu m refeream la familiile cu o situa ie grea, dezorganizate…, copii care poate nici nu au ce mânca acas …) Opinia general exprimat de cei mai mul i actori ai colii este c coala – mediu educativ prin defini ie – nu poate fi f cut responsabil pentru conduitele violente ale elevilor. Dintre profesorii consilieri numai 2% iau în considerare o astfel de posibilitate. Aceast opinie poate exprima o realitate (cazurile consiliate nu reprezint consecin a unor cauze care apar in spa iului colar), dar, eventual, i un nivel mai redus de aprofundare a unor astfel de cauze, mai ales când ele fac parte dintr-un complex cauzal mai larg, în care familia sau individul – elevul - au „partea lor de vin ”. Nu este exclus nici o anume inten ie - mai mult sau mai pu in con tientizat - de protejare a imaginii colii, a spa iului c ruia apar ine i aceast categorie de actori. Din întregul discurs al cadrelor didactice transpare accentul asupra actelor care aduc atingere statutului i autorit ii profesorilor i minimalizarea consecin elor unor comportamente violente manifestate în rela iile dintre elevi. Ca urmare a unor asemenea reprezent ri, precum i a prevalen ei cauzelor de natur familial în explicarea violen ei în coal , cadrele didactice nu fac distinc ie între cauzele violen ei la nivelul rela iei elev - elev, respectiv elev – profesor. 111 Ce cred p rin ii despre cauzele violen ei? Vina o au tot p rin ii, nu are nici o vin un cadru profesoral sau un copil! – este de p rere i aceast categorie de subiec i, indicând acelea i categorii de cauze. i iat cum sus in aceast afirma ie! Interviuri de grup cu p rin i Provenien a din familii violente, copii agresa i, preluarea de modele din familie P1: Eu am observat c acei copii care sunt b tu i acas devin violen i i ei. Am v zut i p rin i care înjur fa de copii. Ei tiu c dac mama înjur , pot i eu s înjur i s … Dac p rin ii o luat-o razna, nu sunt buni, fumeaz , beu, i copilu face la fel … Asta-i educa ia …” P2: Eu am v zut clar mama cu fata la edin i mama foarte obraznic cu diriginta i ce s -nve e fata? Mult mai mult din familie, ce v d acas conteaz . Nu-i controleaz i educ parin ii nici 1%, cred. În multe cazuri de-aici, cam 90%, în care p rin ii sunt de vin . V rog s m crede i pe mine. Cei 7 ani deacas . Copilul, o fi el, scuza i-mi expresia, mai dr cu or, mai acidulat, dar nu se poate pune chestia copiilor. Ei ce-au v zut i acas , i spritul i vorbitul i tot ce dori i, porne te de-acas , de cele mai multe ori. Cei 7 ani de-acas trebuie s -i ia în considerare. Familii dezorganizate P3: În coal am observat c din ce în ce mai mult prietenii lor se plâng de rela iile dintre mam i tat acas . În cazul separ rilor, divor urilor, copiii î i manifest mânia sau frustrarea prin acte de violen . Ce-am f cut eu când am ajuns în situa ia aceasta, a divor ului? Au avut mare nevoie de psiholog. Cei mari au fost în mod frecvent i au primit o mare încredere, s-au bucurat de rela ia cu psihologul. Iar pentru cel mic nu am g sit pe nimeni. În concluzie, în coal trebuie acordat o aten ie special copiilor care provin din familiile dezbinate. Interes redus fa de educa ia copiilor P4.:Vina o au tot p rin ii. Nu are nici o vin un cadru profesoral sau un copil. Deci pân’ la urm tot p rintele e vinovat, c nu vine s se intereseze de copilul lui. Da’ 12 ani nu te intereseaz : „M i, ce-a f cut copilul sta?” P5: P i, dac tu nu ai venit s -l verifici în fiecare lun , dup aceea te miri c ce face copilul t u sau c i-a dat în cap sau c chiule te sau c fumeaz sau c bea. Lips de autoritate, stil prea relaxat P6: De exemplu, chiar si vecina mea, care, la fel: “ce s -i fac, m ? Las c -i dau bani c dup aia m amenin c nu mai vine-acas .” Sau îi d bip 2 s ptam ni...a plecat copilul de clasa a IX-a i îi d bip i mesaj “nu mai vin 112 acas c m ba i.” Ea când vine îi d bani i îl pup . Nu s -l omori, s îl ba i, dar g se te o metod , un punct slab. Disponibilitate redus (de timp), lipsa de comunicare P7: Noi nu avem timp de ei…ei stau mai mult singuri. Suntem obosi i, nu mai avem chef de vorb , de r spuns la copil riile lor. Poate or avea i ceva probleme, or avea nevoie de vreun sfat, dar dac noi nu prea vorbim cu ei, ei nu ne mai spun. Le mai zic: „Hai, mai duce i-v la joac , pe-afar c m -n du i i.” Nivel redus de educa ie, s r cie P8: A sc zut foarte mult nivelul de trai. Asta-i afecteaz direct pe copii. Deci ei v d c nu au i normal c asta duce la violen . Ei v d c nu au aia, nu au aia, p rin ii spun tot timpul c n-au cu ce s -i îmbrace, ce s le dea s m nânce, aproape c nu mai sunt preocupa i dac el a fost obraznic la coal , dac-a luat o not bun , pentru c nu tie mâine ce-o s -i dea s m nânce. P9: Cei mai mul i care sunt violen i o s vede i c au o situa ie social foarte proast . i implicit îi convertesc i pe ceilal i de la coal . În cadrul interviurilor de grup, p rin ii, dar i cadrele didactice, aduc în discu ie i o alt posibil cauz a conduitelor care contravin normelor colare, situat la polul opus s r ciei. Referin a este de aceast dat la unii dintre copiii proveni i din medii familiale avantajate economic. Ascendentul acestora asupra celorlal i elevi i chiar asupra profesorilor oferit de statutul socio-economic mai înalt al familiei conduce uneori la atitudini de sfidare, la jigniri adresate celor cu statut economic inferior, la acte care semnific dorin a de afirmare, fals în eleas , „de situare deasupra celorlal i”. Ce cred elevii despre cauzele violen ei? i p rin ii, dar…afirm elevii. În general, ei tind s minimalizeze importan a factorilor familiali considerând c responsabilitatea diferitelor manifest ri de violen fizic în rela iile dintre elevi o poart , în primul rând, elevii - atât cei afla i în postura de autori ai actelor de violen , cât i cei care „le provoac ”. Posibila „influen negativ a familiei sau anturajului”, care în „multe” sau „foarte multe cazuri” explic violen a fizic între elevi, este sesizat de mai pu in de o treime dintre subiec ii lotului investigat. Problemele de comunicare sunt sesizate de cei mai mul i dintre actorii investiga i, fie ace tia cadre didactice, p rin i sau elevi. Spre deosebire, îns , de profesori i chiar de p rin i, care identific aceste probleme la nivelul mediului familial (lipsa comunic rii între p rin i i 113 copii, de multe ori justificat de lipsa de timp), elevii o plaseaz în spa iul colar („unii profesori nu sunt deschi i la comunicare cu elevii”), referinduse la tendin a unor cadre didactice de a- i p stra cu orice pre autoritatea, inclusiv prin blocarea c ilor de comunicare cu elevii. În cazul multor copiii care consider c cei „vinova i” pentru comportamentul violent sunt ei în i i (cred c sunt r u), tabloul complet al diferitelor contexte în care se situeaz eviden iaz influen a cumulat a diferitelor categorii de factori, cauzalitatea complex a violen ei în coal : copilul manifest anumite conduite care sunt rezultatul prelu rii unor „modele” din familie – violen verbal i chiar fizic – i a situa iei de victim a violen ei acesteia; coala - în lipsa capacit ii de diagnosticare a unor astfel de conduite i a unor strategii eficiente de interven ie reac ioneaz violent la astfel de manifest ri; copilul - care se simte neîn eles i rejectat atât de familie, cât i de coal - î i „înt re te” comportamentele violente. Iar astfel de situa ii plaseaz individul, familia i coala într-un fel de cerc vicios în raport cu fenomenele de violen , în care fiecare dintre aceste instan e pare s aib „partea sa de vin ”, contribuind la exacerbarea violen ei. Dup ce a i parcurs reprezent rile diferitelor categorii de actori investiga i: • Care sunt, în opinia dumneavoastr , principalele cauze ale violen ei elevilor? • Familia este singura responsabil de conduitele violente ale elevilor? • Dar elevii în i i? • La nivelul colii crede i c exist elemente care ar putea genera comportamente violente la elevi? • Dac da, care sunt acestea? • În prezent, coala dispune de resursele necesare care s -i permit interven ii cu scop de ameliorare a conduitelor violente ale elevilor? Concluzie Violen a în coal nu poate fi explicat , prevenit , ameliorat sau comb tut f r a examina i mediul familial, acesta având un rol evident în dezvoltarea copilului i a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente. Atitudinile i comportamentul p rin ilor, sistemul de valori i rela ii din familie reprezint un model pentru copii. Dac nevoile copiilor în ceea ce prive te acest model, precum i nevoia de afec iune i comunicare interpersonal nu sunt îndeplinite se creeaz un câmp favorabil manifest rii comportamentelor violente, situa iilor de conflict, dezam gire, frustrare. 114 Uneori nu este vorba doar de “ceea ce lipse te” în familie (comunicare, în elegere, afec iune, prezen a ambilor p rin i), ci i de manifestarea altor factori precum o educa ie agresiv , aleatorie, extrem sau insuficient de exigent , lipsa de control - dat fiind c ambii p rin i muncesc - sau exercitarea rolului educativ numai de c tre unul dintre p rin i; alte probleme precum s r cia i priva iunile, comportamentele indezirabile ale unor p rin i (abuzul de alcool, violen a domestic .a.), expunerea copiilor la un mediu i cultur a violen ei conduc la diminuarea capacit ii de autocontrol a acestora i la exacerbarea problemei violen ei. În astfel de condi ii, colii i actorilor s i le revine, de multe ori, un rol dificil, succesul eforturilor lor fiind dependent de existen a resurselor necesare (umane, materiale, de timp), de nivelul dezvolt rii capacit ii institu ionale i a competen elor în domeniu. 3.3. Ce metode i instrumente pot fi utilizate în scopul identific rii cazurilor de elevi cu conduite violente generate de factori familiali? Un prim pas în interven iile i efortul colii de ameliorare a comportamentului violent al elevilor este identificarea cauzelor care au generat astfel de comportamente, în spe a celor de natur familial . În acest scop sunt necesare instrumente specifice pe baza c rora s se ob in informa ii relevante atât de la elevii respectivi, cât i din partea familiilor acestora. Chestionar /Ghid de interviu pentru elev Instrumentul de investiga ie destinat elevilor poate fi aplicat de profesorul diriginte, alt cadru didactic sau consilierul colar. Interviul trebuie realizat numai cu elevul respectiv, f r participarea p rin ilor sau a altor persoane. De aceea v recomand m ca acesta s se desf oare: - într-un spa iu din interiorul colii (o sal de clas , cabinetul consilierului colar .a.); - într-un spa iu exterior cl dirii colii, în care elevul s fie mai relaxat, deschis la comunicare, dispus s - i relateze „povestea”. Interviul cu elevul nu-l ve i desf ura la domiciliul acestuia pentru a evita riscul particip rii p rin ilor. Prezen a acestora ar putea influen a r spunsurile copilului! 115 Un model de Chestionar pentru elevi cu comportament violent este oferit mai jos. Având în vedere c violen a elevilor este generat de un complex de factori de natur diferit , prin intermediul modelului de Chestionar pe care vi-l punem la dispozi ie sunt solicitate informa ii care dep esc sfera poten ialelor cauze familiale. De altfel, de cele mai multe ori, acestea nu ac ioneaz singular, ci se întrep trund cu cauze /factori de alt ordin. Depistarea multiplilor factori ai violen ei este cu atât mai benefic pentru proiectarea m surilor de interven ie. CHESTIONAR ELEVI CU MANIFEST RI DE VIOLEN Bun ziua! Pe mine m cheam ……… i sunt de la ………….. M aflu aici cu scopul de a discuta împreun cu tine despre o problem mai delicat referitoare la comportamentul pe care l-ai avut în ultimul timp în coal (în cazul în care persoana care aplic interviul – eventual consilier colar din afara colii – nu este cunoscut elevului). Te rog s r spunzi sincer la urm toarele întreb ri pe care i le voi citi eu i s faci referire la experien a ta personal din coal sau din afara acesteia. Trebuie s tii înc de la început c nu exist r spunsuri corecte sau r spunsuri gre ite, ci doar r spunsuri care se potrivesc situa iei tale, a a cum i s-a întâmplat în realitate. De asemenea, te asigur c r spunsurile pe care le vei da nu vor fi comunicate colegilor, p rin ilor sau altor persoane. Pentru început te rog s te prezin i i tu i s îmi spui câteva informa ii despre tine. [………………………] Date de identificare 1. 2. 3. 4. Numele i prenumele: ……………………………………………………………… Sex: • Feminin..............................................................................................................1 • Masculin............................................................................................................2 Vârst (în ani împlini i): …………………. Situa ia actual : • Elev înscris în clasa ……. Tipul de comportament violent 5. (Se completeaz pe baza informa iilor ob inute de la directorul colii / profesorul diriginte în cazul în care interviul se aplic de c tre consilierul colar): …………………………….. Date despre familie 6. P rin ii t i sunt în via ? 1. Tat l 1. Da 2. Nu 116 2. Mama 7. 1. Da P rin ii t i sunt divor a i /desp r i i? 1. Da 8. 2. Nu 2. Nu În prezent, p rin ii t i se afl : Tat l Mama 1. în libertate 2. în penitenciar 3. internat( ) în institu ii de s n tate (spital, sanatoriu etc.) 9. Dar în anii anteriori, p rin ii t i s-au aflat: Tat l 1. în libertate 2. în penitenciar 3. internat( ) în institu ii de s n tate (spital, sanatoriu etc.) Mama La urm toarele întreb ri te rog s -mi dai informa ii numai despre p rin ii (p rintele) care sunt (este) în via , chiar dac ace tia sunt divor a i. 10. Care este nivelul de instruire al p rin ilor t i? 1.Tata 2. Mama 1. 8 clase sau mai pu in 1. 8 clase sau mai pu in 2. coal profesional 2. coal profesional 3. liceu 3. liceu 4. înv mânt postliceal 4. înv mânt postliceal 5. înv mânt superior 5. înv mânt superior 11. Care este situa ia actual a p rin ilor t 1.Tata 1. lucreaz cu program complet 2. lucreaz cu jum tate de norm 3. omer 4. pensionat medical/limit de vârst 5. lucreaz temporar în str in tate 6. f r ocupa ie 7. lucreaz cu ziua 8. nu tiu i? 2. Mama 1. lucreaz cu program complet 2. lucreaz cu jum tate de norm 3. omer 4. pensionat medical/limit de vârst 5. lucreaz temporar în str in tate 6. f r ocupa ie (casnic ) 7. lucreaz cu ziua 8. nu tiu 12. În grija cui te afli în prezent? • a ambilor p rin i.................................................................................................1 117 • • • • • • • • • a mamei..............................................................................................................2 a tat lui...............................................................................................................3 a p rin ilor adoptivi............................................................................................4 a mamei i so ului acesteia.................................................................................5 a tat lui i so iei acestuia....................................................................................6 a bunicilor...........................................................................................................7 a altei rude..........................................................................................................8 a unei institu ii de ocrotire / cas de copii..........................................................9 m între in singur..............................................................................................10 13. Câ i fra i i surori sunte i în familie (împreun cu tine)? • sunt singur la p rin i...........................................................................................1 • suntem doi copii în familie.................................................................................2 • suntem trei copii în familie.................................................................................3 • suntem mai mult de trei copii în familie.............................................................4 14. Al câtelea copil e ti, în ordinea na terii, în familia ta? • sunt cel mai mare între fra i................................................................................1 • sunt al doilea.......................................................................................................2 • sunt al treilea.......................................................................................................3 • am mai mult de trei fra i mai mari......................................................................4 15. Cum apreciezi rela ia dintre p rin ii t i? • P rin ii mei se în eleg foarte bine între ei...........................................................1 • În general, p rin ii se în eleg bine (uneori se mai ceart , dar ajung în final la o în elegere comun ).......................................................................................2 • În general, p rin ii nu prea se în eleg (se ceart adesea, nu ajung la o în elegere comun )............................................................................................3 • Rela ia dintre p rin i este una foarte tensionat , se ceart tot timpul, se bat etc.......4 • Nu este cazul: p rin i divor a i, un p rinte decedat, un p rinte absent din familie din diverse cauze (deten ie, plecat în str in tate etc.)...........................................5 16. Apreciaz nivelul veniturilor familiei tale (suficien a veniturilor pentru nevoile personale i ale familiei - hran , îmbr c minte etc. - prin comparare cu veniturile altor elevi)....……………………………………… 17. Condi ii de locuit (num r de camere, num r de persoane cu care locuie te elevul, spa iu pentru odihn i pentru lucru, situarea locuin ei în localitate – centru/periferie etc.) ……………………………………………………………………………………………... Aspecte privind victimizarea 18. E ti un copil care te bucuri de grija, aten ia i iubirea celor din familie? Din partea… 1.Da 2. Nu 3. Nu e cazul 1. Mamei 118 2. Tat lui 3. Fra ilor/surorilor 4. Altor persoane în grija c rora m aflu 19. Ai fost/e ti b tut, bruscat, lovit inten ionat de: 1. Foarte 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5. Deloc des 1. Mama 2. Tata 3. Fra i/surori 4. Alte persoane în grija c rora m aflu 5. Colegi de coal 6. Prieteni 7. Profesori 8. Vecini 9. Persoane necunoscute 20. Ai fost batjocorit, umilit, înjurat, i s-au spus vorbe urâte, ai fost amenin at de: 1. Foarte 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5.Deloc des 1. Mama 2. Tata 3. Fra i/surori 4. Alte persoane în grija c rora m aflu 5. Colegi de coal 6. Profesori 7. Vecini 8. Persoane necunoscute 21. Ai fost abuzat sexual (violat, încercare de violare) pân acum? • Da; de c tre cine?................................................................................................1 • Nu .......................................................................................................................2 22. În timpul petrecut la coal te sim i protejat fa de violen a unor colegi, profesori sau a altor persoane din jurul colii? • Da.......................................................................................................................1 • Într-o oarecare m sur , da.................................................................................2 • Nu......................................................................................................................3 23. i se întâmpl s crezi c familia este o piedic pentru tine ca s po i ar ta cine e ti, ce tii i ce po i cu adev rat? 1. Foarte des 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5. Deloc 23. E ti de acord cu urm toarele afirma ii? 119 24. E ti de acord cu urm toarele afirma ii? 1. Da 2. Nu 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. P rin ii sunt persoanele cele mai importante în via a copiilor. 2. Sunt apreciat i aprobat de familia mea. 3. Sunt mul umit de educa ia primit din partea p rin ilor 4. Este imposibil s fii prieten cu p rin ii. 5. Obi nuiesc s spun minciuni p rin ilor pentru a avea mai mult libertate. 25. Care este opinia ta despre coal i despre educa ie, în general? 1. 2. Fals Adev rat 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. coala îmi ofer ansa de a avea o slujb bine pl tit în viitor. 2. coala mi se pare o pierdere de timp, nu folose te la nimic. 3. coala m ajut s m descurc în societate, în via a de zi cu zi. 4. coala m preg te te pentru via , m ajut s devin om 5. La coal trebuie s înv multe lucruri nefolositoare. Comportament violent manifest 26. Ai b tut, bruscat, lovit inten ionat pe: 1. Foarte des 1. Mama 2. Tata 3. Fra i/surori 4. Alte persoane în grija c rora te afli 5. Colegi de coal 6. Prieteni 7. Profesori 8. Vecini 9. Persoane necunoscute 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5. Deloc 120 27. Ai batjocorit, umilit, înjurat sau ai adresat vorbe urâte: 1. Foarte 2. Des 3. Rar des 1. Mamei 2. Tatei 3. Fra ilor/surorilor 4. Altor persoane în grija c rora te afli 5. Colegilor de coal 6. Profesorilor 7. Vecinilor 8. Persoanelor necunoscute 4. Foarte rar 5. Deloc 28. Dac ai manifestat aceste comportamente, cum ai fost sanc ionat de c tre p rin i? • am fost chemat la o discu ie individual i am fost mustrat...............................1 • am fost mustrat în fa a clasei i/sau în fa a consiliului clasei/consiliului profesoral............................................................................................................2 • am primit acas o mustrare scris .......................................................................3 • am fost eliminat de la cursuri pentru o perioad determinat (3-5 zile).............4 • am fost amenin at cu exmatriculare....................................................................5 • am fost amenin at cu corigen a sau repeten ia....................................................6 • am fost pedepsit fizic în coal ...........................................................................7 • am fost mustrat de c tre p rin i..........................................................................8 • am fost pedepsit fizic în familie..........................................................................9 • alte modalit i; care?.........................................................................................10 • nu am fost sanc ionat în nici un fel...................................................................11 29. Dac ai fost sanc ionat de coal , consideri c aceast sanc iune a fost corect ? • Da......................................................................................................................1 • Într-o oarecare m sur .......................................................................................2 • Nu......................................................................................................................3 30. Dac ai fost pedepsit de p rin i, consideri c aceast pedeaps a fost corect ? • Da.......................................................................................................................1 • Într-o oarecare m sur .......................................................................................2 • Nu......................................................................................................................3 Strategii de coping 31. Când întâmpini greut i în via a ta (cineva te love te, te bate, te chinuie, iei note proaste, te cer i cu p rin ii etc), ce faci? 1. Da 2. Nu 1. Plâng 2. M retrag i m ascund 121 3. Sar la b taie 4. Cer ajutor prietenilor 5. Cer ajutor profesorilor, dirigintelui clasei, consilierului colar 6. Caut s m r zbun mai târziu 7. M rog i sper s fie mai bine 8. Încerc s mint, beau sau iau droguri 9. Fug de acas 10. Alte situa ii ; care? Despre sine (alte informa ii) 32. Consideri c e ti b t u , violent, dificil? • Da........................................................................................................................1 • Nu........................................................................................................................2 33. Îmi place…: 1. În foarte mare m sur 2. În mare m sur 3. În mic m sur 4. Deloc 1. s v d filme cu b t i, incendii i crime 2. s fiu într-o ga c de b ie i de cartier 3. s am prieteni 4. s joc pe computer jocuri cu lupte/r zboi 5. s joc fotbal 6. s stau cu prieteni pe strad /lâng bloc 7. s fiu admirat de ceilal i, s impresionez pe al ii 8. s fiu ascultat/ ef/boss 9. s am mai mul i bani 10. s beau alcool 11. s fumez 12. s consum droguri Gustul riscului 34. Care dintre urm toarele afirma ii sunt adev rate sau false, în ceea ce te prive te: 1. 2. 3. Nu tiu / Adev rat Fals Nu-mi dau seama 1. M adaptez u or la schimb rile din via a mea. 2. M feresc s iau obiecte care nu îmi apar in 122 (din coal , din familia proprie), chiar dac am mare nevoie de ele. 3. Obi nuiesc s chiulesc de la ore. 4. Îmi plac jocurile de noroc. 5. Îmi place s îi ochez/s surprind pe ceilal i. 6. Îmi place s încerc lucruri noi. 7. Îmi place s m îmbrac îndr zne , neobi nuit. 35. i se întâmpl …: 1.Foarte 2.Des 3.Rar 4. Foarte 5.Deloc rar des S ac ionezi mai întâi i apoi s regre i c ai f cut-o Maturizare socio-afectiv 36. Care dintre urm toarele afirma ii sunt adev rate sau false, în ceea ce te prive te: 1. Adev rat 2. 3. Nu tiu Fals / Nu-mi dau seama 1. Am sânge rece i sunt st pân pe mine chiar i în situa ii neprev zute i periculoase. 2. Spun fac adesea lucruri pe care le regret mai târziu. 3. Sunt înclinat s dau vina pe al ii pentru gre elile mele. 4. Sunt dominator, îmi place s m afirm în fa a celorlal i. 5. Devin invidios i gelos când al ii au succes. 6. Nu m pot ab ine de a-i r ni pe ceilal i. 7. Îmi pierd u or firea, dar îmi revin repede. 8. Când cineva impune o regul cu care nu sunt de acord, sunt tentat s o încalc. 9. Când îmi ies din fire arunc cu obiectele. 10 . Nu cred c exist vreun motiv s -i love ti pe ceilal i. 11. Când cineva m jigne te , fac i eu la fel. 12. Clocote te sângele în mine când cineva râde de mine. 13. Trebuie s recurg la violen fizic pentru a-mi rezolva problemele. 14. Mi s-a întâmplat s am accese de mânie chiar f r motiv. 123 37. Dup p rerea ta, copiii/tinerii se bat între ei pentru c : 4.Neade 1. Adev rat 2. 3. în foarte Adev rat Adev rat v rat multe cazuri în multe în pu ine cazuri cazuri 1. Sunt violen i 2. Sunt invidio i 3. Vor s par puternici 4. Se simt nedrept i i 5. Sunt provoca i 6. Sunt sub influen a negativ a anturajului sau familiei 38. Elevii sunt uneori violen i fa de profesori pentru c : 1. Adev rat 2. Fals 5. Nu tiu / nu-mi dau seama 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. Unii profesori încearc s î i impun autoritatea cu orice pre . 2. Unii profesori nu sunt suficient de bine preg ti i. 3. Unii profesori nu sunt deschi i la comunicarea cu elevii. 4. Unii profesori nu evalueaz corect rezultatele elevilor. 5. Unii elevi înva s fie agresivi din familie i se comport i la coal la fel, indiferent dac au sau nu au dreptate. 6. Unii elevi înva s fie agresivi în diferite grupuri de prieteni (ga c de cartier, grup de prieteni), indiferent dac au sau nu au dreptate. 39. Este adev rat c : 1. Da 2. Nu 1. Trebuie s - i faci dreptate singur 2. Trebuie s ceri s i se fac dreptate 3. Trebuie s încerci s -l convingi pe cel lalt nu s -l love ti 4. Cine nu tie s bat este fraier 5. B ie ii trebuie s tie s se bat 6. Când te apuc furia trebuie s te ba i 7. Când te apuc furia trebuie s încerci s te st pâne ti 124 Stim de sine 40. Cum crezi c este via a ta? 1. 2. AdeFoarte v rat adev rat 3.Întrucâtva adev rat 4. Pu in 5. Nu adeeste v rat adev rat 1. Viitorul meu pare frumos. 2. M bucur de via mai mult decât majoritatea copiilor. 3. Sunt mul umit de felul în care se desf oar via a mea. 4. Accept lucrurile din via a mea care nu pot fi schimbate. 5. Orice s-ar întâmpla, pot vedea partea pl cut a vie ii. 6. M simt fericit c tr iesc. 7. Via a mea nu prea are sens. 8. Via a mea se desf oar bine. 9. Nu sunt în stare s fac lucrurile a a de bine ca al ii. 10. M simt mai pu in valoros decât al ii. 11. Am încredere în mine 12. M simt singur chiar când nu vreau s fiu. 13. Uneori am impresia c ceva nu e în ordine cu mine. Spaime i frici 41. Am spaime i mi-e fric : 1. s stau singur 2. s v d filme de groaz 3. c voi fi abandonat de p rin i 4. c nu termin coala 5. c nu sunt acceptat de prieteni / colegi 6. c nu m iube te nimeni Valori majore 42. Cum apreciezi importan a celor prezentate în tabelul urm tor? 1. Nu are 2. Pu in 3. imporimporImportant tan tant 1. Prietenia 2. Familia 3. Banii 125 4. Foarte important 4. Iubirea/dragostea 5. Încrederea în propria persoan 6. Încrederea în al ii 7. Dorin a de a înv a, de a fi informat 8. Puterea asupra altora, s st pâne ti, s conduci pe al ii 9. Stilul de via (aventura, riscul) Alte observa ii ale persoanei care aplic interviul: ................................................................................................................………………....... Informa ii privind aplicarea interviului: 1. Data desf ur rii interviului: ...………… 2. Numele i prenumele persoanei care a realizat interviul: ……………........... Pentru ob inerea de informa ii relevante din partea p rin ilor elevilor cu conduite violente v recomand m s desf ura i anchete în familie. În acest scop utiliza i un Ghid de interviu. Acest instrument destinat p rin ilor poate fi aplicat, ca i Chestionarul pentru elev, de c tre profesorul diriginte, alt cadru didactic sau consilierul colar. Ancheta trebuie realizat numai cu p rin ii (ambii sau unul dintre ace tia), f r participarea copiilor. V recomand m s desf ura i ancheta în familie la domiciliul acesteia, mediu favorabil unei comunic ri deschise i ob inerii de informa ii mai detaliate! Vizita la domiciliu în scopul desf ur rii anchetei v va oferi posibilitatea observ rii unor aspecte adiacente informa iilor solicitate prin intermediul celor dou instrumente – al elevului i al p rin ilor – i complet rii imaginii asupra mediului familial i a poten ialelor cauze ale violen ei copiilor. V oferim, mai jos, un model de Ghid pentru ancheta în familie. O parte din întreb rile cuprinse în instrumentul pe baza c ruia ve i realiza ancheta în familie se reg sesc i în Chestionarul aplicat elevilor. Prin aceast repetare a solicit rilor unor informa ii (în cazul celor dou categorii de actori) ve i urm ri un dublu scop: - verificarea – prin compara ie – a obiectivit ii r spunsurilor celor dou categorii de subiec i: p rin i i copii; 126 - completarea unor informa ii pe care unii sau al ii nu au putut / nu au tiut / nu au dorit s le ofere. GHID DE INTERVIU P RIN I AI ELEVILOR CU MANIFEST RI DE VIOLEN Bun ziua! Pe mine m cheam ……… i sunt de la ………….. M aflu aici cu scopul de a discuta cu dv. despre o problem mai delicat referitoare la comportamentul pe care fiul/fiica dv. l-a avut în ultimul timp în coal . V rog s r spunde i sincer la urm toarele întreb ri pe care vi le voi citi eu i s face i referire la mediul familial, la mediul colar în care înva fiul /fiica dv., precum i la comportamentul acestuia /acesteia în coal i în afara acesteia. Trebuie s ti i înc de la început c nu exist r spunsuri corecte sau r spunsuri gre ite, ci doar r spunsuri care se potrivesc situa iei dv. i fiului /fiicei dv. Pentru început v rog s v prezenta i i s îmi spune i câteva informa ii despre dv. [………………………] 1. Statutul intervievatului: 1. Tat l 2. Mama 3. Alt persoan ; cine? ……………………….. 2. Vârsta (în ani împlini i): …………………. Scurt descriere a familiei 3. Tipul familiei: 1. Nuclear /extins 2. Organizat /dezorganizat prin desp r ire, divor , deces al mamei /tat lui 4. P rintele în grija c ruia se afl copilul-subiect al investiga iei, în cazul familiilor dezorganizate. 1. Tat l 2. Mama 3. Alt persoan ; cine? ……………………….. 5. Num rul membrilor familiei (total i separat adul i – copii): ……………………… 6. Statul socio-profesional actual al fiec rui membru al familiei. 1. Tat l 2. Mama 3. Alt /alte persoane 127 7. Istoric al vie ii colare i profesionale a p rin ilor: 1. Nivel de preg tire colar (tat l, mama) 2. Calificare profesional (tat l, mama) 3. Rut profesional (tat l, mama) Stare social a familiei 8. Ocupa ia actual a p rin ilor: 1. Tat l 2. Mama 9. Veniturile familiei: tipuri de venituri curente, alte surse de trai / apreciere subiectiv a nivelului veniturilor. 10. Condi iile de locuit: starea construc iei, spa iu (suprafa a), num rul de camere, dotare cu bunuri de folosin îndelungat , apreciere subiectiv a situa iei locative. 11. Bunuri personale ale membrilor familiei: (îmbr c minte, rechizite pentru copii etc.); apreciere general 12. Condi ii de alimenta ie: surse principale de procurare a alimentelor, calitate / cantitate, apreciere subiectiv a condi iilor de alimenta ie. 13. Starea de s n tate a membrilor familiei (p rin i, copii, al i membri ai gospod riei), modalit i de r spuns la îmboln virea unui membru al familiei, acces la servicii medicale i tratament. 14. Situa ii speciale ale membrilor familiei (deten ie, internare în institu ii de s n tate spital, sanatoriu etc., în prezent sau în antecedente); care dintre membrii familiei sau aflat / se afl în aceste situa ii? Sistemul de rela ii din familie i atitudinea p rin ilor fa subiect al investiga iei de copilul- 15. Rela iile dintre p rin i (în elegere, certuri ocazionale, conflicte grave f r /cu manifest ri de violen ; nu e cazul – familie monoparental /dezorganizat ). 16. Rela iile dintre p rin i i copii (to i copiii care compun fratria). 17. Rela iile dintre p rin i i copilul - subiect al investiga iei (în elegere, certuri ocazionale, conflicte grave cu limbaj inadecvat, cu sau f r manifest ri de violen ). 18. Considera ii ale intervievatului privind: 1. Îngrijirea copilului în familie 2. Aten ia i afec iunea acordat de familie 3. Aten ia i importan a acordat preg tirii colare a copilului 128 Percep ii ale p rin ilor privind importan a educa iei copiilor 19. Beneficii ale colariz rii / ne colariz rii (considera ii ale intervievatului). 20. Modele sociale dezirabile: 1. Inten ii de viitor 2. Percep ii asupra rela iei cauzale nivel de preg tire colar -succes profesional (exemple concrete) 3. Modele de succes Rela ia familiei cu coala i percep ii asupra institu iei colare 21. Importan a acordat men inerii rela iei cu coala (frecven a particip rii la edin ele cu p rin ii, frecven a vizitelor la coal în vederea cunoa terii situa iei colare a copilului etc.). 22. Percep ia asupra mediului colar (educogen, securizant etc.; da, nu; de ce?) 23. Aprecieri privind rela iile dintre elevi (cooperare; competi ie; utilizarea unor expresii jignitoare între elevi referitoare la diferite tr s turi fizice sau psihice, la situa ia socio-economic , la apartenen a etnic sau religioas ; certuri, conflicte; manifest ri de violen , b taie între elevi). 24. Aprecieri privind cauzele manifest rilor de violen ale unor elevi (reac ia unor elevi la impunerea for at a autorit ii de c tre al i elevi; climatul de concuren / competi ie existent în coal ; preluarea unor modele de rela ionare din familie; apartenen a elevilor la diferite grupuri - ga c de cartier, grup de prieteni etc.). 25. Aprecieri privind rela iile dintre cadrele didactice i elevi i atitudinea profesorilor fa de elevi (rela ii adecvate, apropiate; rela ii rezervate, ignorare, neacordarea unei aten ii corespunz toare elevilor; atitudini ironice/sarcastice; evaluare neobiectiv ; jigniri; agresiune nonverbal ; pedepse fizice). 26. Aprecieri privind cauzele unor comportamente inadecvate ale cadrelor didactice fa de elevi (inclusiv comportament discriminatoriu fa de copiii de etnie roma, dac este cazul). 27. Considera ii asupra posibilelor modalit i de implicare ale intervievatului în ameliorarea fenomenului violen ei în coal . Percep ii asupra manifest rilor de violen acestora ale copilului i sanc ion rii 28. Tipul de comportament violent al copilului (se completeaz pe baza informa iilor furnizate de intervievat). 29. Cauze ale manifest rilor de violen în percep ia intervievatului (mediul colar /familial, persoanele care au influen at comportamentul etc.). 129 30. Tipul de sanc iuni aplicate copilului de c tre familie (mustrare, pedepse fizice, alte modalit i; nu a fost sanc ionat). 31. Tipul de sanc iuni aplicate copilului ( i familiei) i institu ia care le-a aplicat ( coala, poli ia), dac este cazul. 32. Aprecieri ale intervievatului privind sanc iunea aplicat copilului ( i familiei) (prea sever , corect , prea blând ), dac este cazul. 33. Reprezent ri privind posibile interven ii (trecute sau viitoare) ale familiei în vederea prevenirii manifest rilor de violen ale copilului. Observa ii ale persoanei care a desf urat ancheta …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… Informa ii privind aplicarea interviului: 1. 2. Data desf ur rii interviului: ...………… Numele i prenumele persoanei care a desf urat ancheta: ………………… .................................................................................................... În cazul în care în procesul de identificare a cauzelor comportamentului violent al elevilor este implicat consilierul colar (eventual din afara colii) sau un cadru didactic care de in pu ine informa ii despre elevul cu comportament violent, ace tia î i pot completa setul de informa ii primare i prin intervievarea profesorilor dirigin i. Interviul cu profesorul diriginte, atunci când este cazul, va constitui primul demers în procesul de identificare a cauzelor conduitei violente la elevi, urmând interviul cu elevul i ancheta în familie. Interviul cu dirigintele se realizeaz cu ajutorul unui Ghid de interviu. Un model de astfel de Ghid v prezent m în continuare. GHID INTERVIU DIRIGIN I Bun ziua! Sunt ……… de la ………….. i m aflu aici cu scopul de a discuta împreun cu dumneavoastr despre problema violen ei în coal . În discu ia noastr v-a ruga s ne referim, în special, la elevul /eleva …….. din clasa la care sunte i /a i fost diriginte. Pentru început v rog s facem prezent rile: a a cum spuneam eu sunt [numele] i sunt [profesia, func ia i locul de munc ] [vârsta] [starea civil ]. Am s v rog i pe 130 dumneavoastr s v prezenta i. [………………] 11. Descrie i succint în ce au constat manifest rile de violen ..........................................…….? în cazul elevului / elevei 12. Care crede i c sunt cauzele care au condus la aceste manifest ri? Au fost generate de mediul familial, colar? Sunt consecin a influen ei grupului de prieteni din coal sau din afara acestuia (apartenen a la „g ti de cartier”) etc.? Argumenta i r spunsul dv. 13. Cum a i încercat s rezolva i aceast situa ie? A i consultat /implicat i al i actori (directorul colii, al i profesori, p rin ii, poli ia, consilierul colar, ISJ etc.) în rezolvarea acesteia? 14. Cum a fost sanc ionat comportamentul elevului /elevei …................................…..? Cum aprecia i sanc iunea aplicat (prea sever , corect , prea „blând ”)? 15. Ce efecte a avut sanc iunea asupra elevului /elevei? Dar asupra colegilor de clas , în general, i în atitudinea lor fa de cel /cea sanc ionat( ) (compasiune, rezerv , izolare etc.)? 16. Cum a reac ionat familia la aceast sanc iune? 17. Au existat tensiuni anterioare în rela ia dv. cu p rin ii elevului /elevei ……..? Dac da, care au fost cauzele? 18. Cum considera i c ar fi putut fi evitate manifest rile de violen ale elevului /elevei …….? Cine ar fi trebuit s se implice (actori, institu ii)? Ce activit i s-ar fi putut organiza pentru prevenirea acestei situa ii ? Ce rol a i fi putut avea dv.? Informa ii privind aplicarea interviului: 1. Data desf ur rii interviului: ...………… 2. Numele i prenumele persoanei care a realizat interviul: …………………... 3.4. Ce activit i pot fi desf urate în scopul amelior rii fenomenului de violen a elevilor generat de factori familiali? Identificarea cauzelor conduitelor violente ale elevilor reprezint numai primul pas în cadrul ac iunilor pe care le desf ura i în scopul amelior rii fenomenului violen ei elevilor. Etapa cea mai important este planificarea, organizarea i desf urarea de activit i cu scop de interven ie, dar i de prevenire a violen ei în coal . Aceste activit i vor fi incluse într-o strategie anti-violen , integrat în planul de dezvoltare a colii. 131 Desf urarea activit ilor trebuie s fie precedate de anumite etape preg titoare: - constituirea la nivelul colii a unei grup de lucru alc tuit din cadre didactice, consilier colar, psiholog, reprezentan i ai p rin ilor i elevilor cu atribu ii în elaborarea strategiei anti-violen a colii, în planificarea, coordonarea, monitorizarea i evaluarea activit ilor specifice; - stabilirea de parteneriate cu institu ii publice, organiza ii nonguvernamentale specializate, reprezentan i ai comunit ii i autorit ilor locale, cu exper i în domeniul educa iei i prevenirii violen ei. 3.4.1. Activit i de prevenire a violen ei elevilor Activit ile de prevenire a violen ei elevilor trebuie s vizeze întreaga comunitate a p rin ilor. Iat câteva exemplu de astfel de activit i: ACTIVIT I ACTORI IMPLICA I • Activit i de informare a p rin ilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi coala în scopul prevenirii violen ei colare i amelior rii rela iilor p rin icopii (consiliere, asisten psihologic , mediere). - Grupul de lucru constituit la nivelul colii. • Identificarea unor p rin i-resurs i implicarea acestora în activit ile de prevenire sau în rezolvarea cazurilor de violen existente. - Grupul de lucru constituit la nivelul colii; • Ini ierea unor programe destinate p rin ilor, cu rol de con tientizare, informare i formare cu privire la dezvoltarea, evolu ia i adaptarea colar a elevilor, integrarea lor socioprofesional . - P rin i. - Grupul de lucru constituit la nivelul colii; - Reprezentan i ai unor institu ii publice i organiza ii nonguvernamentale, exper i în domeniul educa iei i prevenirii violen ei. 132 Exemple de teme pentru activit ile de con tientizare i informare: • Identitatea copilului Drepturile copilului Rolul familiei în asigurarea succesului colar Rezolvarea conflictelor Norme privind regimul de via al copiilor Dificult ile de adaptare colar i cauzele acestora Particularit i ale etapelor de dezvoltare psiho-fiziologic a copilului i adolescentului Deficien ele de comunicare – surs a violen ei Parteneriatul coal – p rin i i efectele acestuia asupra evolu iei colare a copiilor Violen a colar : forme, cauze i modalit i de prevenire Riscurile consumului de droguri Organizarea de dezbateri i lectorate cu p rin ii - Grupul de lucru constituit la nivelul colii; - Reprezentan i ai unor institu ii publice i organiza ii nonguvernamentale, exper i în domeniul educa iei i prevenirii violen ei; Exemple de teme de dezbatere: - Regulamentul colar i adaptarea acestuia la specificul colii (cu implicarea direct a p rin ilor în elaborarea regulamentului de ordine interioar al colii) Familia – surs poten ial a violen ei copiilor Cazuri de copii cu conduite violente Violen a în mass-media - • Organizarea de programe extra colare Exemple de activit i: 133 Activit i artistice (de ex.: Reprezentan i ai poli iei; P rin i. - Grupul de lucru constituit la nivelul colii; - Elevi i p rin i (inclusiv cei cu comportament violent i familiile lor); - organizarea de echipe de teatru – teatru social) Activit i sportive Concursuri pe diferite teme (de ex. concursuri de eseuri i afi e pe tema violen ei) Serb ri colare cu ocazia unor evenimente Întâlniri cu personalit i din diferite domenii (artistic, sportiv etc.) Organizarea de excursii tematice Participare la spectacole Organizarea unei „S pt mâni anti-violen ” - Cadre didactice; - Speciali ti domenii. 3.4.2. Activit i de interven ie în cazurile de violen în diferite a elevilor Iat câteva exemplu de astfel de activit i de interven ie în cazul violen ei elevilor: ACTIVIT I • Acordarea de sprijin familiilor care solicit asisten i orientarea acestora c tre serviciile specializate. - ACTORI IMPLICA I Grupul de lucru constituit la nivelul colii; Consilierul colar. • Colaborarea colii cu familiile elevilor cu poten ial violent sau care au comis acte de violen , în toate etapele procesului de asisten a acestora (informarea, stabilirea unui program comun de interven ie, monitorizarea cazurilor semnalate) Grupul de lucru constituit la nivelul colii; • Organizarea de întâlniri în coal i vizite în familiile elevilor cu manifest ri de violen cu scop de ameliorare - Grupul de lucru constituit la nivelul colii; Speciali ti în domeniul educa iei i prevenirii violen ei. Speciali ti în domeniul 134 /solu ionare a problemelor din familie • Semnalarea de c tre coal a cazurilor de familii cu un comportament violent fa de copii i implicarea în rezolvarea acestora (în cazuri extreme, participarea la procedurile de plasament familial) educa iei i prevenirii violen ei. - Grupul de lucru constituit la nivelul colii; - Reprezentan i ai institu iilor cu responsabilit i în acest domeniu: Autoritatea Tutelar , Autoritatea Na ional pentru Protec ia Copilului i Adop ie, Consiliile Jude ene pentru protec ia copilului, Direc ia General de Asisten Social i Protec ia Copilului, poli ie. 3.5. Din experien a colilor pilot i a altor unit i de înv mânt La nivelul celor dou unit i de înv mânt pilot selectate în cadrul proiectului Strategii de prevenire i combatere a fenomenelor de violen la nivelul institu iilor colare au fost organizate o serie de activit i cu p rin ii dintre cele enumerate mai sus. Red m mai jos câteva exemple concrete de activit i desf urate în cele dou coli pilot, dar i în alte unit i de înv mânt. Activit i de con tientizare i informare a p rin ilor Tema: De ce sunt copiii no tri violen i? Cauze i solu ii posibile24 Obiective 24 La sfâr itul sesiunii de informare /formare p rin ii vor avea capacitatea: 1. s men ioneze principalele categorii de cauze ale violen ei elevilor; 2. s analizeze dintr-o perspectiv multipl situa ii concrete Extras din Modul de formare prezentat în cadrul colilor pilot, autor Magda Balica, cercet tor ISE. 135 Durata Formator Desf urarea activit ii Discu ii de manifestare a violen ei copiilor în coal i în familie; 3. s formuleze posibile solu ii de prevenire i rezolvare a cazurilor de violen , în care rolul p rin ilor s fie explicit. 120 de minute Expert în domeniul educa iei 1. Sunt prezentate informa ii generale asupra violen ei în coal : tendin e ale fenomenului în noul context social i al schimb rilor intervenite la nivelul mediului colar, accentuarea i diversificarea formelor de violen în coal . 2. Se pune în discu ie tema: De ce sunt oamenii violen i? Participan ii sunt încuraja i s exprime r spunsuri scurte i cât mai multe posibile. Fiecare r spuns este notat de c tre moderator pe un post-it care este afi at pe flipchart. 3. Moderatorul prezint o plan de flipchart cu un tabel care prezint mai multe categorii de cauze: individuale, familiale, de mediu social i cultural. Adreseaz participan ilor rug mintea ca post-it-rile s fie lipite în c su ele corespunz toare. 4. Se lanseaz tema: Surse ale violen ei în familie. Se supun aten iei participan ilor studii de caz ale unor elevi cu comportament violent datorat: comportamentului violent al p rin ilor, condi iilor materiale precare din familie, nivelului redus de educa ie; supraprotec iei copilului i oferirii de facilit i mult peste un nivel acceptat; lipsei de comunicare în familie. Se dezbat studiile de caz prezentate. 5. Se pune în discu ie tema: Modalit i de implicare a p rin ilor în activit i de prevenire i rezolvare a comportamentelor violente în coal . Participan ii se împart în grupe de câte 4-5 persoane. Fiecare grup are sarcina de a imagina un mod concret de implicare a p rin ilor într-o strategie de preven ie a violen ei în coal . Fiecare grup are sarcina de a dezbate i de a identifica o list de activit i concrete care ar putea fi întreprinse la nivelul colii în vederea diminu rii i prevenirii situa iilor de violen . Fiecare dintre grupuri î i va prezenta propunerile. Acestea vor fi transmise consiliului de administra ie al colii pentru a fi utilizate la elaborarea unei posibile strategii de prevenire a violen ei în coal . • Care cauze ale violen ei sunt mai importante i de ce? • Care dintre cauze ac ioneaz cel mai mult în cazul 136 • • • • violen ei elevilor? Ce cauze au ac ionat în studiile de caz prezentate? Varietatea formelor de violen manifestate de elevi. Rela ia între formele de manifestare ale violen ei i cauzele care le-au generat. Cum ar putea fi atra i s participe la activit ile colii i p rin ii copiilor care au comportamente violente sau cei care nu obi nuiesc s vin pe la coal ? Ce ar trebui întreprins astfel încât p rin ii s poat avea un cuvânt mai important de spus la nivelul colii în ceea ce prive te oferta educa ional a colii? Tema: Identitatea copilului. Cine sunt i cum devin copiii no tri ?25 Obiectivul Durata Formator Desf urarea activit ii 25 1. Con tientizarea importan ei unui mediu familial i a unor atitudini echilibrate fa de copil pentru buna dezvoltare a copilului, succesul s u colar i prevenirea conduitelor violente. 120 de minute Expert în domeniul educa iei 1. Se pune în discu ie tema: Personalit ile p rin ilor. Se prezint un studiu de caz i se dezbat probleme privind: climatul familial i rela iile dintre adult-adult i adultcopil; modelul de comunicare dintre membrii familiei; sursele de autoritate i afectivitate; stabilitatea i securitatea emo ional . 2. Se dezbate tema: Stima de sine - sursele de formare i consolidare a stimei de sine la copil (p rin ii, profesorii, prietenii, colegii de clas ). Se lucreaz pe grupuri i se prezint rezultatele activit ilor de grup. 3. Scara personal . Exerci iu în perechi în cadrul c ruia p rin ii trebuie s - i evalueze copiii pe baza urm toarelor întreb ri lansate de formator: unde se afl copilul meu acum? (din punct de vedere intelectual, afectiv, aspira ional, al resurselor); unde vrea s ajung ? ce pa i trebuie s parcurg pentru aceasta? 4. Cum înva copilul nostru? Se prezint studii de caz i se dezbat în grup urm toarele modalit i: înv area prin impuls; înv area prin condi ionare; înv area prin contracondi ionare /desensibilizare; înv area prin identificare. Extras din Modul de formare prezentat în cadrul colilor pilot, autor Mihaela Chiru, cercet tor ISE. 137 Discu ii 5. Obliga iile copilului. Dezbatere în grup privind: temele pentru acas , rela iile de bun vecin tate, ritualuri la diferite vârste, pl cerea conformismului i a originalit ii 6. Alegerea prietenilor. Dezbatere de grup privind urm toarele criterii de alegere: prin asem nare, prin completare, prin opozi ie. • Ac iuni i atitudini ale p rin ilor care pot fi d un toare în anumite condi ii: amenin area c îl vor p r si pe copil dac nu se conformeaz ; inducerea sentimentului de vinov ie în locul celui de responsabilitate; inducerea sentimentului de neputin . • Modalit i de îmbun t ire a stimei de sine. • Formule de înv are care asigur succesul. Cum s maximiz m stilul de înv are al copilului nostru? • Sugestii pentru îndrumarea temelor de acas • Rolul p rin ilor în alegerea grupului de prieteni ai copilului. Implicare a p rin ilor în rezolvarea unor probleme privind violen a Problema: Manifestarea unor cazuri de violen fizic i verbal generate de intrarea în coal a unor persoane str ine (tineri din vecin tatea colii apar inând unor „g ti” din cartier). Actorii care au sesizat problema p rin ilor: Elevi ai colii Etapele interven iei: - Informarea de c tre p rin ii sesiza i de elevi la Comitetul de p rin i; - Dezbaterea problemei în cadrul Comitetului de p rin i; - Constituirea unui grup de p rin i în vederea solu ion rii problemei; - Analiza în cadrul grupului a cauzelor care au generat problema; - Identificarea unor alternative de solu ii; - Prezentarea inventarului de solu ii grupului de lucru anti-violen de la nivelul colii; - Dezbaterea în grupul de lucru de la nivelul colii a solu iilor identificate i re inerea celor care întrunesc acordul majorit ii; - Punerea în aplicare a solu iilor re inute: noi proceduri de acces în coal legitima ie de elev cu fotografie, închiderea unor c i de acces secundare, restric ionarea p r sirii colii de c tre elevi în anumite intervale orare, 138 cre terea gradului de supraveghere din partea cadrului didactic i elevului de serviciu, cre terea num rului personalului de paz pe parcursul programului, intensificarea activit ii poli iei de proximitate. Efecte ale interven iilor - Dispari ia cazurilor de violen generate de accesul unor persoane str ine în coal . Activit i de interven ie în cazuri de violen a elevilor Problema: Elev cu manifest ri de violen în rela iile cu cadrele didactice i cu ceilal i elevi i nivel sc zut al rezultatelor colare. Actorii care au sesizat: Cadre didactice i elevi ai colii Etapele interven iei: - Contactarea de c tre directorul colii a unor speciali ti în domeniu; - Identificare de c tre ace tia, prin instrumente specifice, a cauzelor violen ei în cazul elevului respectiv: - Ghid de interviu pentru diriginte aplicat de specialist; - Chestionar pentru elev – aplicat de specialist; - Anchet în familie desf urat de specialist i dirigintele clasei. - Analiza, în cadrul unui grup constituit din specialistul în domeniu, directorul colii, dirigintele clasei, alte cadre didactice (pe baza informaiilor ob inute cu ajutorul instrumentelor aplicate), a cauzelor comportamentului violent al elevului. Cauzele identificate vizeaz un mediu familial dominat de violen între p rin i, agresiuni fizice asupra copilului, climat socio-afectiv insecurizant, condi ii materiale precare ale familiei, condi ii necorespunz toare de locuire; - Identificarea unor alternative de solu ii ; - Prezentarea cauzelor i a alternativelor de solu ii identificate în cadrul Consiliului Profesoral i re inerea celor fezabile din perspectiva posibilit ii de interven ie a colii; - Punerea în aplicare a solu iilor re inute: revizuirea atitudinii cadrelor didactice fa de elev, constituirea unui grup de elevi din clas care s -l sprijine pe elev în rezolvarea temelor, interven ii la autorit ile locale pentru acordarea de facilit i pentru copil, asistarea familiei în scopul amelior rii rela iilor între parteneri i între ace tia i copil (ajutor specializat din partea unor speciali ti în domeniu, reprezentan i ai unui ONG). 139 Efecte ale interven iilor - Ameliorarea comportamentului elevului, a rezultatelor colare i a st rii psihice a acestuia, schimb ri pozitive în atitudinea p rin ilor fa de elev i în atitudinile cadrelor didactice i ale colegilor de clas . Concluzii • • • În vederea prevenirii sau interven iei în cazuri de violen pute i desf ura activit i multiple, adaptate specificului mediului colar, frecven ei situa iilor de violen , formelor de manifestare i cauzelor care le-au generat. În derularea acestor activit i trebuie implicate toate categoriile de actori ai colii – cadre didactice, p rin i, elevi. În cazul anumitor activit i specifice sau pentru care coala nu dispune de resursele necesare, pute i face apel la speciali ti, s încheia i parteneriate cu institu ii publice i organiza ii non-guvernamentale cu atribu ii /preocup ri în domeniu, cu reprezentan i ai comunit ii i autorit ilor locale, cu reprezentan i ai poli iei. 140 4. Violen a profesorilor 4.1. Considera ii generale A vorbi despre violen a profesorilor nu e tocmai comod. i asta pentru c misiunea de profesor este una special . Oricâte argumente am avea s tran m aceast problem cu distan i realism, nu putem s uit m ce au însemnat profesorii no tri pentru fiecare dintre noi. Cu to ii p str m în memorie imaginea unui dasc l care a însemnat mult pentru devenirea noastr . i fiecare dintre noi ne amintim un profesor f r de care probabil ast zi am fi fost în alt parte i ne-am fi ocupat probabil cu alte lucruri. Apoi, ca în orice problem pe care dorim s o trat m, generaliz rile ne fac s fim inju ti cu cei care nu se încadreaz în regul . În experien a noastr de cercetare cu privire la problema violen ei în coal am întâlnit dasc li dedica i, sensibili i deschi i în a ne fi parteneri în în elegerea acestui fenomen. Mul i dintre ei ne-au declarat sincer c ar dori s tie mai multe despre violen i caut , ca i noi aici, solu ii de prevenire i combatere a comportamentelor violente, oriunde s-ar întâmpla ele: în coal , în familie, în afara colii. Ca i autorii acestui ghid, mul i profesori se simt responsabili pentru prevenirea fenomenelor de violen i î i doresc o lume mai pu in înc rcat de tensiuni i agresivitate. i totu i, violen a profesorilor fa de elevi este un fenomen real. În cazuri izolate ea se manifest prin agresiune fizic . Iar un astfel de comportament nu poate fi considerat decât inadmisibil. R mâne totu i deschis problema identific rii i raport rii acestor cazuri, dar i a modului în care sunt sanc ionate. Statutul Cadrului Didactic, dar i regulamentele colare prev d unele aspecte legate de comportamentul neadecvat al profesorilor, dar acestea nu statueaz sanc iuni clare în asemenea situa ii. Mutarea unui cadru didactic de la o coal la alta, de pild , nu reprezint o solu ie. Gradul de toleran al actorilor implica i în asemenea situa ii (elevii victim , p rin ii acestora, directorii i inspectorii) ar trebui poate s fie mult mai sc zut decât am constatat uneori prin cercetare. Dac de cele mai multe ori agresiunea fizic a unor profesori poate fi identificat relativ u or, deoarece este vizibil i demonstrabil , violen a de tip psihologic deschide îns un spa iu mult mai larg de discu ie. F r a minimiza gravitatea unor acte de violen fizic ale profesorilor în raport cu traumele sau efectele psihologice pe care le produce aceasta asupra elevilor, ne întreb m îns dac putem evalua cu aceea i m sur violen a manifestat sub alte forme: verbal , emo ional , atitudinal . Plecând de aici, situa iile 141 particulare, modul specific de rela ionare între elevi i profesori, contextul comunic rii i scopurile ei, sunt elemente ale unei ecua ii complexe prin prisma c reia ar trebui s evalu m gravitatea comportamentelor profesorilor. De pild , este extrem de dificil s evalu m impactul unor expresii ironice ale unui profesor asupra elevilor, dac nu în elegem contextul în care s-a produs ironia i tipul de rela ie existent între profesor i elevul ironizat. Unii profesori ne spuneau c ironia poate fi o metod eficient de comunicare cu elevii, dar nu vom ti cu siguran dac o astfel de atitudine are acelea i efecte asupra fiec ruia dintre elevii unei clase. Pentru unii elevi ar putea s însemne un gest de simpatie, în timp ce pentru al ii ar putea reprezenta doar un semn de profund dispre , cu efecte negative asupra imaginii de sine. Prin urmare, v propunem ca tot ceea ce vom trata în continuare cu privire la comportamentele violente ale profesorilor fa de elevi, s stea sub semnul dorin ei noastre de a în elege i de a reflecta mai profund asupra comportamentelor noastre ca dasc li în raport cu elevii no tri. i mai ales, s nu uit m c fiecare elev este o individualitate specific , care poate avea propriul mod subiectiv de a se raporta la mesajele noastre verbale, nonverbale sau atitudinale. 4.2. Este mediul colar context generator de violen ? Rezultate ale cercet rii F r a minimaliza factorii de mediu familial sau social, studiul privind violen a în coal ne-a oferit o serie de concluzii care sus in ipoteza c mediul colar poate furniza numeroase surse pentru dezvoltarea comportamentelor violente ale elevilor. Conform unor cercet ri recente, sursele de violen provin din situa ii ca: - neadaptarea colii la nevoile i specificul noilor genera ii; - perpetuarea rela iilor de dependen i subordonare a elevilor fa de profesori; - preponderen a comunic rii profesor-elev i oportunit ile limitate ale elevilor de a comunica între ei în procesul de înv are; - atitudini de ignorare sau dispre ale profesorilor fa de elevi, care conduc la diminuarea încrederii în sine a elevilor; - evaluare neobiectiv , etichetarea, inducerea sindromului e ecului colar; - abuzul de m suri disciplinare, sanc iuni inegale sau pedepse. 142 Adesea, se fac referiri la conflictul dintre cele dou tipuri de cultur , valori i practici uzitate în mediul colar - cultura elevilor versus cultura profesorilor- i la decalajul între a tept rile elevilor i practica colar curent . Elevii a teapt o rela ie bazat pe negociere, independen , pragmatism, ini iativ i empatie în raport cu profesorii lor, în timp ce cadrele didactice î i doresc o rela ie de dependen , control, autoritate i conformism. Majoritatea cadrelor didactice trateaz violen a colar ca fiind determinat fie de factori individuali – „este un elev-problem ”-, fie de familia elevului - „are probleme acas !”-, sau de societate, în general – „ coala reproduce violen a societal ”. Pentru a în elege mai bine diferen ele de opinie între diver i actori colari, v propunem spre analiz urm toarele perspective care au rezultat din cercetarea noastr . Analiza i cu aten ie opiniile diver ilor actori colari cu privire la cauzele comportamentelor violente din mediul colar. În analiza dumneavoastr încerca i s r spunde i la urm toarele întreb ri: Exist opinii comune ale actorilor colii? Care sunt acestea? Ce anume v-a atras aten ia? Cum explica i eventualele diferen e între opiniile adul ilor i cele ale elevilor? Pe baza chestionarului sugerat în prima parte a acestui ghid, încerca i s identifica i opiniile diver ilor actori din coala dumneavoastr . Compara i rezultatele investiga iei dumneavoastr la nivelul colii cu opiniile rezultate din studiul realizat la nivel na ional. 143 T A - - - - - % & ' & - ! " " & ( # $ A - ) & + , - * & # & ) $ - % - " - % - - $ 144 4.3. Despre violen a profesorilor Înainte de a întreprinde orice demers de identificare i monitorizare a fenomenelor de violen a profesorilor fa de elevi, trebuie s fim con tien i c o singur opinie sau o reclama ie anonim nu ne va spune tot adev rul. Opiniile diver ilor actori inmplica i este extrem de util , dac lu m în considerare faptul c violen a este pân la urm o stare subiectiv a celor care o exercit sau o resimt. A a cum se preciza într-o analiz recent despre violen a în mediul colar26, „a califica un fapt ca violent înseamn , în esen , a emite o judecat de valoare asupra acelui fapt [...] Ceea ce este resim it ca violen de un elev de la o anumit coal poate trece neobservat în ochii elevilor de la alt coal ”. Pentru a în elege mai clar diferen ele de percep ie asupra a ceea ce înseamn comportamente inadecvate ale profesorilor fa de elevi, v propunem aici o compara ie între declara iile directorilor i cele ale elevilor. F r a judeca cine are dreptate, s vedem ce ne spun statisticile! Frecven a comportamentelor neadecvate ale profesorilor fa de elevi În cercetarea noastr realizat pe un e antion de peste 1200 de directori, 30% dintre ace tia au declarat c în colile lor exist cazuri de comportament neadecvat al profesorilor fa de elevi. Totu i, atunci când au fost solicita i s men ioneze în mod concret astfel de situa ii, ace tia au fost mai re inu i. Propor ia directorilor care au semnalat c în coala lor se manifest o form sau alta de comportament neadecvat al profesorilor este mult mai redus , ea situânduse de fiecare dat sub 4% (fig. ). Fig. 1 Opiniile directorilor 0% 1% 2% 3% 4% Atitudini ironice/sarcastice Ignorare/neacordare de atentie Agresiune nonverbala Evaluare neobiectiva Excludere de la ore Injurii, jigniri Lovire, pedepse fizice 26 S l v stru Dorina, Violen a în mediul colar. În: Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violen a. Aspecte psihosociale, Ia i, Editura Polirom, 2003. 145 Investiga ia în rândul elevilor a adus la lumin opinii mult mai nuan ate. Propor ia elevilor care declar c astfel de comportamente neadecvate ale profesorilor se manifest cu o frecven ridicat atinge chiar peste 20% (în cazul afirma iei: „Se întâmpl ca profesorii s ne ne insulte, s ne umileasc prin expresii neadecvate, s ne ironizeze”). Fig. 2. Opiniile elevilor: se întâmpl ca... ...profesorii sa recurga la pedepse fizice. ...profesorii sa ne insulte, sa ne umileasca prin expresii neadecvate, sa ne ironizeze. ...sa fiu sanctionat daca pun profesorilor întrebari neasteptate sau incomode. ...profesorii sa ma pedepseasca atunci când nu am stiut lectia/nu am rezolvat o problema etc 0% DES 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100 % RAR DELOC NU STIU NU RASPUND Analiza i cu aten ie graficele de mai sus. Cum aprecia i rezultatele prezentate? În analiza dumneavoastr încerca i s r spunde i la urm toarele întreb ri: Ce putem spune despre fenomenul de violen a profesorilor în coal , dac lu m în considerare declara iile directorilor cuprin i în cercetare? Ce putem spune despre fenomenul de violen a profesorilor în coal , dac lu m în considerare declara iile elevilor cuprin i în cercetare? Ce anume v-a atras aten ia? Cum explica i eventualele diferen e între opiniile directorilor i cele ale elevilor? Cum crede i c ar putea fi interpretate r sunsurile elevilor de tipul „nu tiu” sau „nu raspund”? Dac dori i s afla i situa ia din coala dumneavoastr cu privire la comportamentele neadecvate ale profesorilor, pute i utiliza instrumentele propuse în prima parte a acestui ghid, atât chestionarul adresat elevilor, cât i ghidurile de interviu. Probabil, rezultatele ob inute de fiecare coal prin aplicarea acestor instrumente pot fi foarte diferite. Pute i constata, de pild , c în 146 coala dumneavoastr nici un elev nu semnaleaz vreun caz de agresiune fizic a profesorilor, dup cum ponderea unor astfel de cazuri ar putea fi mult mai ridicat decât am fi b nuit. Este important îns s monitoriz m aceste situa ii pentru a preveni înainte ca aceste fenomene s se produc sau pentru a g si cele mai bune c i de rezolvare, atunci când acestea s-au produs deja. 4.4. Care sunt situa iile pe care elevii le resimt ca surse de tensiune în clas ? O abordare de tip preventiv asupra violen ei în coal presupune, a a cum am v zut i în prima parte a acestui ghid, identificarea i monitorizarea permanent a posibileleor surse de tensiune în mediul colar. Pentru a identifica în ce m sur exist astfel de tensiuni în raport cu comportamentul profesorilor, putem avea în vedere o serie de surse posibile. În cele ce urmeaz , prezent m cîteva dintre acestea. Lista nu este exhaustiv , dup cum, la fel de bine, pute i constata c unele surse nu sunt relevante pentru situa ia colii dumneavoastr . • • • • • Surse de tensiune în clas • • • • • • 147 Agresiunea fizic a profesorilor fa de elevi Agresiunea non-verbal Lipsa de transparen în evaluarea elevilor Utilizarea notei ca sanc iune a unor comportamente neadecvate ale elevilor Atitudini discriminative i marginalizarea unora dintre elevi în activitatea la clas Modul neatractiv i nonparticipativ de a organiza înv area Lipsa de încurajare a ini iativelor personale ale elevilor în înv are Încurajarea competi iei între elevi i mai pu in a comunic rii i cooper rii; Inducerea sentimentului de e ec, prin supraaglomerarea sarcinilor de înv are i neacordare de sprijin individualizat din partea profesorilor Atitudinea de control a înv rii i nu de sprijin i facilitare Distan a în comunicarea cu elevii În continuare vom descrie câteva ipostaze ale surselor de tensiune induse de comportamentul profesorilor a a cum au reie it din cercetarea noastr , încercând s argument m importan a acestora i s oferim câteva sugestii de identificare, monitorizare, prevenire sau ameliorare. • Agresiunea fizic a profesorilor fa de elevi A a cum am v zut în cele de mai sus, de i în cazuri izolate, violen a fizic a profesorilor poate fi o realitate în unele coli. Cel pu in câteva întreb ri importante ne vin în minte atunci când ne gândim la o astfel de problem : • • • • Cum identific m aceste cazuri? Cum analiz m contextul i gravitatea acestora? Cum sanc ion m astfel de comportamente? Cum prevenim ca astfel de comportamente s întâmple în coala noastr ? nu se Statutul Cadrului Didactic, dar i regulamentele colare prev d unele aspecte legate de comportamentul neadecvat al profesorilor. De i legea privind Statutul Cadrului Didactic (legea nr.128/1997) men ioneaz o serie de comportamente care contravin demnit ii func iei didactice, acestea nu includ explicit i situa iile de violen asupra elevilor. Aceste activit i sunt: a) prestarea de c tre cadrul didactic a oric rei activit i comerciale în incinta unit ii de înv mânt sau în zona limitrof ; b) comer ul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale; c) practicarea, în public, a unor activit i cu component lubric sau altele care implic exhibarea, în manier obscen , a corpului. În Capitolul II, Titlul VI este prezentat r spunderea disciplinar i material a personalului didactic, didactic auxiliar, a personalului de conducere, de îndrumare i de control. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum i cel de conducere, de îndrumare i de control din înv mânt r spund disciplinar pentru înc lcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de munc , precum i pentru înc lcarea normelor de comportare care d uneaz interesului înv mântului i prestigiului institu iei (conform art. 115). 148 Sanc iunile disciplinare aplicabile cadrelor didactice Art. 116 a) observa ie scris ; b) avertisment; c) diminuarea salariului de baz , cumulat, când este cazul, cu indemniza ia de conducere, de îndrumare i de control, cu pân la 15%, pe o perioad de 1-6 luni; d) suspendarea, pe o perioad de pân la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare sau pentru ob inerea gradelor didactice ori a unei func ii de conducere, de îndrumare i de control; e) destituirea din func ia de conducere, de îndrumare i de control din înv mânt; f) desfacerea disciplinar a contractului de munc . Regulamentul de organizare i func ionare a unit ilor de înv mânt preuniversitar, aprobat prin Ordinul M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005, reglementeaz o serie de comportamente dezirabile sau interzise cadrelor didactice în spa iul colar. Capitolul VII, art. 84 (3) Personalul din înv mânt trebuie s aib o inut moral demn , în concordan cu valorile educa ionale pe care le transmite elevilor, o vestimenta ie decent i un comportament responsabil. (4) Personalul din înv mânt are obliga ia s sesizeze, la nevoie, institu iile publice de asisten social /educa ional specializat , Direc ia de protec ie a copilului, în leg tur cu aspecte care afecteaz demnitatea, integritatea fizic i psihic a elevului/copilului. (5) Personalul din înv mânt trebuie s dovedeasc respect i considera ie în rela iile cu elevii, p rin ii/reprezentan ii legali ai acestora. (6) Personalului din înv mânt îi este interzis s desf oare ac iuni de natur s afecteze imaginea public a elevului, via a intim , privat i familial a acestuia. (7) Personalului din înv mânt îi este interzis aplicarea de pedepse corporale, precum i agresarea verbal sau fizic a elevilor i/sau a colegilor. (8) Se interzice personalului didactic s condi ioneze evaluarea elevilor sau calitatea presta iei didactice la clas de ob inerea oric rui tip de avantaje, de la elevi sau de la p rin ii/apar in torii/reprezentan ii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sanc ioneaz cu excluderea din înv mânt. 149 Dup cum putem observa, în afara alineatului (8) referitor la ob inerea unor avantaje de la elevi sau p rin i, nu exist o rela ie explicit între un anumit tip de comportament neadecvat al profesorului i sanc iunea ce urmeaz a fi aplicat . Mai mult, regulamentul nu precizeaz care sunt atitudinile de natur pedagogic mai pu in dezirabile în spa iul colar. Nici profesorii i nici directorii, elevii sau p rin ii nu cunosc exact care sunt sanc iunile în asemenea cazuri. De obicei, în raport cu gravitatea faptelor, astfel de situa ii sunt de competen a Consiliul Profesoral, a Inspectoratului colar sau chiar a Poli iei. Probabil, este necesar reglementarea mai clar a acestor comportamente i informarea profesorilor, elevilor, p rin ilor asupra drepturilor pe care le au, dar i a procedurilor prin care pot reclama. Totu i, cercet rile noastre au eviden iat faptul c atât elevii, cât i p rin ii au dificult i în a g si modul sau destinatarul potrivit pentru a reclama astfel de comportamente. De asemenea, am constatat faptul c nivelul de toleran al actorilor implica i în asemenea situa ii (elevii victim , p rin ii acestora, directorii i inspectorii) ar trebui poate s fie mult mai sc zut decât am constatat uneori prin cercetare. P rin ii nu ar trebui s r mân indiferen i la astfel de situa ii, dar nici încercarea de a- i face singuri dreptate nu reprezint o solu ie. Nu vom insista aici asupra sistemului de sanc ionare care implic m suri la nivel de legisla ie, dar pentru a ne asigura c astfel de comportamente sunt identificate sau prevenite la timp în coala noastr , am putea r spunde la urm toarele întreb ri: - - - P rin ii, profesorii i elevii din coala noastr sunt con tien i c agresiunea fizic asupra elevilor, oricât de grav sau mai pu in grav ar fi aceasta, reprezint înc lcarea unui drept fundamental al copilului i trebuie sanc ionat ? P rin ii, profesorii i elevii din coala noastr tiu unde s se adreseze atunci când constat astfel de cazuri? Elevii i p rin ii sunt încuraja i s reclame astfel de situa ii, în condi iile în care doresc s î i protejeze identitatea? Care este pozi ia comunit ii colare din care facem parte (elevi, profesori, p rin i, al i membri ai comunit ii) fa de astfel de comportamente? Ce oportunit i de împ rt ire a acestor opinii am organizat la nivelul colii noastre? Încerca i s r spunde i la aceste întreb ri, organizând o serie de activit i comune cu profesori, elevi, p rin i, reprezentan i ai inspectoratelor colare, în cadrul c rora s dezbate i aceste subiecte. Include i concluziile acestor dezbateri în regulamentul colar la nivelul colii i formula i obiective i activit i relative la 150 aceast problem , pe care s le cuprinde i în strategia de prevenire a violen ei în coala dumneavoastr . Agresiunea verbal fa de elevi De i am putea fi tenta i s credem c nimic nu e mai grav decât comportamentul agresiv fizic, nu vom ti niciodat care este impactul mesajelor verbale pe care le transmitem elevilor. Uneori, mesajele ironice, tonul ridicat, injuriile, jignirile sau insultele pot afecta chiar mai profund personalitatea în devenire a elevilor no tri. Dealtfel, elevii din lotul nostru de investiga ie considerau acest tip de comportament al profesorilor ca fiind cea mai frecvent form de agresiune. i în acest caz, monitorizarea acestor tipuri de agresiune ridic o serie de dificult i comune cu cele men ionate în cazul agresiunilor fizice. Aplicarea unui chestionar adresat elevilor (prezentat în capitolul 1 al acestui ghid) sub titlul anonimatului sau o discu ie deschis cu ace tia în orele de dirigen ie pot oferi elemente importante pentru identificarea cazurilor de violen verbal a profesorilor. În unele coli, exist o urn destinat elevilor în care pot s depun sub titlu de anonimat orice semnalare a unor comportamente neadecvate ale cadrelor didactice. Consiliul Elevilor sau Avocatul elevilor – constituite ca structuri de reprezentare a elevilor la nivelul consiliului profesoral - pot avea, de asemenea, un rol în identificarea i monitorizarea situa iilor de violen a profesorilor asupra elevilor. Agresiunea non-verbal a profesorilor Dac agresiunile de tip fizic sau verbal sunt observabile i relativ u or de identificat i demonstrat, atunci când vorbim despre agresiuni de tip non-verbal atingem acele aspecte mai subtile, mai pu in con tientizate i mai greu de monitorizat ale comunic rii profesori-elevi. O analiz mai complex asupra comunic rii didactice i a ipostazelor acesteia g sim îns într-un subcapitol special destinat acestui subiect în acest ghid (vezi capitolul Comunicarea didactic ). Lipsa de transparen în evaluarea elevilor F r îndoial , orice proces de evaluare poate induce celui evaluat un grad mai sc zut sau mai ridicat de disconfort. Nim nui nu-i place s fie observat, chestionat, analizat, raportat la standarde, m surat, notat, calificat. 151 Pornind de la acest fapt, teoriile moderne în evaluarea educa ional au încercat schimbarea paradigmelor evalu rilor de tip sumativ i nonparticipativ, în favoarea unei evalu ri de tip continuu i participativ. Bazat pe progresul individual, transparent i cu o participare cât mai activ a elevilor în procesul de evaluare, abordarea participativ pare a avea calitatea de a reduce i posibilele surse de tensiune între elevi i profesor în procesul evalu rii. De i noul curriculum-ul adoptat la nivel na ional a presupus i schimb ri ale paradigmei proceselor de evaluare, totu i, la nivelul curriculum-lui implementat actorii educa ionali resimt înc evaluarea ca pe o surs important de stres. Paradigme ale evalu rii Evaluare non-participativ Evaluare participativ Referin a... raportare la norm raportare la performan e individuale anterioare model de raportare... soldate cu notarea pe o scal ierarhic sugestii de dezvoltare Actori... realizat exclusiv de c tre profesor participarea activ a elevului Orientare... progrese anterioare poten ial pentru viitor O serie de întreb ri importante pot deveni subiecte de reflec ie pentru cercurile metodologice ale profesorilor sau ale viitoarelor programe de formare care ar putea fi cuprinse în strategia de dezvoltare profesional a cadrelor didactice din coala dumneavoastr : - Cum s-ar putea diminua diferen ele de percep ie privind modul în care se realizeaz evaluarea înv rii elevilor? În ce mod ar putea fi implica i elevii în procesul de evaluare astfel încât acesta s nu mai reprezinte o surs de tensiune sau de conflict între elevi i profesori? 152 - Cum ar putea fi utilizat evaluarea pentru a regla comportamentul neadecvat sau violent al elevilor i nu doar pentru a sanc iona sau blama astfel de comportamente? Sunt profesorii con tien i de riscurile i consecin ele unui anumit mod de evaluare sau sanc iune a unor comportamente ale elevilor? Este important ca elevii s tie de la început ce a tepta i de la ei, care este nivelul de performan , care sunt criteriile de evaluare. Astfel, nivelul motiva iei i al efortului lor va fi mai adaptat atunci când tiu clar unde trebuie s ajung . Implica i elevii în stabilirea obiectivelor i a criteriilor de evaluare. i le vor asuma mai u or i vor fi mai motiva i, atunci când tiu c au participat la planificarea performan elor a teptate. Utilizarea notei - ca sanc iune a unor comportamente neadecvate ale elevilor Nu rareori, o not mic la o anumit disciplin , reprezint solu ia pe care profesorii o aplic pentru a sanc iona anumite comportamente neadecvate ale elevilor. Nu putem ti cu siguran dac o astfel de solu ie are eficien pe termen scurt, dar în mod sigur nu îl va determina pe elev s î i autoevalueze profund comportamentul. Probabil o comunicare mai eficient cu elevul, dar i disponibilitatea profesorului de a în elege i de a sprijini elevul în a- i corija comportamentul ar putea fi solu ii cu efecte pozitive mai profunde i pe termen mai lung. Atunci când evalua i drept negativ o atitudine, atunci când vi se pare nepotrivit un cuvânt sau o expresie a unui elev, atunci când cineva v anun c un eveniment violent s-a petrecut: • • • • 153 acorda i prezum ia de nevinov ie, pân când ave i toate probele, toate punctele de vedere, inclusiv a celor implica i direct; nu aplica i o sanc iune înainte de a în elege argumentele celui care a înc lcat regula; încerca i s identifica i cauzele i s nu judeca i imediat numai dup efecte; asculta i opinia elevilor i a celor în cauz atunci când stabili i o sanc iune. Atitudini discriminative i marginalizarea unora dintre elevi în activitatea la clas Cercet rile realizate în raport cu fenomenul discrimin rii în educa ie (de exemplu discrimin rile etnice, discrimin rile de gen sau discrimin rile pe baza statutului socio-economic al familie) au ar tat c cele mai multe dintre ac iunile pedagogice care conduc la discriminarea unor elevi se produc mai pu in con tient i de multe ori neinten ionat de c tre profesori. Totu i, elevii în cauz pot resim i efectele unor asemenea atitudini cu mult mai profund decât am putea s ne imagin m. Incon tient, fiecare profesor are preferin e sau antipatii fa de anumi i elevi. Primul pas este s devenim constien i de faptul c prejudec ile i stereotipiile noastre pot afecta raporturile pe care le stabilim cu elevii mai mult decât ne-am închipui. Lansa i în dezbaterile cu profesorii din coala dumneavoastr teme ca egalitatea de anse, discriminare în educa ie, dimensiunea de gen etc. Stimula i reflec ii i auto-evalu ri ale cadrelor didactice asupra propriilor comportamente. Ce anse de reu it colar cred c au elevii provenind din medii socio-culturale defavorizate? Pe ce tip de presupozi ii îmi argumentez r spunsul? Exist diferen e în performane ele colare ale fetelor în raport cu cele ale b ie ilor? În ce mod ob in fetele performan e deosebite? Dar b ie ii? Cum îmi explic aceste diferen e? Ce anse de reu it colar cred c au elevii romi? Pe ce tip de presupozi ii îmi argumentez r spunsul? Activit ile de formare care vizeaz chestionarea stereotipiilor i prejudec ilor profesorilor precum i respectarea principiilor egalit ii de anse în educa ie reprezint tot atîtea ocazii de dep ire a atitudinilor de tip discriminativ în clas . Toate aceste tematici pot fi incluse în strategia colii dumneavoast privind prevenirea violen ei. Inducerea sentimentului de e ec, prin supraaglomerarea sarcinilor de înv are i neacordare de sprijin individualizat din partea profesorilor Fiecare elev înva în mod diferit. Fiecare elev are nevoie de un anumit tip de sprijin educa ional. Este important s cunoa tem stilul de înv are al fiec rui elev i s le oferim tutor anse egale de a reu i, prin identificarea de solu ii pedagogice alternative. S nu uit m c de la 154 sentimentul e ecului la comportamentul violent nu e decât un pas. În general, persist înc în colile noastre modelul conform c ruia profesorul reprezint singurul de in tor al cunoa terii. În aceast calitate, profesorul se poate considera mul umit dac a gândit i realizat predarea la cele mai bune standarde. Cu toate acestea, un mod unic de prezentare a cuno tin elor sau de organizare a înv rii s-ar putea s nu fie suficient pentru a oferi tuturor elevilor dintr-o clas anse egale de succes. Probabil, a organiza înv area în clas reprezint o provocare pentru mul i profesori, deoarece fiecare clas în parte, dar i fiecare elev are nevoie de stimulare educa ional specific . Dac ceea ce le ofer profesorul nu corespunde propriilor nevoi i interese, propriului stil de înv are, elevii pot dezvolta în timp sentimentul e ecului. Vor crede în fiecare zi c au o problem , c nu se pot adapta, c nu pot face fa , c nu sunt suficient de inteligen i, de i un sprijin educa ional adecvat ar fi fost suficient pentru a reu i. La finalul oric rei lec ii, încerca i s v situa i starea de confort psihologic pe care o sim i i dumneavoastr i elevii (Fereastra lui Joharis). O activitate de înv are de succes ar trebui s ofere confort atât profesorului, cât i fiec rui elev în parte. Fereastra lui Joharis Profesorul se simte confortabil Profesorul nu se simte confortabil Elevul se simte confortabil Elevul nu se simte confortabil Atunci când observa i c un elev sau mai mul i nu reu esc s rezolve o sarcin : • încerca i împreun cu elevul s identifica i cauzele nereu itei; • încerca i s îl ajuta i, oferindu-i altfel de sprijin decât cel pe care l-a i abordat anterior; • încuraja i elevii s comunice atunci când nu în eleg ceva; • încuraja i-i s pun întreb ri, s î i spun punctul de vedere; • preg ti i la fiecare lec ie activit i alternative; este normal ca 155 • • uneori ceea ce a i proiectat s nu func ioneze pentru to i elevii; organiza i în clas grupuri c rora le ve i atribui sarcini specifice în func ie de stilul de înv are i interesele fiec rui elev; nu uita i s încuraja i i s aprecia i pe cei care au f cut progrese fa de performan ele lor anterioare. Lipsa de încurajare a ini iativelor personale ale elevilor în înv are i înv area prin cooperare V ve i întreba probabil ce leg tur are înv area prin cooperare cu violen a profesorilor? Probabil c nu exist o leg tur direct , dar putem s ne gândim de pild ce simt elevii no tri atunci când înv area le este prezentat ca un lung ir de monologuri ale profesorilor, chiar dac acestea sunt interesante din punct de vedere tiin ific, sunt preg tite minu ios, riguros i cu pasiune. Ne întreb m care ar fi nivelul lor de motiva ie, interes i angajare dac lec iile ar fi organizate altfel. Oare o lec ie care presupune comunicarea cu colegii, împ rt irea propriilor experien e anterioare relative la tema lec iei, exerci iile de investigare i chestionare în grup a cunoa terii pe care dorim s o dezv luim nu ar oferi mult mai multe satisfac ii i beneficii elevilor? Toate acestea din urm presupun o participare activ i ini iativ din partea elevilor. Elevul nu mai este un actor pasiv, are ocazia s î i expun p rerile, poate comunica i poate interac iona cu ceilal i. În acela i timp, participarea activ a elevului i comunicarea reprezint modalit i eficiente de detensionare a st rilor negative pe care le resimt elevii în mediul colar, înv area devine mai prietenoas i mai motivant . Percep ia elevilor asupra profesorilor i st rile de angoas legate de statutul s u de receptor i nu de participant activ al cunoa terii ar putea fi diferite, iar rela ia de parteneriat în înv are ar putea îmbun t i comunicarea. Toate acestea pot conduce implicit la sc derea nivelului de tensiune pe care l-am observat adesea în cercet rile noastre între cultura i a tept rile elevilor i cele ale profesorilor, atât de diferite uneori. 156 Cum încuraj m ini iativele personale ale elevilor i înv area prin cooperare? • Profesorul nu „pred ”, ci creeaz un mediu favorabil înv rii. • Fiecare elev se simte liber în a- i exprima propriile opinii i valori. • Elevii au la dispozi ie resurse de înv are pe care s le exploreze în grup. • Fiecare elev î i asum responsabilit i. • Fiecare elev experimenteaz sarcini i roluri cât mai variate. • Acorda i timp elevilor pentru dezvoltarea coeziunii de grup i a competen elor de comunicare! • Stimula i respectarea i valorificarea diferen elor dintre elevi i recunoa te i calit ile grupului! • Încuraja i ascultarea activ , comunicarea sincer i deschis ! • Utiliza i conflictele ca situa ie de înv are, încurajând atitudinile de cooperare mai degrab , decât promovarea politicii de evitare a acestora! • Evalua i permanent competen ele grupului i stabili i obiective comune! • Încuraja i ideea c a gre i face parte din a înv a! • Familiariza i elevii cu ideea c schimb rile sunt dificile dar nu imposibile, i uneori necesare! Cum planific m înv area prin cooperare27 4 ac iuni specifice: 1. lua i anumite decizii anterioare derul rii lec iei, referitoare la: • care sunt obiectivele privind con inutul de înv at i care sunt obiectivele legate de competen ele sociale ale elevilor? • cât de mari s fie grupurile, cum s le structura i, cât de mult s folosi i lucrul în grupuri mici? • cum pute i aranja mai bine clasa astfel încât s se preteze lucrului în grupuri mici? • cum concepe i i folosi i materialele instruc ionale? • ce roluri atribui i membrilor grupurilor? 2. explica i foarte clar elevilor ce au de f cut: • da i o sarcin de înv are concret ; • explica i copiilor ce înseamn interdependen a pozitiv în cadrul grupului i între grupuri; • clarifica i faptul c fiecare dintre elevi, chiar dac 27 Ulrich, C. Managementul clasei –înv are prin cooperare, Editura Corint, Bucure ti, 2000. 157 este membrul unui grup, trebuie s dea seam de ceea ce înva el însu i. 3. conduce i lec ia prin: • urm rirea i monitorizarea permanent a grupurilor; • interveni i direct (unde este nevoie); • dezvoltarea sarcinilor i sprijinul acordat elevilor pentru a lucra mai eficient în grup; 4. structura i i organiza i activit i dup ce se termin lucrul în grupuri mici, în care: • s evalua i înv area; • elevii s evalueze cât de eficient au lucrat ca grup i ce progrese sau dificult i au întâmpinat în procesul personal de înv are din fiecare lec ie i ce corec ii i îmbun t iri trebuie introduse. 4.5. Sugestii de identificare i monitorizare i prevenire a comportamentelor neadecvate ale profesorilor fa de elevi Din experien a altor coli care au dezvoltat deja strategii de prevenire a violen ei în coal , v suger m în continuare câteva idei i instrumente care ar putea s orienteze activit ile viitoare din coala dumenavoastr în raport cu problematica surselor de violen în coal , induse de comportamentul neadecvat al cadrelor didactice. Chestionar În vederea identific rii posibilelor surse de violen relativ la comportamentul profesorilor, pute i utiliza chestionarul adresat elevilor, care este prezentat în prima parte a acestui ghid. Pute i, desigur, ad uga sau elemina anumite aspecte men ionate în exemplul nostru, în func ie de problematica specific a colii dumneavoastr . Un chestionar similar poate fi adresat i p rin ilor elevilor din coala dumneavoastr . R spunsurile la aceste întreb ri vor oferi o imagine asupra situa iilor i surselor de violen a profesorilor din coala dumneavoastr . 158 Observarea Ca director, include i în fi a de observare la clas a activit ii profesorilor criterii i indicatori care s v ajute în identificarea surselor de tensiune cauzate de comportamentul didactic al profesorilor. Pute i dezvolta o serie de indicatori pornind de la urm toarele criterii: Manifestarea agresiunii fizice fa de elevi; Manifestarea agresiunii verbale i non-verbale; Gradul de transparen în evaluare; Gradul de participare a elevilor la procesul de evaluare; Adecvarea sanc iunilor; Atitudini discriminative; Nivelul de atractivitate a con inutului lec iei; Gradul de participare al elevilor în înv are; Tratarea diferen iat a elevilor Gradul de încurajare a ini iativelor personale ale elevilor în înv are; Gradul de încurajare a comunic rii i cooper rii între elevi. Autoevalaurea Încuraja i reflec iile cadrelor didactice asupra propriei activit i. Include i în fi a de auto-evaluare a activit ii profesorilor profesorilor criterii i indicatori care s v ajute în identificarea surselor de tensiune cauzate de comportamentul didactic al profesorilor. Utiliza i în acest scop acelea i criterii men ionate în cazul observ rii la clas . Confrunta i opiniile dumneavoastr ca directori cu auto-evalu rile profesorilor i identifica i punctele comune sau eventualele diferen e. Încerca i s discuta i cu profesorii cauzele eventualelor abord ri diferite. Predarea în perechi 159 Încuraja i cooperarea între cadrele didactice de a- i evalua reciproc i prietenesc propriile comportamente didactice. S-ar putea ca un coleg s observe comportamente de care nu suntem întotdeauna con tien i. Propune i echipe de profesori care s planifice, s realizeze, s observe i s evalueze reciproc activitatea didactic în raport cu sursele de tensiune în clas . În acest fel, pute i crea comunit i de practic în coala dumneavoastr care se pot constitui în resurse de schimbare! „Urna elevilor” Crea i în coala dumneavoastr un loc special în care elevii s se simt proteja i în a reclama orice comportament neadecvat al profesorilor. Propune i Consiliului Elevilor sau Avocatului Elevului din coala dumneavoastr s identifice prin dezbatere i alte modalit i originale i eficiente prin care elevii i p rin ii pot comunica situa iile cu care se confrunt în coal . Rezerva i un spa iu special în cadrul întâlnirilor cu profesorilor pentru a asculta opinia elevilor i a p rin ilor despre coal i despre presta ia didactic a cadrelor didactice. Feedbackul acestora reprezint resurse importante pentru stabilirea strategiilor viitoare de dezvoltare a colii. Dezbateri Încuraja i dezbaterile pe tema prevenirii violen ei în coala dumneavoastr . Include i în strategia colii activit i în care s implica i elevii, p rin ii, profesorii, poli ia, al i membrii ai comunit ii. În raport cu problematica comportamentului profesorului, pute i propune subiecte ca: Ce este important s înv m la coal ? Ce înseamn pentru mine profesorul ideal? Elevii i profesorii – parteneri în înv are. Comunicarea – cheia prevenirii violen ei în coal . Ad uga i la aceast list orice subiect sugerat de c tre elevi, profesori sau p rin i. Activit i de formare Elabora i un plan de formare continu a cadrelor didactice din coala dumneavoastr . Include i printre propuneri i teme ca: Evaluarea elevilor – surs a violen ei. Participarea elevilor la evalarea proprie înv ri. Managementul clasei. Violen a în coal i societate – între preven ie i sanc iune. Înv area prin cooperare. Discriminare i anse egale în educa ie. Educa ia de gen. 160 5. Deficien e de comunicare – surs a violen ei în coal 5.1. Considera ii generale „Dac ar trebui s renun la toate darurile mele cu excep ia unuia, m-a hot rî s -l p strez pe cel al vorbirii, c ci el mi-ar ajuta s le recuperez rapid pe toate celelalte”. (Daniel Webster). Cuvintele de mai sus ne arat c nevoia de comunicare este/ devine esen ial în cele mai variate arii ale existen ei noastre. Orice activitate de comunicare are la baz în elegerea celorlal i, dar i în elegerea noastr de c tre al ii. Comunic m pentru a ne descoperi unii altora trebuin ele i pentru a ni le împ rt i. Comunicarea este deosebit de complex i foarte greu de supus analizelor. R d cina latineasc a cuvântului „comunicare” – communico - avea o semnifica ie profund care nu se referea numai la punerea în eviden a contactului, a leg turii, ci însemna i a face în comun ceva, a împ rt i, a pune împreun , a uni. Comunicarea uman Comunicarea este atât un proces, cât i o activitate. Ea este absolut necesar în via a cotidian , în func ionarea rela iilor dintre oameni. Prin comunicare, oamenii transmit i schimb cu ceilal i informa ii, idei, sentimente, p reri, opinii, atitudini, interac ioneaz . Actul de comunicare implic o serie de componente: contextul (fizic, social, psihologic, cultural, temporal), emi torul/comunicator surs , receptorul/comunicator receptor, mesajul (inten ional sau neinten ional), canalul de comunicare (comunicare verbal /neverbal ), zgomotul/parazi ii (tot ce împiedic transmiterea integral a mesajului), feed-back-ul (adaptarea la partener). Comunicarea este un proces tranzac ional (presupune rela ii reciproce între comunicatori), inevitabil (comunicarea este inerent i prezent continuu în toate aspectele vie ii) i ireversibil (tot ce se comunic nu r mâne f r efecte, nimic nu mai poate fi „ ters”). În func ie de canalul ales pentru transmiterea mesajului, exist dou tipuri de comunicare: • Comunicarea verbal care este oral sau scris . Se realizeaz printrun cod lingvistic comun, fie oral, fie scris. • Comunicarea neverbal este mai pu in controlat i con tientizat ; implic corpul i p r ile lui, paralimbajul (tempo-ul vorbirii, tonul, ezit rile, bâlbâielile, pauze, morm ieli, aspectul strict vocal), dispunerea în spa iu, gesturile i contactul. 161 Mediu de comunicare AT .$ / 0$ / 1$ 2 # + + .$ / 0$ 1$ 2 3$ 4$ 5 # & 6& 162 Orice mesaj are 3 componente: Componenta verbal : contribu ie 7% Componenta vocal : contribu ie 38% Componenta facial i/sau neverbal : contribu ie 55% Dincolo de mesajul verbal, exist o serie de alte mesaje cu valoare de comunicare care fac parte din rela iile interpersonale: contextul, distan a spa ial – proxemica (modalit ile în care folosim spa iul i felul în care ne plas m con ine mesaje importante despre oameni i despre rela iile dintre ei; exist mai multe tipuri de distan între oameni cu valori diferite de comunicare: distan public - de ex. distan a profesor-elev este de aproximativ 3 m., distan social - între oameni de afaceri, distan a este de aproximativ 1,2 m. pân la 3 m.-, distan personal - între prieteni, este de 0,45-1,2 m.-, distan intim - între copilul mic i p rin i, între iubi i sub 0,45 m. sau chiar lipsa de distan ); comunic m cu fiecare parte a corpului nostru – fa a i elementele ei ofer informa ii extrem de pre ioase pentru cei cu care comunic m, oferind un suport pentru anumite corela ii, iar abilit ile de expresivitate facial sunt extrem de utile în unele profesii (actor, speaker, moderator, profesor); mâinile comunic i ele ceva în mi carea lor: strânsul mîinilor=prietenie, apropiere; frecatul mîinilor=satisfac ie; b tutul cu degetele în mas =ner bdare, plictiseal , lips de interes - ; vocea are i ea o valoare de comunicare - o voce stins =lips de putere, deprimare; bâlbâiala = nesiguran , timiditate; pauzele în vorbire=nesiguran , nehot râre, t cerea are func ii retorice i îl face pe interlocutor s - i pun întreb ri, s cânt reasc alternative, toate cu un efect observabil la nivelul cuno tin elor, atitudinilor, st rilor afective ale receptorului. • • “Cel care are ochi de v zut i urechi de auzit se poate convinge singur c nici un muritor nu poate p stra un secret. Dac buzele sale r mân lipite, el «vorbe te» cu vârful degetelor, se tr deaz prin orice por”. (Sigmund Freud) “O pauz într-un loc gre it, o intona ie prost în eleas i o întreag conversa ie o ia pe de l turi”. (E.M. Foster) În comportamentul de comunicare interpersonal exist trei situa ii cognitive distincte ale eului: eu sunt cunoscut de ceilal i, eu îi cunosc pe ceilal i, eu m cunosc pe mine. Dezvoltarea cunoa terii de sine a unei persoane este condi ionat de calitatea i gradul de intercunoa tere dintre o persoan i celelalte cu care se afl în rela ie de comunicare. 163 • “Pentru ca s ajung la orice adev r despre mine însumi, trebuie s vin în contact cu o alt persoan . Cel lalt îmi este absolut indispensabil, atât pentru existen a mea cât i pentru cunoa terea mea despre mine însumi”. (J.P. Sartre) Comunicarea educa ional Dac ne referim la specificul ei dat de gradul diferit de implicare a elementelor comunic rii, la obiectivele procesului în sine, la actorii implica i (profesori i elevi), putem spune c acest tip de comunicare este o form specific a comunic rii umane. Procesul educa ional prin care are loc furnizarea de informa ii se realizeaz prin comunicare, iar rela iile interpersonale între to i actorii implica i în activitatea colar se bazeaz pe comunicare. Comunicarea educa ional este o “comunicare integral ” în care componentele comunic rii se poten eaz reciproc, astfel încât s se ob in o cât mai mare coinciden între informa ia codificat de profesor i cea receptat activ de c tre elev. Comunicarea educa ional poate fi considerat o rela ie evaluativselectiv atât la emi tor, cât i la receptor. În cadrul ei se definesc integral personalit ile umane intrate în contact; ea poate fi transformat în instrument de interven ie asupra persoanei care este educat , respectiv asupra elevului. Schema cineva înva (pred )/ceva/cuiva articulat pe teoria comunic rii devine în contextul educa ional: cine=profesorul, ce=con inutul disciplinei, cui=elevul, unde=locul actului pedagogic, când = momentul / durata actului pedagogic, cum=elementele de discurs pedagogic, metode pedagogice, cu ce efecte= dobândirea cunoa terii de c tre elev, ca receptor al discursului didactic. Profesorul i elevul joac roluri prin care sunt angaja i într-un proces constant de influen are reciproc în ceea ce prive te comunicarea. Profesorii abordeaz în comunicarea cu elevii stiluri diverse, recomandabile sau nu în func ie de contextul educa ional; stilurile pot fi combinate între ele în func ie de situa ie i diversificate prin introducerea factorului afectiv: • Stilul autoritar: profesorul are tendin a s stabileasc toate directivele generale, nu este ostil clasei de elevi, dar nici deschis, având o atitudine cvasiamical i impersonal ; un astfel de stil genereaz tensiune în atmosfera clasei, elevii sunt trata i ca simpli executan i, iar r spunsul, ca expresie emo ional , va fi agresivitatea. Acest stil afecteaz într-o oarecare m sur aspectele instructive, dar se va r sfrânge în mod negativ asupra aspectelor formative. Îns 164 exist momente ale actului educa ional când acest stil autoritar, manifestat cu afec iune, se dovede te profitabil în rela ia profesorului cu elevii s i. Dac adev rul trebuie i sim it, nu numai explicat, didacticismul uscat i abuziv – care schematizeaz i impune, diminuând motiva ia – îndep rteaz de cunoa terea veritabil . • „Cum se preface îns un adev r într-o jum tate de adev r, când e rostit prea ap sat”! (C. Noica) • Stilul democratic: profesorul care are un asemenea stil stimuleaz ini iativa elevilor, creând premisele unei permeabilit i a sugestiilor de la elev la profesor; este un cadru propice pentru un înv mânt activ, în care elevul este f cut p rta la propria-i realizare; este un stil care vine în întâmpinarea transform rii educa iei în autoeduca ie, a consolid rii unei motiva ii intrinseci a înv rii. Nu este acela i lucru, dac acest stil de comunicare cu clasa de elevi este adoptat cu interes real i bucurie pentru realiz rile i progresele elevilor sau numai de circumstan . • Stilul neinterven ionist, „laissez-faire”: neinterven ia profesorului, acordarea de informa ii numai când sunt solicitate de clasa de elevi nu trebuie confundat cu refuzul de a acorda sprijinul de care elevul are nevoie, ci este mai degrab acordarea unei aparente depline libert i elevilor în cadrul procesului instructiv-educativ. A alege un stil sau altul de comunicare cu elevul, este o problem de raportare la sine i la realitatea educa ional . Problema nu este de a c uta „stilul cel bun”, ci de a g si „stilul optim”. Comunicarea într-un singur sens (de la profesor la elev, când acestuia din urm nu i se ofer ocazia de a r spunde imediat i direct) are de multe ori efecte psihologice nedorite asupra elevilor: • • 165 frustrare – elevul nu poate comunica u or, este incapabil s cear clarific ri; apatie – apare lipsa de interes i de implicare; • • • teama – dac profesorul se comport ca i cum este gestionarul comunic rii, induce elevilor s i teama de a vorbi (cred c astfel profesorul se poate sup ra pe ei); dependen – elevul a teapt ca profesorul s ofere toat informa ia necesar , devenind incapabil s judece valoarea informa iei; ostilitate i/sau agresivitate – elevii pot înceta s mai vin la ore, c utând strategii de îndep rtare de profesor. Ac iuni i atitudini ale profesorilor, considerate d un toare în anumite condi ii sau dac se manifest în mod repetat în rela ia de comunicare cu elevii: • • • • • • interven ie/sanc ionare f r a indica norme sau reguli explicite sau în dezacord cu norme/reguli explicite; inducerea sentimentului de vinov ie elevului care vine s -i cear sprijinul; comunicare abuziv (interdic ii inexplicabile) cu elevii actori în situa ii de violen ; atacul la stabilitatea i securitatea emo ional a elevilor; conformismul i spiritul de contestare; originalitate cu orice pre . 5.2. Comunicarea ca surs de violen cercet rii colar - rezultate ale Tema comunic rii educa ionale nu a reprezentat o prioritate a programelor de formare ini ial i continu a cadrelor didactice din România, de i este considerat o competen important în standardul profesional al acestei ocupa ii. Importan a acestei competen e este subliniat chiar de c tre profesori i de c tre p rin i în cadrul interviurilor de grup: Comunicarea e foarte necesar , profesorul trebuie s fie ca un al doilea p rinte sau poate chiar mai mult pentru cei care nu au acas p rin i ideali…(p rinte); Comuni-carea trebuie s fie pe primul plan; ca s iei ni te m suri, trebuie ca prima dat s comunici cu copilul, s -i în elegi toate problemele i demersurile. (profesor), Comunicarea în coal e foarte important . M car întrebat ceva copilul, acolo... S vad c - i pas de el. D m vina pe g tile astea de cartier. P i, de ce ajunge acolo? Pentru c în clas nu-l bag nimeni în seam i trebuie s se impun i el undeva, s fac i el ceva; i, pentru c acas nu-l ascult nimeni… (profesor). 166 Comunicarea defectuoas este considerat de c tre to i actorii implica i în procesul educa ional ca fiind cea mai tangibil i acut problem a colii, a a cum reiese din raportul „Violen a în coal ”. Elevii cred c violen a din spa iul colar, în rela ia profesor-elev, este cauzat i de incapacitatea profesorilor de a comunica eficient cu elevii lor. De pild , în interviurile noastre, un p rinte ne declara: Dac pe ecranul unui televizor ar ap rea modul în care elevii se r zbun în plan imaginativ pe profesori, am avea parte de cele mai veritabile filme „horror” . Elevii au a tept ri mult mai ridicate privind rela ia lor cu profesorii, dorind ca ace tia s fie mai deschi i, mai direc i, mai apropia i de problemele lor. Consilierii colari sunt de p rere c , în propor ie de peste 80%, problemele de comunicare sunt în topul cauzelor comportamentelor violente ale elevilor. Afirma ia „Unii profesori nu sunt deschi i la comunicare cu elevii”, se refer la tendin a unor cadre didactice de a- i p stra cu orice pre autoritatea, inclusiv prin blocarea c ilor de comunicare cu elevii. Comunicarea într-un singur sens – de la profesor la elev – are de cele mai multe ori efecte de natur psihologic asupra elevilor. În astfel de cazuri de blocaj al comunic rii, atât cu profesorii, cât i cu p rin ii, se ajunge la situa ii în care „copilul, în loc s se deschid spre noi, se bucur c poate ie i în col ul str zii cu ga ca lui”. În opinia elevilor, o alt distorsiune în comunicarea profesorilor cu ei este impunerea cu orice pre a autorit ii profesorului. Mai mult de 40% dintre elevi resimt impunerea autorit ii profesorului ca o surs important a reac iilor de tip violent. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât opinia lor în leg tur cu profesionalismul i preg tirea cadrelor didactice (component important a autorit ii profesorului) este de multe ori destul de critic . Sursele violen ei în mediul colar se g sesc, a adar, i la nivelul relaiei directe dintre elevi i profesori, mai ales în conflictul dintre cele dou tipuri de cultur , valori i practici uzitate în mediul colar: cultura elevilor versus cultura profesorilor. Principalele surse de conflict între profesori i elevi apar ca urmare a decalajului între a tept rile elevilor i practica colar curent . Elevii a teapt o rela ie bazat pe negociere, independen , pragmatism, ini iativ i empatie în raport cu profesorii lor, în timp ce cadrele didactice î i doresc o rela ie de dependen , control, autoritate i conformism. Deficien e de comunicare profesor-elev • • 167 Deficien e de comunicare profesor-elev i metode pedagogice neatractive a a cum sunt v zute ele de c tre elevi; Profesorii nu au suficient r bdare s ne asculte problemele, nel muririle – 31,7%; • • • • Profesorii se poart foarte rece cu noi – 22,6%; Modul de prezentare a lec iei de c tre profesori nu este atractiv pentru elevi – 29,3%; Profesorii ne cer s reproducem ceea ce au predat i mai pu in s avem idei originale, îndr zne e – 23,4%; Se întâmpl ca profesorii s ne insulte, s ne umileasc prin expresii neadecvate, s ne ironizeze – 22%. Mul i dintre profesori sus in c stilul didactic este o caracteristic a activit ii profesorului, care variaz în func ie de specificul clasei de elevi sau chiar al individualit ii fiec rui elev. Profesorii nu percep o rela ie cauzal direct între stilul didactic adoptat i manifestarea comportamentelor violente ale elevilor i nu par a fi con tien i c , uneori, modul în care se comport profesorul poate conduce la un anumit tip de comportament al elevilor. Atunci când se confrunt cu situa ii de comportament violent, strategiile cadrelor didactice sunt diferite. Cei mai mul i profesori prefer s ini ieze o mai bun comunicare, s fac eforturi în a în elege mai bine nevoile i interesele elevilor; al ii cred c doar ironia, sanc iunile, notarea i stilul autoritar sunt cele mai bune solu ii în prevenirea i atenuarea manifest rilor violente. Dac e ti prea autoritar s-ar putea s fug de materia respectiv , din cauza profesorului. Da, da’ ei nu în eleg chestia asta. Când eram prea autoritar i-i vedeam c se speriau…Nu prea ridic tonul eu. Nu-mi st mie-n fire sau nu pot s fac chestia asta, da’ autoritar mai ales la note... Pe cei mici îi amenin cu nota, iar pe cei mari îi ridiculizez. Ironia este o arm , sigur c da. Dar nu la to i este eficient . Depinde dac simt ironia…Da’ cei mari, da. În general o simt. E adev rat. Eu încerc s -i în eleg i s fiu totu i consecvent în aplicarea unui program clar. Ei trebuie s tie. În momentul în care nu-mi înv , sunt notat ca atare; în momentul în care r spund i fac ceva, un lucru bun-imediat notat pozitiv i tot a a i-atunci ei se obi nuiesc cu un sistem, cu… Eu sunt un tip democratic, în sensul c -i în eleg, sunt tat l lor, sunt fratele lor mai mare, sunt dresorul lor- ca diriginte. i nu pot s spun c-am reu it s -i dresez, în sensul de-a sta nemi cat în banc i s doarm . Ei nu s-au maturizat. Au ajuns la clasa a XII-a (i-am luat de la a IX-a), ei înc se joac . Dar nu fac r u. Mai am reclama ii c se joac cu nu tiu ce m run i uri prin clas , la clasa a XII-a. Zic: „Domne’! Bine c nu ies afar s fumeze i s scuipe.” Eu cred c stilurile acestea trebuiesc individualizate, i c nici nu po i s -i iei autoritar, nici nu po i s … Deci, individualizat. Aici cred c -i problema noastr 168 cea mai mare, a noastr a tuturora, pentru c i noi, ca i profesori – ne este foarte greu s comunic m cu elevul, care- el poate vrea s comunice, da’ are anumite mecanisme, prin care nou ne d de în eles c nu vrea. Sau noi îl percepem a a. Cred c aceste schimburi sunt destul de complicate i c - pân la urm i lucrul cu noi este mai important decât a lucra înainte cu elevii. Deci dac noi suntem echilibra i, noi într m în clasa respectiv i-avem un stil- s -i zicem- individualizat i nu devenim frustra i, nu ne agit m pe-acolo i nu ne percep ca fiind într-un anumit mod, cred c putem s ne în elegem. Bine, acum depinde ce standard vrem s-avem în clas ; dac vrem ca to i s fie ordona i i s stea în banc cu guri a-nchis i-a a…cred c cerem prea mult. Nu.. Eu zic c cele trei stiluri trebuie îmbinate neap rat. Individualizarea o facem în sensul de tratare individualizat , individual , vis-a-vis de fiecare elev, focaliz m anumite mesaje, dar… Consider c stilul adoptat cel mai bun este cel autoritar. Bineîn eles, el trebuie îmbinat cu democraticul îns …trebuie s tii unde s tragi linia. i pentru la început, probabil c …Stilul pe care-l adop i depinde i de clasa la care intri. Foarte mult conteaz colectivul care este în clas . Pentru c dac este o clas unde vezi c e interes, c elevii sunt cumin i, n-are rost s -ncepi s ipi, s -ncepi s faci alte…(profesori) Pentru profesori, o clas ideal este aceea în care elevii sunt cumin i, disciplina i i nu creeaz probleme. Unele voci, ce-i drept f r prea mare ecou în rândul altor cadre didactice, sus in chiar c utilizarea metodelor active i, totodat , asigurarea disciplinei în clas sunt aproape imposibil de conciliat. Nu am decât o experien destul de mic , da’ am observat c metodele sau strategiile didactice active, care pun în valoare elevul, nu merg deloc mân -n mân cu disciplina. Dac vrei s faci metode active, renun i la disciplina în clas i-o s ai o via foarte grea cu elevii, pentru c te iau de „b iat bun”, iatunci disciplina o s fie undeva pe la zero. Or dac vrei s fii un profesor autoritar i s ai cel pu in aparen a c , comunicarea este una bun , s ai o clas lini tit , care nu te deranjeaz la ore, trebuie s aplici ni te metode implicit exigente i centrate pe profesor. Tu s fii pionul principal, s spunem. Nu cred. Sincer: v d pu ine anse. Deja accentul, într-adev r, ast zi, se pune pe aceste metode activ- participative. O problem serioas este aceasta, a modului în care gestionezi clasa. Dac tu vrei s ai ce vorbi sau s ai preten ia de a fi ascultat, s ai- cel pu in aparen a c ora s-a desf urat a a cum ai vrut tu, adic i-ai dresat bine pe elevi- e mai pu in bine s folose ti metode din astea active. Ei imediat dep esc limitele acestea. Chiar sunt receptivi la nou i le place o schimbare. (profesori) 169 Studiu de caz Citi i cu aten ie urm toarea relatare: O profesoar intr într-o farmacie s - i cumpere medicamente pentru un guturai. Se angajeaz într-o conversa ie cu farmacista, cerând mai multe informa ii despre un medicament sau altul, dând, în acela i timp, detalii legate de suferin a ei. Dup ce î i rezolv problema, se duce la coala unde pred i ine mai multe ore, la clase diferite. Când intr în clas , la salutul elevilor, r spunde printr-un gest cu mâna ridicat i apoi cu o voce stins le spune s stea jos. Elevii se a eaz în lini te, dar u otesc între ei. Întreb ri de analiz i reflec ie: • Ce similarit i i diferen e exist între cele dou situa ii de comunicare interpersonal ? • Care sunt canalele de comunicare prin care comunic persoana în cauz în cele dou situa ii? • Care sunt informa iile pe care le au atât farmacista, cât i elevii, de la profesoar , care reprezint emi torul în situa iile de comunicare date? • Care dintre situa iile de mai sus se poate include în perspectiva contextual (absen a rela iei) i care în perspectiva de dezvoltare (rela ia interpersonal este activ ). Studiu de caz Citi i cu aten ie urm toarea relatare: Observa i pe strad urm toarea scen . Un copil cam de 15 ani se apropie de un altul mai mic, cam de 8-9 ani, care venea de la coal cu ghiozdanul în spate. Îl împinge i râde când cel mic se împiedic i e gata s cad . De i b iatul mai mic nu scoate nici o vorb , adolescentul se simte „dator” s -i i spun „vreo dou ”: „B i pi piric , vezi c te rup în b taie”! B ie elul se uit în stânga i în dreapta, cerând parc o mân de ajutor, apoi cu lacrimi în ochi, las capul în jos, f r s spun niciun cuvânt. V apropia i, încruntându-v , de cei doi b ie i. Cel mare o rupe la fug . Întreb ri de analiz i reflec ie: • Descrie i rela ia între comunicare i violen ! • În ce categorie de violen s-ar putea încadra situa ia de mai sus? • Ce efecte au gesturile i cuvintele adolescentului asupra b ie elului? • Cum poate fi definit atitudinea b ie elului fa de 170 • colegul lui mai mare? Cum poate fi definit strategia adolescentului agresor, când v apropia i de el? Studiu de caz Citi i cu aten ie urm toarea afirma ie: În comunicarea interpersonal componenta verbal coexist cu cea neverbal . Întreb ri de analiz i reflec ie: • Folosind experien a dumneavoastr , pute i da exemple în care caracteristicile mesajului verbal sunt în dezacord cu cele ale mesajului neverbal, transmi ându-se astfel un mesaj contradictoriu? • Exist situa ii în care mesajul emi torului nu ajunge la receptor a a cum a inten ionat. Cum î i d seama de acest lucru? Pute i da câteva exemple? • Da i exemple de elemente de comunicare neverbal care s exprime dorin a de apropiere, simpatia sau amenin area, nemul umirea! Studiu de caz Citi i cu aten ie urm toarea relatare: O profesoar i-a f cut un obicei din a- i certa o elev din clasa la care este dirigint , ba c nu face un lucru cum ar trebui s -l fac , ba c i s-a cerut s fac lucrurile într-un anume fel i nu a fost în stare de asta, ba c are un comportament care las de dorit etc., etc. De fiecare dat , eleva î i ascult diriginta cu aten ie, nu riposteaz niciodat , dar fa a ei e trist . Pân într-o zi, când, cu lacrimi în ochi, îi r spunde: „Dar eu nu fac niciodat nimic bine? Mereu ave i numai repro uri s -mi face i! Tare mult a vrea s -mi spune i i mie c am f cut bine un lucru cât de mic i s m l uda i pentru asta!” Întreb ri de analiz i reflec ie: • Identifica i deosebirea dintre feed-back pozitiv i feedback negativ. Pute i s da i câteva exemple? • Exprima i-v opinia privind diferen ele dintre elevi, în func ie de raportul dintre înt rire i critic i influen a asupra performan elor i imaginii de sine a elevilor! • Cum crede i c influen eaz comunicare dintre elev i profesor motiva ia celui dintâi? 171 Studiu de caz Imagina i-v c v afla i în urm toarea situa ie: • • Sunte i în timpul orei i, în timp ce preda i, v apropia i de banca unuia dintre elevii cei mai buni din clas , de altfel preferatul dumneavoastr , i r mâne i acolo mai mult timp. În timp ce preda i, v apropia i de banca unui elev mai dificil, cu multe probleme de indisciplin , i r mâne i acolo un timp. Întreb ri de analiz i reflec ie: • Deplasarea în spa iul clasei comunic o anumit inten ie a profesorului? Argumenta i! • Cum crede i c interpreteaz (decodific ) elevii atitudinea dvs., pornind de la faptul c , în ambele situa ii de mai sus, exist proximitate/apropiere fizic între profesor i elev? • Care este stilul pe care îl adopta i în comunicare cu elevii? Argumenta i de ce un stil vi se pare mai potrivit la o clas sau alta! • Descrie i elemente de comunicare neverbal specifice exemplului de mai sus. 5.3. Direc ii de ac iune în vederea prevenirii i amelior rii victimiz rii colare A lupta contra violen ei colare, înseamn a ameliora calitatea rela iilor i a comunic rii între toate persoanele angrenate în actul educa ional. (Dardell, Jaouadi) Modalit i de eficientizare a comunic rii profesorului cu elevii • • • atitudine pozitiv în comunicare: pentru ca o interac iune a profesorului cu clasa de elevi s fie eficient , actorii implica i trebuie s încerce un sentiment pozitiv fa de situa ia general de comunicare; deschidere fa de elev; empatie: prin identificarea cognitiv-afectiv a profesorului cu un model de comportament perceput sau evocat (elevul/clasa) este favorizat un act de în elegere i comunicare implicit , precum i o anumit contagiune afectiv ; 172 • • • • • 173 empatia poate deveni un cadru de referin pentru evaluarea unui bun profesor; manifestarea fa de elev a unui interes pozitiv necondi ionat: recunoa terea c partenerul elev are valoarea lui, iar contribu ia lui în cadrul comunic rii educa ionale are importan a ei de net g duit; încredere în sine i în elev: o atitudine destins a profesorului comunic elevilor o impresie de siguran de sine, de prestigiu, de autoritate, în vreme ce tensiunea, rigiditatea i lipsa de siguran transmit faptul c profesorul este incapabil s - i domine mediul social i s - i influen eze partenerii de comunicare; acceptarea prezen ei celuilalt: profesorul poate stabili un climat de acceptare a elevului transmi ându-i acestuia ideea c este interesat de persoana lui, c îi acord aten ie, c îl apreciaz ; acest demers se poate realiza nonverbal, prin men inerea unui contact ocular potrivit, a unei proximit i fizice care s induc ideea de proximitate psihologic , unei posturi care s exprime o atitudine direct i deschis ; în plan verbal, aceasta se poate face prin folosirea, în adresare, a prenumelui elevului, prin folosirea pronumelui personal „noi”, prin furnizarea unui feed-back relevant i imediat; comportamentul verbal i nonverbal prin care un profesor stabile te un climat de acceptare a prezen ei celuilalt – elevul – înfluen eaz mult nivelul de înv are al elevilor; gestionarea interac iunii: eficien a în comunicare rezult i din felul în care profesorul conduce interac iunea cu elevul, în a a fel încât partenerii s i s fie satisf cu i, niciunul s nu se simt neglijat sau, din contr , prea scos în eviden ; într-o gestionare eficient a interac iunii cu clasa de elevi, mesajele verbale i nonverbale se înt resc reciproc; expresivitatea faciliteaz comunicarea i îi • • • • • • • • • confer autenticitate: se refer la aptitudinea de a comunica o angajare autentic în rela ia cu elevii; când vorbim de expresivitate, trebuie s avem în vedere atât planul emo ional, care traduce tr irile interne i pune în eviden aptitudinile, dar i planul cognitiv, ca o reliefare a con inutului cognitiv, ca impunere de semnifica ii, inten ii i influen e; având în vedere c aptitudinea de a exprima devine vizibil i în func ie de cum elevii primesc mesajul exprimat, se poate spune c expresivitatea este o comunicativitate special ; aten ie din partea profesorilor la felul în care sunt percepu i de elevii lor i crearea unui climat i a unor rela ii pozitive cu clasa de elevi: feed-back-ul pe care îl primesc cadrele didactice le poate ajuta în îmbun t irea practicilor instruc ionale. Dezvolta i mijloacele de comunicare cu elevii! Men ine i schimburile verbale: vorbirea previne distorsionarea comunic rii i apari ia actului violent! Evita i ironia, mai ales în situa iile tensionate! Dac sim i i c v afla i în dificultate la clas , vorbi i despre asta cu partenerii de comunicare, cu un coleg, cu un specialist! Evita i mustr rile severe i personale la adresa unui elev, mai ales când colegii lui sunt de fa : ace tia formeaz un public a c rui prezen exacerbeaz reac iile p r ilor! Nu r spunde i niciodat pe acela i ton unui elev nervos, tensionat! Nu încerca i s regla i întotdeauna pe loc o situa ie conflictual care poate ap rea în rela ia cu elevul! Face i distinc ia între cerere i sanc iune: sunt momente în care starea emo ional ne împiedic s fim corec i/drep i! (Fi prezentat viitorilor profesori în timpul stagiului de formare, IUFM Nord-Pas-de- Calais) 174 Exist exemple de bun practic a unor profesori, care au reu it s g seasc echilibrul i c i eficiente de comunicare cu elevii, folosind uneori metode neobi nuite: încercarea de ini iere a unui dialog nu doar în contextul formal al colii, ci i în alte medii cu care elevii sunt mai familiari, precum: excursii, tabere, evenimente culturale, seri de dans. Programul de teatru organizat de coala general nr. 49, sectorul 2, Bucure ti, program în cadrul c ruia s-au afirmat tinere talente actorice ti, s-au descoperit c i de exprimare i de afirmare pentru elevii participan i i, nu în ultimul rând, s-a produs o comuniune, o apropiere între profesori i elevi, participan i la acest program, o modalitate interactiv de intercunoa tere (Gai ele – Alexandru Chiri escu, la clasele I-IV; Fata babei i fata mo ului – dup Ion Creang , cls. a II-a D; Prostia omeneasc – dup Ion Creang ,cls. a III-a D; Vizit – I.L. Caragiale, cls. a IV-a B; Selec ii I. L. Caragiale,cls. a VIII-a A, C, a V-a A, cls. A VI-a - C ldur Mare, Lan ul Sl biciunilor, Five o’clock; To Be or Not To Be Good – Kelly Gross, cls. a VII-a A; Silent Woody – Vijay Shanker, cls. a 5-a B; Cinderella, cls. a 7-a A). 175 Sugestii de interven ie în vederea amelior rii comunic rii profesor-elevprofesor • Sugestii privind comunicarea i regulamentul colar • • • • • • Structuri cu rol de mediere • Crearea unor pagini de web ale clasei, unde profesorii au posibilitatea de a comunica atât cu elevii lor, cât i cu celelalte cadre didactice, deschide calea i spre un alt tip de comunicare, diferit desigur de cea fa în fa în care pot ap rea bariere din cauza statutului partenerilor implica i în procesul educa ional. Înfiin area în coal a institu iei mentoratului prin care se pot preveni comportamentele violente ale elevilor în rela ia cu profesorii i prin care se pot promova modelele pozitive; când elevii î i percep profesorul ca pe o persoan cald , atent , gata s ofere sprijin în orice moment elevului pe care îl mentoreaz , ei devin mai motiva i intrinsec, mai competen i i cu mai mult încredere în sine; se tie c natura rela iilor profesor-elev influen eaz pozitiv nivelul de performan colar . Transformarea regulamentului de ordine interioar , specific fiec rei coli, fa de situa ia general de comunicare din instrument formal în mijloc real de prevenire, prin: Definirea clar i func ional a criteriilor de disciplin colar i de conduit în coal a tuturor actorilor colari (elevi, profesori); Adaptarea prevederilor la contextul specific în care func ioneaz institu ia; Consultarea tuturor actorilor de la nivelul colii (elevi, cadre didactice, p rin i) în definirea i aplicarea prevederilor acestuia; Opera ionalizarea con inutului la nivelul activit ii didactice concrete, prin negocieri directe între profesor i elevi. Ini ierea la nivelul colii a unor structuri cu rol de mediere (centre de resurse) care s contribuie la identificarea surselor de conflict, a actorilor implica i i a c ilor de solu ionare; aceste structuri/ grupuri de ini iativ ar trebui s fie formate dintrun nucleu de elevi, cadre didactice i p rin i, care s îndeplineasc rolul de mediatori i care s influen eze rezolvarea pa nic a conflictelor între actorii colii (elevi-elevi, elevi-profesori, 176 profesori-elevi, p rin i-profesori, p rin i-elevi); astfel de structuri pot fi coordonate de personal specializat (consilieri colari, asisten i sociali, psihologi) i pot ini ia i derula programe antiviolen împreun cu parteneri de la nivelul comunit ii (ONG-uri, poli ia de proximitate, autorit i locale). Interven ii la nivel curricular • • 177 dezbaterea, în timpul orelor de consiliere i orientare, a orelor de dirigen ie, a situa iilor de violen petrecute în coal sau în vecin tatea acesteia i încurajarea exprim rii opiniei elevilor privind aceste situa ii i posibile c i de solu ionare. La coala general nr. 49 au avut loc dezbateri la clas cu diferite teme: cum te compor i la orele de curs, cum î i faci prieteni, cum te compor i cu colegii, cu profesorii, cu p rin ii, conflictele i comunicarea, despre sentimente în situa ii conflictuale, siguran i team , respect pe aproapele t u i pe tine însu i, ce înseamn respectul, violen a i urm rile ei. Aceste dezbateri au permis elevilor s - i exprime liber opiniile în leg tur cu violen a ca fenomen social, formele ei de manifestare i mai ales cu faptele de violen specifice colii lor, s caute împreun solu ii la situa ii de violen din cele mai diverse, dar au facilitat mai cu seam cunoa terea de c tre profesori a p rerilor elevilor lor legat de fenomenul ca atare, de rela iile care exist între to i actorii din coal : managerul colii, profesori, elevi, p rin i; valorificarea temelor relevante pentru problematica violen ei, care se reg sesc în curriculumul diferitelor discipline colare (drepturile i îndatoririle individului, libertate i norm /regul de comportament, decizie i consecin ele deciziilor, abilit i sociale etc.), prin utilizarea unor strategii activ-participative (studiu de caz, joc de rol, analiz critic a mesajelor audio-vizuale cu coninut violent, problematizare etc.), care s conduc la con tientizarea i dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor fa de problematica violen ei colare. Programe i activit i extra colare • • Derularea unor programe i activit i extra colare pe tema combaterii violen ei colare (de exemplu: s pt mâna anti-violen ; jocuri, concursuri i expozi ii tematice; întâlniri cu speciali ti care s prezinte în mod interactiv teme legate de violen a colar , la care s participe elevi, cadre didactice i p rin i). Ameliorarea managementului comunic rii între to i actorii de la nivelul colii, prin identificarea principalelor bariere comunica ionale i prin diversificarea strategiilor i a canalelor de comunicare (activarea structurilor formale de la nivelul colii – consilii, comitete, asocia ii, grupuri de ac iune; organizarea de activit i informale elevi-cadre didactice-p rin i; înfiin area unei sta ii radio, web-site sau publica ii ale colii; crearea unor proceduri de semnalare a situa iilor problematice – cutie po tal a elevilor/p rin ilor). 178 6. Elevul violent - între sanc iune i sprijin În afara unor cazuri de violen grav care in, de cele mai multe ori, de competen a poli iei, atunci când elevii comit diferite acte de violen în coal prima instan de legitimare a oric rei ac iuni sau sanc iuni este regulamentul colar. Elaborat la nivel na ional, adaptat i asumat la nivelul colii de c tre actorii ei (elevi, profesori, p rin i), regulamentul colar reprezint un set de norme care guverneaz comportamentele dezirabile, interdic iile, dar i sanc iunile care ac ioneaz asupra modului formal de convie uire în spa iul colar. Regulamentul de organizare i func ionare a unit ilor de înv mânt preuniversitar, aprobat prin Ordinul M.Ed.C. nr. 4925/08.09.2005 este cel pe baza c ruia se elaboreaz regulamentele de ordine interioar ale unit ilor de înv mânt. Acest document stipuleaz drepturile i obliga iile elevilor. În caz de nerespectare a obliga iilor pe care le au în cadrul unit ii colare, elevii pot fi sanc iona i disciplinar. Vom prezenta în continuare ac iunile care le sunt interzise elevilor în spa iul colar i m surile disciplinare pe care nerespectarea acestora le atrage. Ac iuni interzise elevilor în spa iul colar Art. 112 a) s distrug documente colare (cataloage, carnete de elev, foi matricole); b) s deterioreze bunurile din patrimoniul unit ii de înv mânt; c) s aduc i s difuzeze în unitatea de înv mânt materiale care, prin con inutul lor, atenteaz la independen a, suveranitatea i integritatea na ional a rii, care cultiv violen a i intoleran a; d) s organizeze i s participe la ac iuni de protest care afecteaz desf urarea activit ii de înv mânt sau care afecteaz frecven a la cursuri a elevilor; e) s blocheze c ile de acces în spa iile de înv mânt; f) s de in i s consume în perimetrul unit ii de înv mânt i în afara ei droguri, b uturi alcoolice i ig ri i s participe la jocuri de noroc; g) s introduc în perimetrul unit ii de înv mânt orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum muni ie, petarde, pocnitori, care prin ac iunea lor pot afecta integritatea fizic i psihic a colectivului de elevi i a personalului unit ii de înv mânt; h) s posede i s difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic; i) s utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, a examenelor i a concursurilor; 179 j) s lanseze anun uri false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unit ii de înv mânt; k) s aib inut , comportamente i atitudini ostentative i provocatoare l) s aduc jigniri i s manifeste agresivitate în limbaj i în comportament fa de colegi i fa de personalul unit ii de înv mânt. Sanc iunile aplicabile elevilor Art. 118-132: a) observa ia individual – const în „dojenirea elevului”"; se aplic de diriginte / înv tor sau director; sanc iunea "nu atrage i alte m suri disciplinare”; b) mustrare în fa a clasei i/sau în fa a consiliului clasei/consiliului profesoral const în „dojenirea elevului i sf tuirea acestuia s se poarte în a a fel încât s dea dovad de îndreptare, atr gându-i-se totodat aten ia c , dac nu î i schimb comportamentul, i se va aplica o sanc iune mai sever ”; se aplic de diriginte/înv tor sau director; sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare; c) mustrarea scris const în "dojenirea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de diriginte/înv tor i director i înmânarea documentului p rin ilor/tutorilor legali, personal, sub semn tur "; sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare; d) retragerea temporar sau definitiv a bursei - se aplic de director, la propunerea consiliului clasei sau a directorului; sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare; e) eliminarea de la cursuri pe o perioad de 3-5 zile const în "substituirea activit ii obi nuite a elevului, pe perioada aplic rii sanc iunii, cu un alt tip de activitate în cadrul unit ii de înv mânt, în conformitate cu prevederile regulamentului de ordine interioar ; în cazul refuzului elevului de a participa la aceste activit i, absen ele sunt considerate nemotivate i se consemneaz în catalogul clasei; aceast sanc iune nu se aplic elevilor din clasele I-IV; sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare; f) mutarea disciplinar la o clas paralel , din aceea i coal - sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare; g) mutarea disciplinar la o alt unitate de înv mânt, cu acceptul conducerii unit ii primitoare; h) preavizul de exmatriculare - se întocme te, în scris, de diriginte i director pentru elevii care absenteaz nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15 % din totalul orelor la o singur disciplin , cumulate pe un an colar; sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare; i) exmatricularea – const în eliminarea din unitatea de înv mânt în care elevul a fost înscris; ea poate fi de trei feluri: 1) exmatriculare cu drept de reînscriere în anul urm tor în aceea i unitate de înv mânt i în acela i an de studiu - se aplic elevilor din înv mântul 180 liceal, profesional i postliceal; sanc iunea se aplic i pentru un num r de cel pu in 40 de absen e nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel pu in 30 % din totalul orelor la o singur disciplin de studiu cumulate pe un an colar; sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare sub 6; 2) exmatricularea f r drept de reînscriere în aceea i unitate de înv mânt – se aplic elevilor din înv mântul liceal, postliceal i profesional (pentru abateri deosebit de grave apreciate ca atare de consiliul profesoral); sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare sub 6; 3) exmatricularea din toate unit ile de înv mânt f r drept de reînscriere pentru o perioad de timp - se aplic elevilor din înv mântul liceal, postliceal i profesional (pentru abateri deosebit de grave ); sanc iunea este înso it de sc derea notei la purtare sub 6. Art. 130: Dac elevul c ruia i s-a aplicat o sanc iune men ionat la articolele 120 123 (mustrarea în fa a clasei, mustrarea scris , retragerea temporar sau definitiv a bursei, eliminarea de la cursuri pe o perioad de 3-5 zile) d dovad de un comportament irepro abil pe o perioad de cel pu in 8 s pt mâni de coal pân la încheierea semestrului/anului colar, prevederea privind sc derea notei la purtare, asociat ac iunii, se poate anula; anularea este decis de cel care a aplicat sanc iunea. Art. 131: (…) pentru to i elevii înv mântului preuniversitar, la fiecare 10 absen e nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10 % absen e nejustificate din num rul de ore pe semestru la o disciplin va fi sc zut nota la purtare cu un punct. Art. 132: (…) elevii vinova i de deteriorarea bunurilor unit ii de înv mânt pl tesc toate lucr rile necesare repara iilor sau suport toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate; în cazul în care vinovatul nu se cunoa te, r spunderea material devine colectiv , a clasei; pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor colare primite gratuit, elevii înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunz tor disciplinei, anului de studiu i tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate achit contravaloarea acestuia. F r a minimaliza rolul acestui set de norme i sanc iuni în reglementarea comportamentelor diver ilor actori în spa iul colar, cercet rile asupra violen ei colare au ar tat c un mod neadecvat de asumare i aplicare a regulamentului poate avea efecte negative nea teptate. Aceste efecte se pot datora atât unor eventuale abuzuri în aplicarea sanc iunilor, cât i impunerii for ate de a respecta reguli pe care actorii în cauz nu le cunosc, nu le în eleg sau nu i le pot asuma. 181 De pild , cercet ri din spa iul american arat c , uneori, m surile exagerate de protec ie i preven ie împotriva violen ei în coal (prezen a permanent a poli iei, sistemele de avertizare, controlul corporal al elevilor, camerele de luat vederi, detectoarele de metale) pot avea efecte perverse, inducând st ri de angoas i a tept ri privind iminen a unui act violent, st ri tensionate care se r sfrâng asupra climatului din coal . Un alt exemplu controversat este cel al obligativit ii uniformei colare. S-au purtat numeroase dezbateri legate de necesitatea purt rii uniformei colare. O mare parte dintre directorii de coli, cadre didactice i p rin i s-au exprimat în favoarea introducerii acesteia. Totu i, obligativitatea introducerii i purt rii uniformei colare, f r consultarea prealabil i acordul elevilor, poate duce la refuzul acestora de a se conforma acestei sarcini i/sau la un disconfort puternic în ceea ce prive te apartenen a lor la unitatea colar de care apar in. În loc de a impune purtarea uniformei printr-o simpl reglementare, este recomandabil s se realizeze un proces de consultare a elevilor, p rin ilor i cadrelor didactice pe aceast problem . În unele situa ii, de pild , actorii colii ar putea ajunge la concluzia c uniforma este necesar sau c poate juca un rol în a-i face pe elevi s se identifice cu imaginea colii. În alte situa ii îns , se ajunge eventual la o decizie contrar . Ca urmare, reglementarea purt rii uniformei în spa iul colar poate fi dorit i împ rt it în anumite coli, dup cum în altele este complet repudiat . În deciziile noastre ar fi bine s inem seama de faptul c uniforma colar nu este un simplu element vestimentar, ci ea confer i o anumit identitate celui/celei care o poart . De aceea, nu este de neglijat faptul c elevii trebuie s se simt confortabil în inuta lor, indiferent care ar fi aceasta, i nu s aib senza ia c le este impus . Impunerea for at poate avea drept consecin o reac ie de refuz al elevilor, ceea ce poate duce inclusiv la perturbarea comunic rii i a desf ur rii activit ilor colare. Înainte de a introduce în coal obligativitatea unei anumite norme de comportament, aminti i-v c impunerea este resim it de elevi ca un act de violen i, în lipsa unei reale comunic ri între personalul colii i elevi, poate reprezenta un început al acumul rii de tensiuni, soldate mai devreme sau mai târziu cu conduite violente. i nimeni nu câ tig , ci pierde i coala, pierd i elevii, pierde i comunitatea. 182 6.1. Sanc iunea i efectele sale asupra elevului Regulile sunt f cute, într-adev r, pentru a fi respectate. Ele au rolul deosebit de important de a gestiona rela iile sociale care au loc în spa iul colar, în a a fel încât actorii implica i s î i desf oare în condi ii normale activit ile cuvenite i s se simt în siguran în acest mediu. Înc lcarea oric reia dintre aceste reguli de c tre elevi (sau al i actori din spa iul colii) este de natur s perturbe desf urarea în bune condi ii a procesului educativ i rela iile de la nivelul colii. Totu i, înainte de a aplica o sanc iune pentru un tip de comportament al elevilor considerat a nu fi conform regulilor stabilite prin regulamentul colar, trebuie investigate condi iile în care s-a produs abaterea i identificate cauzele care au dus la apari ia acesteia. A a cum a i observat în descrierea caracteristicilor elevului violent prezentat în acest ghid, actele de violen sunt determinate de o multitudine de factori. C este vorba de familii cu probleme, condi ii socio-economice dificile, de elevi cu probleme bio-psiho-sociale, etc., oricare dintre ace ti factori reverbereaz la nivel colar, elevul în cauz fiind sau putând fi implicat în producerea unor acte de violen . De aceea, este recomandabil ca, odat ce actul de violen colar s-a produs, s nu se treac automat la aplicarea sanc iunii prev zute, ci s se cerceteze contextul/cauzele care l-au generat. Studiile efectuate asupra consecin elor la nivel individual ale sanc iunilor / pedepselor arat c persoanele sanc ionate sufer un proces de etichetare i de izolare. Punându-i-se eticheta de „deviant”, de „elev problem ”, elevul în cauz ajunge s fie tratat ca atare de cadrele didactice i de colegi. În consecin , el se simte tot timpul monitorizat, supravegheat, aceast situa ie inducând, în cele mai multe cazuri, o stare de tensiune. Aceast tensiune nu se poate diminua sau elimina în lipsa interven iei unui specialist (psiholog, consilier colar etc.). Pe de alt parte, este posibil ca elevul în cauz s ajung s fie evitat sau tratat cu precau ie de c tre ceilal i i, astfel, se poate produce un gol în jurul s u, cu consecin e dintre cele mai nefaste la nivel de rela ionare social i la nivel afectiv (însingurare, stare de tensiune permanent , team sau, dimpotriv , continu agresare a altora din jur, rezultate colare slabe etc.). În lipsa unei medieri, a unei comunic ri empatice i efective cu elevul i a argument rii aplic rii sanc iunii, elevul violent resimte ca violen asupra persoanei sale sanc iunea aplicat de coal . În consecin , el reac ioneaz prin violen . Aceasta poate merge de la forme mai „slabe” precum întârzierea la ore, neaten ie la ore, absenteism nemotivat, atitudine zeflemist , la forme mai grave, precum agresarea altor elevi, adresare de injurii, vandalism sau chiar acte de violen asupra cadrelor didactice. 183 Este evident c , pe m sur ce sanc iunea aplicat cre te ca duritate, cresc i efectele negative asupra elevului în cauz . Nu numai c coala respectiv i actorii din cadrul ei îl pedepsesc pe elev i îl îndep rteaz de coal , dar, la rândul s u, acesta rupe rela iile cu coala i nu mai las loc unei reconcilieri. Iar aceast îndep rtare are, evident, o consecin major : elevul nu va încearc s nu mai repete un astfel de act deviant, ci, mai mult, va continua s realizeze acte violente, de intensitate sporit . Înainte de a aplica o sanc iune prev zut în regulamentul colar, implica i dirigintele i/sau consilierul colar, în vederea realiz rii urm torilor pa i necesari: • discuta i cu elevul în cauz pentru a afla de ce a realizat actul respectiv; • încerca i s vorbi i cu prietenii elevului, pentru a ob ine informa ii suplimentare despre acesta i despre contextul producerii actului deviant; • contacta i familia elevului i încerca i s vede i dac nu cumva situa ia acesteia sau o anumit problem care a surveni recent a putut duce la actul violent al elevului. 6.2. Sugestii de adaptare i asumare a regulamentului colar Pe lâng rolul s u de baz de a stabili regulile care trebuie respectate i sanc iunile aplicabile în cazul nerespect rii lor în interiorul unit ii colare, regulamentul de ordine interioar poate servi ca instrument de gestionare a fenomenului mai larg al violen ei colare. Astfel, acest regulament intern trebuie i poate deveni un mijloc de preven ie atât a violen ei din interiorul spa iului colar (violen a elevilor fa de elevi; violen a elevilor fa de profesori; vandalism i comportament colar inadecvat – întârzierea repetat la ore, absenteism, întreruperea orelor, fumatul, p r sirea clasei în timpul orei etc.), cât i a celei din exteriorul colii/din zona în care aceasta este localizat . Pentru a putea fi realizate aceste deziderate, trebuie s v asigura i c regulamentul de ordine interioar respect dou reguli de baz : • este adaptat contextului (istoricul – tipul, frecven a i intensitatea evenimentelor de tip violent înregistrate în unitatea colar i specificul mediului în care coala este amplasat – reziden central /periferic ; proximitate lini tit /violent etc.); • este elaborat în urma unui proces de consultare cu to i actorii (cadre didactice, elevi, p rin i, consilieri colari, reprezentan i ai comunit ii locale). 184 Este recomandabil ca înaintea elabor rii regulamentului intern s realiza i un proces de consultare cu elevii în cadrul c ruia s prezenta i principalele direc ii de ac iune în vederea prevenirii i combaterii violen ei colare pe care coala dvs. i le-a propus prin planul de interven ie. În acest mod, pute i stabili, de o manier transparent i justificat , regulile care trebuie respectate în coal i sanc iunile aplicabile în cazul nerespect rii acestora. Trebuie s v asigura i c regulamentul este aplicat în acela i mod i în aceea i m sur tuturor celor implica i în activit i care intr sub inciden a sanc iunilor prev zute, fie ei elevi sau cadre didactice. Iat câteva sugestii pentru a facilita informarea privind con inutul regulamentului i asumarea acestuia: • • • Face i cunoscut regulamentul atât elevilor, cât i cadrelor didactice i p rin ilor. Asigura i-v c informa iile privind con inutul regulamentului sunt în elese i asumate de c tre to i actorii implica i: elevi, profesori, p rin i. Utiliza i modalit i diverse de informare i dezbatere cu privire la con inutul regulamentului colar: o discu ii în cadrul orelor de dirigen ie; o propunerea unei dezbateri în revista colii, site-ul colii, anun area prin sta ia radio a colii; o afi area la avizier, pe holuri i în clase (afiarea în fiecare sal de clas a unui extras); o discu ie, cu accent pe problematizare i reflec ie, în orele de educa ie civic . În scopul unei aplic ri/implement ri viabile a regulamentului intern, pute i ine cont de urm toarele sugestii: Principii • • • 185 Accesibilitate: regulamentul intern trebuie s prezinte, în mod explicit, actele i conduitele care sunt interzise în spa iul colar, sanc iunile aplicabile i persoanele îns rcinate cu aplicarea lor. Respectarea demnit ii elevului: regulamentul trebuie s respecte demnitatea elevilor i, totodat , s dezvolte acestora responsabilitatea, respectul de sine i fa de ceilal i i auto-controlul. Consecven : aplicarea prevederilor regulamentului trebuie s fie strict , prompt i corect , în toate cazurile, i m surile luate trebuie comunicate c tre cei în cauz . Asumare: dup ce v-a i asigurat c regulamentul este cunoscut, în eles i împ rt it, solicita i semnarea unui angajament de c tre elevi, cadre didactice i p rin i/tutori legali privind respectarea regulamentului. • Aspecte de re inut în aplicarea regulamentului! • • • • ac iona i astfel încât elevii s în eleag c nu se urm re te pedepsirea lor, ca persoane, ci se dore te sanc ionarea comportamentelor deviante sau inadecvate, adic respectarea prevederilor regulamentului; asigura i-v c to i elevii în eleg regulile stabilite, justificarea acestora, condi iile precise în care ele se aplic i consecin ele nerespect rii lor; ajuta i elevii sanc iona i s reflecteze asupra situa iei în care s-a produs actul de violen , pentru ca pe viitor s evite manifestarea unor comportamente care contravin regulilor stabilite prin regulament; încerca i s încuraja i i s aprecia i elevii pentru comportamentul lor adecvat, pentru respectarea regulilor stabilite prin regulament; astfel, sanc iunea pozitiv cre te încrederea în propria persoan i poate motiva i al i elevi s respecte regulile stabilite de comun acord. În continuare, v propunem o serie de recomand ri pentru o mai bun aplicare i respectare de c tre elevi a regulamentului de ordine interioar : Sugestii de adaptare a regulamentului colar la specificul colii • • folosind rezultatele diagnozei (vezi modelul propus în cap. 1), concepe i regulamentul astfel încât formele de manifestare a violen ei colare identificate la nivelul unit ii dvs. s fie avute în vedere în procesul de elaborare a regulamentului de ordine interioar ; stabili i împreun cu elevii i p rin ii regulile care nu sunt negociabile i cele care sunt i analiza i/ justifica i de ce fiecare dintre regulile respective intr în una dintre cele dou categorii. 186 Sugestii de dezbatere i asumare a regulamentului de ordine interioar • • • • 187 realiza i o campanie de informare privind regulamentul, folosind mijloace diverse: flutura i, extrase din regulament expuse în clase i pe holuri, discu ii cu dirigin ii i/sau consilierul colar, dezbatere în revista colii sau pe forum/site; stimula i elevii s se implice în activit i prin care s monitorizeze i s analizeze respectarea unei anumite reguli din cadrul regulamentului pe o perioad determinat de timp; stimula i elevii s î i asume responsabilit i în ceea ce prive te monitorizarea respect rii regulamentului colar; în acest mod, ei se simt parteneri în procesul de aplicare a regulamentului i î i dezvolt deprinderi de management al propriilor activit i; implica i/stimula i elevii s participe la activit i de identificare i monitorizare a diferitelor forme de violen care se petrec la nivelul unit ii colare (de exemplu, un concurs, în cadrul c ruia elevii s trebuiasc s identifice, pe lâng formele cele mai evidente ale violen ei colare i pe cele mai subtile). Referin e bibliografice ALBU, E. ALDER, N. BALICA, M. BALICA, M. BERBSTEIN, B BLAYA, C.; DÉBARBIEUX, E. BOURDIEU, P. PASSERON, J.C BOURDIEU, P., PASSERON, J.C., BOWLBY, M BUNESCU, G.ET ALL CHARLOT, B., CHELCEA, S. IVAN, L. CHELCEA, A. COHEN, L.E. CRAIG, W..PEPLER, D.J. CUSSON, M DEVITTO, J.A. ESTERLÉHÉDIBEL, MARYSE FERREOL, G. FISHER, B. AUBREY Manifest ri tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescen i. Prevenire i terapie. Bucure ti, Editura Aramis Print SRL, 2002. Interpretations of the meaning of care: Creating caring relationships în urban middle school classrooms. În Urban Education, 37, pp 241-266, 2002. De ce sunt copiii no tri violen i? Cauze i solu ii posibile, UNICEF, în curs de apari ie. Evaluarea înv rii elevilor - surs a violen ei sau mecanism de reglare a comportamentelor violente în coal ?, UNICEF, în curs de apari ie Langage et classes sociales, Edition de Minuit, Paris, 1975. „La construction sociale de la violence en milieu scolaire”, în Baudry, P.; Blaya, C. .Souffrances et violences à l’adolescence. Qu’en penser, que faire?; Paris, E.S.F(2000). La reproduction. Elements pour une theorie du systeme d′enseignement, Edition de Minuit, Paris, 1970. La réproduction. Eléments pour une théorie du système d′enseignement, Paris, Edition de Minuit, 1970. în Neam u, C. Devian colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Ia i, 2003. Educa ia p rin ilor. Strategii i programe. Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1997. Penser l'échec comme événement, penser l'immigration comme histoire. În: Migrants – Formation, nr. 81, 1990. Comunicarea nonverbal : gesturile i postura. Bucure ti, Editura Comunicare.ro (2005). Throwing down the gaunlet: A challenge to the relevance of sociology for the etiology of criminal behaviour, Contemporary Sociology, No. 16:202-205, 199, 1987. Observations of bullying and victimization on the schoolyard”; în Canadian Journal of School Psychology, nr.2, pp. 41-60 (1997). Delinquants pourquoi?, Editions Hurtubise, Quebec, 1989, p. 276. Human Communication. The basic Course. Harper&Row Publishers, New York, Cambridge...Singapore, Sydney (1988). Violen a în coal : noi date, noi întreb ri. În Gilles Ferréol i Adrian Neculau (coord.) „Violen a. Aspecte psihosociale”. Ia i, Editura Polirom, pp. 95-105 (2003). Violen a în mediul colar. Exemplul unui colegiu din nordul Fran ei. În Ferreol, G., Neculau, A. (coord.). Violen a. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Ia i, 2003. Interpersonal Communication. Pragmatics of Human Relationships. Random House, New York (1987). 188 GENTILE, D.A. ET ALL., GHERGU , A. GOODE, E. GREGORIE, TRUDY. HELBRUN, R.; GERARD, C.; MARTIN, P IOSIFESCU, . JIG U, M. (COORD.). JIG U, M., LIICEANU, A. (COORD), KAINAROI, CYNTHIA, D. KRUG, E.G. ET ALL. (EDS.), LAROCHE, M. LIICEANU, A., POPESCU, A., LIICEANU, A. LOEBER, R., STOUTHAMERLOEBER M. MILEA, T. MILLS, M., MITROFAN, I, CIUPERC , C., MITROFAN, I, CIUPERC , C., MITROFAN, N.; BUTOI, T.; ZDRENGHEA, V. 189 The effects of violent video game habits on adolescent aggressive attitude and behaviors. În: Journal of Adolescence, vol. 27, p. 5-22, 2004. Managementul. Serviciilor de asisten psiho-pedagogic i social . Ghid practic. Polirom, Bucure ti, 2003. Deviant behaviour. Prentice Hall, New York, , 4th edition, 1994. The national Center for Victims of Crime. http://www.ncvc.org/ncvc/main.aspx?dbName=DocumentView er&Documents=32820 Peut-on aider les victimes?, Eres, Toulousey, 1983. Elemente de management strategic i proiectare. Colec ia Educa ia 2000 +, Editura Humanitas, Bucure ti, 2000. Participarea la educa ie a copiilor romi. Probleme, solu ii, actori, Editura MarLink, Bucure ti, 2002. Violen a în coal , Ed. Alpha MDN, Buz u, 2006. Middle School Teachers’ Beliefs About How They Communicate Caring And Student Perceptions Of Their Teachers’ Caring Behaviors. Tez de doctorat, Duquesne University. http://etd1.library.duq.edu/theses/available/etd-06242005154154/unrestricted/kainaroi_dissertation.pdf (2005). World report on violence and health, World Health Organization, Geneva, 2002. Identitatea copilului. Cine sunt i cum devin copiii no tri, UNICEF, în curs de apari ie. Decizia e a mea. Manualul profesorului. Clasa a VII-a, Funda ia pentru Pluralism, Bucure ti, 2001. Comunicarea. În Liiceanu, A. i Popescu, A , „Decizia e a mea”, Manualul profesorului, clasa aVII-a., 2002. Family Factors as Correlates and Predictors of Juvenile Conduct Problems and Delinquency. În Tonry, M., Morris, N. (coord). Crime and Justice: An Annual Review of Research, 7, University of Chicago Press, 1986, citat de Neam u, Cristina. Op. citat . Dezvoltarea psihomotorie a copilului i a adolescentului. În: Meil , P., Milea, t., Tratat de pediatrie, vol. 6, Editura Medical , Bucure ti, 1988 Challenging violence în schools: An issue of masculinities, Buckingham, Open University Press, 2001, p. 22-23. Incursiune în psihosociologia i psihosexologia familiei, Editura Mihaela Press, Bucure ti, 1998. Incursiune în psihosociologia i psihosexologia familiei, Bucure ti, Ed. Mihaela Press, 1998. Psihologie judiciar ; Editura ansa S.R.L., Bucure ti(1992); MOELLER, F.G. ET ALL., NEAM U, C NOLLET, JEANMARC, OLWEUS, D. (1997). P UN, EMIL, PERRY, C. Popenici, S (coord.) R DULESCU, E., TÎRC , A S L V STRU, D. S UCAN, D SILLAMY, N., ST NCIULESCU, E ULRICH, C VETTENBURG, N., HUYBREGTS, I., WELLS, L. E. I RANKIN, G WEST, D.J., FARRINGTON, D.P., WOOD, W., WONG, F.Y., CHACHERE, G., Psychiatric aspects of impulsivity.În .The American Journal of Psychiatry, 158: 1783-1793, 2001 Devian colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Ia i, 2003. Schools as microcosms of society. În: Violence în schools – a challenge for the local community, Counsel of Europe Publishing, 2003, p. 15. "Bully/Victim Problems în School: Knowledge Base and an Effective Intervention Program”, The Irish Journal of Psychology, 18, 170-190. coala. Abordare socio.pedagogic , Ia i, Ed, Polirom, 1999. How do we teach what is right? Journal for a Just and Caring Education, 2, 400-4101996). Motiva ia înv rii i reu ita social , Institutul de tiin e ale Educa iei, Bucure ti, 2004 coal i comunitate. Ghid pentru profesori. Colec ia Educa ia 2000 +, Editura Humanitas, Bucure ti, 2002. Violen a în mediul colar; în Ferreol, G.; Neculau, A., Violen a. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Ia i (2003); Comunicarea didactic . Bucure ti, Editura ATOS (2002). Dic ionar de psihologie, Bucure ti, Editura Univers Enciclopedic, 1996. Sociologia educa iei familiale, Editura Polirom, Ia i, 1997. Managementul clasei - înv are prin cooperare, Editura Corint, Bucure ti, 2000 Anti-social student behaviour and feelings of unsafety among teachers, Presentation at the International Conference în Violence în schools and public policies, Paris, 2001. în C. Bartollas, Juvenile Delinquency, edi ia a IV-a, Allyn and Bacon, Boston, 1997. The delinquent way of life, London, Heineman, 1977. Effects of media violence on viewers’aggression în unconstrained social interaction. În: Psychological Bulletin, No. 109:307-326, 1991. „Stop violen a în coli”. www.stopviolentainscoli.ro/pagini/parerea_ta/index. Abuzul i neglijarea copilului, Salva i Copiii, Bucure ti, 2000, p. 10; Ghid multimedia pentru profesori, Partea I, Programul Na ional pentru S n tate în coala Româneasc , PNUD, MEC, 2002. The characteristics and profiles of bulliyng. http://www.victec.org/tea_schools. Sondaj cu reprezentativitate na ional privind percep ia social a copiilor în dificultate, efectuat de IMAS în anul 2000. 190 PARTEA A II-A MODULE DE FORMARE 191 Tema modulului de formare Autori Modul 1 Violen a uman . Dimensiuni psihologice i sociale Aurora Liiceanu Doina S ucan Modul 2 Abord ri ale violen ei. Percep ii, concepte-cheie, tipologii Aurora Liiceanu Doina S ucan Modul 3 Violen i victimizare. Elevii - categorie de risc Aurora Liiceanu Doina S ucan Modul 4 Forme i cauze ale violen ei în coal . Perspectiva individual , familial , colar , mass-media Aurora Liiceanu Doina S ucan Modul 5 Violen a subiectiv în spa iul colar Ciprian Fartu nic Modul 6 Deficien ele de comunicare ca surs a violen ei colare Aurora Liiceanu Doina S ucan Modul 7 Evaluarea înv rii elevilor - surs a violen ei sau mecanism de reglare a comportamentelor violente în coal ? Magda Balica Modul 8 Strategii anti-violen Ciprian Fartu nic Modul 9 Strategii de interven ie privind violen a la nivelul colii i violen a obiectiv la nivelul clasei Ciprian Fartu nic 192 MODUL 1: VIOLEN A UMAN . DIMENSIUNI PSIHOLOGICE I SOCIALE Introducere 1. Privire general asupra violen ei umane 2. Forme de manifestare ale violen ei 3. Defini ia violen ei 4. Dimensiuni psihologice i sociale ale violen ei 193 194 Introducere Studiul privind violen a în coal a demonstrat avantajul abord rii violen ei colare într-o perspectiv larg : institu ional , interpersonal , intrapersonal , colectiv . Obiectivul general al modulului îl constituie familiarizarea cadrelor didactice cu aceast viziune general asupra violen ei i con tientizarea complexit ii acestui fenomen. În mod deosebit, acest modul prezint violen a ca expresie a naturii umane i analizeaz dimensiunile ei psihologice i sociale. Prin acest modul cadrele didactice vor avea posibilitatea s - i sistematizeze informa iile deja de inute i s se familiarizeze cu noi perspective asupra violen ei în general i violen ei colare în special. 1. Privire general asupra violen ei umane Violen a uman – o problem actual care îngrijoreaz societatea în ansamblul ei Lideri de opinie, speciali ti din diferite domenii, politicieni i mass-media aduc cu frecven constant în aten ia publicului larg problema violen ei. Diferitele forme de violen se afl pe agenda politic a institu iilor na ionale i interna ionale. Consiliul Europei a lansat în 2002 un proiect privind violen a cotidian , compus din module referitoare la diferitele tipuri de violen care au loc în prezent în societ ile contemporane. Exist violen în via a public , în cea privat , în institu ii, printre care coala, ca spa iu public institu ionalizat, ocup un loc privilegiat. Nevoia de con tientizare, prin campanii sociale, dar i de programe educa ionale care s urm reasc atât dezvoltarea unei culturi a nonviolen ei, cât i ameliorarea manifest rii violen ei în rela iile umane este prezent pe agenda de lucru a institu iilor de stat, ONG-urilor i a mass mediei. Violen a este o realitate proprie naturii umane – dar i a celei animale -, care are continuitate în istoria umanit ii. Natura uman include în structura ei violen a. De aceea, expresia „eradicarea violen ei” este inadecvat . Ceea ce se încearc s se schimbe este atitudinea fa de violen , devalorizarea ei treptat prin con tientizarea consecin elor ei negative, nedezirabile i, implicit, cre terea controlului pulsiunilor violente – individuale sau colective – i structurarea unui r spuns: nu, violen ei! 195 În prezent, tendin ele genocidale, cuplate cu progresul tehnologic, împreun cu distrugerea resurselor ecologice reprezint cele mai mari riscuri pentru specia uman . Viitorul speciei pare astfel incert. Pentru a în elege genocidul – ca form dramatic de violen colectiv -, „nu trebuie s gândim îngust, ci s apel m la biologie, etic i psihologie” (Jared Diamond, 1992). „Animalul uman” are tendin e agresive. Acest lucru trebuie s -l recunoa tem. Istoria a ar tat permanen a violen ei, excesele de violen , ca i momentele de calm i relativ lini te. R zboaiele au alternat cu perioadele de pace. Cartografia aproximativ a genocidelor exist din 1492, înregistrând, pân în 1990, 37 genociduri. Instinctualitatea agresiv a omului nu poate fi cu u urin reprimat , st pânit , pur i simplu, pentru c omul este primul „animal” care a inventat arme. Biologic, se tie, omul este un animal cu tendin e agresive. Într-o perspectiv social , abordarea violen ei este mai complex , pentru c omul este i un animal social: rela iile de domina ie, cele de putere, nevoia de a supune, de a exploata, orgoliul, incapacitatea de a gândi toleran a, ca solu ie pentru ambele p r i adverse, incapacitatea de a rezolva pacifist conflictele i de a evita pierderile. Exerci ii i activit i de grup Ne putem aminti/imagina scene de violen v zute în filme cu caracter istoric? De unde afl m în copil rie despre violen ? Pove tile con in personaje pozitive i personaje negative? Pentru ce s-au luptat oamenii în r zboaie? Cum privim ast zi duelul? Difer violen a din trecut fa de cea de ast zi? Sarcin de grup Men iona i un film în care subiectul s redea o scen de lupt . Men iona i un basm în care eroii se confrunt i în care este exprimat violen a. Ce crede i despre pedeapsa cu moartea i de ce crede i c a fost desfiin at ? Se creaz grupuri de lucru (minimum 4-5 persoane); fiecare grup î i desemneaz un purt tor de cuvânt care prezint rezultatele discu iilor lor. 196 Dup expunerea ideilor produse de grupuri, se vor dezbate urm toarele aspecte: Care este, în prezent, atitudinea fa de violen ? De ce se spune c violen a na te violen ? Când un ortoped amputeaz piciorul unui om r nit este el considerat violent? Poate fi el numit un criminal? Cadrele didactice vor con tientiza faptul c : Violen a nu poate fi eradicat , dar poate fi controlat . Violen a produce resentimente, emo ii negative, traume i antreneaz ac iuni de r zbunare. Violen a poate fi legal /legitim sau nelegal /nelegitim . 2. Forme de manifestare a violen ei. Aplicac ii pornind de la dou studii de caz Alin este un copil lini tit, de 11 ani, dar tat l s u este alcoolic i el simte c atmosfera din cas este tensionat . Tat l s u este mereu la cârcium i nu se ocup de loc de familie. Mama lui se simte foarte nenorocit i nu tie cum s se mai descurce cu banii. Aflând c tat l i-a luat aloca ia i s-a dus s bea banii, Alin, într-o clip de dezn dejde, singur, nev zând nicio urm de speran , î i ia via a, spânzurându-se. Violeta vine de la serviciu târziu, seara. Ea locuie te într-un bloc; într-o sear , venind gr bit acas , nu a observat c este urm rit de un tân r. În momentul în care î i c uta cheia în geant , acesta s-a repezit la ea, a îmbrâncit-o i a lovit-o, smulgându-i geanta, în care ea avea banii i un telefon mobil. Analiza situa iilor prezentate în cazurile de mai sus: Ce ar fi trebuit s fac Alin? Exist copii în situa ii de risc de a- i produce lor în ile r u i cum ar putea fi evitate aceste drame? Cine este r spunz tor de sinuciderea lui Alin? Este tâlh ria o form de violen ? Dac Violeta era doar amenin at i nu lovit , mai putem vorbi despre violen ? Compara i cele dou cazuri. Exist asem n ri i deosebiri între cele dou situa ii? Care caz vi se pare mai grav prin urm rile lui? 197 3. Defini ia violen ei ”Amenin area sau utilizarea inten ionat a for ei fizice sau a puterii asupra sinelui, altuia sau asupra unui grup ori comunit i, care antreneaz sau risc puternic de a antrena un traumatism, un deces, o alterare psihologic , o dezvoltare precar sau priva iuni” (Raport mondial asupra violen ei i s n t ii, OMS – Organiza ia Mondial a S n t ii -, Geneva, 2002). Discu ii în grup Se scrie pe tabl defini ia. Un participant este invitat s sublinieze urm toarele cuvinte i expresii: amenin are, for fizic , putere, sine, altuia, grup, comunit i, traumatism, deces, alterare psihologic , dezvoltare precar , priva iuni. Se cere participan ilor s exemplifice fiecare cuvânt, plasându-l întrun context/situa ie concret . De exemplu: amenin are – o mam î i amenin copilul c -l va bate dac va mai lua note proaste; for fizic – un copil vine seara de la coal i un b iat mai mare, îl bate i-i fur mobilul. Dezbatere Violen a are multe forme de manifestare; zilnic ne confrunt m cu situa ii de violen ; Violen a poate fi fizic , dar poate fi i verbal /psihologic ; Poate exista violoen fizic f r component emo ional /psihologic ? Dar invers? Comenta i expresia „s-a îmboln vit de fric ”. Compara i dou situa ii 1. 2. Doi boxeri de categoria coco , se înfrunt într-un meci.Unul dintre ei câ tig . Un elev de clasa a VII-a îl prinde în curte pe un elev de clasa a II-a i îl bate, aparent f r motiv. Dezbatere Exist sporturi violente? De ce le accept m? Putem vorbi despre victorie în cazul boxerilor? De ce? Care este motivul, dac este vreunul, în cazul violen ei între elevi de vârste diferite? 198 4. Dimensiuni psihologice i sociale ale violen ei Discu ii în grup Cine este violent? În ce situa ii cineva se poate manifesta violent? Cum arat un om violent/ce expresie/postur are? Cine este/risc s fie victim ? De ce poate fi cineva victimzat? Cum arat o victim /cum se manifest ea? Cum te sim i când e ti victim ? Studiu de caz Un b rbat i so ia sa beau împreun alcool. La un moment dat, dup ce au b ut destul de mult, încep s se certe i dialogul lor se transform într-o alterca ie. Ei continu s bea i starea lor de ebrietate avanseaz , în defavoarea autocontrolului. Î i repro eaz diferite lucruri din trecut, se învinov esc reciproc, b rbatul se enerveaz i o love te. Ea se fere te cât poate, îl love te la rândul ei i, la un moment dat, îi d cu scaunul în cap i-l omoar . Exerci iu de grup Participan ii se împart în dou grupuri. Primul grup are ca sarcin stabilirea urm toarelor aspecte legate de personajul b rbat. De ce a devenit el violent? Este el agresor? De ce? Este el victim ? De ce? Are el circumstan e atenuante/agravante? Al doilea grup are ca sarcin stabilirea urm toarelor aspecte legate de personajul femeie: Cine a ini iat/provocat violen a? Este femeia victim a violen ei domestice? De ce? Ce ar fi trebuit s fac ea ca s evite situa ia? Este ea criminal ? Are ea circumstan e atenuante/agravante? 199 Discu ie în grup Analiza i distinc ia între agresor i victim Se pot schimba rolurile de agresor/victim ? În ce m sur crede i c se pot evita manifest rile de violen ? Educarea auto-controlului Con tientizarea tr s turilor personalit ii proprii: impulsivitate, reactivitate violent în stare de ebrietate Abilitatea de comunicare Rezolvarea de conflicte Controlul frustr rilor, insatisfac iei în via Imaginea de sine Aspira ii i renun ri Cultura dialogului Ce factori psihologici i sociali sunt implica i în manifestarea violen ei? Sentimentul de nedreptate Lipsa de empatie/empatie sc zut Orgoliul i devalorizarea persoanei Imaturitatea emo ional Impulsivitatea Lipsa auto-controlului Distan a social : inferior/superior, ef/subaltern Rela ia de putere Rela ii de inegalitate între sexe; domina ia în cuplu Concluzii Principalele lucruri care sunt con tientizate în acest modul de program: Violen a uman este inerent naturii umane Exist o cultur a violen ei, prejudec i, toleran fa de comportamente violente Non-violen a poate fi educat În rela iile de putere, se exprim domina ia/supunerea, iar în rela iile democratice au loc comunicarea, negocierea, toleran a, respectul reciproc. 200 MODUL 2: ABORD RI ALE VIOLEN EI, PERCEP II, CONCEPTE-CHEIE, TIPOLOGII Introducere 1. Abord rile violen ei sunt complementare 2. Clasificarea violen ei: tipurile de violen 3. Mituri i prejudec i privind violen a 201 202 Introducere În acest modul cadrele didactice sunt familiarizate cu o perspectiv pluridisciplinar asupra violen ei i cu diferitele abord ri prin care s-a încercat operarea unor distinc ii între diferitele tipuri de violen uman . Obiectivul general urm rit în acest modul este con tientizarea unor criterii ca instrumente pentru cadrele didactice în în elegerea complexit ii i dificult ii de a studia acest fenomen. Criteriul biologic: abordare biologic Criteriul sociologic: abordare social Criteriul psihologic: abordare psihologic Criteriul economic: abordare economic (costuri) Criteriul medical: abordare medical /psihiatric Criteriul cultural: abordare cultural (diferen e între culturi) Criteriul gen: diferen e de sex în violen Criteriul juridic: Abordarea juridic (distinc ia civil/penal) Criteriul politic: abordare politic Exist diferite criterii pentru c ele urmeaz diferen ierea între discipline în abordarea fenomenului violen ei umane. Din studii se remarc eforturile cercet torilor de a studia i clasifica tipurile de violen , dar i necesitatea de a coopera disciplinar. Cea mai r spândit i mai facil din punct de vedere opera ional este tipologia propus – dar i adoptat în perspectiva în elegerii violen ei ca fenomen social – de c tre OMS. Clasificarea violen ei. Dup OMS, violen a se împarte în trei tipuri: 1. Violen a fa de sine: sinuciderea, abuzul i comportamentul autodistructiv; ea poate lua anumite forme: fizic , psihologic sau priva iuni i neglijen fa de sine 2. Violen a interpersonal : violen familial /în cuplu; violen comunitar (între persoane care nu sunt rude i care pot chiar s nu se cunoasc ). Ambele subtipuri pot lua anumite forme: fizic , sexual , psihologic sau priva iuni i neglijen . 3. Violen colectiv : - violen social ; - violen politic ; - violen economic . 203 Toate aceste subtipuri iau acelea i forme ca i violen a interpersonal . Violen a poate fi considerat ca un continuum, de la forme minore – împingere, bruscare, gesturi fizice, expresii verbale denigratoare, jigniri etc. – la forme majore sau chiar extreme, mergând pân la forme letale. În contextul colar, tipul cel mai r spândit de violen este cea interpersonal i cea intrapersonal . Violen a interpersonal poate lua urm toarele forme: 4. Violen fizic 5. Violen psihologic 6. Violen verbal 7. Violen sexual 8. Priva iuni i neglijen 1. Abord rile violen ei sunt complementare Sarcin de grup Se deseneaz pe tabl o mân i se scrie pe fiecare deget una dintre abord rile enumerate mai sus. Dup expunerea tipurilor de abordare se dezbat urm toarele aspecte: Care este esen a fiec rui tip de abordare/ abord ri - perspective diferite? Identificarea celor dou concepte cheie: agresor/victim Exemplifica i un tip de abordare folosind experien a dumneavoastr Dificultatea de a aborda pluridisciplinar violen a uman Abord rile violen ei umane se exprim astfel: Biologic: Sociologic: aspecte convergente/divergente între violen a animal i cea uman categorii sociale, violen a mass media i expunerea la violen Psihologic: violen a este o tr s tur de personalitate, oamenii difer în ceea ce prive te poten ialul lor de violen Economic: Medical: violen a are costuri mari (îngrijiri medicale/psihologice) exist indivizi violen i, cu tulbur ri de personalitate, dar i psihopa i 204 Cultural: De gen: Juridic: Politic: exist forme diferite de violen , specifice unei culturi sau alteia (de ex. mutil ri genitale în unele culturi africane, crimele datorit nepl tirii dotelor la indieni, vendetta sicilian , c s toriile minorelor în Iran) b rba ii sunt mai violen i decât femeile (prezen a testosteronului) unele comportamente violente sunt de natur penal , justi ia restaurativ drepturile omului/dreptul la integritate fizic i psihologic , drepturile victimelor i egalitatea de anse între femei i b rba i Studiu de caz Viorica are 19 ani, nu are preg tire profesional , p rin ii ei au un nivel educa ional sc zut, este omer i a avut o rela ie de concubinaj din care a rezultat un copil. Concubinul a p r sit-o, f r a-i acorda vreun sprijin în cre terea copilului. Familia este numeroas i se zbate în s r cie, to i membrii ei tr ind din ajutoare sociale. O rud vine s -i propun s plece în Germania s lucreze ca baby-sitter, promi ându-i c o va ajuta la ob inerea documentelor de c l torie. Totul poate pl ti el, iar ea va achita datoriile din ce va câ tiga. În Germania este sechestrat într-un club de noapte i obligat s se prostitueze, ea fiind de fapt vândut patronului. Refuz , dar este amenin at c familia ei va suporta consecin ele împotrivirii ei, b tut , lipsit de acte de identitate. Neg sind nicio solu ie salvatoare, ea încearc s se sinucid . Speria i, patronii o pun pe picioare i apoi o vând mai departe ca s scape de ea. Discu ie în grup Care este profilul psiho-social al personajului principal feminin? Din ce cauz a ajuns ea în situa ia respectiv ? A fost ea vulnerabil la victimizare? Ce fel de violen a suportat ea? Ce factori sunt implica i în situa ia de violen prezentat mai sus? 205 2. Clasificarea violen ei: tipurile de violen Studiu de caz Bogdan, elev în clasa a XI-a, a fost un elev bun. P rin ii lui sunt ingineri i locuiesc to i într-un apartament de bloc. Bogdan s-a împrietenit cu ni te b ie i care se adunau în spatele blocului lui, aveau bani i erau l sa i la voia întâmpl rii de c tre p rin i. Treptat, notele lui au sc zut, situa ia la înv tur a devenit chiar dramatic , avea multe absen e, a început s fie distrat i a sl bit mult. Au început s dispar bani din cas , iar mama a realizat c el se droga. Cu chiu cu vai a intrat la facultate, dar nu s-a dus aproape deloc. Din cas au continuat s dispar lucruri, iar o fat vecin cu el i-a spus mamei lui ca l-a invitat la ea, el neavând cheia de la apartament, observând apoi c -i lipsea portofelul. Îl b nuia pe Bogdan, dar nu avea dovezi. Tat l a aflat de la mam despre situa ia fiului s u, a început s bea, s-a pensionat medical i a devenit violent. P rin ii î i repro au unul altuia situa ia fiului lor. Când în cas n-au mai r mas decât paturile i ni te farfurii, el a decis s -l dea afar pe Bogdan, în urma unor discu ii i b t i, s-a certat apoi i cu so ia sa, ajungând chiar la b taie. Bogdan a disp rut, iar la câteva zile poli ia a venit s -i anun e pe p rin i c fiul lor a furat i a traficat droguri, fapt pentru care a fost re inut. Dezbatere Analiza cauzelor care au dus la situa ia personajului de mai sus În elegerea rela iilor – comunic rii – în familie Cum putem cunoa te consecin ele negative ale comportamentului adictiv i cum îl putem preveni? Rela ia între droguri i violen Rolul grupului i al presiunii lui în adoptarea unor comportamente nedezirabile, adesea autodistructive Indica i cum a i fi procedat în situa ia p rin ilor? Câte tipuri de violen pot fi identificate în acest caz? Studiu de caz Cazul Larisa: Prin mass media, societatea româneasc a fost informat de tragedia feti ei Larisa, în vârst de 9 ani, din Ia i, care, dup ineficiente cercet ri ale poli iei, a fost g sit moart i violat , agresorul fiind din proximitatea feti ei, i anume, un vecin adolescent locuind în acela i imobil cu feti a. F r îndoial c acest caz se înscrie într-un eveniment de violen sexual . 206 Dezbatere Se tie c traumele suferite în copil rie au consecin e de ordin psihologic bine conturate în cercetarea criminologic din perspectiva psihologiei dezvolt rii. Ele se manifest prin: imagine de sine negativ ; depresie i/sau izolare social ; dificult i în procesul de înv are; tulbur ri ale construc iei identit ii sexuale; probleme dificile în sfera sexualit ii; dificult i de rela ionare; sentimentul victimei c este diferit de al i oameni; sentimentul c este puternic în sens malign (se d o conota ie pozitiv comportamentelor violente, pozitivarea negativului în condi iile ata a-mentului între agresor i victim , mai ales în cazurile de violen sexual ); st ri de confuzie privind propria persoan (disocierea eu-lui) sau ale valorilor existen iale; anxietate. Exerci ii - Analiza i situa ia de mai sus prin prisma consecin elor men ionate i identifica i dimensiunile psihologice ale agresorului i cele ale victimei, în fericita situa ie în care feti a ar fi supravie uit violen ei comise asupra ei. - Formula i argumente prin care s sus ine i necesitatea con tientiz rii de c tre adul i a vulnerabilit ii copiilor i factorii responsabili de situa ia Larisei. - Formula i argumente pentru care oamenii tr iesc cu mitul încrederii în cei apropia i (cei care sunt cunoscu i, categorie în care intr i cadrele didactice). - Cum putem s ajut m copiii s nu devin victime, ce trebuie s le spunem? Sarcin de grup Cu ce riscuri se confrunt un copil? Men iona i factorii de risc. Se formeaz mai multe grupuri de lucru. Dup discu ii în grup, reprezentantul fiec rui grup va prezenta tuturor participan ilor ideile produse în urma activit ii grupului ca baz a elabor rii unui repertoriu de riscuri, inând cont i de importan a lor. 207 Dup construirea acestui repertoriu, se vor dezbate urm toarele aspecte: Cine este responsabil de victimizarea copiilor, folosind diferite exemple de victimizare în func ie de contexte diferite: acas , la coal , pe strad , în locuri publice (parc, terenuri de sport etc.)? Atitudini ale adul ilor – p rin i, rude, cunoscu i/necunoscu i, vecini, cadre didactice -, care pot pune în pericol via a copiilor/elevilor: Indiferen a Lipsa de informa ie Reproducerea modelului educa ional din familia de origine Neglijen a Deficien e ale stilului educa ional; familia disfunc ional Lipsa de comunicare Dezacord/divergen e privind stilul educa ional/lipsa cooper rii între p rin i. 3. Mituri i prejudec i privind violen a Având în vedere experien a dumneavoastr de via i cea didactic , v rug m s aprecia i cât de mult acorda i importan urm toarelor mituri/prejudec i i dac a i reflectat asupra lor: Femeile nu- i bat b rba ii. Copilul nu- i poate victimiza p rin ii. Fetele sunt violate pentru c sunt provocatoare. Copilul trebuie s fac ceea ce îi spun p rin ii. P rin ii vor numai binele copiilor, ei nu gre esc niciodat . P rin ii au sl biciuni: ei pot iubi i ar ta iubirea mai mult pentru unul dintre copii. Copilul este indiferent atunci când în fa a lui se fac observa ii de tipul: „nu seam n cu mine”, „seam n cu...”. Copilul nu trebuie s aib griji, cine tie ce-l a teapt în via . Grija copilului este doar s înve e. Copilul trebuie s tie de fric . Copilul face ce vede acas . Copiii înva acas violen a. Chiar dac ai f cut un copil, po i tr i exact ca înainte. P rintele nu are de ce s se scuze în fa a copilului. 208 Dezbatere Convergen a/divergen a p rerilor privind afirma- iile de mai sus Analiza erorii de generalizare i educarea pruden ei Copilul nu este doar un elev, corect vorbind, el este o persoan Dificultatea comunic rii i a stilului democratic în rela iile de familie De ce le este fric p rin ilor/cadreleor didactice s fie apropia i de copii/elevi? Le este fric sau le este dificil? Este u or s impui reguli, este mult mai dificil s le explici P rin ii/profesorii prea în eleg tori/prea autoritari sau chiar terori ti – terorismul infantil/terorismul parental Conflictul intergenera ional: „toate-s vechi i toate-s noi”. Concluzii Adul ii – p rin i, profesori – care în rela iile cu copiii folosesc pedepse fizice i î i exprim tr iri negative - nemul umire, dispre , dezacord, insatisfac ie, dezam gire, indiferen , nep sare – fa de comportamentul/ performan ele lor, indiferent de contextul la care ei se refer (acas , la coal , în lume) trebuie s se gândeasc la efectele atitudinilor lor asupra psihologiei copiilor. Copiii au nevoie de în elegere, securitate afectiv , sprijin, protec ie, dar i de autoritate i fermitate. O prea mare în elegere i libertate oferit de p rin i poate fi considerat de c tre copil ca i o form de neimplicare, de nep sare. Comunicarea este necesar pentru a crea un climat de încredere i respect reciproc. Copilul are mai mult nevoie de timp i deisponibilitate psihologic decât de bani. 209 210 MODUL 3: VIOLEN I VICTIMIZARE. ELEVII – CATEGORIE DE RISC Introducere 1. Identificarea agresorului i a victimei. Cine este victima? 2. Tr s turile/caracteristicile unui elev cu tendin e agresive i cele ale unui elev-victim 3. Con tientizarea comportamentului violent i a victimiz rii 211 212 Introducere Un modul de formare pe aceast tem este deosebit de oportun pentru c studiul „Violen a în coal ” a reliefat nu doar agresivitatea în rela iile din cadrul colii – fie c ea are ca autori elevii, cadrele didactice sau p rin ii -, ci i victimizarea. Ca atare, în studiu s-au prezentat informa ii atât asupra celor care manifest comportamente de violen de diferite tipuri – fizic , verbal , psihologic , simbolic -, dar i asupra celor care intr în categoria victimelor. Acest modul ofer o perspectiv mai clar i cuprinz toare asupra violen ei i victimiz rii, având ca obiectiv general con tientizarea de c tre cadrele didactice a importan ei nu numai a distinc iei între agresori i victime, cât i a versatilit ii acestor ipostaze, datorit escalad rii violen ei i complexit ii cauzelor care fac în anumite situa ii ca un elev sau adult s manifeste agresivitate sau s devin victim . Studiile arat faptul c victimele violen ei, deci cei care sunt categorii de risc de victimizare, sunt mai frecvent copiii, femeile, persoanele vârstnice i cele cu diferite dizabilit i. Ca atare, modulul de fa va debuta prin furnizarea unor informa ii privind violen a i victimizarea elevilor ca grup cu riscul cel mai mare de victimizare. Propor ia unit ilor de înv mânt la nivelul c rora se înregistreaz fenomene de violen dep e te 75% (referitor la e antionul de coli, considerat reprezentativ la nivel na ional). La nivel microsocial, acest procent se diferen iaz în func ie de o serie de criterii: tipul de coal , mediul de reziden _ urban sau rural -, zona în care este situat coala i m rimea colii (num rul de elevi). Conform declara iilor directorilor de coli, ponderea elevilor cu manifest ri grave de violen este estimat la aproximativ 2,5%. Mai mult de o jum tate dintre ace tia comit acte de violen „efectiv ” – droguri, alcool, agresiuni fizice i sexuale grave, vandalism, degradare de bunuri publice -, restul fiind autori ai unor acte de violen neverbal sau verbal sau „efectiv ” ( loviri, agresare fizic ) asupra cadrelor didactice. Ponderea elevilor victimiza i – victime ale furturilor, agresiunilor, h r uirii, intimid rii etc. – este de 3%. Opiniile directorilor de coli converg cu cele ale profesorilor, p rin ilor, elevilor i consilierilor colari, ei men ionând în mod similar formele cele mai r spândite de violen – certuri, conflicte, dispute, jigniri, ipete, porecle denigratoare, discrimin ri exprimate prin injurii -, dar i având percep ii similare: violen a verbal este mai pu in grav decât cea 213 neverbal i cea fizic , b ie ii sunt mai violen i decât fetele. Exist violen manifestat de p rin i în perimetrul colii – fa de profesori, elevi, propriul copil -, dar i cea a profesorilor fa de elevi (mai ales verbal , exprimat prin formule de adresare i epitete injurioase, ironii, atitudini de dispre i respingere, comportamente reactive necontrolate etc.). Violen a în spa iul proxim colii (trotuarul din fa a intr rii în coal , spa iul din apropierea gardului colii, str zile adiacente etc.) au autori atât elevi ai colii, dar mai ales tineri din cartier, adesea fo ti elevi ai colii. Putem, astfel, considera categoria victimelor tot atât de larg ca cea a autorilor de comportamente violente; aceast categorie se reg sesc, îns , în mod semnificativ mai mult elevii, unele comportamente violente – furturi, îmbrânciri, h r uiri, loviri etc. – comise în proximitatea colii având drept victime numai elevi. Exerci ii i activit i de grup 1. Identificarea agresorului i a victimei. Cine este victima? Studiu de caz. Scenariu Sunte i dirigint . Asista i la o scen în care o elev din clasa Dvs. este acostat , în pauz , de c tre un elev din alt clas , mai mare ca vârst i obligat s mearg într-un col retras al coridorului. Observa i c elevul are o expresie amenin toare. Sarcin de grup. Dezbatere Imagina i-v care ar fi motivul pentru care elevul are un asemenea comportament Identifica i rolurile de agresor/victim . Ce indicatori folosi i? Construi i un repertoriu al motivelor, folosind experien a pe care o ave i Cum a i interveni în acest caz pentru a preveni declan area unui comportament violent? Aduce i argumente care s sus in solu ia propus Exemplifica i cu alte situa ii, folosind experien a didactic pe care o ave i 214 2. Tr s turile/caracteristicile unui elev cu tendin e agresive i cele ale unui elev victim . Nest pânit Înv at s fie violent Agitat Timid Fragil fizic Cu dizabilit i Preferin pentru filme/jocuri violente Indisciplinat Obsedat de sport i arte mar iale Performan e colare slabe Familie cu probleme Cu complexe de inferioritate/superioritate Stil de via neordonat Prea protejat de c tre p rin i Singur la p rin i R sf at „Chiulangiu” Prematur dezvoltat sexual Sarcin de grup Folosind experien a dumneavoastr didactic , încerca i s construi i un profil aproximativ al elevului cu manifest ri de violen i al celui victim . G si i atribute – epitete – sau descrie i aspecte ale vie ii i comportamentului colar, utilizând informa ii/presupozi ii privind familia, p rin ii, nivelul educa ional al p rin ilor, stilul de via , statutul socioeconomic, petrecerea timpului liber, preferin e, aspira ii, situa ia colar , aspect/particularit i fizice, grupul de prieteni, valorile personale etc. Se formeaz grupuri de lucru compuse din 4-5 persoane. În constituirea grupurilor se ine cont i de distribu ia echilibrat în func ie de criteriul sex, astfel încât, pe cât posibil, fiecare grup s includ atât femei cât i b rba i). Dezbatere pe baza ideilor produse în grup Care factor dintre cei men iona i vi se pare mai important (familia, coala, personalitatea elevului, grupul de prieteni, stilul de via , valori etc.) i de ce? Exist deosebiri între fete i b ie i în ceea ce prive te violen a i victimizarea? 215 Exemplifica i, folosind situa ii întâlnite în coal Este imita ia important în explicarea comportamentului violent? 3. Con tientizarea comportamentului violent i a victimiz rii Discu ie în grup Sunt elevii violen i con tien i c exist i alte modalit i de a rezolva situa iile conflictuale? Sunt elevii-victime con tien i de victimizarea lor? Exerci iu Se creeaz grupuri de lucru – 4 sau 5 persoane – i li se d o list de proverbe sau zic tori: Vorba dulce, mult aduce Ce ie nu- i place, altuia nu-i face B taia e rupt din rai Unde d mama, cre te A chia nu sare departe de trunchi Copil cuminte i bab frumoas nu exist Sarcina de lucru include: - Analiza i proverbele i zic torile de mai sus i interpreta i-le din perspectiva ideii de violen i victimizare - Formula i argumente pentru a asocia fiecrae proverb sau zic toare cu un cuvânt: comunicare, empatie, fric , p rin i, copil rie. Studiu de caz Mihai este elev în clasa a V-a. El este un elev lini tit, sfios i sl bu fizic. Are p rin i foarte boga i care-l aduc la coal cu ma ina i sunt mereu cu ochii pe el. El vine zilnic la coal cu un pache el cu bun t i: ciocolat , fructe, coca cola, biscui i. Colegul lui de banc îl tachineaz spunându-i „bebelu ul” i-l umile te mereu. Când îi vede pache elul îi spune: „S - i fac vama!” i- i ia singur ce- i dore te. Mihai nu se revolt i nu are curaj nici s -l înfrunte i nici s se plâng nim nui. Într-o zi el a refuzat s ia pache elul i, obligat fiind de p rin i s -l ia, l-a aruncat pe jos. Mama i-a tras o palm . Mihai a intrat în coal plângând, fapt ce l-a f cut pe colegul lui s -l strige „bebelu ”. Mihai nu mai vrea s mearg la coal . P rin ii vin s vorbeasc cu diriginta. 216 Exerci iu Analiza i cazul prezentat considerându-v diriginta lui Mihai. Ceea ce nu ti i este faptul c elevul este umilit i agresat psihologic, exploatat de colegul lui. Formula i o strategie de a afla ce se întâmpl cu elevul. Construi i o strategie de a discuta cu p rin ii pentru a rezolva refuzul elevului de a veni la coal . Cum constata i fenomenele de intimidare care nu se soldeaz cu violen fizic ? Analiza i tipurile de comportament în urma c rora unii elevi devin victime, apreciind gravitatea i consecin ele victimiz rii, folosind categorii diferite de victimizare: furt în incinta colii/în imediata vecin tate a colii; agresiuni sexuale; agresiuni fizice în incinta colii/în imediata vecin tate a colii; h r uire etc. Prezenta i din experien a Dvs. o situa ie de victimizare i cum a i reu it so rezolva i. În ce coli crede i c victimizarea este mai frecvent i cum s-ar putea explica ea? Studiu de caz Într-un liceu din Bucure ti, cartierul Militari, un elev lipse te mereu, are note foarte slabe, iar atunci când vine la coal este indisciplinat, deranjeaz orele i vorbe te la telefonul mobil. Dirigintele s-a plâns conducerii colii i i-a spus elevului c îi va chema pe p rin i la coal . Elevul î i bate sistematic colegii i tuturor le este fric de el. Practic, el vine la coal ca s - i terorizeze colegii i profesorii. În ziua în care a fost anun at de c tre diriginte c p rin ii lui vor fi chema i la coal , a b tut dou colege i apoi a telefonat tat lui s u. Acesta i-a spus s stea lini tit c rezolv el situa ia. Tat l s u a trimis trei prieteni la coal care au intrat în biroul directorului, l-au b tut i l-au amenin at c -l vor prinde i pe strad dac nu se poart frumos cu fiul prietenului lor. Ca urmare a „lec iei” date, colegii acestui elev au fost din ce în ce mai mult b tu i i amenin a i cu b taia, spunându-li-se: „pot s fac ce vreau, doar a i v zut, toat lumea m cunoa te în cartier i la coal , nimeni nu se ia de mine f r s-o p easc , c dau un telefon lui tata i rezolv el. Exerci iu - joc de roluri Analiza i situa ia prezentat , folosind conceptele cunoscute: for fizic , putere, agresor, victim , violen , victimizare Identifica i actorii acestor evenimente i tipurile de violen /victimizare incluse în studiul de caz 217 Participan ii sunt invita i s se ofere a juca unul dintre rolurile de mai jos. Cum a i fi rezolvat acest caz dac a i fi fost: directorul colii, p rin i ai elevilor b tu i/amenin a i, profesori în coala respectiv , elev în clasa/ coala respectiv Ce ar fi trebuit s înv a i din aceste experien e pentru a preveni repetarea unor astfel de situa ii Crede i c victima-fat difer de victima-b iat? Dac da, cum interpreta i aceast diferen ? Pute i vorbi despre o victimizare multipl ? A i întâlnit cazuri în care un elev/ o elev suport mai multe situa ii de victimizare din partea aceluia i elev/elev sau din partea unor elevi/eleve diferite? Concluzii Propor ia unit ilor de înv mânt care au semnalat cazuri de copii i tineri victime ale agresiunilor este apropiat de cea corespunz toare colilor care au furnizat informa ii despre actele grave de violen ale propriilor elevi – 69%, respectiv 72%. În spa iul aceleia i coli, unii elevi sunt agresivi, al ii sunt victime, iar al ii pot fi inclu i în ambele categorii. Exist , în unele cazuri, riscul de a transforma coala i zona proxim a acesteia într-un mediu lipsit de securitate atât pentru elevi, cât i pentru cadrele didactice. 218 MODUL 4: FORME I CAUZE ALE VIOLEN EI ÎN COAL . PERSPECTIV INDIVIDUAL , FAMILIAL , COLAR , MASS-MEDIA Introducere 1. Forme ale violen ei colare 2. Cauze ale violen ei colare 3. Principalele tr sturi de personalitate ale elevilor relevante în cazul violen ei colare 4. Mediul socio-familial. Factori de risc în inducerea violen elor elevilor 5. coala - entitate generatoare de conflicte, climat negativ i violen 219 220 Introducere Un modul de formare dedicat acestei teme este necesar pentru c , din studiul-anchet „Violen a în coal ” a reie it faptul c aceast realitate este foarte complex , violen a având o etiologie multifactorial . Nu numai c ea îmbrac forme diferite de manifestare, dar, mai mult decât atât, cauzele care duc la aceste manifest ri sunt foarte diverse, indiferent dac ne referim la individ – elev, profesor, p rinte -, la familia din care face parte elevul, la coal , ca entitate complex , sau la influen ele macrosociale dintre care mass media pare s fie cea mai important . Astfel, pentru a în elege mai bine violen a colar , este necesar luarea în considera ie a diferitelor perspective asupra acestui fenomen, analiza diverselor tipuri de manifestare a violen ei, a cauzelor i factorilor de risc. Acesta este obiectivul general al modulului de fa . În România, coala a suportat, dup 1990, o serie de schimb ri, ea fiind una dintre verigile/institu iile cele mai importante ale societ ii. Factori precum accesul larg la informa ii, introducerea ideii de autonomie colar în raport cu oferta educa ional , dar i cu rela ia între deciden i i corpul profesoral, exprimat i prin l rgirea particip rii la decizii a autorit ilor locale, p rin ilor, bisericii, societ ii civile etc. au f cut ca coala s devin un spa iu al unor schimb ri majore, dar i al tensiunilor sociale inerente schim-b rii macrosociale. În acest context, în coal , au început s se fac sim ite fenomene de violen , conflicte între actorii educa ionali, divergen e de opinii care au antrenat i conturat mai ales tensiuni între coal i familie, în principal în privin a responsabilit ii fa de formarea tinerei genera ii. În literatura de specialitate sunt frecvent analizate tendin ele privind formele de manifestare în coala contemporan , la nivel interna ional, unele dintre ele putând fi sesizate i la nivelul colii române ti. Se constat , astfel: Trecerea de la violen a fizic , direct , vizibil , legitimat i încurajat , uneori, la forme subtile, simbolice, invizibile, referitoare la anumite valori care se promoveaz , la tipurile de rela ii specifice mediului colar i la anumite modele comportamentale dezirabile, în prezent. Proliferarea violen elor colare determinate de diferen e de statut social, de gen, religioase, etnice. Afirmarea, de i înc „anemic ”, a sexului feminin pe pia a infrac ionalit ii, adoptarea unor comportamente, alt dat specifice sexului masculin, de c tre fete, proliferarea delincven ei minorelor. Multiplicarea i diversificarea formelor de violen asupra profesorilor. Cre terea frecven ei fenomenelor de violen grav în coli, care intr sub 221 inciden a legii (crime, violuri, utilizarea armelor, consumul de droguri. Difuzia fenomenelor de violen în afara colii/în imediata vecin tate a acesteia, determinând o transgresare a violen ei de la coal la spa iul public. Dac exist violen formele în care ea apare? în coal , este legitim s ne întreb m: care sunt 1. Forme ale violen ei colare În urma studiului/anchet „Violen a în coal ”, s-au conturat, pentru coala româneasc , urm toarele forme ale violen ei colare: Violen a între elevi: cea mai r spândit form /conflicte între elevi; este un fenomen generalizat în coli; formele u oare de violen sunt specifice vârstei colare; elevii sunt violen i unii fa de ceilal i pentru c societatea, în ansamblu, este agresiv ; modelele de rela ionare la care sunt expu i copiii sunt de natur violent (acas , pe strad , la televizor, inclusiv în emisiunile pentru copii); violen a verbal este cea mai r spândit form : certuri, conflicte, injurii, amenin ri, intimidare, h r uire, batjocur , jigniri; apare ca o manifestare „obi nuit ”, dar un comportament tolerat; violen a fizic (b taia) este declarat mai ales de c tre p rin i i mai pu in de c tre cadrele didactice; se manifest mai frecvent în urm toarea ordine: în imediata vecin tate a colii, dup program, în pauze, în coal , în coal dup program, în timpul oreleor; se manifest , în ordinea frecven ei: între elevii din aceea i clas , între elevii din clase diferite i de acela i nivel colar (clase paralele), între elevi de diferite niveluri colare. Violen a elevilor fa de profesori exist , dar p rerile actorilor sunt divergente; consilierii colari recunosc existen a ei într-o propor ie mai mare decât corpul profesoral/conducere (ei fiind cei care consiliaz elevi cu asemenea comportamente); se manifest prin comportamente neadecvate în raport cu statutul lor (absenteism colar, fuga de la ore, indisciplin , ignorarea mesajelor 222 cadrelor didactice, cel mai frecvent), agresiune verbal i nonverbal (ofense, refuzuri, atitudini ironice, gesturi inadecvate/obscene) i violen grav (injurii, jigniri, loviri, agresiune fizic ). Violen a profesorilor fa de elevi: este un fenomen prezent în coal , dar dificil de recunoscut de c tre cadrele didactice; se manifest sub diferite forme, în ordinea frecven ei, ca: ironie/ sarcasm/ dispre explicit; evaluare neobiectiv (nedreptate), agresiuni nonverbale, ignorare/neacordarea aten iei, excludere de la ore, injurii, jigniri, violen fizic (palme, tras de p r, tras de urechi). Violen a p rin ilor în spa iul colii: p rin ii au comportamente neadecvate fa de profesori ( ipete, discu ii aprinse, ironii, amenin ri cu reclama ii, agresivitate fizic ); p rin ii au comportamente violente fa de propriul copil/colegi ai propriului copil. Violen a în afara spa iului colii: se manifest între elevi sau sunt provocate de alte persoane în jurul colii (fo ti elevi ai colii, locuitori din zon , tineri din g ti de cartier, elevi de la alte coli, necunoscu i); poate avea manifest ri diferite (furt, agresare verbal , nonverbal , tâlh rie, agresare fizic , sexual ). Exerci ii i activit i de grup Identifica i formele de violen colar , folosind i exemplele/ studiile de caz prezentate în modulele anterioare Joc de roluri Se prezint o situa ie petrecut într-o coal . În aceast situa ie sunt implicate mai multe persoane cu roluri diferite: p rintele (tata), elevul, sora elevului. Un elev în clasa a IX-a poveste te acas despre un coleg pe care îl place foarte mult. Acest lucru deranjeaz mult pe p rin i, care îi repro eaz interesul purtat 223 colegului i-i recomand s nu-l copieze, s „nu se ia dup el”, pentru c va vedea c acest coleg va avea probleme. Elevul spune p rin ilor c acest coleg a lipsit de la coal mult timp i c to i se uit la el cu admira ie. Vorbe te numai despre bani i distrac ii. Sora elevului, elev i ea în clasa a VIII-a , î i sus ine fratele, în admira ia ce i-o poart colegului i afirm c acesta trebuie s fie cineva „grozav”. Tat l este dep it de situa ie i de alian a celor doi copii, neîn elegând ce g sesc atât de atractiv la acest „derbedeu”. Se descrie situa ia pornind de la un caz real. Se propune grupului ca rolurile s fie interpretate de patru persoane – elev, coleg, tat , sor – în cadrul a dou secven e: în prima, elevul i colegul lui discut în pauz ; în a doua, acas la elev, într-o discu ie între elev i tat , la care asist i sora elevului. Dezbatere Care ar fi motivele pentru care colegul stârne te aten ie, admira ie, respectul colegilor lui i al elevului la care se face referire? Cum v explica i acordul între fra i? Ce valori i comportamente promoveaz colegul? Analiza i conflictul de valori între genera ii. Studiu de caz Mama unui elev: Eu am venit la coal prin clasa a IX-a i tot timpul doamna dirigint îmi spunea c fiul meu este cel mai obraznic i cel mai r u i c -i bate pe to i copiii. Am zis: „Copila ule, exist metod i pentru tine, c începe s -mi crape obrazul de ru ine, s -mi crape inima c nd vin la coal ”. Am observat c nu-i place s -l cert fa de altcineva. De aceea, am venit în clas i l-am luat de urechi, de fa cu toat clasa, i-am spus c -l mut i c -l bag la o coal cu internat, s - i ia la revedere de la copii. A cr pat de ru ine. I-am spus c aceea i metod i-o aplic i la liceu. Ce ie nu- i place, nu face! De atunci nu mai am probleme i nu l-am mai auzit s se bat sau s -njure. Discu ie în grup Identifica i formele de violen în situa ia prezentat mai sus i tipul de violen în care se înscriu comportamentele actorilor implica i. Ce raporturi de putere – i cel fel de form de putere – pot fi identificate în aceast situa ie ? Cum privi i strategia adoptat de mama elevului? Este ea recomandabil ? 224 A fost eficient ? A avut consecin e asupra atitudinii elevului fa de coal i colegii lui? Este strategia p rintelui de a rezolva situa ia o form de violen ? Ce sens da i cuvântului „amenin are”? Are el mai multe forme de manifestare? Care este diferen a – dac exist – între amenin are i informare? Au copiii nevoie de autoritate i dac da cum ar trebui s se exprime ea? Exerci iu Se creaz grupuri de 4-5 persoane. Fiecare grup are un reprezentant. Se cere grupurlor s interpreteze, s dea una sau mai multe semifica ii ale atributului „obraznic”, conform op iunilor lor i apoi s g seasc atribute sinonime. Reprezentan ii grupurilor vor întocmi un repertoriu de semnifica ii specificând câ i membri ai grupului au optat pentru fiecare semnifica ie în parte. Se va întocmi un repertoriu general de semnifica ii. Discu ie în grupul mare, reunit Va participa tot grupul, dar se vor alege numai dou op iuni care difer . Pentru fiecare op iune de sens se va alege un sus in tor. Se vor aduce argumente pro i argumente contra. Grupului i se va solicita opinii de sus inere sau respingere a fiec rei op iuni exprimate. Cine trebuie s se implice? A cui este responsabilitatea? Studiu de caz Unele situa ii de violen sunt generate de grupuri de copii sau tineri din vecin tatea colii. În curtea unei coli vin ni te copii certa i cu coala, care nu frecventeaz cursurile, dar stau în curte sau în jurul colii. P rin ii lor habar n-au c ei nu mai merg la coal . Copiii sunt, de fapt, convin i c ei vin la coal , dar stau în curte. Un b iat din clasa a VI-a a fost plecat dou s pt mâni în Spania cu p rin ii i s-a întors înapoi la coal , dar nu mai vine la ore. Poveste te colegilor cum a fost în Spania i aga fetele, adresându-le vorbe nepotrivite. Face mereu observa ii denigratoare la adresa unor copii, locuie te cu bunicii i declar c ace tia sunt „ramoli i” i c -i duce de nas cum vrea el. 225 Exerci ii Analiza i situa ia prezentat . Caracteriza i comportamentul elevului, încerca i s explica i care sunt cauzele comportamentului s u. Identifica i responsabilit ile i stabili i cine trebuie s - i asume sarcina educ rii acestui elev. Identifica i pe cei care trebuie s intervin în aceast situa ie. Ce forme de violen au loc în aceast situa ie? Cine sunt actorii? Cine sunt agresorii i cine sunt victimele? Studiu de caz Un p rinte: Eu, ca elev, am luat la palme! Mie mi se pare normal ca s fie profesorii l sa i s i mai ating din când în când. Degeaba-i avertizeaz cu nota la purtare, degeaba unii spun c „îmi bat eu copilul acas ; n-ave i dreptul s mi-l bate i!”, din moment ce m jigne te pe mine ca i cadru didactic, eu n-am dreptul s dau în el? Deci, îl amenin c -l dau afar de la ore, îl amenin c -i scad nota la purtare i-i pun 7 i dup aceea el continu i continu ...Deci, unde va ajunge? Mie mi se pare, totu i, c legile nu sunt bune. Asta-i p rerea mea personal . Dezbatere Identifica i stilul educa ional propus de c tre un p rinte în situa ia de mai sus. Folosindu-v experien a didactic , discuta i despre opiniile p rin ilor cu privire la rela iile cu copiii lor; ce tip de rela ii a i întâlnit cel mai frecvent? Exist tensiuni/divergen e între profesori i p rin i? Cum explica i aceste dezacorduri i ce urm ri au ele asupra atitudinilor elevilor? La ce fel de forme de violen se refer p rintele din studiul de caz de mai sus. Folosind experien a Dvs. didactic , elabora i o tipologie a p rin ilor în func ie de strategia adoptat în rela iile cu copiii lor. Exist similarit i între stilurile educa ionale ale profesorilor i cele ale p rin ilor? Cum proceda i în situa iile în care stilul educa ional personal nu este compatibil cu cel al p rin ilor? 226 2. Cauze ale violen ei colare Una dintre ipotezele studiului „Violen a în coal ” a fost aceea c acest fenomen este generat de multiple cauze i factori de influen ale c ror efecte se cumuleaz i poten eaz reciproc, producând forme de manifestare diferite, de la cele mai simple, acceptabile, la cele mai grave, chiar la delincven . În studii de specialitate, s-au conturat o serie de factori de risc privind violen a colar , ei referindu-se, mai ales, la rela iile în familie/ climatul familial, s r cie, instabilitatea mediului în care se dezvolt copilul, personalitatea copilului, mass media, aspectele legislative, spiritul vremii i valorile promovate/confuzia valorilor, lipsa de toleran în diferite aspecte ale vie ii sociale. Obiectivul acestei secven e de modul const în identificarea factorilor de risc, urm rind o tipologie convenabil opera ional i apt de a facilita în elegerea complexit ii etiologiei fenomenului de violen colar . Exerci ii i activit i de grup 1. Este individul, cu caracteristicile sale biologice, psihologice i sociale o cauz a violen ei colare? Putem vorbi despre elev violent care manifest tendin e c tre violen , adesea transformându-se în „treceri la act”? Studiu de caz Un elev s-a caracterizat astfel: „Consider c sunt o persoan care se aprinde u or, cred c e o tr s tur de familie...Se întâmpl des s reac ionez i apoi s -mi par r u. Nu pot spune c am sânge rece, pentru c -mi sare and ra repede. Nu prea ar trebui s dau vina pe al ii...Îmi pierd u or firea...mai arunc cîteodat i cu obiectele, când m enervez, am spart televizorul odat ...M-am enervat r u, am ipat la profesoar , am scuipat-o, i-am smuls catalogul i l-am aruncat pe geam... Exerci iu Identifica i tipurile i formele de violen din situa ia de mai sus. Defini i comportamentul elevului la coal , acas . Identifica i cauza/cauzele comportamentului s u. Argumenta i aceste cauze, prin prisma expresiilor folosite de c tre elev: „tr s tur de familie”, „apoi îmi pare r u”, „nu am sânge rece”, 227 „îmi pierd firea prea u or”. Asocia i aceste expresii cu tr s turi de personalitate. Discu ii în grup Ce strategii a i adopta într-o situa ie ca cea de mai sus? Cum poate fi schimbat comportamentul elevului în cazul în care crede i c acest lucru ar fi posibil? Cine poart responsabilitatea fa de violen a manifestat în acest caz? Exist limite ale educa iei? În ce situa ii? Cum v explica i expresia profan „s mân rea”? 3. Principalele tr s turi de personalitate ale elevilor relevante în cazul violen ei colare Studiu de caz Un elev de clasa a VI-a recunoa te c , dac -l sup r un coleg, se r zbun pe loc. Odat , un coleg de clas i-a rupt pixul i el i-a spus ca drept pedeaps s -i aduc a doua zi 10.000 de lei. L-a amenin at c , dac nu-i aduce banii, va primi „mardeal ”. Alt dat , a avut du m nie pe o fat sau pe un coleg pentru c i-a spus ceva urât. „S-a desc rcat”, declar el, b tându-l, iar fetei i-a pus piedic pe culoar, f când-o s cad . Cum nu-i pl cea ceva sau cineva s rea la b taie. I se p rea c b taia rezolv totul. A b tut ni te fete doar pentru c i se p rea c sunt prietene din interes, pentru dulciuri. Dac cineva îl înjura îl b tea. Discu ie de grup Analiza i comportamentui elevului din studiul prezentat. Identifica i tipul de violen cel mai frecvent folosit de elev în rela iile cu colegii. Identifica i formele de violen prezentate în situa ia de mai sus. Ce strategie a i adopta dac a i avea în clas asemenea elevi? Ce tr s turi de personalitate pot exprima asemenea comportamente? Ce comportamente a i observat la colegii unor asemenea elevi? Dar la p rin ii lor? La nivelul clasei, se observ diferen e între elevi. Atât la ore, cât i în pauze elevii au comportamente diferite, determinate de tr s turi diferite de 228 personalitate: abilitatea de a asimila, stilul de comunicare, modalit i de socializare, particularit i emo ionale, capacitatea de concentrare/aten ie, impusivitate i control de sine etc. Exerci iu Pornind de la cele de mais sus i folosind experien a Dvs. didactic , v rug m s evalua i dac v confrunta i cu diferite comportamente ale elevilor în func ie de dou variabile, considerate pentru climatul colar tendin a c tre exprimarea violen ei. Comportamente Hiperactivitate/i mpulsivitate Inaten ie 229 Simptome Nu st locului, se mi c mereu P r se te banca când nu trebuie Fuge, se mi c când nu trebuie Dificult i de a sta lini tit când jocul o cere Pare „împins de ceva”, s fac /s se mi te Vorbe te mult Se bag în discu ii, în joc, intervine, întrerupe R spunde f r s a tepte toat întrebarea Nu are r bdare s - i a tepte rândul Nu d aten ie detaliilor i face gre eli din neglijen în rezolvarea temelor sau a altor activit i Dificult i de concentrare chiar când se joac De obicei nu e atent la ce i se spune Nu urm re te instruc iunile date i nu- i îndepline te sarcinile de elev Dificult i de organizare a sarcinilor i activit ilor Respinge sarcini care-i cer Rar Mediu Frecvent efort mental sus inut (teme acas / coal ) Pierde lucruri i nu are niciodat tot ce-i trebuie Este adesea distrat de stimuli externi Este uituc mereu În general, aceste tr s turi se combin ; dar, dac la fiecare dintre aceste dou tipuri de comportament – hiperactivitate/impulsivitate i inaten ie – se constat prezen a a ase simptome, acest lucru înseamn c p rin ilor elevului respectiv trebuie s li se recomande s se adreseze consilierului colar. Discu ie de grup Identifica i diferen a de percep ie între un elev al c rui comportament în termeni de manifestarea violen ei este acceptabil (de i este un elev incomod) i unul al c rui comportament v face s crede i c el ar trebui s beneficieze de ajutorul unui psiholog/psihiatru. Crede i c aproape în orice clas exist un procent foarte mic de elevi cu tulbur ri comportamentale grave, adesea necon tientizate de c tre adul i? Ce strategie a i adopta în comunicarea cu p rin ii în situa ia în care un elev vi se pare c manifest un comportament deviant, bizar, inadecvat, dincolo de limite sau, cu alte cuvinte, un elev „imposibil”? Ce cuno tin e/informa ii ar trebui s aib cadrele didactice pentru a interveni în asemenea situa ie? 4. Mediul socio-familial. Factori de risc în inducerea violen elor elevilor Discu ie în grup i exerci ii Se consider drept cauze familiale ale comportamentelor violente ale elevilor o serie de factori de mediu socio-familial. Mai jos, ave i o enumerare a acestor cauze. V rug m s aprecia i fiecare dintre cauzele men ionate, folosind trei trepte de evaluate: deloc important, destul de important, foarte important. Desigur c to i ace ti factori au un rol, ei poten ându-se reciproc, dar se pare c unii sunt mai importan i decât al ii. 230 Cauze Neimportant Destul de important Foarte important Rela ii conflictuale, violen domestic (certuri, b t i) Indiferen , neglijen , interes redus al p rin ilor pentru copil Familii dezorganizate/monoparentale S r cie/ omaj Caren e afective/lipsa iubirii ar tat copilului Alcoolism (unul sau ambii p rin i) Nivel redus de instruc ie al p rin ilor Familie supradimensionat /mul i copii P rin i absen i/pleca i la munc în str in tate P rin i/p rinte în deten ie Indica i cu ce cauze v-a i confruntat mai frecvent. Formula i argumente pro i contra sau rezerve fa de cauzele men ionate. C uta i situa ii în care un factor se asociaz cu un altul, poten ând inciden a violen ei. Formula i argumente pentru a în elege inaterac iunea între diferitele caracteristici ale mediului socio-familial. Identifica i ace ti factori în studiile de caz anterior prezentate. Studiu de caz Un cuplu are un copil de 11 ani. P rin ii copilului sunt foarte boga i i au ambi ii mari privind copilul lor. Acesta are tot ce- i poate visa un copil: dulciuri, juc rii, computer etc. Ambii p rin i erau foarte ocupa i, tat l, mai ales, venea doar seara acas . Familia angajase doua femei care s se ocupe de cas – ordine, cur enie, g tit -, una dintre ele ocupandu-se mai mult de copil. P rin ii fac parte din categoria proaspe ilor îmbog i i: au vil cu piscin , peluz cu gr tar, dou ma ini, gard înalt, senzori de alarm , câine lup. Totu i, între p rin i existau tensiuni i adesea certuri, legate de op iunile lor educa ionale. Tat l îi repro a mamei c -l cic le te prea mult i c nu-i las libertate. Copilul poart aparat dentar, este gras, are o biciclet foarte scump i diver i profesori pentru medita ii. Copilul nu avea prieteni i era tot timpul ocupat cu programul impus de mam . Într-o zi, stupoare! Copilul a fugit cu bicicleta, l sând un bilet: „Vreau s fiu aurolac”. A fost g sit repede pentru c nu ajunsese departe de cas . 231 Discu ie în grup Caracteriza i stilul educa ional/valorile p rin ilor. Descrie i starea psihologic a copilului, ce sim ea i ce gîndea el. Identifica i acuze ale comportamentului lui. Poate un copil supraprotejat s dezvolte comportamente ostile/violente? Identifica i trebuin ele de dezvoltare ale copilului, folosind distinc ia între autonomie/afirmare i dependen /supunere. 5. coala - entitate generatoare de conflicte, climat negativ i violen coala poate fi ea îns i, ca entitate, generatoare de conflicte, climat colar negativ i violen ? Joc de roluri Doi participan i ai grupului î i asum rolul a dou cadre didactice, cu atitudini diferite fa de stilul didactic: stilul autoritar/stilul democratic. Restul grupului observ jocul de rol i particip apoi la discu ia de grup. Discu ie în grup Indica i prin ce se caracterizeaz stilul autoritar. Dar cel democratic? Ce diferen e de atitudini reflect fiecare stil în parte? Cum se exprim comunicarea între profesor i elev în adoptarea unor stiluri didactice diferite? Formula i argumente pro i contra stilului autoritar i a celui democratic. Care sunt avantajele /dezavantajele fiec rui stil educa ional în parte? Care sunt avantajele/dezavantajele metodei de predare active? Descrie i, din exprien a dumneavoastr , situa ii în care a i fost nevoit s schimba i stilul didactic. De ce? Studiu de caz Într-o coal exist profesori tineri i profesori în vârst . În cancelarie, au avut loc discu ii despre vârst /experien ca variabil a climatului clasei i inciden a violen ei. Profeorii tineri se plâng c vârsta tân r nu este un avantaj, iar cei vârstnici consider , din contr , c tinere ea poate fi un avantaj. 232 Discu ie în grup Identifica i ce avantaje/dezavantje privind comunicarea didactic poate avea apropierea de vârst între elevi i profesor. Repeta i sarcina considerând diferen a mare de vârst între elevi i profesor. Argumenta i dac se pot face generaliz ri privind influen a factorului vârst între copii i adul i. Exist un conflict între genera ii la nivelul colii, între profesori sau/ i între profesori i elevi? Poate prietenia între profesori i elevi s amplifice pozitiv rela ia lor? Defini i „buna distan ” între cadre didactice i elevi. Construi i profilul unui „profesor ideal” i al unui „director ideal”. Asocia i atributele de competent sever/apropiat, evaluând gradul lor de coexisten . Contextul social în care func ioneaz coala româneasc contemporan Studiu de caz Doi p rin i, prieteni de familie, se întâlnesc într-o vizit la ni te prieteni comuni. Se discut despre politic , vreme, pre uri, vacan e, bani i alte lucruri. La un moment dat discu ia se focalizeaz pe copii i educa ia lor. Unul dintre p rin i sus ine c lipsa implic rii familiei în via a copilului este cauza principal a e ecului în educa ia copiilor. Un alt p rinte consider c cel mai mare du man în educa ia copiilor este mass media, mai ales televizorul. El sus ine c televizorul impune modele de succes i înt re te dorin a de vedetism a copiilor i imita ia. Pledeaz pentru desfiin area televizorului din cas dac numai a a po i opri copiii s stea tot timpul la televizor, mai ales c ei r mân nesupraveghea i destul de mult timp. Discu ie de grup Indica i pericolele/avantajele pe care le aduce televiziunea i argumenta i cu exemple din experien a direct . Defini i efectele pozitive/negative ale televiziunii asupra copiilor. Formula i strategii prin care se pot maximiza efectele pozitive i minimiza efectele negative. Cum pot adul ii s controleze expunerea copiilor la scene de violen (timpul de vizionare i tipul emisiunii)? 233 Dezbatere Discuta i i evalua i urm toarele afirma ii: Violen a copiilor se datoreaz sistemului, societ ii în care tr im. Violen a copiilor ne prive te pe to i. Degeaba încerci s corectezi influen ele negative ale mediului social, ele tot afecteaz copiii. Adul ii, inclusiv profesorii, sunt insuficient motiva i, implica i în educa ia copiilor. Familia a pierdut terenul, anturajul copiilor a câ tigat în influen ; presiunea grupului este mai mare decât autoritatea colii sau a familiei/ p rin ilor. Copiii sunt atra i de modele negative pentru c nu au discern mânt i nici nu li se dezvolt gândirea critic . Toate e ecurile educa iei se datoreaz crizei valorilor. În toat lumea este la fel. „Ca la noi la nimenea.” Concluzii Formele i cauzele violen ei colare sunt complexe i dificil de analizat, mai ales datorit variet ii lor. Violen a colar nu poate fi abordat autonom, de i ea poate fi conturat ca un fenomen aparte al violen ei societale. Pentru a în elege violen a colar este necesar s cunoa tem specificitatea acestui fenomen – mai ales, cunoa terea interac iunii între persoan i situa ie - i de abia apoi s -l articul m la problematica violen ei cotidiene în via a contemporan . 234 MODUL 5: VIOLEN A SUBIECTIV I VIOLEN A OBIECTIV ÎN SPA IUL COLAR Introducere 1. Cine define te/calific un fapt ca violent? 2. Aspectele vizibile ale actelor de violen 3. Aspectele mai pu in vizibile ale actelor de violen 4. Pot elevii s diminueze impactul subiectiv al manifest rilor de violen ? 5. Valori, atitudini i competen e ale cadrelor didactice 235 236 Introducere Oportunitatea unui modul de formare pe aceast tem a fost semnalat de ancheta Violen a în coal . Chestiona i frontal în leg tur cu prezen a fenomenelor de violen în coal , cei mai mul i actori intervieva i s-au referit la violen a în eleas mai ales în dimensiunea sa obiectiv , la acte de agresivitate manifest (fizic , verbal sau non-verbal ) i într-o m sur mult mai redus la dimensiunea mai pu in vizibil , de natur subiectiv (violen a resim it ). De asemenea, m surile concrete i strategiile de interven ie, acolo unde au fost dezvoltate, vizau în primul rând combaterea sau prevenirea manifest rilor observabile/explicite de violen , în timp ce formele mai subtile, cu efecte la fel de nocive asupra victimelor, erau ignorate. Acest modul ofer o nou perspectiv asupra modului de manifestare a diferitelor forme de violen , completând modulul Cauze i forme ale violen ei în coal . Perspectiv individual , familial , colar i massmedia. Obiectivul general urm rit îl constituie con tientizarea de c tre cadrele didactice a importan ei distinc iei între violen a subiectiv i cea obiectiv cât i dobândirea unor competen e specifice privind identificarea timpurie a cauzelor care conduc la fiecare dintre aceste forme de manifestare a violen ei în spa iul colar. Principalele situa ii de violen analizate sunt cele care apar între elevi, între p rin i i elevi i între profesori i elevi. Studii recente subliniaz importan a dimensiunii subiective în analiza manifest rilor de violen în spa iul colar28: „a califica un fapt ca violent înseamn , în esen , a emite o judecat de valoare asupra acelui fapt [...] Ceea ce este resim it ca violen de un elev de la o anumit coal poate trece neobservat în ochii elevilor de la alt coal ”. Prin urmare, modulul de fa va debuta cu analiza percep iilor participan ilor asupra prezen ei fenomenelor de violen i a formelor de manifestare a acesteia, la nivel general. În continuare, activit ile i exerci iile practice vor urm ri aprofundarea analizei asupra formelor de manifestare i a actorilor (având în vedere tipuri de manifestare a violen ei între elevi, între p rin i i elevi i între profesori i elevi). Modulul are un caracter preponderent aplicativ i încearc s valorifice experien a anterioar a cadrelor didactice în activit i de preven ie i combatere a diferitelor forme de violen colar . Violen a subiectiv impune cunoa terea profilului psihologic al victimei, dar i a valorilor, 28 S l v stru Dorina, Violen a în mediul colar. În: Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violen a. Aspecte psihosociale, Ia i, Editura Polirom, 2003. 237 tipurilor de rela ii sau modului de participare la cultur colar a acestuia. Cel mai mare pericol este acela ca prin ignorarea constant a unor situa ii de violen i a impactului asupra victimelor, acestea s devin o stare de normalitate, inevitabil , chiar necesar , sau, mai grav, un obi nuit pedagogic. Activit ile propuse în modulul de formare pot s conduc la o cre tere a gradului de în elegere a problemelor cu care se confrunt elevii, la o mai mare apropiere între elevi i cadrele didactice i, implicit, la crearea unui cadru mai propice desf ur rii activit ilor didactice. EXERCI II I ACTIVIT I DE GRUP 1. Cine define te/calific un fapt ca violent? Exerci iu pornind de la un studiu de caz Sunte i martorul unei situa ii care apare în pauz , pe holul colii, în care o elev din clasa la care sunte i diriginte este victima unei manifest ri de violen verbal cauzat de: - O elev din aceea i clas - Un elev dintr-o clas mai mic - Un elev dintr-o clas mai mare - O tân r care nu înva în coala dumneavoastr Sarcin de grup Cum interveni i în situa ia prezentat mai sus? Argumenta i motivele care v determin s alege i respectivul tip de interven ie. Se creeaz grupuri de lucru (minim 4 cadre didactice pentru fiecare situa ie prezentat ). Dup discu ii de grup, un reprezentant va prezenta tuturor participan ilor solu ia i motiva ia pentru aceasta. Dup expunerea tuturor celor patru tipuri de interven ie se vor dezbate urm toarele aspecte: Care sunt punctele convergente/divergente între cele 4 tipuri de interven ie? Care sunt punctele convergente/divergente între argument ri pentru respectivele tipuri de interven ie? Cât aten ie se acord în justificarea interven iei urm toarelor probleme: 238 definirea respectivului caz ca situa ie de violen ; autoritatea persoanei care intervine; scopul urm rit prin interven ie? Identificarea victimei actului de violen verbal : eleva, cadrul didactic care intervine, toate persoanele care au fost martorii incidentului. Exemple (proprii sau preluate) de interven ii personale în situa ii similare de violen . - Ac iuni i atitudini ale cadrelor didactice care pot fi d un toare în anumite condi ii sau dac sunt manifestate în mod repetat. - Ac iune f r comunicarea explicit a legitimit ii/autorit ii celui care intervine (în raport cu subiec ii implica i) - Interven ie f r definirea actului respectiv ca agresiune, f r indicarea naturii agresiunii asupra victimei - Interven ie f r analiza efectelor la nivel subiectiv asupra victimelor. 2. Aspectele vizibile ale actelor de violen Discu ie în grup i exerci iu Analiza unor situa ii de violen în timpul producerii acestora. Cum poate fi analizat un act de violen dup producerea acestuia? Surse de informare. Verificarea informa iilor. Violen a obiectiv i “statisticile” la nivelul colii privind cazurile de violen . La nivelul colii violen a se manifest în forme variate, precum: - violen verbal (poreclire, tachinare, ironizare, imitare în scop denigrator, amenin are, h r uire, proferare de injurii); - violen fizic (bruscare, împingere, lovire, r nire); - comportament care intr sub inciden a legii (furt, vandalism, consum/ comercializare de droguri, tulburarea lini tii publice, viol). Exerci iu Pornind de la exemplul de mai sus i având în vedere experien a dumneavoastr în activitatea didactic , v rug m s evalua i diferite acte de violen în func ie de dificultatea de observare (1= foarte dificil de observat, 3= foarte u or de observat). 239 Forme de violen 1 2 3 Violen verbal Poreclire Tachinare Ironizare Amenin are H r uire Proferare de injurii Altele. Care? Violen fizic Bruscare Împingere Lovire R nire Altele. Care? Comportamente Furt care intr sub Vandalism inciden a legii Consum/comercializare de droguri Tulburarea lini tii publice Viol Altele. Care? Dezbatere Convergen a/divergen a opiniilor participan ilor la curs în evaluarea diferitelor forme de violen . Analiza cauzelor i surselor de informa ie în cazul formelor de violen analizat. În elegerea actelor de violen i ca un comportament deviant în rela ie cu coala (întârzierea la ore, p r sirea clasei în timpul orei, fumatul în coal , provocarea de stric ciuni cu bun tiin , ofens adus autorit ii/ statutului cadrului didactic etc.); proceduri de monitorizare existente în coal . 3. Aspectele mai pu in vizibile ale actelor de violen Discu ie în grup i studiu de caz Exist i forme subtile de violen în coal ? Cum putem cunoa te dimensiunea subiectiv a fenomenelor de violen ? Care sunt resursele necesare unui cadru didactic pentru a cunoa te i aceast dimensiune a fenomenelor de violen ? 240 Studiu de caz Lucian i Maria sunt elevi la un liceu bucure tean de prestigiu, în clasa a X-a. Ei nu au fost niciodat implica i într-un incident violent i au o imagine de elevi lini ti i atât în rândul colegilor cât i al profesorilor. În urma unei anchete de rutin prin chestionar, dirigintele clasei afl c Maria se simte deseori în nesiguran în timpul petrecut la coal , în vreme ce Lucian se declar mul umit de nivelul de securitate asigurat de coal . Discu ii individuale ulterioare cu p rin ii elevei au scos la iveal faptul c ambii elevi sunt frecvent inta unor acte de violen verbal din partea unor colegi (tachin ri, intimid ri, injurii), pretextul fiind faptul c cei doi elevi sunt din mediul rural i de etnie rrom . Exerci iu Analiza i situa iile celor doi elevi din perspectiva subiectiv a fenomenelor de violen . Prezenta i perspectiva obiectiv a situa iei de violen exemplificate în studiul de caz. Formula i dou argumente prin care s indica i consecin ele negative pe care ignorarea dimensiunii subiective a violen ei le poate avea asupra elevilor victim . Compara i exemplul prezentat în studiul de caz cu exemple din practica dumneavoastr curent . 4. Pot elevii s diminueze impactul subiectiv al manifest rilor de violen ? În ce m sur crede i c elevii sunt ajuta i prin activit ile didactice (inclusiv cele extra-curriculare) s deprind abilit i esen iale pentru a face fa mai bine situa iilor conflictuale sau care implic violen a: - Control/inteligen emo ional - Rezolvare de conflicte - Socializare/legare de prietenii - Solu ii de sublimare a agresivit ii - Capacitate de a rezolva probleme - Capacitate de ascultare activ - Abilit i de afirmare de sine - Con tientizarea valorilor - Construc ie a unui profil moral 241 5. Valori, atitudini i competen e ale cadrelor didactice Dezbatere, sarcini individuale Care sunt ”ingredientele” din care trebuie s fabric m profilul ideal al profesorului care intervine într-o situa ie de violen ? • Respect pentru fiecare elev • Sensibilitate, empatie pentru elevi i problemele acestora • Optimism în capacit ile elevului • Capacitate de a- i controla emo iile • Abilitate de a rezolva conflictele • Abilitate de a negocia i media • Abilitate de a comunica i de a rezolva probleme • Coeren /consisten în reac ii Cum • • • • tim cât de aproape suntem de acest profil ideal? Ce ne spun colegii? Ce ne spune directorul? Ce ne spun elevii? Ce ne spun p rin ii? Cum putem s ne apropiem de acest profil ideal? • Un efort mai mare de auto-cunoa tere • Aprofundarea cuno tin elor de specialitate • Ini ierea unor proiecte la nivelul clasei/ colii • Participarea la activit i de formare • Deschidere mai mare fa de sugestiile/observa iile celor din jur • Aten ie mai mare acordat elevilor (în special în afara orei de curs) • Consultarea cu colegii în confruntarea cu situa ii complexe, transferul unor experien e de succes Concluzii i sugestii de interven ie Care sunt principalele lucruri noi pe care le-am aflat în acest curs? Care este aplicabilitatea practic a lucrurilor noi prezentate? 242 SUGESTII PENTRU CUNOA TEREA DIMENSIUNII SUBIECTIVE A ACTELOR DE VIOLEN - DIRIGIN I ÎN SITUA IA UNUI ACT DE VIOLEN Dac sunte i martor al incidentului: • Evalua i oportunitatea i legitimitatea interven iei dumneavoastr . • Comunica i tuturor p r ilor implicate natura violent a actelor observate (defini i în mod explicit prejudiciul adus victimei/ victimelor). • Solicita i ajutor specializat de urgen în cazul unor situa ii grave. • Încerca i s nu aplica i sanc iuni ”sub impulsul momentului”, urm ri i s afla i cât mai multe despre natura prejudiciului produs, antecedentele, circumstan ele atenuante etc. • Nu aplica i îns sanc iuni la o distan mare în timp fa de momentul producerii incidentului (o sanc iune tardiv a unui act de violen are o eficacitate mult mai redus ). Dac interveni i dup producerea incidentului: • Discuta i cât mai curând posibil cu victima actului de violen , evalua i în profunzime natura prejudiciului produs. • Solicita i informa ii suplimentare de la alte persoane care au fost martore la incident (colegi, cadru didactic, director etc.). • Lua i leg tura de urgen cu familiile tuturor persoanelor implicate, prezenta i obiectiv incidentul produs i convoca i un reprezentant al familiei la coal . • În cazurile în care se impun, sanc iunile trebuie stabilite în conformitate cu regulamentul de conduit al colii sau cu orice alt cod explicit i legitim de comportament. • Nu aplica i sanc iuni f r a comunica în mod explicit justificarea m surilor luate; dac este cazul, consulta i-v cu colegii sau cere i ajutor specializat pentru fundamentarea deciziilor dumneavoastr . • Evalua i în timp eficacitatea m surilor punitive i utiliza i aceast experien în confruntarea pe viitor cu cazuri similare de violen . PENTRU A PREVENI MANIFEST RI DE VIOLEN Verifica i în mod sistematic sentimentul de securitate pe care elevii din clasa dumneavoastr îl au atât în coal , cât i în zona proxim colii sau în drumul de la/spre cas .. Ajuta i-i pe elevi s cunoasc acele aspecte care-i fac mai expu i decât al i colegi la diferite tipuri de agresiuni (la nivel individual sau de grup). Apela i la ajutorul p rin ilor, dar i a unor exper i de la nivelul colii (consilier colar, psiholog, medic) pentru a cunoa te cazurile i pentru a 243 asista elevii care au fost victimele unor acte de agresiune mai pu in vizibile dar cu un impact puternic la nivel subiectiv. Dezbate i împreun cu elevii principalele forme de violen ignorate/nesanc ionate de c tre coal . Ac iuni i atitudini ale cadrelor didactice care pot fi d un toare în anumite condi ii sau dac sunt manifestate în mod repetat: Interven ie/sanc ionare f r a indica norme sau reguli explicite sau chiar în dezacord cu norme/reguli explicite Inducerea sentimentului de vinov ie, ignorarea apelului la responsabilitate în cazul agresorului Substituirea i inducerea sentimentului de neputin a agresorului Comunicare abuziv (interdic ii ireversibile, inexplicabile) cu agresorul Stabilitatea i securitatea emo ional , conformismul i contesta ia, crizele de originalitate, îndoiala Efectele schimb rii Bibliografie: S l v stru Dorina, Violen a în mediul colar. În: Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violen a. Aspecte psihosociale, Ia i, Editura Polirom, 2003. Gittings, C (coord) Guide pour la lutte contre la violence a l’ecole en Europe. Pour que acela change, Consiliul Europei, 2004. Jig u, M (coord.) Violen a în coal , Institutul de tiin e ale Educa iei, 2006. oitu, L i H vârneanu, C (coord.) Agresivitatea în coal , Ia i, Institutul European, 2001 Neam u, C. Devian a colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Ia i, Editura Polirom, 2003. 244 MODUL 6: DEFICIEN ELE DE COMUNICARE CA SURS A VIOLEN EI COLARE Introducere 1. Comunicarea interpersonal – dependen a de context 2. Con inutul mesajului verbal i influen a acestuia asupra imaginii de sine a elevului 3. Comunicarea didactic - componenta verbal i cea neverbal 4. Conflictul i clasificarea conflictelor. Modalit i de rezolvare a conflictelor. Negocierea 245 246 Introducere Acest modul are ca obiectiv general sensibilizarea cadrelor didactice fa de importan a comunic rii în procesul educa ional i dezvoltarea capacit ilor de a adopta strategii de comunicare/stiluri de comunicare cît mai adecvate în rela iile interpersonale, asigurând eficien a actului educa ional. Din studiul „Violen a în coal ” a reie it faptul c ceea ce numim competen didactic este o form de competen interpersonal , în care abilit ile sociale i cele de comunicare joac un rol major. Procesul educa ional prin care are loc furnizarea de informa ii se realizeaz prin comunicare, iar rela iile interpersonale între to i actorii implica i în activitatea colar se bazeaz pe comunicare. Actul de comunicare implic o serie de componente: Contextul (fizic, social, psihologic, cultural, temporal) Emi torul i receptorul (receptorii) Mesajul (inten ional sau neinten ional) Canalul de comunicare (comunicare verbal /neverbal ) Zgomotul (parazi ii) – tot ce împiedic transmiterea integral a mesajului Feed-back-ul (adaptarea la partener) Comunicarea este un proces tranzac ional - presupunând rela ii reciproce între profesori/profesori, profesor/elevi, elevi/elevi, inevitabil – comunicarea este inerent i mereu prezent în toate aspectele vie ii i ireversibil – tot ceea ce se comunic nu poate fi f r efecte, „ ters”. Din studiile de specialitate, dedicate comunic rii didactice, s-a constatat faptul c : procesul de comunicare este complex, neputând fi redus la o simpl transmitere de informa ii; comunicarea se realizeaz prin multiple canale (sintax mixt ); componenta neverbal este mai pu in controlat i con tientizat în orice proces de comunicare, implicit în comunicarea didactic (este mai degrab neinten ionat, întrucât componenta verbal este prioritar supus controlului); structura i caracteristicile comunic rii sunt dependente de context; în comunicarea didactic , cea mai folosit form de comunicare este cea direct , fa în fa ; dincolo de mesajul verbal, exist o serie de alte mesaje cu valoare de comunicare care particip în rela iile interpersonale (contextul, distan a spa ial - proxemica -, componentele neverbale (aspectul extralingvistic sau paralimbajul: tonul, vocea, timbrul, postura, mimica), toate contribuind la desf urarea procesului de comunicare. 247 EXERCI II I ACTIVIT I DE GRUP 1. Comunicarea interpersonal – dependen a de context Studiu de caz Un profesor merge la magazin s - i cumpere pantofi. El cere s vad marfa i se angajeaz într-o comunicare interpersonal cu vânz torul. Dup ce- i cump r pantofii, merge la coal unde are de inut mai multe ore, la diferite clase. Exerci ii Descrie i similarit ile i diferen ele între cele dou situa ii de comunicare interpersonal . Identifica i canalele de comunicare prin care comunic profesorul în cele dou situa ii. Ce informa ii au atât vânz torul, cât i elevii, de la profesor, acesta fiind privit ca un stimul (decodarea)? Care dintre cele dou situa ii se include într-o perspectiv contextual (absen a rela iei) sau într-o perspectiv „în dezvoltare” (rela ia interpersonal este prezent )? Imagina i-v c în magazin a intrat cu acela i scop un func ionar, o farmacist etc. i compara i aceste situa ii cu cea a profesorului Discu ie în grup Definind comunicarea într-un context social în care nu exist o interac iune anterioar drept comunicare contextual , iar cea în care putem vorbi despre o evolu ie a interac iunii – expresia „în dezvoltare” se refer la aceast situa ie – ca cea între cunoscu i, prieteni, familie, colegi – drept comunicare „în dezvoltare”, aprecia i ce perspectiv aplica i în urm toarele situa ii de comunicare: Situa ie Contextual Ambele Niciuna Adev rat Fals În dezvoltare Comanda i mâncare la restaurant Discuta i cu vecinul despre cheltuielile de între inere 248 Conversa ia cu treipatru persoane este o cumunicare interpersonal Este important pentru cei angaja i într-o comunicare interpersonal s furnizeze feed-back unul altuia Studiu de caz Auzi i c unul dintre elevi i se adreseaz , în pauz , unui coleg cu urm toarele cuvinte: „B , sl b nogule, vezi c te rup în b taie!” Elevul interpelat astfel las capul în jos i nu d nici o replic , dar se vede c nu este într-o situa ie confortabil , mai ales c de fa mai sunt i al i colegi. Exerci iu Descrie i rela ia între comunicare i violen . Identifica i tipul de violen în situa ia de mai sus. Identifica i efectele pe care le au cuvintele spuse de acest elev asupra colegului lui. Cum defini i atitudinea elevului interpelat i cum numi i o asemenea strategie? Studiu de caz 1. Preda i o lec ie. Coborâ i de la catedr , merge i pe culoarul dintre b nci, v apropia i de banca unui elev foarte bun i r mâne i acolo mai mult timp. 2. Preda i o lec ie, coborâ i de la catedr i merge i pe culoarul dintre b nci, v apropia i de banca unui elev mai dificil, indisciplinat i r mâne i acolo un timp. Exerci iu Comenta i dac deplasarea în spa iul clasei poate comunica o anumit inten ie a profesorului. Identifica i cum interpreteaz elevii (decodeaz ) atitudinea dumneavoastr , pornind de la faptul c , în ambele situa ii, exist proximitate/ apropiere fizic între profesor i elev. 249 2. Con inutul mesajului verbal i influen a acestuia asupra imaginii de sine a elevului Studiu de caz O profesoar ceart o elev din clasa a V-a c nu face bine un lucru, alt lucru etc., men ionând în mod constant deficien ele din activitatea i comportamentul elevei. Eleva ascult cu aten ie i, cu lacrimi în ochi, îi r spunde: ”Mereu îmi spune i numai lucruri din astea, ca i cum nu fac nimic bine. A vrea s -mi spune i i mie m car odat c am f cut bine ceva, ceva de bine”. Discu ie de grup Identifica i deosebirea dintre feed-back pozitiv i feed-back negativ. Folosind experien a dumneavoastr , identifica i exemple de transmitere a unui feed-back pozitiv. Exprima i opinii privind diferen ele între elevi în func ie de folosirea raportului între înt rire i critic i influen a asupra performan elor i imaginii de sine a elevilor; sunt unii elevi mai sensibili la laude/ recunoa terea meritelor/încuraj ri, decât al ii. Influen eaz comunicarea între profesor i elev motiva ia elevului? 3. Comunicarea didactic - componenta verbal i cea neverbal Exist caracteristici pozitive ale mesajelor verbale – pronun ie clar , tonul vocii echilibrat, dar nuan at i nemonoton, inteligibilitate -, dar i caracteristici pozitive ale componentei verbale – limbaj controlat, respect fa de altul. Discu ie în grup Exemplifica i, folosind experien a dumneavoastr , situa ii în care caracteristicile mesajului verbal i cele ale componentei neverbale concord sau sunt în dezacord, transmi ând un mesaj contradictoriu. Identifica i situa ii în care comunicarea nu este adecvat inten iei comunicatorului. Descrie i rela ii între proximitate, tonul vocii, aspectul semantic, postur , privire, mimic i violen . Comenta i ideea ambivalen ei unor componente ale comunic rii: 250 proximitatea ca amenin are/proximitatea ca dorin simpatie, familiaritate. de apropiere, 4. Conflictul i clasificarea conflictelor. Modalit i de rezolvare a conflictelor. Negocierea Discu ie de grup Argumenta i necesitatea pragmatic a cunoa terii unor strategii de rezolvare a conflictelor. Descrie i diferen ele între conflictul interpersonal, intrapersonal, intragrup i intergrupuri. Exemplifica i situa ii de conflict intrapersonal i descrie i starea interioar a unei persoane tr ind un conflict intrapersonal. Cum explica i conceptul de „ lupt a motivelor”? Ce cuno tin e sunt necesare pentru a fi un bun negociator?Alc tui i un repertoriu de atribute. Explica i rela ia între stilul comunica ional i contextul comunic rii (adaptarea la situa ie i la interlocutor ca parte a contextului). Analiza i i exemplifica i strategiile adoptate în situa ii conflictuale: evitarea, compromisul, dominarea/domina ia i supunerea. Pune i în rela ie strategiile de mai sus i manifestarea violen ei, alegând din strategii pe cea mai adecvat pentru prevenirea unei forme de violen (fizic , psihologic , verbal ). Argumenta i conceptul de escaladare a violen ei. Argumenta i importan a i rolul autocontrolului în prevenirea violen ei. 251 252 MODUL 7: EVALUAREA ÎNV RII ELEVILOR SURS A VIOLEN EI SAU MECANISM DE REGLARE A COMPORTAMENTELOR VIOLENTE ÎN COAL ? Introducere 1. Subiectiv i obiectiv în percep iile noastre despre ceilal i 2. Despre confortul psihologic în evaluare 3. Importan a transparen ei în evaluare 4. Cum primim i cum oferim feedback elevilor? Anex 253 254 Introducere F r îndoial , orice proces de evaluare poate induce celui evaluat un grad mai sc zut sau mai ridicat de disconfort. Nim nui nu-i place s fie observat, chestionat, analizat, raportat la standarde, m surat, notat, calificat. Pornind de la acest fapt, teoriile moderne în evaluarea educa ional au schimbat paradigma evalu rilor de tip sumativ, bazate pe raportare la norm i soldate cu notarea pe o scal ierarhic , realizat exclusiv de c tre profesor, în favoarea unei evalu ri de tip continuu, bazat pe progresul individual, transparent i cu o participare cât mai activ a elevilor în procesul de evaluare. De i noul curriculum na ional introdus prin interven iile de reform educa ional din anii din urm au presupus i schimb ri ale paradigmei proceselor de evaluare, totu i, la nivelul curriculum-lui implementat actorii educa ional resimt înc evaluarea ca pe o surs important de stress. De pild , studiul privind Violen a în coal , realizat de Institutul de tiin e ale Educa iei în anul 2004 arat c evaluarea neobiectiv era considerat drept un comportament neadecvat al profesorilor fa de elevi de c tre 32% dintre consilieri i 3% dintre directori. În acela i sens, 30% dintre elevii chestiona i consider c profesorii favorizeaz nejustificat pe unii dintre ei în notare. Adesea, elevii consider c nu sunt nota i ”dup merit” i catalogheaz comportamentul profesorului ca fiind unul violent. Acela i studiu a surprins i situa ii ale unor elevi cu manifest ri neadecvate sau chiar violente, care au primit o not mic la o anumit disciplin doar ca o sanc iune pentru comportamentul lor, f r ca aceasta s reflecte nivelul competen elor sau al cuno tin elor acestora. Cum s-ar putea diminua diferen ele de percep ie privind modul în care se realizeaz evaluarea înv rii elevilor? În ce mod ar putea fi implica i elevii în procesul de evaluare astfel încât acesta s nu mai reprezinte o surs de tensiune sau de conflict între elevi i profesori? Cum ar putea fi utilizat evaluarea pentru a regla comportamentul neadecvat sau violent al elevilor i nu doar pentru a sanc iona sau blama astfel de comportamente? Sunt profesorii con tien i de riscurile i consecin ele unui anumit mod de evaluare sau sanc iune a unor comportamente ale elevilor? La toate aceste întreb ri va încerca s r spund modulul de fa , adresat cadrelor didactice din înv mântul preuniversitar. 255 Obiective La sfâr itul acestui modul de formare, cadrele didactice vor fi capabile s : identifice sursele de tensiune profesor-elevi care intervin în procesul de evaluare a înv rii; utilizeze tehnici de evaluare care s implice participarea elevilor la procesul de evaluare; formuleze posibile limite i riscuri ale procesului de evaluare asupra comportamentului elevilor. 1. Subiectiv i obiectiv în percep iile noastre despre ceilal i Activitatea 1. Autoportret Obiectiv: con tientizarea subiectivit ii percep iilor noastre despre ceilal i Timp necesar: 15 minute Materiale necesare: reviste, foarfece, coli albe, creioane, lipici (pentru fiecare participant) Tipul activit ii: individual Instruc iuni: Fiecare participant prime te un set de materiale (o revist , foarfece, o coal alb , creioane, lipici). Fiecare participant are sarcina de a realiza un colaj care s îi reprezinte cel mai bine personalitatea, interesele, pasiunile. Colajul se va realiza prin decuparea unor imagini sugestive din revista aflat la dispozi ie i lipirea acestora pe coala de hârtie. Fiecare participant va lucra independent fa de ceilal i. Analiza rezultatelor Colajele individuale sunt colectate de c tre moderator. Se expun toate colajele în ordine aleatoare. Se solicit participan ilor s ghiceasc pe rând persoana care a realizat colajul i s argumenteze presupozi ia. (Cine crede i c este autorul colajului i de ce crede i asta?). Apoi, se dezv luie autorul. Acesta interpreteaz colajul, a a cum l-a gândit. Concluzii De obicei, rata coresponden ei între autor i presupozi ie este foarte sc zut . Exerci iul ne demonstreaz c modul în care ne percepem noi este foarte diferit de modul în care ne v d al ii. O astfel de observa ie poate fi aplicat i la procesul de evaluare a rezultatelor înv rii i a 256 comportamentelor elevilor. Acest fapt ne atrage aten ia c nu este suficient o sigur opinie i un singur argument ca s putem evalua pe deplin o realitate. Cu cât afl m mai multe opinii i argumente despre aceea i realitate, cu atât vom evalua mai corect un fapt, fenomen, comportament etc. Sintez Atunci când evalua i drept negativ o atitudine, atunci când vi se pare nepotrivit un cuvânt sau o expresie a unui elev, atunci când cineva v anun c un eveniment violent s-a petrecut: • acorda i prezum ia de nevinov ie, pân când ave i toate probele, toate punctele de vedere, inclusiv a celor implica i direct; • nu aplica i o sanc iune înainte de a în elege argumentele celui care a înc lcat regula; • încerca i s identifica i cauzele i s nu judeca i imediat numai dup efecte; • asculta i opinia elevilor i a celor în cauz atunci când stabili i o sanc iune. 2. Despre confortul psihologic în evaluare Activitatea 2. Jocul cu monede Obiectiv: con tientizarea st rilor negative prin care poate trece cineva atunci când are de rezolvat o sarcin de înv are i a cauzelor acestora Timp necesar: 20 minute Materiale necesare: un set de 6 monede de aceea i dimensiune pentru fiecare participant; plan e care s înf i eze 6 moduri diferite de instruc iuni pentru rezolvarea sarcinii de înv are; flip-chart, marker. Tipul activit ii: individual , frontal . Instruc iuni: Fiecare participant prime te un set de 6 monede pe masa de lucru. Moderatorul demonstreaz sarcina de lucru în fa a tuturor participan ilor. Se demonstreaz pozi ia de start a monedelor. 257 Pozi ia ini ial a monedelor Se comunic sarcina: Realiza i un cerc din cele 6 monede, astfel încât s nu dep i i trei mi c ri, iar moneda mi cat s ating mereu alte dou monede. Pozi ia final a monedelor Nu se ofer nici un fel de alte indica ii participan ilor. Fiecare participant va încerca individual s ob in cercul. Moderatorul va observa procesul, ajutând cu condescenden pe cei care nu reu esc, dar prin aceea i metod a demonstra iei. Analiza exerci iului De cele mai multe ori, participan ii reu esc cu greu i dup multe încerc ri s rezolve sarcina. Unii nu reu esc deloc, se enerveaz , au st ri afective negative. Moderatorul va întreba participan ii: Ce st ri emo ionale a i avut în timpul exerci iului? Ce gândea i atunci când v-a i dat seama c nu pute i rezolva sarcina? Cum v-a i sim it atunci când a i reu it? Moderatorul consemneaz pe flip-chart r spunsurile participan ilor. 258 Concluzii Moderatorul va încerca s sintetizeze r spunsurile participan ilor, ar tând c cei mai mul i dintre ei au tr it st ri afective negative, care i-a f cut s se simt incapabili, insuficient de inteligen i etc. Moderatorul va încerca s demonstreze c problema nu a fost a participan ilor care nu au reu it, ci a moderatorului, deoarece nu a adaptat sprijinul i instruc iunile la stilul de înv are al fiec rui participant. (Pentru demonstra ie se împart fi ele cu instruc iuni de sprijin - anexa 1 -, în func ie de alegerea fiec rui participant, pe stiluri de înv are: vizual, matematic, verbal, scris). Concluzia este c în timp ce profesorul se simte mul umit de ceea ce face, chiar dac nu a încercat totul pentru a sprijini fiecare elev în func ie de nevoi, elevii au sentimentul e ecului i cred c au o problem , de i un sprijin educa ional adecvat ar fi fost suficient pentru a reu i. Pentru a concluziona, moderatorul prezint modelul grafic Ferestra lui Joharis. Modelul va fi completat împreun cu participan ii. Profesorul se simte confortabil Elevul se simte confortabil Elevul nu se simte confortabil 259 Profesorul nu se simte confortabil Sinteza: Fiecare elev înva în mod diferit. Fiecare elev are nevoie de un anumit tip de sprijin educa ional. Este important s cunoa tem stilul de înv are al fiec rui elev i s le oferim tuturor anse egale de a reu i, prin identificarea de solu ii pedagogice alternative. Nu uita i c de la sentimentul e ecului la comportamentul violent nu e decât un pas. Atunci când observa i c un elev sau mai mul i nu reu esc s rezolve o sarcin : • încerca i împreun cu elevul s identifica i cauzele nereu itei; • încerca i s îl ajuta i, oferindu-i altfel de sprijin decât cel pe care l-a i abordat anterior; • încuraja i elevii s comunice atunci când nu în eleg ceva; încuraja i-i s pun întreb ri, s î i spun punctul de vedere; • preg ti i la fiecare lec ie activit i alternative; este normal ca uneori ceea ce a i proiectat s nu func ioneze pentru to i elevii; • organiza i în clas grupuri c rora le ve i atribui sarcini specifice în func ie de stilul de înv are i interesele fiec rui elev; • nu uita i s încuraja i i s aprecia i pe cei care au f cut progrese fa de performan ele lor anterioare. 3. Importan a transparen ei în evaluare Activitatea 3. Ie i din joc! Obiectiv: con tientizarea necesit ii de a comunica criteriile de evaluare ale unei activit i de înv are, ca modalitate de evitare a frustr rilor i tensiunilor elevi-profesor. Timp necesar: 15 minute Materiale necesare: 6 pachete de cadouri (alternativ se pot utiliza flori sau orice alt obiect la îndemân ); flip-chart, marker. Tipul activit ii: în perechi, frontal . Instruc iuni: Se aleg pe baz de voluntariat 4 participan i care vor avea rolul de observatori ai exerci iului. Restul participan ilor se împart în perechi. Se lanseaz un concurs de oferire a unui cadou unei persoane dragi. Fiecare pereche desemneaz cine este destinatarul cadoului i cine este cel 260 care ofer . Regula este ca în momentul oferirii cadoului, fiecare dintre actori s ofere darul într-un mod cât mai pl cut. Moderatorul are dreptul de a scoate din joc perechile cel mai pu in performante. Derularea exerci iului Fiecare pereche joac rolul planificat. Moderatorul exclude perechile participante din joc, pe rând, în mod absolut aleatoriu, prin formula Ie i din joc!. Nu se comunic nici un altfel de argument pentru decizia de eliminare. La sfâr it este felicitat cel care a r mas ultimul. Concluzii Moderatorul va întreba participan ii despre modul în care s-au sim it în momentul în care au fost exclu i din joc. Vor fi chestiona i atât participan ii, cât i observatorii cu privire la criteriile de evaluare i excludere. În mod evident, vor ie i la iveal nedumeriri cu privire la aceste criterii, iar cei care au fost exclu i î i vor exprima st rile afective negative i nemul umirile. Concluzia este c atunci când profesorul nu comunic în mod clar i detaliat care sunt a tept rile i criteriile de evaluare ale unei activit i de înv are, elevii au sentimentul e ecului, cred c au o problem sau pur i simplu se consider nedrept i i. Pentru a concluziona, moderatorul prezint modelul grafic Ferestra lui Joharis pe axele Profesorul tie criteriile de evaluare/Profesorul nu tie criteriile de evaluare i Elevul tie criteriile de evaluare/elevul nu tie criteriile de evaluare. Modelul va fi completat împreun cu participan ii. Sintez : Este important ca elevii s tie de la început ce a tepta i de la ei, care este nivelul de performan , care sunt criteriile de evaluare. Astfel, nivelul motiva iei i a efortului lor va fi mai adaptat atunci când tiu clar unde trebuie s ajung . Implica i elevii în stabilirea obiectivelor i a criteriilor de evaluare. i le vor asuma mai u or i vor fi mai motiva i, atunci când tiu c au participat la planificarea performan elor a teptate. 261 4. Cum primim i cum oferim feed-back elevilor? Activitatea 4. Cum primim i cum oferim feed-back elevilor? Obiective: dezvoltarea capacit ii participan ilor de a oferi i de a primi feed.back în timpul procesului de înv are. Moderatorul va defini termenul de feed-back i va prezenta regulile generale ce trebuie respectate atunci când primim sau oferim feed-back. Exerci iu Timp necesar: 15 minute Materiale necesare: cartona e care con in citate ale unui feed-back al elevilor fa de profesor la sfâr itul unei lec ii. (Exemple de citate: Lec ia a fost plictisitoare! Mi-a pl cut foarte mult exerci iul cu monedele! Ar ta i foarte bine ast zi! A vrea s facem mai multe aplica ii practice! E foarte frig în clasa asta! etc.) Tipul activit ii: în perechi, frontal . Instruc iuni: Fiecare participant prime te un cartona care con ine un citat al unui feed-back din partea unui elev. Fiecare participant va fi pe rând elev sau profesor. Cerin a moderatorului este ca fiecare participant s citeasc cartona ul colegului din dreapta sa, a teptând o reac ie din partea acestuia. Derularea exerci iului Se citesc toate cartona ele, pân elevului, dar i al profesorului. când fiecare participant a jucat rolul Sinteza Con inutul unui feed-back: Interven ia trebuie s se refere în mod specific la o problem ce trebuie clar enun at . Interven ia trebuie s con in , de regul , urm toarele componente: o observa ie care s arat aspectele pozitive ale problemei, nominalizarea problemei i sugestii de rezolvare a acesteia. Concluzie scurt a interven iei. Cum te adresezi atunci când oferi feed-back: Mesajul este personalizat. Te adresezi unei persoane, unui elev, unui 262 grup specific. Prive te în ochi, direct i sincer pe cel c ruia îi adresezi mesajul. Fii pozitiv, autentic i încrez tor c lucrurile se pot schimba. Ce ar fi bine s faci atunci când prime ti feed-back din partea altora: Arat respect celui care î i ofer feed-back-ul. Fii natural, autentic. Arat empatie, demonstreaz c în elegi cu adev rat toate aspectele problemei. Ascult cu aten ie tot ceea ce i se spune. Ce ar fi bine s NU faci atunci când prime ti feed-back din partea altora: Nu nega problema semnalat . Dac cineva semnaleaz o astfel de problem , probabil ea este important pentru cel care i-o comunic . Nu minimiza problema prezentat . Dac pentru tine nu pare a fi important , pentru cel care o semnaleaz s-ar putea s fie o problem serioas . Nu generaliza problema semnalat . Nu to i percep aceea i problem în acela i fel. Nu întrerupe niciodat pe cel care î i transmite feed-back-ul. Activitatea 5. Studiu de caz Obiective: con tientizarea riscurilor i implica iilor pe care le poate avea procesul de evaluare asupra elevilor Timp necesar: 25 minute Materiale necesare: plan pe care este prezentat problema pus spre dezbatere. Tipul activit ii: lucru pe grupuri, dezbatere. Derularea exerci iului: Participan ii se împart în 4 grupe (num rul grupelor poate varia în func ie de num rul total al participan ilor, astfel încât s nu avem mai mult de 5 persoane în acela i grup). Fiecare grup va primi sarcini specifice în raport cu aceea i problem . Se expune urm toarea problem : 263 Un studiu al Institutului Na ional de Criminologie29 a relevat faptul c majoritatea minorilor inculpa i erau elevi la data comiterii de infrac iuni (60,34%). Din analiza anchetelor sociale i a referatelor de evaluare, a rezultat c , în majoritatea cazurilor, s-au înregistrat dezinteres fa de coal , rezultate slabe la înv tur , absen e repetate. Din cei 423 de elevi inculpa i, numai 13,26% aveau rela ii normale în mediul colar, iar 47,64% rela ii conflictuale cu colegii i profesorii, dificult i de comunicare i integrare în colectivitate. Cele 4 grupuri vor încerca s dezbat rezultatele studiului pe baza urm toarelor întreb ri: Grupul 1 1. Ce implica ii poate avea procesul de evaluare asupra elevilor cu dificult i de comunicare i integrare în colectivitate? 2. Cum pot fi valoriza i i sprijini i ace ti elevi? Ce tip de feed-back ar fi cel mai potrivit pentru a-i sprijini s se integreze eficient în colectivitate? Grupul 2 1. Ce implica ii poate avea procesul de evaluare asupra rela iei profesorielevi? 2. Care crede i c sunt elementele de succes ale unei evalu ri obiective? Grupul 3 1. Ce implica ii poate avea procesul de evaluare asupra rela iei elevi-elevi? 2. Cum crede i c ar trebui s se realizeze evaluarea astfel încât aceasta s nu creeze tensiuni între elevi? Grupul 4 1. Ce implica ii pot avea rezultatele slabe la înv tur ale unui elev asupra comportamentului s u în coal i în clas ? 2. Cum evalu m comportamentul inadecvat al unui elev slab la înv tur ? Dar acela i tip de comportament al unui elev bun la înv tur ? Concluzii Fiecare grup î i va prezenta concluziile dezbaterii în plen. 29 Mezanote, Oana, Necula Carmen, Analiza statistico-judiciară a dinamicii tipurilor de infracţiuni comise de minori, a categoriilor de minori delincvenţi şi a tipurilor de măsuri educative şi pedepse, perioada 2003-2004. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 701 inculpaţi minori, analizat pe 522 de sentinţe judecătoreşti rămase definitive, de la judecătorii din cele 7 provincii istorice. 264 ANEXA 1 Modele de sprijin didactic pentru rezolvarea jocului cu monede Modelul matematic a c b d c c a > bc b > cd c > ab Modelul vizual Start Mi carea 1 265 Mi carea 2 Mi carea 3 Modelul scris Start A eaz 3 monede una lâng alta, astfel încât acestea s formeze o linie dreapt . A eaz alte 3 monede una lâng alta, astfel încât acestea s formeze o linie dreapt , dar pe un în rând mai jos fa de prima linie. Împinge a doua linie spre prima, u or spre stânga, astfel încât monedele celei de a doua linii s se lipeasc între alte 2 monede din linia întâi. Mi carea 1 Rostogole te prima moned din stânga de pe primul rând pân când aceasta ajunge deasupra celorlalte 2 monede din dreapta sa, astfel încât aceasta va sta deasupra colegelor sale din rândul 1. 266 Mi carea 2 Rostogole te acum moneda de pe prima ta linie a ezat în stânga, pân când aceasta se a eaz între cele dou monede din stânga din rândul 2. Mi carea 3 Mi c acum moneda din stânga de pe al doilea rând, astfel încât aceasta s completeze golul r mas. “modelul verbal” cu demonstra ie A eza i monedele astfel! Aceasta se va mi ca cu degetul ar t tor… Observ cele 3 monede din dreapta, semnalate cu s geat ! Acestea nu se vor mi ca! Ele formeaz deja o parte a cercului t u! …aici 267 Cu moneda aceasta am putea s ne bloc m dac nu suntem aten i! Acum, întoarce moneda aceasta aici! Ghici unde merge aceasta? Completeaz golul! X Perfect! Acum avem 4 monede în cerc 268 MODUL 8: STRATEGII ANTI-VIOLEN NIVELUL CLASEI LA Introducere 1. Rolul cadrului didactic diriginte în activit ile anti-violen de la nivelul clasei 2. Cum apreciem oportunitatea desf ur rii unor activit i anti-violen la nivelul clasei? 3. Sanc ionarea actelor de violen 4. Identificare problemelor i apelul la personalul specializat 5. Identificarea cât mai timpurie a fenomenelor de violen i a cauzelor acestora. Anexa 269 270 Introducere Studiul Violen a în coal semnaleaz nevoia abilit rii cadrelor didactice (în special a celor care sunt dirigin i) cu competen e specifice dezvolt rii i implement rii unor strategii anti-violen la nivelul claselor. Directorii consider c , de i insuficiente, ini iativele la nivelul colii ar avea un impact mult mai ridicat în condi iile în care i la nivelul clasei ar fi organizate activit i variate pe teme specifice anti-violen ei. De asemenea, se semnaleaz participarea foarte sc zut a altor actori importan i în procesul educativ (în primul rând a p rin ilor) la activit i pe aceste teme i importan a activit ilor cu p rin ii de la nivelul clasei. Acest curs propune o serie de activit i care s ofere condi iile achizi iei unor competen e de baz în ceea ce prive te elaborarea, implementarea, monitorizarea i evaluarea strategiilor anti-violen la nivelul clasei. Acest curs completeaz achizi iile privind activit ile manageriale antiviolen de la nivelul colii. Cele dou cursuri pot fi parcurse atât împreun cât i separat. În dezvoltarea acestui curs am pornit de la asump ia c ini iativele de la nivelul clasei nu înlocuiesc ci completeaz activit ile antiviolen de la nivelul colii. i acest modul are un caracter preponderent aplicativ i încearc s valorifice experien a anterioar a participan ilor la formare în activit i de preven ia i combatere a diferitelor forme de violen colar . Cursul a fost dezvoltat din perspectiva managementului clasei, în consecin , familiarizarea cu aceast abordare confer participan ilor un avantaj. 1. Rolul cadrului didactic diriginte în activit ile anti-violen de la nivelul clasei Dezbatere. Exerci iu O strategie anti-violen la nivelul colii nu poate fi pus în aplicare cu succes în absen a activit ilor de la nivelul clasei. Indiferent de num rul i gradul de participare înregistrat, un proiect la nivelul colii are anse reduse de a ajunge la fiecare elev i de a r spunde nevoilor concrete de asisten ale acestuia. Mai mult, activit ile anti-violen desf urate la nivelul clasei se pot dovedi mai eficiente în rezolvarea problemelor specifice identificate prin angajarea real a elevului. În paralel cu a fi un beneficiar, orice elev trebuie s contribuie la întreg procesul de proiectare i de realizare al m surilor antiviolen iar proiectele desf urate la nivelul clasei ofer o bun oportunitate în 271 acest sens. Astfel, fiecare elev are ansa de a sim i c reprezint un reper semnificativ în via a clasei, c este direct responsabil de tot ceea ce se întâmpl în clas pentru reu ita personal dar i a grupului. Proiectele anti-violen , la fel ca orice alte ini iative prin care coala se apropie de via a real , cristalizeaz con tiin a de comunitate i comuniune a elevilor. Dirigintele poate orienta acest proces i poate asigura condi iile prin care aceast comunitate s devin o comunitate de înv are în clas , adaptat intereselor, nevoilor i posibilit ilor fiec rui elev. Activit ile anti-violen joac un rol important în subscrierea unor valori comune, asumarea unei responsabilit i colective, crearea unei identit i proprii i implicarea fiec rui membru al comunit ii. Exerci ii 1. Având în vedere clasa pe care o coordona i încerca i s argumenta i c aceasta este cu adev rat o comunitate. Ave i în vedere faptul c într-o comunitate: - fiecare membru are dreptul de a- i exprima opinia i de a fi ascultat i este responsabil pentru reu itele/nereu itele comunit ii; - to i membrii comunit ii î i cunosc reciproc problemele i se ajut ; - sentimentul de apartenen este dezvoltat, fiind vizibil prin implicarea membrilor, respectul i toleran a exprimat de ace tia - toate deciziile sunt luate în comun acord i sunt cunoscute i recunoscute de to i membrii comunit ii. 2. Analiza i natura rela iilor dintre elevi i dintre elevi i cadrele didactice în cazul clasei pe care o coordona i. Ce aspecte ar trebui îmbun t ite? În ce m sur este oportun o strategie anti-violen la nivelul clasei? 2. Cum apreciem oportunitatea desf ur rii unor activit i anti-violen la nivelul clasei? Problematizare. Dezbatere Actorii care particip la procesul de definire al problemelor legate de violen au reprezent ri foarte diferite, de multe ori opuse în leg tur cu aspectele analizate. De exemplu, violen a de limbaj este tolerat în mai mare m sur de elevi (pân la a nu o recunoa te ca o form de violen ) i într-o mai mic m sur de cadrele didactice sau p rin i. Cum alegem, cum prioritiz m, cum punem pe agenda de decizie activit i care sanc ioneaz comportamentele sau atitudinile nedezirabile? 272 Elevii trebuie s con tientizeze, s cunoasc i s se implice în diferite activit i care au ca scop diminuarea situa iilor de violen . Logica interven iei la nivelul clasei trebuie s urm reasc , în acela i timp, toate aceste obiective: Elevi care se implic în ini iativele anti-violen de la nivelul colii Elevi con tien i de problema violen ei colare Elevi care cunosc problematica violen ei colare (forme, cauze) Tipuri de activit i. Dezbatere Care este eficacitatea unor activit i anti-violen în care sunt implica i elevii colii f r ca ace tia s con tientizeze problema violen ei colare? Care este eficacitatea unor activit i anti-violen în care sunt implica i elevii colii f r ca ace tia s fie motiva i s participe? 3. Sanc ionarea actelor de violen Dezbatere. Exerci ii În cultura unei clase valorile i normele joac un rol central i au un impact direct asupra climatului în care aceasta func ioneaz . Prin strategii didactice diverse, elevii ajung s fie încuraja i s cunoasc , s internalizeze i s promoveze anumite valori cât i normele, regulile de aplicare specifice. 273 Exerci iu VALOARE _____________________________ NORM Mod de via s n tos ________________ Men inerea cur eniei în sala de clas Punctualitate _______________________________ Respectarea orarului colar ..................... _______________________________ ............................................. Folosind exemplul de mai sus, v rug m s da i exemple de norme pe care le promova i în clasa pe care o coordona i prin care se urm re te respectarea urm toarelor valori de c tre elevi: cooperare i sprijin reciproc, respect, siguran în timpul petrecut la coal , comportament non-violent. În multitudinea de preocup ri, este important s g sim ca i cadre didactice timpul necesar pentru a identifica i sanc iona orice act de violen , lucru extrem de important atât pentru victime cât i pentru agresori. Ace tia din urm primesc un mesaj încurajator de fiecare dat când comit un act de violen fa de un coleg/profesor i nu primesc nici o sanc iune. Comportamentul deviant este înt rit, limita este împins data viitoare mai departe, consecin ele se agraveaz . Sunt necesare îns îndeplinirea unor condi ii pentru a putea realiza acest lucru, printre care: • cunoa terea în detaliu a incidentului (atât din perspectiva celor implica i direct cât i, eventual, a unor persoane neutre care au fost de fa ); • existen a la nivelul colii a unei scale de sanc iuni elaborat în colaborare de conducerea colii, profesori i p rin i, care s se refere la un num r cât mai ridicat de situa ii posibile; • interven ia într-un interval de timp adecvat. De asemenea, fiecare interven ie trebuie s in seama de o serie de principii, printre care: • comunicarea/justificarea sanc iunilor i evaluarea consecin elor produse asupra celor sanc iona i • aplicarea egal , f r excep ie a regulamentului colar în cazul tuturor elevilor, inclusiv a celor cu o ”imagine” bun în rândul cadrelor didactice 274 • analiza detaliat a situa iilor de recidiv , în special în cazurile în care incidentele sunt de o gravitate mai ridicat (cauze, factori agravan i etc.) 4. Identificare problemelor i apelul la personalul specializat Dezbatere. Exerci ii Elevii se supun sau nu se supun valorilor sau normelor la fel cum cadrele didactice impun sau nu impun anumite valori i norme unei clase. Tipul de autoritate exercitat la nivelul clasei poate s se dovedeasc important înc din faza de concep ie a unei strategii anti-violen de la nivelul clasei. În condi iile unei clase de elevi în cazul c reia sunt promovate principii democratice, procesul de identificare a problemelor privind violen a colar i a direc iilor posibile de ac iune este mult mai facil în compara ie cu o clas a c rui climat este dominat de un stil mai pu in transparent de decizie. Evaluarea/estimarea problemelor i nevoilor cu care se confrunt elevii din clas poate urm ri aspecte precum: • starea de bine • imaginea de sine • cuno tin e sociale/gândirea social /percep ia social • abilitatea de a în elege st rile i emo iile personale i ale celorlal i • atribuirile i atitudinile bazate pe procesul de atribuire • gradul de apartenen (excludere/includere) • nivele de risc comportamental i atitudini fa de înv are • starea de siguran în coal i în drumul c tre/de la coal Incidentele anterioare în care au fost implica i elevii constituie un important reper în cartografierea problemelor care vor fi incluse pe ”agenda de decizie” i care se vor transforma în direc ii de ac iune. Ordinea logic a etapelor desf ur rii procesului de elaborare a unei strategii anti-violen la nivelul clasei: 275 DEFINIREA I IDENTIFICAREA PROBLEMELOR IDENTIFICAREA ALTERNATIVELOR ALEGEREA DIREC IILOR DE AC IUNE ALOCAREA RESURSELOR DERULAREA ACTIVIT ILOR MONITORIZARE I EVALUARE DISEMINARE I REINI IERE În realitate, ordinea de desf urarea a unei strategii anti-violen poate s difere i anumite etape pot s lipseasc . Este important de re inut faptul c distan a fa de acest model ideal nu invalideaz întreg procesul de interven ie i c acesta trebuie avut în vedere numai ca reper. Lipsa unor resurse adecvate, Exerci ii Care sunt principalele c i prin care identifica i împreun cu elevii din clasa pe care o coordona i problemele cu care se confrunt legate de violen ? Cine crede i c trebuie s mai participe la procesul de identificare a problemelor privind violen a colar la nivelul clasei? Care sunt principalele categorii de persoane care pot oferi sprijin specializat la nivelul colii ? Care sunt rolurile specifice acestor categorii (preven ie /combatere)? 5. Identificarea cât mai timpurie a fenomenelor de violen i a cauzelor acestora. Dezbatere. Exerci iu De cele mai multe ori comportamentele violente indic o problem . Nu putem s prevenim în mod competent apari ia unor astfel de situa ii încercând s trat m simptome ci trebuie s identific m cauzele. Fiecare cadru didactic trebuie s se întrebe de ce un anumit elev nu se dezvolt armonios, de ce nu coopereaz cu colegii, de ce ajunge s aib diferite comportamente deviante. 276 În numeroase ocazii, elevii care comit acte de violen sus in c au fost provoca i, c au ac ionat f r a se putea controla, din ”instinct” etc. O analiz atent a fiec rui fenomen de violen indic , de cele mai multe ori, existen a alternativelor. Orice strategie anti-violen de la nivelul clasei trebuie s asigure condi ii pentru ca elevii s fie con tien i de diferitele c i de rezolvare a unor situa ii cu poten ial violent cât i de criteriile de alegere i consecin ele acestora. Participan ii la curs vor analiza un model de chestionar utilizat în ancheta Violen a colar pentru elevi: obiective, structur , modul în care sunt formulate întreb rile etc. (ANEXA 1). Exerci iu Utilizând rezultatele analizei chestionarului elevilor, v rug m s elabora i un scurt chestionar care s identifice percep ia p rin ilor privind principalele probleme cu care se confrunt elevii din clas în ceea ce prive te fenomenul de violen . Concluzii i sugestii de interven ie Care sunt principalele lucruri noi pe care le-am aflat în acest curs? Care este aplicabilitatea practic a lucrurilor noi prezentate? SARCINI POSIBILE PENTRU ELEVI DUMNEAVOASTR PRIN CARE S SE IMPLICE ÎN ACTIVIT I ANTI-VIOLEN LA NIVELUL CLASEI Realizarea unei mici anchete de teren privind principalele situa ii de violen care apar în zona în care locuiesc elevii (proiect realizat în grupe de 2-3 elevi); Dezbaterea unor situa ii de violen colar prezentate în mass-media: în elegerea cauzelor, analiza modului în care situa iile puteau fi evitate, analiza consecin elor asupra victimelor/agresorilor; Analiza în cadrul unei dezbateri a principiilor/valorilor morale înc lcate de diferite acte de violen colar ; Realizarea unui colaj de imagini din mass-media care prezint situa ii de violen i analiza acestora în cadrul unei ore de dirigen ie împreun cu un expert (jurnalist, psiholog, sociolog etc.); Realizarea unei prezent ri Power Point în cadrul orelor de informatic care s urm reasc o tem relevant privind violen a colar ; editarea unui CD cu toate prezent rile elevilor; 277 Organizarea unui joc de rol în care elevii s simuleze un proces (juridic), pornind de la un incident violent petrecut în coal ; Organizarea unor concursuri între elevi pe o tem relevant (de exemplu, Ce a dori s tiu despre violen a colar ) sau organizarea unor concursuri artistice, sportive etc.; Organizare de c tre elevii clasei a unui atelier pentru p rin i pe tema: Cum a tept m s ne sprijine familia pentru a ne sim i în siguran ; Organizarea unei dezbateri cu elevii clasei pe tema Cine sau ce ne influen eaz cel mai mult alegerile? i analiza relevan ei concluziilor pentru activit ile de combatere i prevenire a violen ei colare; Organizarea unei dezbateri cu elevii pe tema Dificult i de comunicare curente între elevi i profesori i prezentarea concluziilor tuturor cadrelor didactice care predau la clasa respectiv ; Realizarea de c tre elevii clasei a unui mini-chestionar (în format clasic sau on-line, pe site-ul web al colii) care s testeze în ce m sur fiecare elev se simte în siguran în timpul petrecut la coal . 278 IDENTIFICAREA NEVOILOR UTILIZÂND ANALIZA SWOT PRINCIPALELE PUNCTE TARI ALE CLASEI ÎN PROBLEMATICA VIOLEN EI COLARE: - Num r redus de elevi care au fost implica i în acte de violen - Reprezentarea clasei în structurile anti-violen la nivelul colii - Num rul ridicat de elevi din coal care au participat în anii anteriori la activit i anti-violen desf urate atât la nivelul clasei cât i la nivelul colii - Nivel ridicat de cunoa tere a cauzelor violen ei colare în rândul elevilor i profesorilor - .......................................................................................................... - .......................................................................................................... PRINCIPALELE PUNCTE SLABE ALE CLASEI ÎN PROBLEMATICA VIOLEN EI COLARE: - Nivelul sc zut de con tientizare a problemei violen ei colare la nivelul p rin ilor - Lipsa resurselor (materiale i financiare) pentru desf urarea activit ilor planificate - ........................................................................................................... PRINCIPALELE OPORTUNIT I ÎN PROBLEMATICA VIOLEN EI COLARE: - Climat de cooperare, deschis, cultur democratic la nivelul clasei - Posibilitatea de a ob ine o finan are nerambursabil din fonduri europene pentru implementarea unui proiect pe aceast tem (de exemplu, Comenius 2.2.) - ........................................................................................................... - ........................................................................................................... PRINCIPALELE AMENIN RI ÎN PROBLEMATICA VIOLENEI COLARE: - Nivel de implicare mai sc zut al elevilor în activit ile din anul în curs (de exemplu, implicarea în alte proiecte, elevi în clasa a XII-a etc.) - Cre terea num rului de acte de violen stradal în zona în care func ioneaz coala - ........................................................................................................... 279 Bibliografie: S l v stru Dorina, Violen a în mediul colar. În: Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violen a. Aspecte psihosociale, Ia i, Editura Polirom, 2003. *** Bullying. Information for Parents and Teachers în Un program anti-violen la nivelul colii, NY Press, 1996. Gittings, C. (coord) Guide pour la lutte contre la violence a l’ecole en Europe. Pour que acela change, Consiliul Europei, 2004. Jig u, M. (coord.) Violen a în coal , Institutul de tiin e ale Educa iei, 2006. oitu, L. i H vârneanu, C. (coord.) Agresivitatea în coal , Ia i, Institutul European, 2001 Neam u, C. Devian a colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Ia i, Editura Polirom, 2003. 280 ANEXA 1 CHESTIONAR ELEVI Prin violen în coal în elegem orice form de manifestare a unor comportamente ca: - exprimare neadecvat sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenin are, h r uire; - bruscare, împingere, lovire, r nire; - comportament care intr sub inciden a legii (viol, consum / comercializare de droguri, vandalism, furt); - ofens adus statutului/autorit ii cadrului didactic (limbaj, atitudine sau conduit ireveren ioas fa de cadrul didactic); - comportament colar neadecvat: întârzierea la ore, p r sirea clasei în timpul orei, fumatul în coal , provocarea de stric ciuni cu bun tiin i orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului colar în vigoare. Te rug m s r spunzi sincer la urm toarele întreb ri referitoare la experien a ta personal din coal sau din afara acesteia. Trebuie s tii înc de la început c nu exist r spunsuri corecte sau r spunsuri gre ite, ci doar r spunsuri care se potrivesc situa iei tale, a a cum i s-a întâmplat în realitate. Cite te cu aten ie fiecare întrebare, precum i toate variantele posibile de r spuns cuprinse în chestionar i apoi decide asupra r spunsului t u. Unele întreb ri au mai multe variante de r spuns. În acest caz trebuie s o alegi pe cea care se potrive te cel mai bine situa iei tale sau care corespunde evenimentelor la care ai participat ori ai fost martor. Altele sunt întreb ri deschise la care trebuie s scrii singur r spunsul. Nu este necesar ca acest chestionar s fie semnat. Te asigur m c r spunsurile pe care le vei da nu vor fi comunicate colegilor, profesorilor, dirigin ilor sau directorilor colii. Ele sunt importante doar pentru echipa de speciali ti care realizeaz studiul privind violen a în coal . R spunsurile tale vor contribui la identificarea unor m suri care s amelioreze problematica violen ei în coala ta i în toate colile din România. De aceea î i mul umim pentru seriozitate i sinceritate. 281 1. Ai observat manifest ri de violen în coala în care înve i (conform defini iei acestui fenomen, prezentat în instruc iunile de completare a chestionarului)? Da.........................................................................................................1 Nu ........................................................................................................2 2. Te rug m s apreciezi care sunt formele sub care se manifest acest fenomen i frecven a cu care aceste manifest ri au loc. 1. Deloc 2. Rar 3. Des 5. Nu tiu / Numi dau seama 4. Foarte des 1. Violen între elevi 2. Violen a elevilor fa de profesori 3. Violen a profesorilor fa de elevi 3. Care dintre situa iile urm toare se manifest între colegii t i? 1. Deloc 2. Rar 3. Des 4. Foarte des 1. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la diferite tr s turi fizice sau psihice 2. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la situa ia material /financiar 3. Expresii urâte între elevi 4. Certuri, conflicte 5. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la apartenen a etnic 6. Utilizarea unor expresii jignitoare între elevi, referitoare la apartenen a religioas 7. B taie între elevi 8. Alte situa ii (care?) …………………………................ …………………………………………………………… ……………………………………………........................ 4. În coala ta, fenomenele de violen între colegi se manifest : 1. Deloc 2. Rar 3. Des 4. Foarte des 1. În ore 2. În pauze 3. În incinta colii, dup programul colar 4. În imediata vecin tate a colii, dup programul colar 5. Cuno ti personal colegi de clas sau de coal care se afl într-una dintre situa iile de mai jos ? 1. Fete 1.1. Da 1.2. Nu 1. Se drogheaz dezintoxicare 2. B ie i 2.1. Da 2.2. Nu i/sau sunt sub tratament de 282 2. Apar in unor bande de cartier 3. Au comis furturi 4. Au comis acte de vandalism (stric ciuni, distrugeri) 5. Consum excesiv b uturi alcoolice 6. Au agresat sexual 7. Sunt violen i/violente (b t u i/b t u e) 6. Fenomenele de violen între colegi pe care le-ai observat se manifest : elevi din aceea i clas ..........................................................................1 între elevi din clase diferite, de acela i nivel colar ............................2 între elevi din clasele mari fa de elevi din clasele mici ....................3 între elevi care apar in colii i cei din afara acesteia..........................4 7. Din situa iile cunoscute de tine, crezi c agresivitatea se manifest mai frecvent: în cazul b ie ilor ..................................................................................1 în cazul fetelor .....................................................................................2 atât în cazul b ie ilor, cât i al fetelor ..................................................3 8. Dup p rerea ta, copiii se bat între ei pentru c : 1. Adev rat în foarte multe cazuri 2. Adev rat în multe cazuri 4. Neadev rat 3. Adev rat în pu ine cazuri 5. Nu tiu / nu-mi dau seama 1. Sunt violen i 2. Sunt invidio i 3. Vor s par puternici 4. Se simt nedrept i i 5. Sunt provoca i 6. Sunt sub influen a negativ a anturajului sau familiei 9. În anul colar precedent, te-ai aflat personal într-una dintre situa iile de mai jos? 1. Da 1. Victim a furturilor în coal 2. Victim a furturilor în imediata vecin tate a colii 3. Victim a agresiunilor sexuale 4. Agresat fizic (b tut) în coal 283 2. Nu 5. Agresat fizic (b tut) în imediata vecin tate a colii de c tre al ii, decât colegii de coal 6. H r uit (prin injurii, amenin ri etc.) în coal 7. H r uit (prin injurii, amenin ri etc.) în imediata vecin tate a colii de c tre al ii, decât colegii de coal 8. Alte situa ii (care?)…………………………… 10. În coala în care înve i exist cazuri în care elevii recurg la violen fa de profesori? Da.........................................................................................................1 Nu ........................................................................................................2 Nu tiu..................................................................................................3 11. Care sunt formele de violen profesorii din coal ? pe care colegii t i le manifest fa 1. Deloc 2. Rar 3. Des de 4. Foarte des 1. Indisciplin 2. Absenteism, fuga de la ore 3. Ignorarea mesajelor transmise (nu acord aten ie profesorilor sau celor spuse de ace tia) 4. Atitudini r ut cioase, nepoliticoase 5. Refuzul îndeplinirii sarcinilor 6. Vorbe urâte, jigniri 7. Agresiune nonverbal (gesturi, priviri amenin toare etc.) 8. Lovire, agresiune fizic 9. Alte forme (care?) …………………..…………. 12. Elevii sunt uneori violen i fa de profesori pentru c : 1. Adev rat 2. Fals 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. Unii profesori încearc s î i impun autoritatea cu orice pre . 2. Unii profesori nu sunt suficient de bine preg ti i. 3. Unii profesori nu sunt deschi i la comunicarea cu elevii. 4. Unii profesori nu evalueaz corect rezultatele elevilor. 5. Unii elevi înva s fie agresivi din familie i se comport i la coal la fel, indiferent dac au sau nu au dreptate. 6. Unii elevi înva s fie agresivi în diferite grupuri de prieteni (ga c de cartier, grup de prieteni), 284 indiferent dac au sau nu au dreptate. 7. Unii profesori manifest prejudec i legate de apartenen a etnic a elevilor (în special fa de romi) 13. Te rug m s apreciezi frecven a cu care se întâmpl urm toarele situa ii în coala ta: 1. Des 2. Rar 3. Deloc 4. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. Mi s-a întâmplat ca profesorii s m pedepseasc atunci când nu am tiut lec ia/nu am rezolvat o problem etc. 2. Se întâmpl ca profesorii s ne insulte, s ne umileasc prin expresii neadecvate, s ne ironizeze. 3. Se întâmpl ca profesorii s recurg la pedepse fizice. 4. Se întâmpl s fiu sanc ionat dac pun profesorilor întreb ri nea teptate sau incomode. 5. Profesorii ne stimuleaz s ne întrecem între noi i mai pu in s colabor m. 6. Profesorii nu au suficient r bdare s ne asculte problemele, nel muririle. 7. Profesorii ne cer s reproducem ceea ce au predat i mai pu in s avem idei originale, îndr zne e. 8. Profesorii ne ofer posibilitatea de a discuta cu ei i în afara orelor de curs. 9. Profesorii favorizeaz nejustificat unii elevi (în notare, în participarea în clas ). 10. Modul de prezentare a lec iei de c tre profesori nu este atractiv pentru elevi. 11. Profesorii se poart foarte rece cu noi. 12. Alte situa ii; care? ………………………………. 14. Care sunt modalit ile prin care regulamentul colar este adus la cuno tin a voastr ? este expus în locuri cu mare vizibilitate ..............................................1 este prezentat i discutat la orele de dirigen ie ....................................2 este anun at prin sta ia radio a colii....................................................3 elevii ( i p rin ii) semneaz un document prin care iau cuno tin de acest regulament.................................................................................4 alte modalit i (care?) ..........................................................................5 nu tiu/nu am cuno tin despre regulamentul colar ..........................6 15. Când ai o problem , la cine apelezi pentru ajutor? dirigintele clasei...................................................................................1 consilierul colar din unitatea de înv mânt.......................................2 285 consilieri colari din centrele de asisten psiho-pedagogic ..............3 directorul colii ....................................................................................4 p rin i...................................................................................................5 prieteni .................................................................................................6 al i colegi .............................................................................................7 încerc s -mi rezolv singur problema, f r ajutorul cuiva ....................8 16. Este adev rat c : 1. Da 2. Nu 1. Trebuie s - i faci dreptate singur 2. Trebuie s ceri s i se fac dreptate 3. Trebuie s încerci s -l l mure ti pe cel lalt nu s -l love ti 4. Cine nu tie s bat este fraier 5. B ie ii trebuie s tie s se bat 6. Când te apuc furia trebuie s te ba i 7. Când te apuc furia trebuie s încerci s te st pâne ti 17. Ai fost vreodat în situa ia de a fi violent/agresiv fa de un coleg sau profesor în coal ? Da.........................................................................................................1 Nu ........................................................................................................2 18. Dac da, cum ai fost sanc ionat de c tre coal ? am fost chemat la o discu ie individual i am fost mustrat ................1 am fost mustrat în fa a clasei i/sau în fa a consiliului clasei/consiliului profesoral ................................................................2 am primit acas o mustrare scris ........................................................3 am fost eliminat de la cursuri pentru o perioad determinat (3-5 zile)... 4 am fost amenin at cu exmatriculare.....................................................5 am fost amenin at cu corigen a sau repeten ia.....................................6 am fost pedepsit fizic ...........................................................................7 alte modalit i; care?............................................................................8 nu am fost sanc ionat în nici un fel......................................................9 19. Ai participat vreodat la ac iuni organizate de coal pentru prevenirea i controlul cazurilor de violen ? Da.........................................................................................................1 Nu am participat, de i coala a organizat astfel de activit i...............2 Nu am participat pentru c coala nu a organizat astfel de activit i..... 3 286 20. P rin ii t i au f cut vreodat plângere, reclama ie pentru comportamente nepotrivite ale unor profesori? Da.........................................................................................................1 Nu ........................................................................................................2 21. Dac da, c tre cine au fost adresate aceste reclama ii? c tre conducerea colii.........................................................................1 c tre inspectoratul colar .....................................................................2 c tre consilierul colar .........................................................................3 c tre poli ie ..........................................................................................4 22. În timpul petrecut la coal te sim i protejat fa de violen a unor colegi, profesori sau alte persoane din jurul colii? Da.........................................................................................................1 Într-o oarecare m sur , da ...................................................................2 Nu ........................................................................................................3 23. Cum crezi c ar putea contribui elevii la reducerea cazurilor de violen manifestate în coal ? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………….... 24. Îmi place…: 1. În foarte mare m sur 1. s v d filme cu b t i, incendii i crime 2. s fiu într-o ga c de b ie i de cartier 3. s am prieteni 4. s joc pe computer jocuri cu lupte/r zboi 5. s joc fotbal 6. s stau cu prieteni pe strad /lâng bloc 7. s fiu admirat de ceilal i 8. s fiu ascultat/ ef/boss 9. s am mai mul i bani 10. s beau alcool 11. s fumez 12. s consum droguri 287 2. În mare m sur 3. În mic m sur 4. Deloc 25. Care dintre urm toarele afirma ii sunt adev rate sau false, în ceea ce te prive te: 1. Adev rat 2. Fals 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. Sunt o persoan la locul ei, care î i vede de propriile treburi. 2. Sunt o persoan care reac ioneaz imediat, nu m pot st pâni. 3. M feresc s iau obiecte care nu îmi apar in (din coal , din familia proprie), chiar dac am mare nevoie de ele. 4. Îmi place s îi ochez/s surprind pe ceilal i. 7. Îmi place s creez impresia de persoan dur , c reia s i se tie de fric . 9. Nu suport s v d cum persoane mai slabe sunt insultate/bruscate/batjocorite de al i oameni. 6. Îmi place s m cert cu profesorii. 7. M în eleg bine cu colegii de clas / coal . 8. Sunt mul umit de rezultatele pe care le ob in la coal . 9. Îmi place atmosfera din coal 26. Care este opinia ta despre coal i despre educa ie, în general? 1. Adev rat 2. Fals 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. coala îmi ofer ansa de a avea o slujb bine pl tit în viitor. 2. coala mi se pare o pierdere de timp, nu folose te la nimic. 3. coala m ajut s m descurc în societate, în via a de zi cu zi. 4. coala m preg te te pentru via , m ajut s devin om 5. La coal trebuie s înv multe lucruri nefolositoare. 27. Cum apreciezi importan a celor prezentate în tabelul urm tor: 1. Nu are importan 2. Pu in important 3. Important 4. Foarte important 1. Prietenia 2. Familia 3. Banii 4. Iubirea/dragostea 5. Încrederea în propria persoan 6. Încrederea în al ii 7. Dorin a de a înv a, de a fi informat 288 8. Puterea asupra altora, s st pâne ti, s conduci pe al ii 28. E ti un copil care te bucuri de grija, aten ia i iubirea celor din familie? Din partea… 1. Da 2. Nu 3. Nu e cazul 1. Mamei 2. Tat lui 3. Fra ilor/surorilor 4. Altor persoane în grija c rora m aflu 29. Care este rela ia ta cu cei din familie? (se încercuie te cifra corespunz toare r spunsului care se potrive te situa iei tale) m în eleg foarte bine cu cei din familie .............................................1 în general, m în eleg bine cu ei (ne mai cert m uneori, dar ajungem în final la o în elegere comun )..........................................2 nu prea m în eleg cu cei din familie (ne cert m adesea i nu ajungem întotdeauna la o în elegere comun ) ....................................................3 nu m în eleg deloc cu cei din familie (ne cert m tot timpul) .............4 nu pot aprecia.......................................................................................5 30. Ai fost/e ti b tut, bruscat, lovit inten ionat de: 1. Foarte des 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5. Deloc 1. Mama 2. Tata 3. Fra i/surori 4. Alte persoane în grija c rora m aflu 5. Colegi de coal 6. Prieteni 7. Profesori 8. Vecini 9. Persoane necunoscute 31. Ai fost batjocorit/umilit/înjurat/ i s-au spus vorbe urâte, ai fost amenin at de: 1. Foarte des 1. Mama 2. Tata 3. Fra i/surori 289 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5. Deloc 4. Alte persoane în grija c rora m aflu 5. Colegi de coal 6. Profesori 7. Vecini 8. Persoane necunoscute 32. Ai fost abuzat sexual (violat, încercare de violare) pân acum? Da.........................................................................................................1 Nu ........................................................................................................2 33. i se întâmpl s crezi c familia este o piedic pentru tine ca s po i ar ta cine e ti, ce tii i ce po i cu adev rat? 1. Foarte des 2. Des 3. Rar 4. Foarte rar 5. Deloc 34. E ti de acord cu urm toarele afirma ii? 1. Da 2. Nu 3. Nu tiu / Nu-mi dau seama 1. P rin ii sunt persoanele cele mai importante în via a copiilor lor. 2. Sunt apreciat i aprobat de familia mea. 3. Sunt mul umit de educa ia primit din partea p rin ilor 4. Este imposibil s fii prieten cu p rin ii. 5. Obi nuiesc s spun minciuni p rin ilor pentru a avea mai mult libertate. 35. Cum apreciezi c este via a ta? 1. Foarte adev rat 2. Adev rat 3. Întrucâtva adev rat 4. Pu in adev rat 5. Nu este adev rat 1. Viitorul meu pare frumos. 2. M bucur de via mai mult decât majoritatea copiilor. 3. Sunt mul umit de felul în care se desf oar via a mea. 4. Accept lucrurile din via a mea care nu pot fi schimbate. 5. Orice s-ar întâmpla, pot vedea partea pl cut a vie ii. 6. M simt fericit c tr iesc. 7. Via a mea nu prea are sens. 8. Via a mea se desf oar bine. 9. Nu sunt în stare s fac lucrurile a a de bine ca al ii. 10. M simt mai pu in valoros de cât al ii. 290 11. Am încredere în mine 12. M simt singur chiar când nu vreau s fiu. 13. Uneori am impresia c ceva nu e în ordine cu mine. Date despre familie (nivel de instruire, statutul ocupa ional, num rul de copii în familie etc.) ................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. Date de identificare Denumirea colii: ................................................................................... Localitatea: ............................................................................................. Jude ul: ................................................................................................... Sex: Feminin 1 Masculin 2 Vârst (în ani împlini i): ......................................................................... Clasa: ...................................................................................................... 291 292 MODUL 9: STRATEGII DE INTERVEN IE PRIVIND VIOLEN A LA NIVELUL COLII Introducere 1. Ce sunt strategiile i care este utilitatea unor astfel de documente? 2. Analiza actorilor care particip la procesul de elaborare a unei strategii la nivelul colii 3. Analiza contextului în care este elaborat o strategie anti-violen 4. Cum analiz m nevoile colii privind fenomenul de violen ? 5. Cum elabor m un plan de activit i coerent pornind de la nevoile i obiectivele definite? 6. Problema resurselor necesare aplic rii planului de activit i în condi ii optime 293 294 Introducere Acest modul de formare vizeaz to i actorii de la nivelul colii care au responsabilit i concrete în ceea ce prive te ini ierea, derularea, monitorizarea i evaluarea proiectelor i programelor privind violen a de la nivelul colii. În consecin , participan ii la formare pot fi atât reprezentan ii echipei manageriale cât i elevi, p rin i, cadre didactice sau reprezentan i ai comunit ii care doresc s se implice în activit i care s diminueze inciden a fenomenelor de violen colar . Modulul încearc s familiarizeze participan ii la formare cu tehnici i instrumente specifice proiect rii i implement rii unei strategii de interven ie privind violen a colar , urm rind în acela i timp crearea unor abilit i specifice managementului de proiect, în general. Astfel, pe lâng aplicabilitatea în domeniul ini iativelor colii privind violen a, acest curs poate fi util pentru dezvoltarea unor strategii i pentru alte teme de interes pentru coal . Obiectivele specifice ale modulului de formare sunt: abilitarea cu competen e privind analiza de nevoi din perspectiv institu ional (analiza de tip SWOT, analiza impactului a teptat), urm rind trei arii principale de interven ie: con tientizare, cunoa tere i ac iune; abilitarea cu competen e privind ini ierea unor procese de consultare la nivelul colii prin care s fie identificate alternativele dezirabile de interven ie (criterii de evaluare); abilitarea cu competen e privind analiza resurselor necesare (evaluarea nevoilor, identificarea resurselor); abilitarea cu competen e privind monitorizarea i evaluarea interven iilor i a dezvolt rii unor m suri corective (indicatori de proces, indicatori de rezultat, analize comparative). Un rol important în desf urarea activit ilor de formare îl are integrarea strategiilor de interven ie în planul general de dezvoltare institu ional a colii. În consecin , de i nu exist cerin e sau condi ii preliminare de participare, este important ca to i cursan ii s fie în posesia unei copii a planului de dezvoltare institu ional al institu iei din care fac parte i, pe cât posibil, s cunoasc dinainte cele mai importante prevederi ale acestuia. Un num r important de aplica ii vor avea ca punct de referin acest plan. Ca i în cazul celorlalte module de formare, i acesta are un caracter preponderent aplicativ i valorizeaz experien a anterioar a cadrelor didactice în activit i de preven ie i combatere a diferitelor forme de violen colar . 295 EXERCI II I ACTIVIT I DE GRUP 1. Ce sunt strategiile i care este utilitatea unor astfel de documente? Dezbatere. Problematizare Participan ii sunt invita i s ofere o defini ie conceptului de strategie i s identifice specificul acestui tip de document în compara ie cu alte tipuri de documente utilizate la nivelul sistemului de educa ie (rapoarte, proiecte, planuri de dezvoltare, planific ri etc.). De asemenea, participan ii sunt invita i s argumenteze utilitatea elabor rii unui astfel de document i s identifice situa ii concrete în care este utilizat la nivelul institu iei colare din care fac parte. Se vor identifica, de asemenea, punctele comune, diferen ele i rela ia între strategiile la nivel na ional, cele de la nivel regional/local i cele de la nivelul unit ilor colare. 2. Analiza actorilor care particip la procesul de elaborare a unei strategii la nivelul colii Expunere, discu ie de grup i exerci iu Elaborarea oric rei strategii, inclusiv una privind fenomenele de violen colar , este un exerci iu comun prin care o institu ie colar dovede te deschidere, transparen i încredere în actorii cheie care au responsabilit i în desf urarea în bune condi ii a activit ilor didactice. Reprezentarea/legitimitatea reprezent rii categoriilor vizate trebuie atent analizat . De regul , organizarea procesului de elaborare a strategiei presupune numirea unei echipe formate din cel pu in un reprezentant al fiec rei categorii de actori cât i a unui coordonator (de exemplu, responsabilul cu proiecte sau pre edintele comitetului de p rin i). De asemenea, în aceast faz se stabile te agenda i calendarul întâlnirilor cât i structura general a strategiei. 296 Discu ie de grup Cum motiv m reprezentan ii principalelor categorii de actori s se implice (de la nivelul colii i la nivelul comunit ii)? Cum asigur m canale de comunicare eficiente între membrii echipei i între aceasta i coal ? Care sunt principalele pericole în procesul de organizare a unei echipe la nivelul colii care trebuie s elaboreze o strategie anti-violen ? Exerci iu Completa i c su ele din desenul de mai jos, indicând categorii de actori care, în opinia dumneavoastr trebuie s participe la procesul de elaborare a unei strategii la nivelul colii privind violen a. Încerca i s identifica i motiva ia/motiva iile principale specifice fiec rui actor în parte. Desena i noi c su e, dac este cazul: STRATEGII LA NIVEL NA IONAL STRATEGII LA NIVEL REGIONAL/LOCAL STRATEGII LA NIVELUL COLII Actori de la nivelul colii Actori de la nivelul comunit ii 297 3. Analiza contextului în care este elaborat o strategie anti-violen Dezbatere i exerci iu Nici o strategie nu porne te de la zero i de aceea este foarte important ca echipa managerial a colii s ofere tuturor celor implica i în procesul de elaborare a unei strategii anti-violen de la nivelul colii informa ii sintetizate despre: Politicile i strategiile curente la nivel na ional privind violen a colar Politicile i strategiile curente la nivel regional/local privind violen a colar Ini iativele anterioare de la nivelul colii cu privire la violen a colar (planul de dezvoltare colar , regulamentul colar etc.). Participan ii vor analiza c ile de informare i responsabilit ile concrete pe care echipa managerial le are în aceast privin , referindu-se la experien ele curente din coal . Exerci iu Pornind de la materialul care prezint strategia Ministerului Educa iei i Cercet rii pe termen scurt i mediu în domeniul violen ei colare v rug m s argumenta i utilitatea acestui document pentru procesul de elaborare a unei strategii la nivelul colii. Se vor analiza atât elementele de con inut ale strategiei cât i cele referitoare la structur . R spunsurile vor fi analizate din perspectiva principalelor modele de transfer: copiere, adaptare, rafinare. 4. Cum analiz m nevoile colii privind fenomenul de violen ? Dezbatere, exerci ii Fundamentarea unei strategii anti-violen presupune definirea i ierarhizarea principalelor probleme cu care se confrunt coala în ceea ce prive te fenomenul de violen . Orice strategie trebuie s r spund , în mod concret la urm toarele întreb ri: Ce probleme ne propunem s rezolv m prin interven ie (care sunt 298 obiectivele generale i cele specifice ale strategiei)? În ce m sur problemele rezolvate coincid cu problemele urgente pe care le are de rezolvat coala (care este utilitatea proiectului la nivelul colii)? Care sunt beneficiile pe care interven ia noastr le are pentru diferite categorii de actori? (dac activit ile noastre au succes, care este impactul a teptat în cazul elevilor, p rin ilor, cadrelor didactice, echipei manageriale, reprezentan ilor comunit ii etc.) Exerci iu 4.1. Identifica i nevoile de con tientizare a problemei violen ei colare în cazul urm toarelor categorii de actori (care sunt categoriile de actori care nu v d în fenomenul de violen o problem important cu care se confrunt coala) Elevi P rin i Cadre didactice Echipa managerial Autorit i locale Reprezentan i ai comunit ii (ONG-uri, institu ii publice, companii etc.) 4.2. Identifica i nevoile de cunoa tere a problemei violen ei colare în cazul urm toarelor categorii de actori (cine i ce ar trebui s tie în leg tur cu fenomenele de violen de la nivelul colii) Elevi P rin i Cadre didactice Echipa managerial Autorit i locale Reprezentan i ai comunit ii (ONG-uri, institu ii publice, companii etc.) 4.3. Identifica i nevoile privind implicarea actorilor de la nivelul colii în activit i specifice anti-violen (ce condi ii trebuie îndeplinite pentru ca diferi i actori de la nivelul colii s participe la activit i anti-violen ) Elevi P rin i Cadre didactice Echipa managerial Autorit i locale Reprezentan i ai comunit ii (ONG-uri, institu ii publice, companii etc.) 299 5. Cum elabor m un plan de activit i coerent pornind de la nevoile i obiectivele definite? Dezbatere. Exerci iu În elegând în profunzime fenomenele de violen care apar la nivelul colii i analizând cauzele/complexul de cauze care conduc la apari ia actelor de violen în coal , o strategie anti-violen trebuie s propun interven ii prin care s se r spund nevoilor i obiectivelor deja definite. Orice interven ie const într-un plan de activit i specific i trebuie s precizeze în detaliu: persoanele implicate, rolurile/responsabilit ile definite, obiectivul urm rit, resursele necesare, impactul a teptat i, eventual, condi iile de realizare. De asemenea, un plan de activit i trebuie s aib în vedere un num r cât mai ridicat de actori (fie ca promotori fie ca beneficiari) atât de la nivelul colii cât i de la nivelul comunit ii i s ofere oportunitatea fiec rui elev, cadru didactic sau p rinte s participe. În elaborarea unui plan de activit i, o aten ie deosebit trebuie acordat urm toarelor aspecte: Analiza alternativelor posibile de interven ie. De regul , pentru fiecare problem identificat , pot fi imaginate mai multe solu ii de rezolvare. Identificarea unui num r cât mai mare de interven ii posibile dovede te o cunoa tere aprofundat a acestor probleme i confer un grad ridicat de aplicabilitate strategiei. Definirea criteriilor de alegere. Alegerea alternativelor dezirabile trebuie s se realizeze pe baza unor criterii definite explicit (valori, resurse, oportunitate etc.) i prin consultarea tuturor actorilor de la nivelul colii (direct sau prin reprezentare). Prioritizarea alternativelor de interven ie alese. În func ie de contextul în care apare strategia, este necesar o analiz detaliat a urgen ei fiec rei probleme identificate. Din nou este esen ial consultarea tuturor actorilor importan i de la nivelul colii deoarece se întâmpl frecvent s existe opinii divergente i chiar opuse în în elegerea ”urgen ei” unei ac iuni”. 300 Exerci iu Analiza i oportunitatea includerii în strategia anti-violen a colii dumneavoastr a urm toarelor activit i30: aducerea la cuno tin a elevilor i p rin ilor a regulamentului colii i semnarea unui angajament din partea acestora de respectare a prevederilor sale (acordul privind sanc iunile în cazul înc lc rii regulamentului); monitorizarea activit ii fiec rui elev pe tot parcursul s u colar i crearea unui portofoliu comportamental – cunoa terea de c tre cadrele didactice a profilului psihologic al elevilor i identificarea timpurie a elevilor cu poten ial violent; crearea unor spa ii speciale în coal în care elevii s poat discuta în particular cu personalul specializat (de exemplu, cabinet de consiliere) – facilitatea comunic rii cu victimele sau cei care provoac acte de violen în coal ; organizarea de vizite pentru elevii colii într-un tribunal i de întâlniri cu reprezentan i ai sistemului de justi ie - promovarea respectului pentru lege; identificarea unor tipuri alternative de sanc iuni pentru elevii care au comis acte de violen (de exemplu, prestarea unor activit i în folosul colii); crearea unui grup de interven ie la nivelul colii care s se ocupe de cazurile grave de indisciplin /violen i care s încheie cu elevii violen i i familiile acestora un contract pedagogic. 6. Problema resurselor necesare aplic rii planului de activit i în condi ii optime Dezbatere. Exerci iu Problema resurselor trebuie s fie o preocupare constant a echipei care elaboreaz o strategie: f r resurse adecvate (umane, materiale, financiare, de timp etc.) orice plan de interven ie r mâne un simplu document de sertar. Ce resurse are în prezent coala la dispozi ie pentru a pune în aplicare o strategie? Sunt aceste resurse suficiente? Cum putem atrage sprijin din alte surse? Cine trebuie s aib o astfel de ini iativ la 30 Exemplele sunt adaptate dup Demuynck, Christian, Strada în coal ? Cunoa terea, prevenirea i managementul activit ilor de prevenire a violen ei în coli [Rue dans l’Ecole? Connaître, prévenir et maîtriser l’intrusion de la violence dans les établissements scolaires], raport prezentat primului ministru Jean-Pierre Rafarrin, iunie 2004. 301 nivelul colii? Cum pot fi implica i parteneri din afara colii în aplicarea interven iilor planificate? Exerci iu Analiza i capacitatea colii dumneavoastr de a atrage diferite categorii de resurse necesare aplic rii unei strategii pe termen scurt privind prevenirea i combaterea violen ei colare. Ce instrumente i mecanisme de monitorizare trebuie create într-o strategie anti-violen la nivelul colii? Planul de monitorizare. Dezbatere Un plan de monitorizare bine construit ofer tuturor celor implica i în elaborarea unei strategii garan ia c abaterile de la planificarea ini ial vor fi sesizate în timp util f r a pune în pericol atingerea obiectivelor strategiei. Mai mult, un plan de monitorizare ofer informa ii deosebit de utile echipei care se ocup de implementarea planului de activit i în ceea ce prive te eficacitatea i eficien a interven iilor. Strategia anti-violen trebuie s con in o serie de indicatori de proces prin care aceste aspecte s poat fi analizate. Exerci iu Oferi i câteva exemple de indicatori care s surprind modul în care sunt implementate activit ile cuprinse într-o strategie anti-violen . Ce instrumente i mecanisme de evaluare trebuie create într-o strategie anti-violen la nivelul colii? Planul de evaluare. Ca i în cazul monitoriz rii, un plan de evaluare bine construit ofer tuturor celor implica i în implementarea strategiei informa ii utile privind eficien a i eficacitatea strategiei. Elementele care nu trebuie s lipseasc nici unui plan de evaluare sunt: obiectivele (de ce evalu m?); mijloacele (cum evalu m?); grupul int (pe cine evalu m?); orizontul de timp (când evalu m) i persoanele responsabile (cine evalueaz ?). Este recomandat ca în faza ini ial a procesului de elaborare a strategiei (identificarea nevoilor) s existe o evaluare ini ial a fenomenelor de violen la nivelul tuturor claselor din coal i în func ie de aceste rezultate s fie monitorizat progresul. Pe cât posibil se vor utiliza acelea i instrumente/indicatori în toate etapele de evaluare (ini ial , de parcurs, final ) astfel încât impactul în timp s poat fi observat/cuantificat. 302 Nici o strategie nu este implementat în întregime a a cum a fost proiectat , în consecin este important ca echipa responsabil de elaborarea strategiei anti-violen s includ în planul de activit i mecanisme i instrumente de colectare a informa iilor necesare pentru elaborarea unor m suri corective, atunci când acestea sunt necesare. Exerci iu Oferi i câteva exemple de indicatori care s activit ilor cuprinse într-o strategie anti-violen surprind impactul Concluzii i sugestii de interven ie Care sunt principalele lucruri noi pe care le-am aflat în acest curs? Suntem mai preg ti i s particip m activ la procesul de elaborare a unei strategii la nivelul colii noastre în domeniul violen ei? Fiecare participant la curs este invitat s ofere pe scurt un r spuns argumentat la cele dou întreb ri. Formatorul va încerca s sintetizeze aceste r spunsuri i s le compare cu impactul a teptat asupra cursan ilor. Care este aplicabilitatea practic a lucrurilor noi prezentate? CHECK-LIST PENTRU INI IEREA UNEI STRATEGII ANTIVIOLEN A LA NIVELUL COLII Fiecare obiectiv al strategiei este clar prezentat i este relevant pentru problema violen ei colare Fiecare obiectiv al strategiei r spunde nevoilor identificate de coal privind fenomenele de violen colar Strategia descrie în detaliu impactul pentru fiecare grup int urm rit Rezultatele a teptate sunt prezentate din perspectiva obiectivelor urm rite Strategia prezint în detaliu un plan de activit i care specific pentru fiecare tip de interven ie în parte orizontul de timp, grupul int vizat i resursele necesare Planul de activit i este în mod direct corelat cu obiectivele, rezultatele a teptate i resursele disponibile Strategia descrie modalit ile concrete de implicare a partenerilor din afara colii în direc iile de ac iune specificate în strategie Strategia cuprinde un plan detaliat de monitorizare 303 Strategia cuprinde un plan detaliat de evaluare a activit ilor Strategia este adus la cuno tin a tuturor actorilor corectat /completat pe baza observa iilor acestora i este Bibliografie: S l v stru Dorina, Violen a în mediul colar. În: Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violen a. Aspecte psihosociale, Ia i, Editura Polirom, 2003. Gittings, C (coord) Guide pour la lutte contre la violence a l’ecole en Europe. Pour que acela change, Consiliul Europei, 2004. Jig u, M (coord.) Violen a în coal , Institutul de tiin e ale Educa iei, 2006. oitu, L i H vârneanu, C (coord.) Agresivitatea în coal , Ia i, Institutul European, 2001 Neam u, C. Devian a colar . Ghid de interven ie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Ia i, Editura Polirom, 2003. Demuynck, Christian, Strada în coal ? Cunoa terea, prevenirea i managementul activit ilor de prevenire a violen ei în coli [Rue dans l’Ecole? Connaître, prévenir et maîtriser l’intrusion de la violence dans les établissements scolaires], raport prezentat primului ministru Jean-Pierre Rafarrin, iunie 2004. 304 305