Cuprins Pa gina t it lu Dre pt uri de a ut or Cuprins N OT A AU T ORU LU I De dic a re Colecția Se ria Billiona ire K ing LISTĂ DE REDARE Blurb Epigra f Prolog 1 . Ode t t e 2 . Byron 3 . Ode t t e 4 . Byron 5 . Ode t t e 6 . Byron 7 . Ode t t e 8 . Ode t t e 9 . Ode t t e 1 0 . Byron 1 1 . Ode t t e 1 2 . Byron 1 3 . Ode t t e 1 4 . Ode t t e 1 5 . Byron 1 6 . Ode t t e 1 7 . Ode t t e 1 8 . Ode t t e 1 9 . Byron 2 0 . Ode t t e 2 1 . Byron 2 2 . Ode t t e 2 3 . Byron 2 4 . Ode t t e 2 5 . Byron 2 6 . Ode t t e 2 7 . Byron 2 8 . Ode t t e 2 9 . Ode t t e 3 0 . Byron 3 1 . Ode t t e 3 2 . Byron 3 3 . Ode t t e 3 4 . Byron 3 5 . Ode t t e 3 6 . Ode t t e 3 7 . Byron 3 8 . Ode t t e 3 9 . Byron 4 0 . Ode t t e 4 1 . Byron 4 2 . Ode t t e 4 3 . Ode t t e 4 4 . Byron 4 5 . Ode t t e 4 6 . Byron 4 7 . Ode t t e 4 8 . Byron 4 9 . Ode t t e 5 0 . Byron 5 1 . Ode t t e 5 2 . Ode t t e 5 3 . Byron 5 4 . Byron 5 5 . Ode t t e 5 6 . Byron 5 7 . Byron 5 8 . Ode t t e 5 9 . Byron 6 0 . Ode t t e Epilog-U nul Epilog - Doi Mulțumiri RET RACT I I ALE U N U I M I LI ARDAR Se ria M ilia rda r K ing Oc e a nofPDF.c om CÂȘTIGĂTORI EV A Oc e a nofPDF.c om Copyright © 2 0 2 3 de către Winne rs Publishing LLC și Eva Winne rs De signe r im a gine de copertă: Eve Gra phic De sign LLC M ode l: V inic ious. Fot ogra f: Wa nde r Aguia r T oa t e dre pt urile re ze rva t e . N ic io pa rt e a a c e st e i cărți nu poa t e fi reprodusă sub nic io formă sa u prin oric e m ijloa c e e le c t ronic e sa u m e c a nic e , inc lusiv sist e m e de st oc a re și re c upe ra re a informațiilor, fără pe rm isiune a scrisă a a ut orului, c u excepția utilizării de c it a t e sc urt e înt r-o re c e nzie de c a rt e . Vizitați w w w .e va w inne rs.c om și abonați-vă la ne w sle t t e r-ul m e u. Grup FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "bit . H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "ly/ H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "3 gH Ee 0 e Pa gina FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"bit . H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"ly/ H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"3 0 DzP8 Q I nst a : ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://inst a gra m .c om /e va w inne rs"I nst a gra m . H Y PERLI N K "ht t p://inst a gra m .c om /e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://inst a gra m .c om /e va w inne rs"e va w inne rs Book Bub: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"w w w . H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"book bub. H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"a ut ori/ H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"e va - H Y PERLI N K "https://www.bookbub.com/authors/eva-winners"câştigători Am a zon: ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a m a zon. H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a ut or/ H Y PERLI N K "ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"e va w inne rs Goodre a ds: ht t p:// H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"goodre a ds. H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K "ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"e va w inne rs T ik T ok : ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"vm . H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"T I C-t a c . H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"Z M e ET K 7 pq/ Oc e a nofPDF.c om Cuprins N OT A AU T ORU LU I Colecția Se ria Billiona ire K ing LISTĂ DE REDARE Blurb Prolog 1 . Ode t t e 2 . Byron 3 . Ode t t e 4 . Byron 5 . Ode t t e 6 . Byron 7 . Ode t t e 8 . Ode t t e 9 . Ode t t e 1 0 . Byron 1 1 . Ode t t e 1 2 . Byron 1 3 . Ode t t e 1 4 . Ode t t e 1 5 . Byron 1 6 . Ode t t e 1 7 . Ode t t e 1 8 . Ode t t e 1 9 . Byron 2 0 . Ode t t e 2 1 . Byron 2 2 . Ode t t e 2 3 . Byron 2 4 . Ode t t e 2 5 . Byron 2 6 . Ode t t e 2 7 . Byron 2 8 . Ode t t e 2 9 . Ode t t e 3 0 . Byron 3 1 . Ode t t e 3 2 . Byron 3 3 . Ode t t e 3 4 . Byron 3 5 . Ode t t e 3 6 . Ode t t e 3 7 . Byron 3 8 . Ode t t e 3 9 . Byron 4 0 . Ode t t e 4 1 . Byron 4 2 . Ode t t e 4 3 . Ode t t e 4 4 . Byron 4 5 . Ode t t e 4 6 . Byron 4 7 . Ode t t e 4 8 . Byron 4 9 . Ode t t e 5 0 . Byron 5 1 . Ode t t e 5 2 . Ode t t e 5 3 . Byron 5 4 . Byron 5 5 . Ode t t e 5 6 . Byron 5 7 . Byron 5 8 . Ode t t e 5 9 . Byron 6 0 . Ode t t e Epilog-U nul Epilog - Doi Mulțumiri Oc e a nofPDF.c om N OT A AU T ORU LU I Această c a rt e a t inge une le subie c t e se nsibile și unii c it it ori a r put e a c onside ra că e st e deranjantă. Există conținut declanșator le ga t de - pie rde re a fa m ilie i, sinuc ide re , violență. Asemănarea c u pe rsoa ne re a le și luc ruri vii sa u m oa rt e , locații sa u e ve nim e nt e e st e în înt re gim e coincidență. Oc e a nofPDF.c om Ac e st a e st e pe nt ru toți c e i c a re își iube sc m ilia rda rul a lfa c u o notă de gri. Oc e a nofPDF.c om Colecția Se ria Billiona ire K ing Se ria lul acoperă fie c a re fra t e Ashford se pa ra t . Î n t im p c e fie c a re c a rt e din se rie poa t e fi citită de sine stătătoare, e ve nim e nt e le și referințele la c e le la lt e cărți sunt pre ze nt e în fie c a re dint re a c e st e a . Așa că pe nt ru a vă buc ura c â t m a i bine , luați în c onside ra re să oferiți fiecărui fra t e Ashford o șansă. 😀 Bucurați-vă! Oc e a nofPDF.c om LISTĂ DE REDARE ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"de sc his. H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"spot ify. H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"c om / H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"pla ylist / H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"si= H Y PERLI N K "ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /6 a gX iSGPBsrQQFJ M gc jlvx ? si=fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A"fuY a I si9 S6 K m h7 OO7 Lvt 1 A Oc e a nofPDF.c om Blurb a ve nt ura m e a de o noa pt e . U n ne noroc it ne m ilos. U n m ilia rda r fără inimă. Om ul c a re și-a c ondus im pe riul c u c a pul re c e și c u inim a și m a i re c e . Și c e l m a i im port a nt , tatăl fiului m e u. N um a i că nu e ra conștient de a c e l m ic fa pt . Pe nt ru m a ss-m e dia , Byron Ashford e st e un re ge m ilia rda r. Pe nt ru m ine , e l e st e o a m int ire a c e le i m a i fierbinți și int e rzise nopți din viața m e a . Și c e a m a i m a re greșeală a m e a . N u-l m a i văzusem de a ni de zile și spe ra m că nu ne vom m a i înt â lni niciodată. Da r a poi, pla nurile m e le c e l m a i bine puse pa r să meargă m e re u ra zna . Ac um , a m ne voie de a jut orul lui c a să mă e libe re z din ne c a z. El e st e un m ilia rda r și e u sunt doa r un c hirurg st ric a t de da t orii. Î m pot riva judecății m e le m a i bune , l-a m căutat. Ar fi t re buit să fie ușor, înăuntru și afară. N um a i că nim ic c u Byron Ashford nu e st e niciodată ușor. El refuză să de a fa voruri gra t uit e . Și prețul a jut orului lui? Libe rt a t e a m e a . Lit e ra lm e nt e . V re a să mă legă de e l c u o căsnicie pe c a re nu o vre a u, a poi să a runc e c he ia . Ce re rile lui sunt sc a nda loa se . Re gulile lui sunt pe ric uloa se pe nt ru inim a m e a . T re buia să fie o a fa c e re re c iproc avantajoasă, da r nim ic de spre Byron nu e st e a t â t de sim plu. Odată c e îm i strecoară ine lul pe de ge t , re gulile se schimbă. Ce re rile lui c re sc . N u m a i vre a doa r să dețină c orpul m e u. El vre a și inim a și sufle t ul m e u. Da r nu m a i sunt fe m e ia a c e e a tânără și naivă. Păcat că a c e st m ilia rda r a uit a t un luc ru. N im e ni nu-ți poa t e stăpâni inim a dacă nu ți-o da i libe r. Și de da t a a c e a st a , nu sunt orbit de zâ m be t ul lui și m a i a le s de m inc iunile lui. Oc e a nofPDF.c om Dra gost e a e st e un puzzle . Câ nd ești îndrăgostit, t oa t e pie se le se pot rive sc . Da r c â nd inim a t a e st e frântă, Est e ne voie de m ult t im p pe nt ru a -l re a sa m bla . Și une ori pie se le nu se pot rive sc niciodată bine . Oc e a nofPDF.c om Prolog Oc e a nofPDF.c om Byron M Tatăl și N ic k i m -a u sa lut a t în m om e nt ul în c a re a m ieșit din birou. Era o pre siune în pie pt de luni de zile . De c â nd m -a m îndepărtat de e a . Sa u poa t e e a a fost c e a c a re a ple c a t de lângă m ine . — Byron, tatăl tău și c u m ine ... Am înc e t a t să a sc ult . V oc e a lui N ic k i m i-a zdrobit ne rvii. N u a ve a m în m ine să a m de -a fa c e c u e a și c u tatăl m e u a c um . Era m pe c a le să mă înt orc în birou c â nd m irosul m i-a a t ra s atenția. M e re proa spe t e . A fost c a o lovitură directă în vint re . Și m a i rău, inim a m e a . I gnorâ ndu-i pe tatăl m e u și pe N ic k i, m -a m re pe zit pe lângă e i până unde stătea a sist e nt ul m e u e x e c ut iv. M -a m oprit lângă biroul e i, c u de ge t e le st râ ngâ nd m a rgine a m a honului înt une c a t . "D-na . Ge orge , a fost c ine va a ic i să mă vadă? I nim a m i-a bubuit sălbatic, fie c a re bătaie re luâ nd num e le e i. Nu Nu NU. N u put e a fi e a . Ea a spus c la r că nu vre a să aibă nim ic de -a fa c e c u m ine . — Da , dom nule Ashford, a ve nit o domnișoară. Ea a a runc a t o privire în spa t e le m e u, spre loc ul în c a re stătea tatăl m e u și în e x pre sia e i a int ra t t re pida re a . Da r a st a nu e ra neobișnuit. M a jorit a t e a oa m e nilor s-a u simțit inc onfort a bil în pre a jm a lui, teamă și teamă în jurul lor. „Ea a vrut să t e vadă, da r nu a a vut o înt â lnire . Ea a ple c a t în același t im p în c a re a sosit tatăl tău.” N im e ni nu a ve nit niciodată să mă vadă. „T oc m a i a c oborâ t lift ul.” H a ba r nu a ve a m c â t m i-a lua t să c obor jos. Am urmărit pa rfum ul m e re lor c a un ne noroc it de c â ine . T oc m a i ieșisem din clădirea m e a c â nd um idit a t e a a e rului din iulie și agitația orașului s-a u izbit în m ine – c la x ona t e , sm og, vorbărie, râ se t e ... și țipete. T re buie să se fi înt â m pla t un a c c ide nt , două mașini s-a u izbit una îm pot riva c e le ila lt e . U n hidra nt de inc e ndiu înm uiâ nd st ra da . Ce va m -a t ra s spre e a , c a un m a gne t . O presimțire întunecată a um plut fie c a re celulă a c orpului m e u. M orbid și a t â t de greșit. M i-a u a rs plămânii c â nd a m da t colțul. N u put e a m să re spir. Fie c a re pa s a fost o e t e rnit a t e . Până l-a m văzut – c e l m a i rău sc e na riu posibil pe c a re m i l-aș fi put ut im a gina vreodată. O coamă lungă și roșie de păr s-a înt ins pe pa va jul m urda r, străluciri a urii și căpșuni strălucind pre a print re sâ nge și re st uri. strălucitoare Sâ nge . Pre a m ult . Spe ra m să nu fie sufic ie nt pe nt ru a fa c e a st a m a i groa znic de c â t e ra de ja . Am a le rga t , înjurâ nd și îm pingâ nd pe toți din drum până c â nd a m căzut la pământ lângă e a . U n ne noroc it be a t suspine , bombănind o scuză neclară, în t im p c e c ut re ie ra m â inile pe st e e a , sm uc indu-i c orpul m oa le . Fric a , spre de ose bire de oric a re dint re c e le pe c a re le -a m m a i e x pe rim e nt a t îna int e , a t re c ut prin m ine și l-a m îm pins. „Dă na iba de pa rt e de e a ”, a m m â râ it , st râ ngâ ndu-m i pum nii și luptându-mă c u dorința de a -l ba t e până la o pulpă sângeroasă. I -a m legănat c a pul și a m înc e rc a t să-mi deschidă a c e i oc hi a lun. Î m pingâ ndu-i părul din drum , i-a m pus două de ge t e pe puls. Se c unde le s-a u simțit c a niște zile , se c ole , în t im p c e înc e rc a m să găsesc dova da că e a e st e încă în viață. I nim a m i s-a răsucit, ieșindu-mi din pie pt și pulsa nd dure ros. L-a m ignora t , rugându-mă pe nt ru un puls. Dă-mi doa r un puls. O bătaie slabă sub de ge t e m i-a a dus un va l de uşurare. S-a izbit în m ine c a un t suna m i, spălându-mă. St rigâ nd ca un ne bun, am c e rut doc t ori, a sist e nt e și ambulanțe. „Adu pe c ine va a ic i a c um !” M â inile îm i t re m ura u a t â t de t a re , înc â t m i-a u t re buit c â t e va încercări să-i îndepărtez fire le um e de de pe fața e i. „N u îndrăzni să m ori.” V oc e a m e a e ra răgușită, emoțiile reținute din ult im e le luni se învâ rt e a u în m ine . „T e rog, fă a c e st ult im luc ru pe nt ru m ine . N u ple c a , iubit o.” Ce va sc lipi în m â na e i, st râ ns în pa lm a e i însângerată. O im a gine sonogramă. Aproa pe că m -a rupt . T re i de c e nii din această viață nenorocită și nim ic nu m a st ric a t vreodată. Da r a st a m i-a crăpat inim a și a spa rt -o în o m ie de bucăți. "Ambulanță!" Am urlit , simțind că inim a îm i slăbește. „Cine va cheamă o ambulanță!” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e Ac um t re i luni H gua c a m ole c u ule i . Sa la de e x a m e n numărul c inc i găzduia c e l m a i frum os spe c im e n m a sc ulin pe c a re l-a m văzut vreodată. I nim a m i-a sărit o bătaie în t im p c e mă uit a m la bărbatul c a re stătea pe targă. Oc hii m e i stăteau pe st e e l și m -a m c onvins că e ra st ric t o e va lua re clinică. Î n plus, bărbați atrăgători veniseră și plecaseră de -a lungul a nilor, ia r e u a m a vut grijă de e i fără nic iun sughiț. Cu t oa t e a c e st e a , nu a e x plic a t flut urii foa rt e non- c linic i c a re își lua u zborul în st om a c ul m e u. Pa r inc his la c uloa re . Fa lc a ascuțită. Oc hi a c va m a rin a dâ nc i c a re m i-a u a m int it că a m lua t ra ze le pe plajă și a m simțit sa re a în a e r și pe pie le a m e a . M i-a a spira t ox ige nul din plămâni și a golit re ze rvorul ge ne ra t orului c re ie rului m e u fără nic io clipă. „I nt ri sa u plănuiești să st a i la ușă să mă e x a m ine zi?” se răsti e l, c u e ne rva re a lim pe de în voc e . Și c a pra ful în vâ nt , atracția dispăruse. Am clătinat din c a p, e lim inâ ndu-l de fascinația m e a inițială. N ic i o c a nt it a t e de arătare bună nu a r put e a sc uza vreodată un ne m e rnic . Cu dia gra m a pa c ie nt ului fe rm în mână, a m int ra t în cameră c u înc re de re a pe c a re m i-o insufla se tatăl m e u – bărbia în sus, c oloa na dreaptă și c u o c onc e nt ra re profesională c a re riva liza c u tatăl m e u. El deținea a c e st m ic spit a l priva t de pe Rivie ra Franceză și, c u ba ra jul obișnuit de pacienți c a re t re c e a u prin a c e st e uși, c onc e nt ra re a lui e ra de ne e ga la t . „Dom nule ...” M -a m uit a t la dia gra m a din mână și a m c it it num e le . "Dom nul. Ashford. Ce t e a duc e astăzi?” A fost o singură cădere în loc ul spit a lului Tatălui. A a dus t ot fe lul de snobi și înțepături. Copiii din fondul fiduc ia r a i bogaților și c e le brilor a u fost c e i m a i răi. Deși nu e ra nim ic tânăr la t ipul ăsta. N u e ra c hia r bătrân, da r la vâ rst a nu a t â t de fragedă de — i-a m c it it da t a nașterii — de t re ize c i și pa t ru de a ni, nu e ra nim ic tânăr la e l. „Evide nt , t re buie să văd un m e dic .” Păi, ne noroc it e . M i-a m st râ ns buze le pe nt ru a mă a sigura că a c e le c uvint e nu ie s. Da , a m fost ira sc ibil. T a t a m -a pus să îngrije sc pacienții săi până t â rziu în noa pt e , ia r a zi îm i dăduse t ura de dimineață. „O să-ți ia u t e nsiune a arterială și o să-ți ve rific rit m ul c a rdia c .” La na iba , i-a r put e a plâ nge tatălui m e u de spre oric a re a r fi proble m a lui. I-aș a duna e le m e nt e le vit a le și t a t a a r put e a să o ia de a c olo. Ac e i oc hi a c va m a rin întunecați i-a u găsit pe a i m e i și și-a înc lina t sprâ nc e a na . „N u ești puțin tânăr ca să joc i doc t orul?” Ene rva re a a izbuc nit în m ine . Dacă m a i rămăsese măcar o licărire de atracție, t oc m a i a runc a se ga loa ne de apă c u gheață pe st e e l și o st inge a pe nt ru t ot de a una c u t onul lui a roga nt . „N u ești c a m bătrân c a să fii a t â t de ira sc ibil?” Am sc uipa t îna poi, știind foa rt e bine că tatăl m e u m -a r t rim it e să fa c ba ga je le dacă m -a r a uzi vorbind c u un a st fe l de pa c ie nt . Da r nu m -a m put ut abține. Da , a ve a m douăzeci și doi de a ni și m ult m a i tânăr de c â t a c e st bătrân — și m ult pre a frum os —, da r nu e ra ne voie să-mi ignor calificările. Și nu a m spus niciodată e le m e nt e le că sunt vit a le m e dic . a le Asist e nt e le lua u pa c ie nt ului, dacă voia de obic e i să devină spe c ific . Era m încă în prim ul a n de fa c ult a t e de medicină și îl a jut a m pe t a t a doa r în vacanța m e a de primăvară. „T ouc hé ” – oc hii lui stăteau pe st e ha ina a sist e nt e i m e le , căutând o insignă c u num e le pe c a re nu l-a r găsi – „Asist e nt a Be t t y”. Am clătinat din c a p. Era m a i bine să nu int ru în a st a c u t ipul ăsta, știam t ipul. „N u sunt asistentă. Sunt medicină. T e rog, scoate-ți cămașa.” st ude nt la El nu s-a mișcat și e u a m ridic a t din sprâ nc e ne . Aproa pe că mă așteptam la o re ve nire inteligentă. Câ nd nu a m a i spus nic iun c uvâ nt , dezamăgirea m -a c uprins. N u t re buia să-mi placă c a t ipul să se buc ure de glum e bune , da r e vide nt că nu put e a ține pa sul. Sa u poa t e că îl doa re . Ei bine , a fost a st a . M -a m ridic a t , urmărindu-i de ge t e le lungi de sc he ind na st urii cămașii lui sc um pe , unul c â t e unul, îna int e de a a junge la manșeta c u dia m a nt e de la înc he ie t ura m â inii dre pt e . Pie le a de bronz a pie pt ului său indic a că a pe t re c ut m ult t im p afară la soa re . Și c e cufăr e ra . Flut urii din st om a c ul m e u și-au lua t zborul din nou – în c iuda obiecțiilor m e le – și privire a mică la a bdom e nul lui m i-a făcut inim a să sară. M i-a m fe rit privire a îna int e c a e l să mă poată reproșa lipsa m e a de profe siona lism — din nou . Ac e st bărbat e ra toată put e re a și put e re a , revărsând se x -a ppe a l. Ca un m a gne t , oc hii m e i s-a u înt ors spre e l. Pur și sim plu nu put e a m să-mi țin privire a de la e l. Poa t e a ve a m si e u ne voie de un c ont rol? Ori a st a , ori t re buia să mă c ulc . St a t ! — Ai de gâ nd să mă ve zi mă dezbrăț? V oc e a lui m -a tresărit din privire a mea, ia r obra jii mi s-a u înc ins. a rde a m . N e noroc it ul ăsta. N u știam a l c ui c opil din fondul fiduc ia r e ra , da r nu e ra nic io îndoială că e ra a l c uiva . N im e ni c a re șia sc os fundul de la ze ro nu a fost a t â t de a roga nt și t oc it – sa u bronza t . M -a m înt ors și m -a m oc upa t să c it e sc not e le din diagramă. N um e le de fa m ilie Ashford. Pre num e le Byron. Byron Ashford. Am clătinat din nou din c a p. Cu siguranță un num e de ticălos boga t . A fost a ic i din c a uza une i a rsuri sola re . m -a m înc runt a t . T ipul ăsta a fost c u adevărat? Scărpinând put e re a din a t ribut e le lui . Sune t ul m a t e ria lului m oa le mișcându-se îm pot riva cărnii părea să răsună prin c a m e ra mică. Am c ont inua t să ve rific c e a înre gist ra t a sist e nt a până c â nd sune t ul foșnetului a înc e t a t în spa t e le m e u. I -a m pus dia gra m a jos și m i-a m sc os st e t osc opul t e nsiune a din buzuna r. arterială, Apoi rupâ nd am manșeta înt ins în m â na t im p ce către mă înt orc e a m . Pașii m i-a u clătinat. Sfântă… m a m a … a … Dum ne ze ului. N u a m fost niciodată un m a re fa n a l bărbaților m a ri și musculoși, da r pe nt ru a c e st t ip, aș fa c e o excepție. Sfint e ra ha t . N u m -a m put ut abține să nu-l prive sc . Fără să re c unosc , a t re buit să re c unosc că a ve a un c orp fa nt a st ic – c e l puțin pa rt e a superioară – c a re m a lăsat c urios de re st ul c orpului său. Dragă Doa m ne , lasă-mă să păcătuiesc c u a c e st om gol. Căldura s-a int e nsific a t și e ra m de st ul de sigur că gura m e a e ra unde va pe pode a . S-a r put e a să fi fost și c e va sa liva a c olo. Bărbatul ăsta — idiot sa u nu — a ve a un pie pt obie c t iv m a gnific . Pie le a m a ro a urie , mușchii îi e ra u definiți c hia r și în poziția relaxată. Și a bdom e ne le ăia! N e voia bruscă și de st ul de neobișnuită de a t urna a lc ool, apă, suc – oric e -a l na ibii – pe st e e l și a poi să-l lingă e ra copleșitoare. N ic i nu voia m să înc e p c u bicepșii ăia groși. Ar fi invidia oricărui a t le t . N u a ve a t a t ua je , c u excepția c e rne lii de pe bic e psul dre pt . m -a m înc runt a t . Arăta c a e le m e nt e pe riodic e ; Am re c unosc ut legătura grupării m e t il dint re c a rbon și a t om ii săi. Oric â t de biza r a fost , nu m -a îm pie dic a t să st udie z fie c a re c e nt im e t ru din e l. Fe bra m i-a lins pie le a , un c ure nt de căldură lichidă s-a re pe zit pe c orp și s-a a c um ula t înt re c oa pse . Le -a m st râ ns st râ ns, înc e rc â nd să ignor pulsațiile. N u-m i ve ne a să c re d că se întâmplă a st a . De vine e x c it a t la sim pla ve de re a unui bărbat. A ra bda re , a st a ! — Ai de gâ nd să mă e x a m ine zi? Ba sul gre u a l voc ii lui se simțea c a o m â ngâ ie re a unui iubit . A t re buit să-mi a dun ra ha t ul. Verifică-i t e nsiune a arterială și a poi fugi de e l îna int e să fa c o prost ie . Ca să-l a borde zi. Chia r a ic i, pe m a sa a st a de e x a m ina re . Aș fi călărât pe e l și... Și-a dre s gla sul, trăgându-mă de la gâ ndurile m e le m urda re . T re buie să mă c ulc , m -a m gâ ndit din nou. „Bine ”, a m spus, clătinând din c a p și înc e rc â nd să pa r profe sionist . "Să o fa c e m . Să t e e x a m ine z, vre a u să spun. Evide nt ." Î n colțul gurii îi apăru um bra unui zâ m be t . "Evide nt ." La na iba , de c e a m spus a st a ? Ast a nu a r put e a fi c e e a c e m i-a ofe rit o educație la St a nford. Să sa liv și să st e a c u oc hii pe pacienți? Deși, în apărarea m e a , nu sa înt â m pla t în m od re gula t un e x e m pla r a t â t de fie rbint e . I -a m st re c ura t manșeta în jurul bic e psului și i-a m lua t t e nsiune a arterială. Piff. Piff. Piff. M ic ile sune t e a le ba lonului c a re se um fla u a u um plut spațiul dint re noi. Am e libe ra t supa pa și manșeta a sc os un șuierat lung și le nt de ușurare. Apoi, m i-a m int rodus st e t osc opul în ure c hi și i-a m așezat dia fra gm a pe pie pt ul lui, ignorâ nd ușura lui tresărire sub vâ rful de ge t e lor m e le . „U nul șaptezeci și opt pe st e nouăzeci și c inc i. E m a re .” Am sm uls buza manșetei c u o smucitură rapidă. „Dia gra m a t a spune că ești a ic i pe nt ru a rsuri sola re . U nde e st e m a i e x a c t ?” M i-a a runc a t o privire . Ex a spe ra t . e ne rva t . "Pe spa t e le m e u." Doa m ne , de c e a fost a l na ibii de ne rvos? At â t de insuport a bil. M -a m mișcat în jurul m e se i, t ot ul de a fa c e ri, c â nd oc hii m i sa u fix a t pe spa t e le lui. M â na m e a s-a oprit în a e r la ve de re a pie lii lui arsă, c ic a t ric e . Spa t e le lui put e rnic și frum os e ra a c ope rit de c ic a t ric i furioa se , roșii și a proa pe a lbe , e pide rm a de suprafață — pie le a — desfigurată. Bănuiesc că e ra o arsură chimică ve c he c u a rsuri sola re de a supra . „Câ t a t re c ut de la rănirea inițială c a re a c a uza t c ic a t ric e a ?” a m înt re ba t , m e rgâ nd dire c t la muncă. Apariția ve zic ule lor și um fla re a pe t ot spa t e le lui t re buia u să fie dure roa se , c hia r și fără le ziuni t isula re de bază. N u e de m ira re că a ve a ne voie să meargă la doc t or. U m e rii i se încordară. "Ani." Răspunsul lui a fost tăiat. Apa rt a m e nt . Cu t oa t e a c e st e a , nu m -a m put ut abține să nu c re d că îl de ra nja . Era a t â t de frum os și put e rnic din t oa t e punc t e le de ve de re și, deși nu m i s-a părut za da rnic , c e va m i-a spus că nu-i plăcea să dezvăluie spa t e le străinilor. M i-a m înghițit nodul din gâ t și m i-a m înt ins m â na spre dia gra m a lui, ve nind să st a u în fața form e i lui șezând și făcând t ot posibilul să-mi fe re sc privire a . „Doc t orul va t re bui să vă ve rific e pe nt ru a a proba , da r vă voi re c om a nda o injecție de c ort ic ost e roizi pe nt ru a a t e nua sim pt om e le de mâncărime și dure re . Put e m fa c e o singură a plic a re de ge l silic onic a ic i astăzi și puteți c ont inua a plic a re a lui în următoarele șapte zile .” „N u ești doc t or?” N u pre a m -a m put ut de c ide dacă își ba t e joc de m ine sa u nu, da r a m de c is să-i da u o pauză, a vâ nd în ve de re st a re a lui e vide nt inconfortabilă. „N u încă, sunt a bia în prim ul a n de fa c ult a t e de medicină.” S-a uit a t la m ine și a zâ m bit . „U n începător, nu?” Am zâ m bit . „N u aș spune t oc m a i un începător.” Dispe ra t să forțez o oa re c a re distanță înt re noi, m -a m înt ors pe nt ru a -i e va lua gra dul de a rde re , not â nd not e în dia gra m a lui. „N u t e a a ve rt iza t doc t orul îm pot riva pe ric ole lor băilor de soa re ? Țesutul c ic a t ric ia l va fi se nsibil la oric e t ip de e x pune re la soa re .” El a ridic a t din um e ri. „Am a dorm it pe punt e .” Am clătinat din c a p. „H a i să-ți verificăm t e m pe ra t ura .” — E m a re , a spus e l c a t e goric . Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t c â nd i-a m înt â lnit privire a acvamarină. — M a i sus de c â t de obic e i, a adăugat e l. I nt e nsit a t e a din oc hii lui e ra greșită – la a t â t de m ult e nive luri – da r c orpului m e u nu-i păsa. I -a c e rut . Doa m ne , mi-aș pie rde pe rm isul m e dic a l c hia r îna int e de a -l obține. „De obic e i, t e m pe ra t ura t a e st e m a i m a re de c â t în m od norm a l?” a m int re ba t c urios. „N u, nu de c â t dacă sunt supărat sa u...” El a făcut o pauză și a m ridic a t din sprâ nc e ne , așteptând. „Sa u să fa c i se x .” Gura m i s-a de sc his șocată c â nd m i-a m im a gina t a c e st e x e m pla r făcând se x . Bunule Dum ne ze u. Imaginația m i-a pus stăpânire și im a gini fierbinți a u juc a t în m int e . Fe lul în c a re mușchii lui s-a r um fla în t im p c e îm pinge a ... Am clătinat din c a p, m ust râ ndu-m i gâ ndurile prom isc ue și ia m a dus t e rm om e t rul la gură. "De sc his." M -a m a ple c a t înăuntru, dorind c a m â inile m e le să se stabilească, și i-a m pus t e rm om e t rul sub lim ba . "Î nc hide ." Și-a st râ ns dinții împreună. Bip . Bip . S-a a uzit un bip, un int e rva l și un ult im bip. „U nul, t re i”, a m spus. „Est e m a re . Lasă-mă să-ți a duc un pa ha r c u apă și niște M ot rin. Doc t orul a r t re bui să fie c u t ine în c urâ nd.” M -a m îndre pt a t către m ic ul se rt a r de de pozit a re în c a re t a t a ținea st ic le le de apă. Apoi m -a m înt ors către dula p și a m sc os un m ini-pa c he t de M ot rin. M -a m îndre pt a t spre e l, c u pic ioa re le lui în toată gloria lor răspândită în om . M -a m oprit la un pa s de e l, luptându-mă c u dorința de a păși înt re e i. "Ca re e num e le tău?" a înt re ba t e l în t im p c e îm i înt inde a m pa lm a în afară, dâ ndu-i c e le două pa st ile m ic i. — Asistentă Be t t y, a m răspuns e u c u un st rop de sâ rg. Se încruntă și clătină din c a p de parcă nu i-a r păsa. A lua t pa st ile le , le -a pus pe limbă și a înt ins m â na după a pa îmbuteliată pe c a re uit a se m să i-o ofe r. De ge t e le noa st re s-a u pe ria t . O a t inge re trecătoare, da r a a rs ca foc urile privire a ia dului. M i-a m nedumerită. Nu da t a m â na simțit îna poi, înt â lnindu-i a st a ? încărcat, A lit e ra lm e nt e , a e rul c u a t â t de multă e le c t ric it a t e înc â t e ra m sigur că înt re a ga cameră a bâ zâ it c u e l. A deșurubat c a pa c ul st ic le i și a poi a da t jos a pa în t im p c e mă uit a m la mărul lui Ada m mișcându-se la fie c a re înghițitură, hipnot iza t . Chia r și mișcarea a pa re nt nevinovată a fost se x y c a na iba pe nt ru a c e st bărbat. Oc hii m e i i-a u găsit pe a i lui și iarăși c a un prost , m -a m lăsat să mă îne c în e i. Ae rul din jurul m e u bâ zâ ia , trimițând o senzație de furnicături pe st e brațele m e le și pe pie pt . Am clătinat din c a p, înc e rc â nd să curăț ceața. Ușa s-a de sc his și a m â ndoi ne -a m uit a t spre doc t or. Privire a m e a s-a îndre pt a t spre pa c ie nt pe nt ru a-și găsi oc hii de ja ațintiți a supra m e a . O umbră a c e e a c e părea dezamăgire i-a t ra ve rsa t fața îna int e să dispară la fe l de re pe de c um a apărut. N e -a m sm uls oc hii unul de celălalt și re gre t ul m -a c uprins. T e nsiune a t oc m a i înc e pe a să se de zvolt e înt re noi și e ra c e va îmbătător în e a . Spre de ose bire de această enigmă a unui bărbat, nu e ra m la fe l de pric e put să-mi a sc und emoțiile, da r m -a m forțat să t re c în m odul profe siona l. La urm a urm e i, doc t orul e ra tatăl m e u. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 Oc e a nofPDF.c om Byron T fa t a e ra a bia legală. Da r e ra c e va la e a c a re e ra atrăgător. Pur și sim plu nu put e a m pune de ge t ul pe e a . Părul e i e ra roșu – blond căpșuni c u m a i m ult roșu de c â t blond. Oc hii e i e ra u un a m e st e c de ve rde , m a ro și a uriu – c e a m a i unică nuanță de a lun pe c a re o văzusem vreodată. Era u fa sc ina nt e . Ge nul în c a re t e -a i put e a pie rde . Părea ge nul de fe m e ie c a re a r fi dulc e și nevinovată, da r c a re nu a r lua ra ha t ul nimănui. Sla bic iune a m e a . M i-a u plăcut c u c oloa na vertebrală. Adăugați o gură și un c re ie r pe e le și a m fost vâ ndut . U n preș de ușă m i-a făcut pula șchiopătată înt r-o milisecundă de la înc e rc a re a de a c onve rsa . De fie c a re dată c â nd îm i înt â lne a privire a mirată, gura e i se despărțea și obra jii i se înroșau. Pa rt e a proastă a fost ... a m simțit-o și e u. Și e ra ult im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie a c um . M a i a le s c u țipetele t e a t ra le pe c a re t oc m a i le -a m prim it din ult im a m e a greșeală. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m fost c a pt iva nt c â nd a m int ra t prim a oară. Fe m e ia a c e e a nenorocită m i-a st re c ura t un som nife r în sc ot c h și m -a făcut să leșin pe punt e . Ar fi t re buit să știu că să-i spun că noi doi nu ne vom căsători niciodată, în c iuda a c e e a c e și-au dorit tații noștri, nu a r m e rge bine . N ic k i e ra o bărbată răsfățată c a re își dore a t ot c e nu put e a a ve a . Î m i a m int e a m încă c e pot rivire a făcut-o c â nd tatăl e i i-a făcut c a dou mașina de c uloa re greșită pe nt ru a șaisprezecea a nive rsa re . I nut il să spun că N ic k i nu m i-a lua t bine one st it a t e a . Deși naș înțelege niciodată c e c re de e a că va re a liza drogându-mă. N u c ont a . Ea e ra ist orie . N u a m a vut ne voie de m a i multă dramă în viața m e a . Fe m e ile e ra u o dure re de c a p de c a re c hia r nu a ve a m ne voie . Chia r și a t unc i c â nd re gulile a u fost c la r form ula t e dina int e . Păreau să-i uit e m e re u. După o săptămână sa u două, înc e pe a u să creadă că mă voi pune în ge nunc hi și mă voi c e re să propun. O fi la fe l si c u a c e st a ? Cum va , nu a m c re zut . Privirile noa st re s-a u bloc a t , a c e le pe t e a urii sc lipind ga lbe ne . Ea a înc his oc hii și a clătinat din c a p. Această atracție puternică dint re noi, c a re ne atrăgea unul către celălalt, e ra a t â t de puternică înc â t a proa pe că o simțeam. N um a i că n-a ve a nic iun se ns. Era m ult pre a tânără – c u c e l puțin un de c e niu m a i tânără de c â t m ine . Odată c e doc t orul a int ra t c u pași m a ri, toată atenția e i a fost a supra lui. I nst inc t ul m i-a spus că nu e nic i pe nt ru prefăcătorie. Era serioasă în privința m e se rii e i. „Ode t t e .” Ode t t e . I se pot rive a . Doc t orul i-a da t „Asist e nt e i Be t t y” un se m n din c a p și i-a înt ins m â na pe nt ru c a e u să o st râ ng. Părul a rgint iu a l bărbatului e ra dova da a nilor petrecuți în dom e niu. — Bună, dom nule Ashford. V oc e a lui e ra put e rnic accentuată. U n fra nc e z. „Sunt doc t orul Sw a n. Ce m a i fa c i?" S-a înre gist ra t doa r în a c e l m om e nt că Ode t t e nu a ve a a c c e nt . Era americancă. „Ar put e a fi m a i bine ”, i-a m răspuns, oc hii m e i pâ lpâ ind îna poi la e a . „T e vom re pa ra și t e vom pune pe drum în c e l m a i sc urt t im p”, a a sigura t e l. Și-a înt ors atenția de la m ine . — Ode t t e , a i e le m e nt e le vit a le ? "De sigur." — Și fișa pa c ie nt ului? „Toți a ic i”, a răspuns e a zâ m bind. Ea i-a înm â na t m e dic ului fisa m e a și, în t im p c e e l c it e a notițele, e l a înt re ba t : „Re c om a nda re a t a ?” Oc hii îi t re c e a u pe st e pa gini. El t re buie să fie m e nt orul e i, poa t e că și-ar fi t e rm ina t rezidențiatul a ic i? „I nje c t a re a de c ort ic ost e roizi și a plic a re a une i săptămâni de ge l de silic on.” El a ridic a t c a pul și a înt â lnit oc hii e i, zâ m be t ul lui c a ld și a fe c t uos. O pove st e de dra gost e poa t e ? „Ex c e le nt și a le ge re a corectă. Bună treabă, Ode t t e .” Fe m e ia dădu din c a p și îi înt â lni privire a , da r nu țâșni. Fără fa rd de obra z. T re buie să fi fost obișnuită c u la ude . Apoi doc t orul s-a înt ors spre m ine și m i-a m da t se a m a că pre supune re a m e a de spre o relație amoroasă e ra greșită. Ac e st a t re buia să fie tatăl e i sa u un m e m bru a l fa m ilie i. Ave a u e x a c t aceiași oc hi. „Sunt de a c ord c u t ra t a m e nt ul”, a spus e l. „Ode t t e mă ajută. E la școală și profit de abilitățile e i c â nd e acasă.” Am da t din c a p, prefăcând de zint e re s. „Dacă a i de gâ nd să fii în oraș în șapte zile , put e m să-ți fa c e m o injecție suplimentară îna int e de a ple c a , da r nu t e culcă la soa re . Dacă e st e ne c e sa r, o cămașă c u mânecă lungă c u protecție U V a r t re bui să facă t re a ba .” „N u va fi o problemă”, l-a m a sigura t . Totuși, a r put e a fi ne voit să mă gâ nde sc la o scuză pe nt ru a m a i ve de a această tânără o dată. "Bun." Doc t orul îşi strecură oc he la rii pe na s, a poi se înt oa rse către Ode t t e , t re c â nd la franceză. „Du-t e acasă. V oi t e rm ina a ic i. N e ve de m m a i t â rziu?” "Da . Mă înt â lne sc c u niște prie t e ni la Le Ba r Am é ric a in pe nt ru băuturi. Da r o să ia u c ina c u t ine îna int e , a răspuns e a în franceză fluentă. La dra c u . I m e dia t m -a m t re zit întrebându-mă dacă a ge m ut și a sc â nc it c uvint e în franceză a t unc i c â nd se făcea futută. M om e nt greșit pe nt ru a fa c e un ha rd-on. M a i a le s în st a re a de dure re în c a re e ra m c u a rsura a st a dra c ului. „Bie n. Du-t e să t e odihnești, a t unc i”, a spus e l, t re c â nd îna poi la engleză Cu o ultimă privire spre m ine , e a încuviință din c a p, sărutându-i obra zul la ieșire. "N e ve de m m a i t â rziu." Și a bia c â nd a părăsit c a m e ra , oc hii e i m -a u găsit încă o dată. Dr. Sw a n a pregătit injecția în t im p c e gâ ndurile m e le s-a u îndre pt a t spre ziua a c e e a nenorocită de spa t e le m i-a a rs prim a dată, lăsându-mă c u c ic a t ric i. A doua m e a desfășurare c u e c hipa m e a SEAL a r fi put ut să mă om oa re . Dacă c om a nda nt ul m e u nu s-a r fi înt ors c â nd a ve nit , proba bil că aș fi fost a rs de viu. Da r a făcut-o și de a t unc i a m fost c e i m a i buni prie t e ni. Î n t im p c e stăteam pe pa t ul de spit a l, l-a m lăsat pe doc t or să-mi inje c t e ze a c e l ne noroc it de a c . N u a m simțit bățul, da r a m simțit senzația de răcoare c a re a urm a t im e dia t după. Lăsându-mi c u prom isiune a că c ine va se va înt oa rc e im e dia t să mă îngrijească și să-mi a plic e loțiune pe spa t e , m i-a ura t bine și a părăsit c a m e ra . Ușa s-a de sc his la sc urt t im p după a c e e a . N u m i-a m ridic a t privire a , așteptând o asistentă. „O să-ți a plic a st a pe spa t e și poți fi pe drum .” Aceeași voc e . H usk y. Ca ld. At â t de c a ld. M i-a pla c ut . Z gâ rie a st a . M i-a plăcut voc e a e i. "Mulțumiri." "Pe nt ru puțin." A urm a t tăcerea. I -a m a uzit pașii blâ ndi pe pode a ua din gre sie a c a m e re i în t im p c e luc ra e fic ie nt , pregătind oric e e ra pe c a le să facă. — Ode t t e , nu? Ea nu a răspuns c â nd a m privit -o trăgând un re c ipie nt de pe un ra ft de la pe rife ria m e a , c a pa c ul zgom ot â nd de bla t um plâ nd liniștea im e dia t după. St ude nt a se x y la medicină șia ridic a t m â inile în mănuși în t im p c e pa rfum ul proaspăt a l m e re lor c roc a nt e m i s-a infilt ra t în plămâni. Cum va , știam că va m irosi a l na ibii de de lic ios. Apoi, de ge t e le e i a u ve nit înc e t la spa t e le m e u, trimițând prin m ine un fior c a re nu a ve a nic io legătură c u ge lul re c e . Urăm pe oric ine c a re mă a t inge a pe spa t e și nu-m i a m int e a m ult im a dată c â nd c ine va se a propia se de e l. „N u ple c a i pe nt ru ziua a c e e a ?” Am înc e rc a t din nou. Dint r-un m ot iv st upid, a m vrut să-i a ud voc e a răgușită și liniștitoare. Dacă frații m e i m -a r put e a ve de a a c um . De obic e i, mă plâ nge a m de oa m e ni c a re țâșeau în m od c onst a nt , totuși a ic i vorbe a m c a o bunic a neglijată. „M hm m . O să t e t e rm in, a spus e a calmă, mișcările e i nu încetează. „At unc i a m ple c a t de a ic i.” Am a runc a t o privire pe st e umăr, surprinzâ ndu-i e x pre sia c â nd privirile ni s-a u înt â lnit . Gura i s-a de sc his. Obra jii i s-a u t ra nsform a t în purpuriu, se nsul propriilor e i c uvint e s-a a funda t . „N im ic nu m -a r fa c e m a i fe ric it de c â t t u să mă t e rm ini.” Obra jii i se înroșiră. Nuanța a urie din oc hii e i licărea, da r e a a ba t joc orit , a le gâ nd să nu răspundă. Cu t oa t e a c e st e a , privire a pe c a re m i-a a runc a t -o m i-a spus că a re m ult e de spus. Am st a t în biroul m e u de pe punt e a principală a ia ht ului m e u, t oa t e fe re st re le și ușile de sc hise . Am ve nit pe Rivie ra Franceză c a să urmăresc un a va nt a j la o potențială achiziție c u Winst on. Afa c e rile Ashford s-a u e x t ins în m ult e ra m uri, da r slăbiciunea noastră e ra în mărcile de lux , ia r de signul de bijut e rii părea promițător. Fra t e le m e u a a vut ide e a de a cumpăra m ic i m a ga zine t ra nsform a de bijut e rii în locații privile gia t e și de în Ashford Dia m onds. După a c e st a le w e e k e nd, totuși, m-aș a sigura că nu ne -a m a ve nt ura t niciodată în e l, indife re nt c â t de interesantă a r fi pe rspe c t iva . A a ve a de -a fa c e c u de signe rii a fost c a și c um a i vorbi înt r-o limbă străină. Câ nd a m înt re ba t de spre port ofoliile și situațiile fina nc ia re a le a c e st ora , răspunsurile păreau să se sc him be . T ot t im pul a l na ibii. N u a m a vut răbdare pe nt ru prost iile lor. Winst on nu a fost de a c ord. N u voc a l, da r l-a m c unosc ut pe fra t e le m e u sufic ie nt de bine pe nt ru a -i înțelege lim ba jul c orpului. De fa pt , nu m-aș m ira dacă aș a fla că, până la urmă, s-a a ve nt ura t în a fa c e re . Bâ zâ it ul put e rnic a l une i a la rm e a tăiat tăcerea, urm a t im e dia t de un șir de ble st e m e . „Î nc hide c he st ia a ia dra c ului”. V oc e a bubuiit oa re a lui Winst on c onc ura c u a la rm a stridentă. Am clătinat din c a p. Chia r t re buia să-și facă ordine . Era c u doa r doi a ni m a i tânăr de c â t m ine , da r s-a c urvit c a și c um fie c a re fe m e ie a r fi fost ult im a bucată de păsărică pe c a re o a ve a vreodată. „Byron, dezactivează a la rm a !” urlă e l, de st ul de t a re pe nt ru c a toată Rivie ra Franceză să-l audă. L-a m ignora t . Î n c e le din urmă și-ar fi da t se a m a că e ra propriul lui c e a s c u alarmă. Soa re le de după-amiază a înc lina t Rivie ra , pa rfum ul mării plut ind prin a e r. Z gom ot ul va lurilor c a re se izbe sc de barcă a r fi t re buit să fie liniștitor, da r nu m i-a m put ut găsi liniștea. A fost a l na ibii de ironic . Era m unul dint re c e i m a i bogați bărbați din lum e , da r nic i măcar nu mă put e a m buc ura de roa de le m unc ii m e le și nic i de st a t ut ul m e u de m ilia rda r. Ca și fa pt ul că a ve a m un ia ht , da r nu put e a m să mă înt ind pe punt e de teamă să mă e x pun la soa re pe spa t e le m e u c ic a t ric i. Î m i a m int e a m încă de a c e a asistentă c a re m i-a t ra t a t rănile de război după c e pie le a m e a s-a t opit de st ul de m ult . Ave a părul roșu – în m od ironic , c a m c a tânăra studentă la medicină pe c a re a m înt â lnit -o astăzi – și se înfiore a ori de c â t e ori t re buia să-mi sc him be ba nda je le . N im ic dra c u c u st im a t a de sine așa. N ic io sumă de ba ni, bogăție sa u put e re nu a r put e a șterge a st fe l de se nt im e nt e de ra ha t . M int e a m e a a ple c a t în t re c ut . Ac e a zi a proa pe fatală. Transpirația m i se pre linge a pe frunt e în t im p c e gloanțe zbura u de jur îm pre jur. Era m în a e r libe r, expuși și vulne ra bili în fața ina m ic ului. A fost o capcană dra c ului și a m fost atacați din t oa t e părțile. M oa rt e a m -a înc onjura t . Flăcările au a rs c om ple x ul. Duhoa re a de substanțe c him ic e , pra f de pușcă și sâ nge a um plut a e rul, inva dâ ndu-m i plămânii. Rive r, Ast or și Da rius, c a re nu făceau pa rt e din M a rina și de obic e i zbura u c u Bla c k H a w k s, a u st riga t un a ve rt ism e nt . Pun pa riu că a u re gre t a t de c izia lor de a-și fa c e se rvic iul de pa t rula re astăzi. Am văzut-o pre a t â rziu. O e x plozie puternică a zguduit pământul în t im p c e o dure re orbit oa re a izbuc nit prin m ine . M i-a u c e da t ge nunc hii. M i-a u zumzăit ure c hile și a m clătinat din c a p, înc e rc â nd să-mi c la rific zgom ot ul put e rnic din ure c hi. Dure re a ascuțită mă c uprinse . Duhoa re a cărnii arzătoare m ia um plut nările și m i-a lua t pre a m ult e bătăi a le inim ii c a săm i da u se a m a că e ra propria m e a c a rne c e a c a re a rde a . T re i bărbați m -a u înc onjura t . Mă uit a m la m oa rt e în oc hi, da r a ve a m de gâ nd să mă lupt . I gnorâ nd dure re a orbit oa re c a re mă sfâșie, a m înt ins m â na spre pist olul c a re stătea lângă m ine . Am urmărit să uc id. Ba ng. Ba ng. K rist off, c om a nda nt ul m e u și bunul prie t e n, a uc is un t ip. La m uc is pe a l doile a . Am t ra s a m â ndoi pe a l t re ile a . K rist off a înt ins m â na spre m ine și a m știut, după privire a din oc hii lui, că e ra rău. — La na iba , mormăi e l, c oborâ ndu-se în ge nunc hi. — N u c re d că voi scăpa din a st a , a m spus e u. Chia r și vorbit ul dure a c a un ne noroc it . M -a de pla sa t , a st fe l înc â t nisipul să nu se fre c e de spa t e le m e u. Am fost sinc e r c u Dum ne ze u spe ria t să înt re b c â t de gra ve e ra u rănile m e le . Mă dure a t ot c orpul, da r dure re a inițială de pe spa t e m i-a amorțit. "Veți." De t e rm ina re a e ra gravată în voc e a și e x pre sia lui. „O să plecăm na ibii de a ic i. Așa că poți a ve a grijă de sora t a și de frații tăi.” „Royc e și Winst on vor a ve a grijă de Aurora ”, a m mormăit e u, conștiința m i-a scăpat înc e t . Form a lui s-a încețoșat până c â nd nu l-a m m a i put ut ve de a . Concentrează-te. A re spira . Trăi. Supravieţui. A re spira . Trăi. Supravieţui. Ac e le c uvint e se re pe t a u in m int e a m e a . U lt im ul luc ru pe c a re m i-l a m int e a m a fost că K rist off m -a a runc a t pe st e umărul lui și lătra c e va celorlalți bărbați. Câ nd m -a m t re zit , pie le a de pe spa t e dispăruse. Arsurile de gra dul al pa t rule a m i-a u a fe c t a t mușchii și c a rne a . Terminațiile ne rvoa se a u fost gra v de t e riora t e – deși nu a u fost dist ruse – lăsându-mă c u puține senzații pe spa t e . Doa r dacă, adică, a m o arsură solară. I nut il să spun că spa t e le m e u nu e ra o priveliște frumoasă și fe m e ile s-a u înc â nt a t la a st a . Toți, în afară de unul , m i-a șoptit m int e a . Am simțit mâncărimea tânărului st ude nt la medicină pe spa t e c a fa nt om a a rsurilor m e le sola re . T re buia să fie m ot ivul lipse i m e le de m a nie re c â nd int ra se pe nt ru prim a oară în c a m e ra de spit a l. N ic i măcar nu-m i a m int e a m un singur c uvâ nt ne noroc it în franceză. Pe m ine . U n bărbat c a re a t e rm ina t fa c ult a t e a c u doi a ni îna int e a c la se i sa le , inc lusiv c â t e va c ursuri de franceză. Pe m ine . U n bărbat c a re a se rvit c a un SEAL a l M a rine i St a t e lor U nit e . Oc hii a c e ia de c uloa re a lune păreau să-mi împușcă dire c t în sufle t . Fe lul în c a re rămăsese puternică, în c iuda a t it udinii m e le a c re c a re oc upa spațiu pe m a sa de e x a m e n, a făcut m inuni pe nt ru libidoul m e u, c hia r și sub dure re a c hinuit oa re de pe spa t e . M -a m uit a t îna poi la dosa rul c a re mă aștepta c â nd mă înt orse se m la ia ht ul m e u. Doispre ze c e a ni . Pe nt ru num e le lui H rist os, e ra m c u doispre ze c e a ni m a i m a re de c â t e a și, dint run m ot iv idiot , nu mă put e a m opri să mă gâ nde sc la e a . Ode t t e M a de le ine Sw a n. T e rm inâ nd prim ul a n la St a nford. Tatăl e i e ra m e dic fra nc e z, m a m a e i un m ode l de modă c a re a m urit a c um doispre ze c e a ni. Ave a o soră m a i m a re și a m â ndoi fuseseră crescuți în St a t e le U nit e până la m oa rt e a prematură a m a m e i e i. Tatăl lor i-a a dus îna poi în Franța și a u t e rm ina t lic e ul în Franța. Oric â t de complicată e ra fa m ilia m e a , a e i e ra e x a c t opusul. Sim plu. Cura t . I ubit or. Winst on a apărut la ușa din sticlă a biroului m e u, purt â nd a lt c e va de c â t pa nt a loni scurți de ba ie . — Îți ve i pune niște ha ine ne noroc it e pe t ine ? a m mormăit. A flut ura t m â na . "Pe nt ru c e ? Sunt e m pe Rivie ra Franceză. Am put e a la fe l de bine să ne purtăm în franceză și să ne relaxăm toată ziua goi.” „Cu excepția fa pt ului că nim e ni nu stă în preajmă în afară de t ine .” At unc i m i-a ve nit o ide e în c a p. A fost o ide e proastă, o știam. Am perfecționat și perfecționat fie c a re ult im a ide e și le -a m t ra nsform a t în de c izii int e lige nt e de -a lungul a nilor. Ac e st a nu a fost unul dint re a c e st e a . — Fă duș și pregătește-te, Winst on. T e sc ot la cină.” Fra t e le m e u m i-a a runc a t o privire suspectă. „Am a uzit că Le Ba r Am é ric a in e st e la furie ”, a m c la rific a t . La pom e nire a unui ba r, oc hii i s-a u lum ina t și pe nt ru o dată a a sc ult a t . Am ridic a t t e le fonul și l-a m suna t pe ve c hiul m e u prie t e n Rive r, c a re se rvise c u m ine în Afga nist a n. Ave a o c om pa nie de se c urit a t e în Port uga lia , da r s-a înt â m pla t să fie și pe Rivie ra Franceză. El a răspuns la prim ul a pe l. "N u vă faceți griji. Fost ul tău psihopa t e a sc uns la Rit z Ca rlt on. I -a m da t suficienți ba ni pe nt ru a fa c e înc onjurul lum ii de c inc i ori.” La na iba c u N ic k i. Ce l m a i rău luc ru pe c a re l-aș fi put ut fa c e vreodată a fost să a m o relație ocazională c u e a . Și a poi o Winst on c u fața de ra ha t – la înghiont ul tatălui – a pus-o să zboa re și să ne întâlnească în I t a lia , unde a m fost a ndoc a t e pe nt ru c â t e va zile . El a spus că e st e pe nt ru m ine . Ra ha t . Știam că e ra așa că aș fi pre a oc upa t să-l călăresc pe fund. — Mulțumesc că t e -a i de sc urc a t , Rive r, a m spus se c . Câ nd m -a m t re zit c u spa t e le a rs c a un c a rt of prăjit, mă dure a a t â t de m ult înc â t e ra m pe de plin pregătit să o uc id. N ic k i nic i măcar nu a ve a inteligența să-l ascundă, se da t ive le st â nd la ve de re . Ar fi t re buit să da u foc toată a c e a relație „prietenoasă”. Da r e ra m un bărbat c ore c t , așa că i-a m da t șansa să se e x plic e . Doa r că t â m pit a a lua t c a le a negării, jurâ nd că m i-a da t doa r o vitamină. Aș recunoaște gust ul în oric e viață. Mă obișnuisem sufic ie nt c u e le în prim e le săptămâni de re c upe ra re . M e dic ii m -a u um plut c u se da t ive pe nt ru a amorți dure re a și pe nt ru a -m i m inim iza mișcările. Din fe ric ire pe nt ru e a , Rive r a fost a c olo și m i-a scăpat-o din ve de re îna int e să-mi pot înde plini pla nul. „Da . Cum a i spa t e le ?” Rive r, la fe l c a m ine , a se rvit în armată și a a vut c ic a t ric i. Cic a t ric ile lui e ra u invizibile . A m e a ... foa rt e m ult în fața t a . Oc hii a c e ia de a lune m i-a u strălucit în m int e . "Bun." „Ce t e -a stăpânit să o a duc i pe N ic k i în vacanța de primăvară?” Rive r și c u m ine ne -a m înt ors. Până la înc e put urile noa st re m a rine i. Pe nt ru implementările noa st re c om une c â nd a bia a m ieșit în viață. La niște nopți ne noroc it e în c a re a m împărțit a rm e , a lc ool și fe m e i pe nt ru că nu știam c um să ne ocupăm de proble m e le noa st re . Fie că a fost PT SD sa u a lt c e va . — N -a m făcut-o, a m şuierat. „Winst on a lăsat-o să urc e la bord pe nt ru că e st e un idiot , ia r tatăl m e u a zbura t -o, a st fe l înc â t să de file ze în fața m e a în speranța că voi cădea în fa rm e c ul e i.” — Și pe fundul e i, a c hic ot it Rive r. „Are un c ur dulc e , da r Doa m ne , în m om e nt ul în c a re de sc hide gura , îți da i se a m a că fundul e i nu merită bătălia.” N u ăsta e ra a l na ibii de adevăr. — Ești pregătit să t e întâlnești c u Winst on și c u m ine în se a ra a st a ? Am sc him ba t subie c t e le . — Sa u t e înt orc i în Port uga lia ? „N u, încă sunt a ic i. Proba bil pe nt ru o săptămână și c e va . U nde vre i sa ne int a lnim ?" „Le Ba r Am é ric a in”. "Se rios?" Surpriza din voc e a lui e ra evidentă. „N u e st e m a i degrabă o scenă de c one c t a re ?” a m c hic ot it . „Ești înt r-o relație serioasă de spre c a re nu știu?” „Relațiile nu sunt t re a ba m e a ”, remarcă e l pe un t on m a i se c de c â t ginul. — La fe l, a m re plic a t e u, știind că va înțelege e x a c t la c ine mă re fe re a m . Ar fi ne voie de o circumstanță extraordinară c a să mă a nga je z înt r-o relație. M a i a le s c u c ine va la fe l de la c om , e goist și lipsit de t a c t c a N ic k i. Îndepărtându-ne de subie c t ul se x ului opus, a m disc ut a t de spre o achiziție la c a re luc ra m , în afară de a fa c e re a c u bijut e rii. Era o c om pa nie de se c urit a t e c u o prezență consacrată în Europa , ia r Rive r e ra un e x pe rt în zonă, de oa re c e deținea e l însuși una alături de prie t e nii noștri din se rvic iu. La fe l c a m ine , Rive r, Ast or și Da rius și-au c onst ruit propriul im pe riu. K ia n... e i bine , e l a ve nit dint r-un im pe riu. U n im pe riu c a rt e l bra zilia n. Î n c e e a c e privește im pe riul m e u, moștenirea m a m e i m e le din t re c ut ul e i de prințesă mafioasă m i-a da t un pa s îna int e a t unc i c â nd m i-a m înființat a fa c e rile . Tatăl se pric e pe a num a i la c he lt uire a ba nilor și la zguduit c u pe rsona je disc ut a bile . S-a ba za t m e re u pe m ine pe nt ru a-și curăța m ize ria și, dacă nu e ra m disponibil, s-a m ut a t la următorul fiu din ie ra rhie , c a și c um a m fi fost e c hipa lui personală de curățare a PR. Ce l puțin prie t e nii m e i de război — Ast or, Da rius și Rive r — nu a u fost nevoiți să se lupt e c u prost ii de ge nul ăsta. N u e ra m sigur de K ia n pe c a re îl c unosc use m c u doa r câțiva a ni în urmă. Și-a păstrat relațiile de fa m ilie pe nt ru sine . Am înc he ia t conversația căzând o oră pe nt ru a ne înt â lni la Le Ba r Am é ric a in și a m înc his. St â nd de la birou, m -a m îndre pt a t către dorm it orul princ ipa l din pa rt e a din față a ia ht ului m e u. Odată înăuntru, m -a m dezbrăcat de ha ine și a m int ra t în duș. Apa e ra re c e și se simțea bine pe pie le a m e a . Injecția a c a lm a t dure re a și nu m a m put ut abține să-mi dore sc din nou a c e le m â ini pe spa t e . Ac e a a t inge re liniștitoare și m oa le . Pe nisul m e u a c re sc ut inst a nt a ne u t a re . La dra c u '! Dacă doa r gândindu-mă la e a , m i-a r fi însuflețit a x ul, nu aș fi vrut să-mi im a gine z c e a r fa c e să o a t ing. Ar t re bui să mă pre fa c că nu a m înt â lnit -o niciodată și să c ont inui. Bunul simț m -a înde m na t să fa c a st a . Pur și sim plu nu c re de a m că a m a ut oc ont rol. Am t e rm ina t dușul și m -a m îmbrăcat în c e va c a sua l. Poa t e că mă va fa c e să pa r m a i tânăr, m -a m gâ ndit ironic . M i-a m îmbrăcat pa nt a loni c hino croiți și o cămașă ușoară de in de V it a le Ba rbe ris Cononic o, a st fe l înc â t să mă pot rive sc c u vizit a t orii Rivie re i, c a re a ve a u tendința să se re la x e ze în jurul pisc ine lor lor - sa u a ia ht urilor lor - pie rzâ nd ziua . Fra t e le meu stătea de ja în sa lonul princ ipa l, purt â nd be rm ude a lbe și un t ric ou ne gru, t e rm inâ nd a spe c t ul c u un bla ze r și fe dora din pa ie . N u a a vut proble m e să se înc a dre ze în viața relaxată a Rivie re i Fra nc e ze . Era singurul său sc op în viață – se x , plajă, a lc ool, m â nc a re – și nu neapărat în această ordine . Căscă, proba bil că încă se lupt a c u m a hm ure a la . Soa re le înc e puse să c oboa re sub orizont , da r fra t e le m e u s-a c om port a t de parcă a r fi fost dimineață. Am clătinat din c a p. "Ești ga t a ?" — M -a m născut ga t a , mormăi Winst on. "Să m e rge m ." N u ne -a lua t m ult să a junge m a c olo. Câ nd a m oprit în fața clădirii din sticlă, a apărut o linie c a re șerpuia în jurul ba rului. Era le ga t de hot e lul Rivie ra din spa t e . Loc ul a a t ra s c e i m a i e x c lusivi oaspeți din înt re a ga lum e . Am sărit din Fe rra ri-ul m e u roșu, Rive r nu de pa rt e în urmă c u Porsc he -ul lui ne gru. A fost ceea ce m i-a plăcut la supe rya c ht -ul m e u. M i-a de pozit a t mașina. I -a m înm â na t va le t ului c he ile mașinii m e le . — Parcă-l în față, i-a m spus în franceză, înt inzâ ndu-i t ipului c inc i sut e de e uro. După c um se ve de , Rive r făcea același luc ru. „Om ule , ești sigur că a c e a st a e st e o ide e bună?” mormăi Rive r. Opt a se pe nt ru pa nt a loni c hino ve rde int e ns și un t ric ou ne gru c u c izm e de luptă. „Ac e st a e st e c a un punc t fie rbint e pe nt ru c e i c a re țipă.” M uzic a pompată. Fe t e le țipau. Și unii bărbați a u făcut-o. Sa u poa t e că e ra u doa r băieți. Fonduri fiduc ia re c a re nu a u câștigat nic i un c e nt în toată viața lor. Sc opul lor a fost să trăiască la înălțime și să-și cheltuiască ba nii fa m ilie i. „Se pa re că vă a m int e sc c a pe niște țipete”, a m ba t joc orit e u. De fa pt , a m văzut-o dire c t . S-a r put e a să sune a l na ibii pe nt ru unii, da r une ori Rive r și c u m ine a m împărțit fe m e i. A funcționat în fa voa re a m e a . Î n și în a fa ra . Ținându-mi c ic a t ric ile de pa rt e de ve de re . „Sunt dispus să pa rie z că nu sa sc him ba t .” Rive r m i-a răsturnat pasărea în t im p c e ne îndre pt a m spre int ra re . Î nt re mașinile noa st re sc um pe și bacșișuri ge ne roa se , ni s-a ofe rit un t ra t a m e nt V I P, în t im p c e ba lonul a de sprins inst a nt a ne u c e nt ura și ne -a lăsat să m e rge m m a i de pa rt e . A apărut o gazdă, proba bil avertizată de prezența noastră și ne -a c ondus la o masă din lounge -ul V I P, pusă în la t e ra l. Ba rul e ra a glom e ra t , t rupurile lipit e unul de celălalt, fără loc de mișcare. Era m sigur că a depășit c u m ult c a pa c it a t e a , da r pe nim e ni nu părea să de ra nje ze . Oc hii m e i a u rătăcit pe st e mulțime în t im p c e ne așezam pe sc a une le de pluș. O masă c hia r în a fa ra zone i noa st re e ra plină de t ine ri turiști c a re făceau fot ogra fii. „Ba ng!” strigă unul dint re e i. „N u poți învinge c a m pionul.” "Ce pot să-ti a duc ?" a ofe rit ga zda , sc ut indu-ne de ne c a zul une i e x c ursii la ba r. „Conia c ”, a m răspuns. Rive r dădu din c a p pe nt ru același luc ru. „O marcă a num e ?” e a a int re ba t . „Oric e ra ft ul de sus”, a m spus, lăsându-mi oc hii să c ut re ie re mulțimea în căutarea une i a num it e roșcate. Câ nd a ve nit râ ndul lui Winst on, e l a răspuns: „J ohnny Wa lk e r Re d La be l”. Ga zda i-a a runc a t o privire goală în t im p c e e u clătinam din c a p. Știa foa rt e bine că nu vor a ve a ra ha t ul ăsta a ic i. A ridic a t m e niul de băuturi, mormăind niște ra ha t pe sub răsuflarea lui. Proba bil de spre loc uri sălbatice c a re nu purt a u e t ic he t e le pe c a re le iube a a t â t de m ult . — Doa r ia a lt c e va , Winst on, a m spus, c u răbdarea scăzând. „Bine , vodcă.” Ea s-a grăbit în t im p c e oc hii m e i a u călătorit pe st e mulțime. — Ac e st a e st e c a un ba r pe nt ru vit e , mormăi Winst on. Râ ul c hic ot i. „Ast a înseamnă să fii tânăr. N u ești de c â t un bătrân morocăn.” At unc i a m obse rva t -o. A int ra t c u pași m a ri, pe lângă linie , purt â nd o roc hie simplă de vară albă și o eșarfă de mătase H e rm è s legată în jurul părului, ținându-l de pe um e ri. Pie le a e i sărutată de soa re strălucea c hia r și de a ic i și m -a m înt re ba t dacă va m a i m irosi a m e re . Se răsuci la dre a pt a , spre ba r. Din a c e st unghi, a m a vut ve de re a perfectă. Două bre t e le subțiri c oborâ t e înt r-un spa t e de sc his c a re c obora jos, e x punâ ndu-i mușchii e i e le ga nt i și tonifiați. M â inile îm i mănâncau și în a dâ nc ul m e u, știam că c urbe le e i se vor pot rivi pe rfe c t în pa lm e le m e le . Aproa pe c a și c um a r fi fost croită pe nt ru m ine . Pum nii m i s-a u st râ ns în la t e ra l c â nd m i-a m a m int it că îm i văzuse c ic a t ric ile și sigur că e a nu a acționat respinsă. Poa t e — doa r dra c ului poa t e — e a e ra c e a pe c a re o căutam. A mea. De c e na iba m i-a int ra t în m int e a c e l c uvâ nt în t im p c e mă uit a m la e a ? Poa t e pe nt ru că arăta c hia r m a i bine de c â t m ia m im a gina t din sc ruburile e i. Z â m be t ul e i s-a lărgit și a sărit entuziasmată, flut urâ nd m â na . — Ah, înțeleg de c e sunt e m a ic i a c um , a spus Winst on, urm â ndu-m i privire a . „Cine dra c u e st e e a ?” N u m i-a m îndepărtat niciodată privire a de la e a . „Asist e nt a m e a .” Z â m be t ul c a re s-a st re c ura t pe fața m e a c â nd a m spus că a sc unde o mulțime de semnificații. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e L Ba rul Am é ric a in e ra plin c â nd a m int ra t . Priveliștea frumoasă a supra Rivie re i Fra nc e ze a a t ra s pe toată lum e a în a c e st loc . Briza t re c e a prin terasă, caldă și liniștitoare. Din pe rgole străluceau lum ini c u ra ze de sa fir și rubin c a re pa t ina u pe toată t e ra sa , lum inâ nd-o la fie c a re c â t e va se c unde . M uzic a a re ve rbe ra t în înt re a ga zonă m a re , a lt e rnâ nd înt re hip-hop, da ns și R& B. U nii s-a u uit a t în t im p c e alții a u da nsa t , ia r mulți a u băut. Ac c e nt e de a ur și st a t ui de marmură e ra u pe st e t ot . Lushne ss a a c ope rit fie c a re colț a l a c e st ui loc . M om e nt ul m e u pre fe ra t a fost c â nd e ra m a i puțin plin, da r vacanța de primăvară a fost un se zon a glom e ra t a ic i. Și a c e st a a fost loc ul de înt â lnire pre fe ra t pe nt ru prie t e nii noștri. N ic io mulțime nu ne -a r ține de pa rt e . A a jut a t fa pt ul că nu t re buia să așteptăm în c ozi lungi. M a rc o și-a ridic a t privire a de la loc ul lui din spa t e le ba rului, oc hii lui întunecați înt â m pinâ ndu-i pe a i m e i și inst a nt a ne u a zâ m bit . I gnorâ nd râ ndul clienților, a sărit pe st e bla t ul ba rului și s-a a propia t de m ine , c u a e rul său de înc re de re e vide nt pe nt ru c e i din jurul nost ru. Fe m e ile se uit a u c u privire a , uit â ndu-se la fundul lui fără rușine. N u că i-aș put e a învinovăți. M a rc o e ra un m ode l c u jumătate de normă, un ba rm a n c u jumătate de normă, c a re își aștepta m a re a pază. „H e i, M a ddy!” Și-a c uprins brațele în jurul m e u și m -a c iugulit pe obra z. „Ce m a i fa c e doc t orul Sw a n a zi?” a m c hic ot it . „N u sunt încă m e dic .” Î l c unosc de un de c e niu și a fost înt ot de a una inc re dibil de drăguț. Lui Billie nu-i păsa în m od de ose bit de e l, da r M a rc o a făcut t ot de a una din gre u pe nt ru a fi a m a bil. Era o glumă în t im pul a nilor de lic e u că a ve a m să ne înt â lnim . N u a m făcut-o niciodată. N ic i unul dint re noi nu a ve a ide i rom a nt ic e . Era m doa r prie t e ni buni. „Da r îl a i în geantă.” M i-a poc nit în fund jucăuş. — Sora t a e a c olo. I -a m urmărit privire a și a m găsit-o pe sora m e a , Billie , la masă c u toți prie t e nii noștri, râ zâ nd și bâ nd de parcă a r fi ult im a lor zi pe a c e st pământ. Am clătinat din c a p. Era m c a două opuse , da r ne -a m înțeles de m inune . Ea a a vut m e re u spa t e le m e u, ia r e u l-a m a vut m e re u pe a l e i. — Am a uzit că t u și Pie rre v-ați despărțit. Bineînțeles, știrile a u călătorit re pe de . Bărbații bâ rfe a u la fe l de m ult c a și fe m e ile . „Da .” Ce l m a i bine e ra să nu de t a lie z. „T re buie să-i da u c u pic iorul în fund?” Am clătinat din c a p și e l a zâ m bit . „Ți-am spus că noi doi sunt e m meniți unul pe nt ru celălalt.” M i-a m da t c a pul pe spa t e și a m râ s. Glum e a pe a st a de c â nd e ra m c opii. Încă t inde a să-l folosească c a o m oda lit a t e de a mă fa c e să mă sim t m a i bine . N u put e a m să-l văd c a a lt c e va de c â t o figură frăţească. — Luc re zi toată noa pt e a ? a m int re ba t in loc sa ra spund. N u a m vrut niciodată să c onduc un bărbat – intenționat sa u nu – că c a ut o relație c u e l. Prie t e nia noastră e ra m a i importantă. Câ nd ne -a m m ut a t a ic i pe nt ru prim a dată după c e m a m a a m urit , e l a fost unul dint re prim ii oa m e ni pe c a re Billie și c u m ine i-a m înt â lnit . Ave a m ze c e a ni, Billie c e va m a i m a re . M a rc o a ve a vâ rst a m e a . El m -a a jut a t la tranziția în a c e a perioadă și a m c onst ruit o prie t e nie de durată. "Da . Nu put e a m t re c e . Sfa t urile sunt bune săptămâna a c e a st a .” Am da t din c a p înțelegând. "De sigur." M a rc o și-a susținut fina nc ia r m a m a și sora lui. N u știam c um a reușit să nu de a fa lim e nt . N u e ra c a și c um propriul nost ru tată a r fi fost boga t – c u siguranță nu după st a nda rde le loc a le – da r nu t re buia să m unc im două loc uri de muncă c a să ne descurcăm. Billie a put ut m e rge la fa c ult a t e fără să aibă ne voie de un loc de muncă, ia r e u int ra se m la St a nford c u o bursă, a jut orul fina nc ia r a l tatălui și o slujbă ocazională la o c a fe ne a . M -a c ondus la m a sa la c a re prie t e nii noștri e ra u de ja pe c a le să se îmbată. „M a ddy, ești a ic i!” sora m e a a țipat din răsputeri, sărind în pic ioa re și ridic â nd a m be le brațe în a e r. „V iit orul nost ru c hirurg c a re va sa lva lum e a .” Am clătinat din c a p neîncrezător. Era la jumătatea drum ului de ciocănit. N oi doi ne -a m iubit și ne -a m sprijinit , da r nu put e a m fi m a i diferiți. Billie a fost c e a m a i creativă – toată c onc e nt ra re a e i pe dia m a nt e și de sign de modă. Eu, pe de altă pa rt e , e ra m în știință și medicină. Billie e ra c a m a m a noastră; Era m c a tatăl nost ru. Î nt orc â ndu-m i din nou atenția către M a rc o, m -a m a ple c a t și la m c iugulit pe obra z. "N e ve de m m a i t a rziu." Gașca obișnuită e ra de ja așezată în jurul m e se i și a m râ njit . „Viața pe t re c e rii e st e a ic i”, a m anunțat c â nd mă alăturam la masă. "Dor de m ine ?" „Fe m e ie , unde a i fost ?” V oc e a surorii m e le a ieșit puțin neclară și m i-a m not a t m e nt a l să-i c om a nd niște apă, a lt fe l sa r simți c a un ra ha t m â ine . „Cine c u t a t a . T re buia să fii și t u a c olo. T ine m int e ?" Ea și-a flut ura t m â na , c u mișcările ușor înt re rupt e . „V oi m â nc a m â ine . Mă uit la gre ut a t e a m e a pe nt ru vară.” Î nt inzâ nd m â na , i-a m lua t pa ha rul și l-a m da t jos. „Dacă vre i să renunți la c a lorii, renunță la a lc ool. N u m â nc a re .” Ea îşi făcu buze le . "Da r-" "N ic i un "da r." M i-a m îndre pt a t atenția către prie t e nii noștri. „De c â t t im p sunteți a ic i?” „Î na int e să se deschidă.” Răspunsul a ve nit de la De siré , c e a m a i bună prietenă a surorii m e le . Deși a m a vut un se nt im e nt odată c e Billie a a fla t de rolul e i în despărțirea m e a , c e i doi nu vor rămâne prie t e ni a t â t de buni. Ea și De siré fuseseră apropiați de mulți a ni. Ac e st a din urmă t oc m a i fuse se sufic ie nt de prost înc â t să se îndrăgostească de fundul înșelătoriu a l lui Pie rre și de fa rm e c ul lui. L-a se dus și a obținut c e e a c e își dore a , da r și Pie rre la fe l. Da r nu e u aș fi c e a c a re i-a r spune surorii m e le a st a . N u mă îndoia m că De siré va a lune c a în c e le din urmă și i-a r spune lui Billie . Spe ra m doa r că va fi odată c e mă înt orc la St a nford. Billie și De siré a ve a u aceeași vârstă și a u m e rs la aceeași fa c ult a t e pe nt ru modă. La na iba , c hia r a ve a u aceeași c uloa re a părului. Pic ioa re le lungi și t e nul uluit or a le lui De siré au făcut-o c a ndida t a perfectă pe nt ru m ode ling. Totuși, singurul luc ru pe c a re a reușit să-l re a lize ze a fost să smulgă iubiții a lt or fe m e i. Ca Pie rre , fost ul m e u, de e x e m plu. N u că aș fi fost a m a r sa u a lt c e va . N e -a m despărțit a c um t re i luni, după c e a m înc e rc a t înt â lnirile la distanță. N u a m e rs. De sigur, a r fi fost m a i bine dacă ne -a m despărți îna int e c a e a să-i sară oa se le , da r nu, De siré a profit a t de fe re a st ra ușor deschisă și s-a st re c ura t dire c t înăuntru. — Sunt e m aprinși, spuse T rist a n t â râ t or. „Ce a m a i bună vacanță de primăvară vreodată. I ube sc Franța.” „Se pa re că și Franța t e iubește”, a m re m a rc a t e u zâ m bind. Ave a brațele în jurul a două fe m e i c a re nu purt a u a lt c e va de c â t c ost um e de ba ie . Și a ic i e ra m îngrijora t că nu sunt îmbrăcat pre a puțin pe nt ru c lub. T rist a n și c u m ine e ra m în prim ul a n la St a nford și de ve nim prie t e ni buni. A fost prie t e nul m e u de st udiu. N e -a m îm pins unul pe celălalt c â nd e ra m pre a obosiți sa u tentați să sărim pe st e o noa pt e de st udii. Sora lui – c u m a i m ult de câțiva a ni m a i m a re de c â t e l – stătea la masă foa rt e c ore c t și se rios. A fost m e dic la Ge orge Wa shingt on în St a t e le U nit e . S-a r părea că a fi m e dic e ra o cerință în fa m ilia lor. Oc hii e i a u călătorit în jurul t e ra se i – o e x pre sie ușor plictisită pe fața e i – până c â nd a u a t e riza t pe ba r. Î l urmărea pe M a rc o. H m m m , int e re sa nt . M a rc o a ve a ne voie de o fe m e ie serioasă în viața lui. — Ăsta e M a rc o, a m re m a rc a t de ga ja t . „Est e prie t e nul nost ru.” Sora lui T rist a n și-a îndre pt a t atenția către m ine , ridic â nd din sprâ nc e ne . — Vă put e m pre ze nt a , a m ofe rit e u. Ea a clătinat din c a p e x a c t c â nd t e le fonul e i bâ zâ ia și și-a îndre pt a t atenția a supra lui. T rist a n e ra pre a prie t e nos; sora lui nu a t â t . Oc hii m e i a u c ut re ie ra t t e ra sa , căutând fețe c unosc ut e , până c â nd a u a t e riza t pe singura persoană pe c a re spe ra m să nu o văd în t im pul pa uze i m e le acasă. Fost ul, fost a . Cu o fe m e ie nouă pe braț. Din c â t e a m a uzit , m e rge a c u bic ic le t a prin fe m e i de parcă s-a r fi de m oda t . M -a m înțepenit și m a x ila rul m i s-a încleștat. Era fost ul m e u, da r t ot mă e ne rva că e ra c ulc a t în t im p c e e u e ra m pe o perioadă lungă de se zon usc a t . „Bine , a st a e st e .” V oc e a surorii m e le m i-a a t ra s atenția de la ne noroc it ul înșelat. De ge t e le brațului m e u în t im p c e ei s-a u înfășurat în mă trăgea în spa t e le jurul t e ra se i de sc hise , de pa rt e de m a sa noastră. „V re a u să știu c e s-a înt â m pla t .” a m c lipit . "Ce vre i sa spui?" Schimbările de subie c t a le surorii m e le a r put e a fi șocante și de zorie nt a t e . Î nt r-un m inut vorbe a de spre vre m e și în următorul de spre o călătorie pe lună. — T u și Pie rre , șuieră e a pe sub răsuflarea e i. „De fie c a re dată c â nd c ine va îl menționează, de vii c u c a pric iu.” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „N u sunt c a pric ios.” "Da , sunt e t i." Am sc os un oft a t gre u, pre a obosit c a să mă c e rt c u e a . "Am e nda . Mă enervează că de fie c a re dată c â nd mă înt orc , a ud că a re o fe m e ie nouă. Și sunt a ic i, în ne noroc it de deșert.” Sprâ nc e ne le surorii m e le s-a u înc runt a t . „H uh? Ce deșert?” N e bunia surorii m e le m i-a da t ne rvii în se a ra a st a . De obic e i, nu mă de ra nja , da r simțeam c um mi se a prinde a t e m pe ra m e nt ul. T re buia să mă c ulc c â t m a i c urâ nd posibil. M -a m înt ors la st â nga m e a , înt â lnind oc hii căprui a i surorii m e le . Ave a oc hii m a m e i noa st re și părul e i blond supe rb. — V re a u să spun doa r că vre a u un m é na ge à t rois, a m oft a t c u tristețe. A fost întâmplător, da r știam că o va a jut a pe sora m e a să ple c e . Ea t re c e a print r-o revoluție sexuală. Sa u a fost e x plora re ? Oric um , a susținut e a până c â nd s-a căsătorit, va fi înc e rc a t t ot ul și oric e , așa că a știut la c e renunță c â nd i-a spus în sfârșit „Da ” unui bie t prost . — Doa m ne , a ţâşnit e a . „Ast a se află pe list a t a de luc ru?” Ac e st a a fost un de pa rt a m e nt în c a re Billie nu a lipsit niciodată. Se x ul e ra e x pe rt iza e i. Ave a o singură regulă în viață: încercați t ot ul o dată. Dacă nu i-a r plăcea, pur și sim plu nu a r m a i fa c e -o niciodată. Eu, pe de altă pa rt e , t re buia să e va lue z a va nt a je le și de za va nt a je le oricărei situații. M é na ge à t rois inc lus. Oc hii m e i s-a u înt ors la Pie rre . „Ac um e st e ”, a m mormăit. Pie rre a vrut să e x plore ze un m é na ge à t rois, doa r că nu a fost pe nt ru m ine . V oia două fe m e i. Am re fuza t și e ra m sigur că a c e st a e ra m ot ivul înșelăciunii lui. De siré a sărit dire c t în a c e a barcă și i-a da t e x a c t c e e a c e își dore a . Da r a poi a t e rm ina t și c u e a . „Ce s-a înt â m pla t c u Pie rre ?” Billie a fost necruțătoare în căutarea e i de informații. M i-a m dorit c u adevărat să devină re port e r. Ac olo i-a r fi de folos ne bunia e i. Î n sc him b, m -a lăsat supus t ut uror investigațiilor e i. Am a runc a t o privire spre e a . "El a t risa t ." Furia a fulge ra t în oc hii căprui a i surorii m e le . „N e noroc it ul ăla.” Ea se aruncă îna int e , proba bil c a să se a propie de e l și să-l lovească în față. „Au t re c ut luni de zile . Am t re c ut pe st e a st a , ia r e l nu merită.” „La na iba de dre pt , nu merită.” Ea a înc e rc a t să se e libe re ze , da r st râ nsoa re a m e a e ra pre a strânsă. „Da r sora m e a e st e și...” „Billie , dă-i drum ul”, i-a m ordona t . Ce l m a i bun a dje c t iv pe nt ru a o de sc rie pe sora m e a m a i m a re a fost pe t a rda . Ave a c inc i pic ioa re și pa t ru, da r nu a r e zit a să se înfrunt e pe nim e ni. U ne ori mă îngrijora pe nt ru siguranța e i. O văzusem odată dâ nd c u pum nul unui t ip de M M A pe nt ru că e l o num e a pisicuță. Mulțumesc t ut uror ve de t e lor că a fost un dom n și nu a da t pum nul îna poi. La fina l, s-a dove dit a fi o problemă de t ra duc e re și nu a vrut să o numească pisicuță, c i tigroacă. Oric um , a st a nu a fost nic i a ic i, nic i a c olo. „Cu c ine a făcut-o?” S-a înt ors c u fața la m ine și și-a pus m â inile pe t a lie . — Ar t re bui măcar să o love sc c u pum nul. Am clătinat din c a p. "N u contează." — Da , da , șuieră e a . „N u, nu e st e . El e st e ist orie și e a la fe l.” A urm a t tăcerea, înt inzâ ndu-se c a o bandă de c a uc iuc . N u a m vrut să le st ric prie t e nia . a m ridic a t din um e ri. "N u contează." Billie m i-a înt â lnit privire a și c um va a m știut... Doa r că știam că e a a ve a de ja răspunsul. — Est e De siré , nu-i așa? — H a ide , Billie . Am oft a t din gre u. „N oa pt e a e st e pre a frumoasă pe nt ru a o st ric a c u t oa t e prost iile a st e a .” „Est e o prietenă”, a spus e a , c u voc e a bubuind. „Ești sora m e a . Fără comparație.” Oc hii e i se îndreptară spre De siré , îngust â ndu-se în fa nt e . „O să o ba t în fund.” Î na int e să pot spune c e va , Billie a m e rs la c e l m a i bun prie t e n a l e i c u indigna re și a ridic a t m â na . M i-a u bâ zâ it ure c hile și m i-a u făcut oc hii m a ri. Doa m ne , e a n-a r fi lovit -o. Ar fi e a ? T oc m a i c â nd a m de sc his gura , Billie a sm uls o brățară de pe înc he ie t ura m â inii lui De siré . O rundă de gâ fâ it uri se sfâșie în jurul m e se i, da r e a nu dădu atenție nimănui și își menține privire a a supra prie t e ne i e i c e le m a i bune . „Sk a nk ”, strigă e a . „Cum îndrăznești! Cățea înjunghiată în spa t e . Spe r că Pie rre ți-a da t he rpe s.” a m tresărit. Ast a m e rge a puțin pre a de pa rt e , da r nu mi-aș m ust ra propria soră. La urm a urm e i, e a o făcea pe nt ru m ine . M i s-a încălzit pie pt ul. Am iubit -o pe Billie pe nt ru că, oric e a r fi, e a mă sprijine a m e re u . S-a învâ rt it – c a o regină c u un a nt ura j – și s-a înt ors la m ine . "T e iube sc ." Am t ra s-o înt r-o îmbrățișare. „A fost un pic dur”, i-a m șoptit la ure c he . — N im e ni nu o ia c u sora m e a , mormăi e a . „Ar fi t re buit să spun gonore e ?” U n râ s sugrum a t m i-a scăpat. „N u, he rpe sul a fost proba bil m a i bun.” Am st râ ns-o m a i t a re , re spirâ nd a dâ nc . N u mă așteptam să ia pa rt e a m e a a t â t de pa siona l, deși a r fi t re buit să știu. "Sunt a t â t de noroc os să t e a m ." Ea zâ m bi. — V re i să mă înt orc să o love sc ? Am clătinat din c a p. „T e rog să nu fa c i”, a m spus zâ m bind. „Prom it , sunt bine . De c i, să nu da i c u pum nul pe nim e ni și să uităm de De siré și Pie rre .” Ea sa mișcat ușor și m i-a înt â lnit privire a . „Doa r dacă t e înt orc i la c e i doi nenorociți.” U n râ s m i-a vibra t în pie pt . Lasă sora m e a să se gândească la răzbunare înt r-un m om e nt c a a c e st a . N u e ra m un preș înt ro relație, da r nic i nu e ra m înse t a t de răzbunare c a Billie . Am văzut-o pe sora m e a făcându-i pe foștii e i iubiți să re gre t e că o părăsisem, pulve rizâ ndu-i pa rfum ul pe pe rne , c a să le fie dor de e a . Și sigur c a ra ha t ul, s-a u t â râ t îna poi. De sigur, nu le -a lua t niciodată îna poi. Pe bună dre pt a t e . "Sigur. Sunt sigur că va fi de st ul de ușor să găsești doi bărbați fierbinți disponibili pe nt ru o noa pt e de se x . Î i voi arăta lui Pie rre c e a ra t a t , a m gâ ndit e u, inc a pa bil să a sc und un râ nje t mulțumit de m ine . Cu siguranță a r fi o vic t orie pe nt ru m ine , c a să nu m a i vorbim de plăcerea dubla c u doi bărbați. Pie rre , ne noroc it ul ăla e goist , dorise doa r să vadă două fe m e i c a re se fa c . Oc hii e i a u călătorit în jurul t e ra se i până c â nd s-a uit a t pe st e umărul m e u. Oc hii i s-a u m a rit si gura i s-a de sc his. „Oh, chiloții m e i”, murmură e a , c u obra jii de ve nind purpuri. Curios să văd c e o a ve a a t â t de agitată, i-a m urmărit privire a și a m înc re m e nit . T re i bărbați supe rbi c a re stăteau la m a sa V I P - pe unul dint re e i pe c a re îl c unosc use m de ja . Ca re e ra u șansele să da i din nou pe st e e l ? — Bună din nou, Ode t t e . Am c lipit c â nd voc e a a bubuit , trimițând un fior pe spa t e le m e u gol. Byron Ashford s-a uit a t îna poi la m ine , întâmpinându-mă c u un zâ m be t și c u a c e i oc hi albaștri supe rbi. Se lăsă pe spa t e în sc a un. Cămașa albă i s-a lipit de st om a c din c a uza umidității, evidențiind a bdom e ne le a de m e nit oa re . Oc hii m e i a u zăbovit a supra lor o secundă pre a m ult . Ce a s put e a sa spun? M i-a u plăcut a bdom e nul la un bărbat. Și bicepșii ăia. I isus . Am st udia t a c e l t a t ua j c a re m -a int riga t din a num it e m ot ive . N u ați văzut pre a mulți oa m e ni c u e le m e nt e c him ic e t a t ua t e pe c orp. Da rul lui Dum ne ze u pe nt ru fe m e i, c u excepția fa pt ului că e ra m sigur că a c e st t ip e ra c hia r m a i fie rbint e de c â t Dum ne ze u însuși. U m bra lui de la ora c inc i nu ia lua t de pe c hip. Dacă c e va , i-a da t m a i multă atracție. Buze le a c e le a pline de c a re e ra m sigur că a u făcut m ult e luc ruri păcătoase. Am vrut să-l se duc , să-l pun să facă luc ruri păcătoase c u c orpul m e u. Privind în jos spre m ine , m -a m înc runt a t . Ac um mi-aș fi dorit să fi pe t re c ut puțin m a i m ult t im p îmbrăcându-mă. Am m e rs după c onfort și c a sua l, nu fie rbint e și m ode st . N u m i-a t re c ut niciodată prin c a p să-l m a i văd. „Î m i pa re bine să t e văd fără sc rub”, a spus e l c u voc e a răgușită. Ce va în t onul ăla m â râ it or m i-a t rim is o nouă rafală de furnicături în pie pt . Sfa rc urile m i s-a u int a rit doa r din fe lul in c a re m a privit si de oda t a , a m st iut . A t re buit să mă c ulc c u a c e st bărbat. Ar fi o experiență în a fa ra a c e st e i lum i, de c a re e ra m sigur. Am făcut doi pași m a i a proa pe de m a sa lor, Billie c hia r lângă m ine . "Dom nul. Ashford, l-a m sa lut a t , ofe rindu-m i un zâ m be t în t im p c e îm i ne t e zise m o mână pe roc hia m e a scurtă. „Sunt surprins să t e văd înt r-un loc c a a c e st a . M a urm a re st e ?" Am a uzit c uvint e le ieșind din gura m e a , joa se și răsuflate și a t re buit să-mi a c ord c re dit . T re c use c e va t im p, da r încă m a i put e a m flirt . Privirile ni s-a u înt â lnit și c e va în a dâ nc urile lui a lba st re m -a lovit c hia r în pie pt . Singurătate. S-a a ple c a t , punându-și c ot ul pe masă, c u t onul înt une c a t și de c a de nt , c â nd a spus: „V re i să t e urmăresc?” M i-a m lins buze le , inim a m i-a flut ura t c a a ripile unui flut ure c a pt ura t . Privire a lui s-a fix a t pe gura m e a , a rzâ nd c u c e va fie rbint e . Promițător. Am prins în oc hii lui un indic iu de vulne ra bilit a t e că e ra m sigur că s-a a sc uns de lum e . N u știam de unde știam, da r simțeam că e ra a l m e u. Byron Ashford purt a o mască, da r, sub t oa t e a c e st e a , a m a vut se nt im e nt ul că a c e st bărbat e st e m a i m ult de c â t a văzut oc hiul. „N u sunt pre a a m a bil de urmăritori”, a m c om e nt a t cu nonșalanță. „Da r aș put e a fa c e o excepție.” M i-a m ridic a t umărul jucăuș în t im p c e privire a m e a s-a îndre pt a t spre ceilalți doi bărbați de la m a sa lui. Doa m ne , vorbește de spre prie t e ni minunați. Dâ nd din c a p spre e i, a m adăugat: „Doa r de a st a o dată”. M é na ge à t rois, iată-mă! „Da r num a i dacă ne prezinți prie t e nilor tăi”, a int e rve nit Billie , c u oc hii ațintiți a supra c e lui c u o barbă zgâriată și o e x pre sie ușor plictisită pe fața lui. Da r celălalt prie t e n a l lui... ooh la la . Oc hii m e i s-a u înt ors la Byron, c e va de spre e l trăgându-mă. „Ea e st e sora m e a ”, i-a m pre ze nt a t -o. „Billie .” Sprâ nc e a na lui se a rc ui, a bia re c unosc â nd-o. N u e ra că aș fi vrut să o ignore , da r fa pt ul că părea m a i c onc e nt ra t a supra m e a m i-a înfuria t int e riorul. „Ac e st a e st e fra t e le m e u, Winst on.” Și-a înc lina t c a pul spre bărbatul din dre a pt a lui, ia r a c um că i-a m st udia t trăsăturile, a m put ut ve de a asemănarea. Aceiași oc hi. Aceeași bărbie. Pa r inc his la c uloa re . „Și a c e st a e st e prie t e nul m e u Rive r.” Am oft a t visător. Rive r a ve a părul visa t a l oricărei fe m e i. N u m i-a păsat niciodată părul m a i lung la bărbați, da r c e va de spre fe lul în c a re îl purt a . Cura t . De pe fața lui. At â t de se x y. Ple t e le ondula t e c a re îi cădeau c hia r sub bărbie. Doa r c â t să-mi t re c de ge t e le . Deși nu e st e la fe l de se x y c a dom nul m e u Ashford, m -a m gâ ndit în tăcere. Am da t din c a p în se m n de recunoaștere. "Î nc â nt a t de cunoştinţă." „La fe l”, a răspuns Rive r, zâ m bind și dezvăluind un se t de dinți pe rfe c t i. „Ce t e a duc e în Franța?” „Loc uim a ic i”, a răspuns sora m e a îna int e să a m oc a zia să de sc hid gura . "Ei bine , e u fa c . M a ddy s-a înt ors de obic e i în St a t e le U nit e , urm â nd o fa c ult a t e pe nt ru diplom a de medicină.” Am obse rva t că sprâ nc e ne le lui Byron se încruntă, proba bil c â nd Billie îm i spune a M a ddy c â nd mă cunoștea doa r c a Ode t t e . Doa r prie t e nii apropiați îm i spune a u M a ddy. Era pre sc urt a re a de la M a de line , c a re e ra a l doile a num e a l m e u. "Și t u?" a m int re ba t c urios. — N -a i fi put ut ve ni doa r pe nt ru soa re și m a re , a m îm puns e u ușor. Glum a a fost ratată de Rive r și Winst on, da r buze le lui Byron s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . Flut urii a u de c ola t din nou. De c e nu m a i simțisem niciodată acești flut uri îna int e ? — La muncă, răspunse va g Byron. Am ridic a t sprâ nc e a na . „Și c e e st e m unc a ?” a m înt re ba t . „Ce va plic t isit or, pre supun.” Râ ul c hic ot i. "Se poa t e spune că din nou." Byron nu a răspuns niciodată. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 Oc e a nofPDF.c om Byron M Fra t e le a ve a pe față un râ nje t îngâ m fa t pe c a re înc e rc a să-l ascundă. Am vrut să-l șterg de pe fața lui c u pum nul. A c re zut că a ve a t ot ul înțeles în st a re a lui de bâ zâ it . N u știa nim ic . „N u toți put e m a ve a o carieră medicală interesantă”, a m spus se c . N-aș spune că c a rie ra m e a a fost plic t isit oa re , e x a c t . La urm a urm e i, a m c ondus un im pe riu, da r dacă nu a r fi a uzit de fa m ilia Ashford, aș pre fe ra să o la s în înt une ric . A fost c u adevărat re c onfort a nt înt â lnire a c u o fe m e ie c a re ha ba r n-a ve a c ine sunt e u. Ode t t e c hic ot i înc e t . — De c i îm i spui că ești plic t isit or, nu? — N -a m spus a st a niciodată, am trăsnit. „N u trageți c onc luzii.” Și-a da t oc hii pe st e c a p, e vide nt neimpresionată. „Ei bine , oric e luc ru plic t isit or pe c a re îl fa c i pe nt ru a-ți câștiga existența t re buie să fie un se c re t , de oa re c e re fuzi să-l împărtășești.” „Sunt un om de a fa c e ri”, i-a m spus, rămânând va g. Buze le i se curbară înt r-o grimasă. „Wow , e c hia r m a i rău de c â t plic t isit or.” Winst on și Rive r a u râ s și a fost ne voie de toată reținerea m e a pe nt ru a nu le spa rge c ra niile și a -i doborî. Public ul a fost c hia r ne poft it a c um . „Ei bine , a m a uzit că Franța e st e o țară liberă, așa că aveți dre pt ul să vă simțiți c um doriți.” T onul m e u a ieșit m a i ascuțit de c â t a m vrut . Pe nt ru num e le na ibii, fe m e ia a st a m -a făcut să pie rd cumpătul pe nt ru c a re e ra m c unosc ut . Alungată de t onul m e u a spru, m i-a a runc a t o privire curioasă. Aproa pe c a și c um a r înc e rc a să mă de a se a m a de parcă aș fi următorul e i puzzle . Apoi a ridic a t din um e ri și nu m -a m put ut abține să nu mă înt re b c e se întâmplă în c a pul e i. — Ei bine , c re d că a fost plăcut să t e văd din nou, spuse Ode t t e – sa u e ra M a ddy – oc hii e i năvălind înt re m ine și Rive r. Dacă a r fi fost oric e altă fe m e ie , nu m -a r fi de ra nja t . Da r e a ... nu a m vrut să o împărtășesc. N u a m vrut c a nim e ni să se uit e în e a . N um a i că această fe m e ie dore a un m é na ge à t rois, pe ba za conversației pe c a re o a uzise m înt re e a și sora e i. M i-a m poc nit de ge t e le sub masă în t im p c e o prive a m pe spa t e le gol c a re se îndepărta de m ine , păstrându-mi e x pre sia goală t ot t im pul. U n indic iu de slăbiciune și Winst on a r fi a supra m e a c a un c â ine c u un os. N e noroc it ule ! „Pa re m a t e ria l pe nt ru căsătorie”, a re m a rc a t Winst on. I -a m a runc a t o privire . Î nt r-o zi aș put e a să-l uc id. Căsătoria nu a fost niciodată pe list a mea de luc ruri de făcut. Bineînțeles, tatăl nost ru se gâ ndise în ult im a vre m e că unul dint re fiii lui a r t re bui să se căsătorească. T oa t e privirile e ra u a c um îndre pt a t e spre m ine , de c â nd e ra m c e l m a i în vârstă. Pre fe r să-mi t a i pula c u un cuțit de unt de c â t să mă căsătoresc c u c ine va pe nt ru a -m i liniști tatăl. Și-a pus de ja oc hii pe c ine a r t re bui să fie . De pa rc a . N ic k i Popova a fost ult im a persoană de pe pământ c u c a re m-aș căsători. Pre fe r să-mi înc hid pula înt r-o ușă de c â t să-mi c one c t e z fa m ilia c u a lor. Fa m ilia Popova a ve a o ist orie lungă în politică și o listă de legături și m a i lungă. Fa m ilia noastră a fost în politică doa r de două generații. Bunic ul m e u s-a a ve nt ura t în e a , ia r fiul său, tatăl m e u, a urm a t -o. Bunic ul a ve a morală și st a nda rde ; tatăl m e u nu a făcut-o. Și-ar vinde sufle t ul dia volului pe nt ru a obține c e e a c e își dore a . Preşedinţia. „Adora bil, int e lige nt , tânăr. Dacă nu o vre i, o ia u e u.” Lui Winst on îi plăcea să mă pună pe ne rvi. Era spe c ia lit a t e a lui. — Dacă nu a i pre fe ra să t e căsătorești c u N ic k i. — V re i să t a c i, Winst on? M i-a m doborâ t c onia c ul dint r-o singură mișcare. Ce va de spre cătușele căsătoriei c u N ic k i m -a făcut să izbuc ne sc în st upi. "Ce ?" Fra t e le m e u a ridic a t pa ha rul. „Pe nt ru iubire , căsătorie și c opii.” Am put ut ve de a c hia r prin e l. M -a îm pins să mă prind, a st fe l înc â t să nu e x ist e pe ric olul c a t a t a să pună pre siuni a supra lui. N ic i măcar nu e ra m sigur de c e își fa c e griji. N ic iunul dint re noi nu a a sc ult a t vreodată prost iile spuse de tatăl. Se na t orul Ashford nu e ra c ine va pe c a re să-l admirăm și nic i unul dint re noi nu i-a a sc ult a t sfa t ul. Fuse se m a i m ult de c â t mulțumit să-și răspândească sămânța, să-și a ba ndone ze Ale ssio și Da vina – doi c opii pe c a re îi a ve a în a fa ra căsătoriei – și nu pie rde a niciodată som nul din c a uza a st a . Chia r îna int e de a m uri m a m a , e l nu a fost niciodată pre a m ult prin preajmă, lăsându-i pe frații m e i în grija m e a . Aș fi put ut să ie rt t oa t e a st e a , da r nu c â t ne -a c ost a t . Fra t e le nost ru m ic , K ingst on, și a proa pe sora noastră. Tatăl nost ru și-a pie rdut st a t ut ul de șef a l fa m ilie i c â nd K ingst on a dispărut, deși a bia de c urâ nd a m știut c u siguranță că se datorează „tratărilor” sa le c u m a fia . Fa m ilia noastră a fost lipită doa r de dra gul aparențelor și pe nt ru a ne a sigura că im pe riul nost ru rămâne int a c t . „De c i ne gâ ndim la căsătorie?” întrebă Rive r. — N u sunt , a spus Winst on. „Byron e st e . N ic k i s-a r fi căsătorit c u e l, da r e l a da t -o de pe barcă îna int e c a e a să înc e rc e să-l om oa re c u som nife re . Așa că e exclusă.” Respiră, Byron. A re spira . „Î m i cunoști de ja gâ ndurile de spre a c e a fe m e ie .” N ic k i nu e ra m a t e ria l pe nt ru căsătorie. La . T oa t e . Bănuiam că tatăl spe ra în sprijinul lui Popova , a st fe l înc â t să-i a jut e c a m pa nia pe nt ru re a le ge . Pur și sim plu a re fuza t să renunțe la visul său de a de ve ni următorul președinte a l SU A. N u e x ist a nic io șansă în ia d să pe rm it vreodată c opiilor sa u soției m e le să treacă prin a st a . Căutător de a ur sa u nu. „Căsătoria e st e o fe ric ire … a m a uzit ”, a ofe rit Winst on, zâ m bind la rg. — At unc i căsătorește-te, Winst on, a m spus e u fără t on. Au fost a t â t de m ult e zile na ibii în ult im ul t im p înc â t a bia la m put ut t ole ra . Da r e ra fra t e le m e u, așa că a ve a m o obligație. „M-aș căsători c u e a ”, a c ont inua t fra t e le m e u, înc linâ nd bărbia în direcția Ode t t e i. „Oc hii a c e ia c u pe t e de a ur. Ac e l zâ m be t . Și un viit or m e dic ? La na iba , aș put e a să nu m a i luc re z și e a m -a r sprijini.” Winst on a ve a suficienți ba ni pe nt ru a -i re zist a ze c e vieți. N u că l-aș lăsa vreodată să ajungă la doi m e t ri de Ode t t e Sw a n. Fe m e ia a c e e a a bifa t t oa t e căsuțele pe nt ru m ine . M int e a sc ut it a . U n c a dru m ic . Oc hi în c a re m-aș put e a pie rde . Era c e va ide a list și a nge lic la e a , c hia r și a t unc i c â nd e ra zguduită. Da , a m fost a t ra s de e a . Am știut de la prim e le c uvint e pe c a re le rost ise că sunt un dispărut, da r put e a m fi învinovățit? Era frumoasă, deșteaptă și a ve a o coloană de oțel. Privire a m e a s-a abătut îna poi spre fe m e ie . Ce va la e a a t ra s de m ine . N u a m vulne ra bilit a t e a put ut din să pre c ize z c e . Poa t e privire a e i. Sa u poa t e că e ra că e ra singurătatea pe c a re o ve de a m înc e rc â nd să se ascundă în spa t e le zâ m be t ului e i m a re – c e va de spre c a re știam int im . Am privit -o da nsâ nd c u sora e i, ridicându-și m â inile în a e r, c u fața strălucitoare de râ s și răutăți. Și șoldurile e i, în fe lul în c a re se legănau, a fost gre u să-mi sm ulg oc hii de la e a . Privire a m e a a călătorit pe st e pic ioa re le e i ne t e de , goa le . Sâ nge le m i s-a încălzit în ve ne , pe nisul m i s-a întărit și de ge t e le m i-a u mâncărime să-i a t ing pie le a . M -a m înt re ba t dacă părul e i până la t a lie e ra la fe l de m oa le pe c â t părea. La na iba , poft i de o fe m e ie . N u-m i a m int e a m să mă fi simțit vreodată așa îna int e . Profe sionist re sponsa bil de la spit a l nu a fost găsit nicăieri. Î n loc ul e i e ra o tânără senzuală c a re știa e x a c t c e fa c e . Arăta bine . Frum oa sa . Era îmbrăcată m a i jos în comparație c u a lt e fe m e i din a c e st loc , da r a făcut-o doa r să iasă m a i m ult în evidență. Poa t e că a fost e x a c t c e e a c e m i-a plăcut la e a . Aș put e a la fe l de bine să re c unosc . m i-a plăcut de e a . Anii dint re noi să fie a l na ibii. U n t ip de lângă e a a st riga t : „Frum os. Mișcă-te m a i re pe de , nu a m toată noa pt e a .” Ea nic i măcar nu i-a sc ut it o privire , a runc â ndu-l pe st e umăr. M -a m a propia t de e l c u pa si m a ri, a poi l-a m lovit pe ne noroc it în c a p. M i-a m înt ors atenția spre e a . Oc hii ni s-a u înt â lnit , da r e a a c ont inua t să se miște. M a i le nt . M a i se nzua l. Î n oc hii e i da nsa răul. T im pul a st a t pe loc . Am așteptat. Pe nt ru c e , nu știam. Da r a poi c ine va a da t pe st e e a și m om e nt ul a fost pie rdut . Ridic â nd din umăr, de parcă m -a r fi re spins, s-a îndre pt a t spre ba r. Am privit -o vorbind c u ba rm a nul e x a c t în t im p c e un fra nc e z c u a spe c t de fra t e rn o a puc a de fund. N u a r put e a această fe m e ie să treacă un singur m inut fără c a bărbații să se îndrăgostească de e a ? U m e rii m i s-a u înc orda t și m -a m t â râ t prin mulțime în se c unda următoare. Ce va înt une c a t s-a încolăcit în st om a c ul m e u. L-a m privit a ple c â ndu-se spre e a – ignorâ nd c om ple t spațiul e i pe rsona l – și a poi șoptindu-i c e va la ure c he . Ea a înt ins m â na lui și și-a sc os-o de pe fund, da r ne noroc it ul, e vide nt , nu înțelegea indic iu. A înt ins m â na spre e a , c u fața încruntă, da r îna int e să o poată a t inge , m -a m re pe zit după înc he ie t ura lui și i-a m răsucit-o. „Cre d că doa m na a spus nu”. M -a m uit a t la e l prin furie . N e noroc it ul ăsta a ve a una dint re a c e le fețe pe rfe c t e de m ode l, da r aroganța din e x pre sia lui a st ric a t -o c om ple t . "Ea e iubit a m e a ." M -a m liniștit, da r îna int e să pot spune c e va și să t ra nsform această relație în sc rum , Ode t t e a șuierat re c e : „ Fost a iubită”. Mulțumesc la na iba . Aș fi urâ t să fiu în t re ize c i de a ni să re c urg la m e t ode m urda re pe nt ru a despărți un c uplu. Din conversația pe c a re o a uzise m c u sora e i, știam m ult e . T ipul ăsta nu a fost sufic ie nt de bun pe nt ru e a . Ode t t e îl privi în jos. „Ți-am m a i spus că nu fa c sc him buri. Pe nt ru oric e sa u oric ine . N u mă m a i de ra nja .” Înghețarea ra dia din e a fie c a re c uvâ nt și fie c a re por. Fe m e ia a st a e ra impresionantă. N u e de m ira re că m i-a plăcut de e a . — Ai a uzit -o pe doamnă, a m spus, t onul m e u riva lizâ nd c u c e l a rc t ic a l lui Ode t t e . „Pie rde -t e dra c ului”. El a ba t joc orit . „Doa r se joacă din gre u pe nt ru a obține”, mormăi e l. „N e noroc it ul de ticălos.” Ex pre sia m e a a t re c ut de la agitată la ucigașă. L-a m prins de t ric oul lui ie ft in și l-a m a runc a t pe pământ. Apoi, m â na m e a s-a înfășurat în jurul gâ t ului lui și m i-a m st râ ns st râ nsoa re a . U n sc â nc e t t re c u pe lângă buze le lui. Așa că a m st râ ns puțin m a i m ult . Era m pe c a le să da u un pum n și să st ric fața a ia drăguță a m ode lului c â nd de ge t e le m oi și re c i s-a u înfășurat în jurul bic e psului m e u. — N u merită, spuse e a înc e t , clătinând din c a p. Atrăgeam un public . M i-a m înt ors atenția către fost a e i. „Î m i c e r sc uze ”, a m spus. Mormăi c e va de ne int e ligibil. „N u t e -a m a uzit . Cereți sc uze doa m ne i.” Fața i se înroși, da r voia să pară m a i dur de c â t e ra . Am put ut ve de a din e x pre sia din oc hi că se gâ nde a să spună o prost ie , așa că i-a m m a i ofe rit o șansă. "U lt im ul a ve rt ism e nt . Apoi da u un pum n și fa c c ic a t ric i pe fața a c e e a drăguță.” Ast a l-a făcut să-și re c onside re c uvint e le . „Dé solé ”, mormăi e l în franceză, c u oc hii strălucind de ură. „N u t e -a m a uzit ”, a m spus, st râ ngâ ndu-l puțin m a i t a re din gâ t . T ipul ăsta nu va m a i fi m ode l. M -a s a sigura . Z â m be t ul m e u conținea o amenințare întunecată și l-a m lăsat să vadă t ot ul. „Dé solé !” De da t a a c e a st a , a țipat c uvâ nt ul. M i-a m ușurat st râ nsoa re a . — Î m i pa re rău, bine , sc â nc i e l. A a runc a t o privire înspăimântătoare în direcția m e a , c u fața înroșindu-se de panică. — Sunt sufic ie nt e sc uze le lui? a m înt re ba t -o pe Ode t t e . Ave a m ne voie de e a să înțeleagă că a c e a st a a r fi ult im a oară c â nd se va a propia de e a , dacă aș a ve a c e va de spus în această c he st iune . „Da , e st e sufic ie nt .” De ge t e le Ode t t e i s-a u st râ ns în jurul bic e psului m e u. — H a ide , dom nule Ashford. Da nse a za c u m ine ." I isus H rist os. T oc m a i m i-a spus dom nul Ashford? M i-a m da t drum ul înfiorului și a m făcut un pa s îna poi, t re c â ndu-m i o mână pe st e m a x ila rul m e u. La na iba , c â nd a fost ult im a dată c â nd m i-a m pie rdut c a pul așa? T ipul a dispărut îna int e c a e u să pot spune „învinge -l”. M i-a m îndre pt a t din nou atenția către Ode t t e . Ea m i-a zâ m bit la rg și c e va din st om a c ul m e u a lovit la ve de re a lui. Era frumoasă, da r c â nd zâ m be a e ra uim it oa re . — Ei bine , dom nule Ashford. Ea a ra dia t , luâ ndu-m i m â na în a e i. Cealaltă mână a ve nit în jurul e i și s-a sprijinit pe pa rt e a mică a spa t e lui e i, trăgând-o m a i a proa pe de m ine . „N u-m i spune că nu poți suport a oa m e nii nepoliticoși și ira sc ibili.” — T ouc hé , a m re c unosc ut . „Ar t re bui să-mi c e r sc uze pe nt ru a st a .” Oc hii e i strălucitori i-a u găsit pe a i m e i și zâ m be t ul e i a de ve nit m a i la rg. — Ar t re bui, dom nule Ashford. „T e rog, spune -m i Byron.” Ea a zâ m bit . „Doa r după c e îți c e ri sc uze .” „Dr. Lebădă-" "N u." M -a înt re rupt , dându-și oc hii pe st e c a p. „Dr. Sw a n e st e tatăl m e u. Eu sunt Ode t t e . Prie t e nii îm i spun M a ddy.” „De c e îți spun M a ddy?” „Est e pre sc urt a re a pe nt ru M a de line . N um e le m e u m ijloc iu." a m pufnit . — At unc i o să-ți spun M a de line . Sprâ nc e ne le e i s-a u înc runt a t . „De c e nu M a ddy?” M -a m a ple c a t m a i a proa pe de e a , m irosul de m e re um plâ ndum i plămânii. „Pe nt ru că nu sunt prie t e nul tău. O să fiu om ul c a re să-ți scoată m int e a și să t e fa c să uiți t ot ul de spre fost ul tău și de spre a c e st m é na ge à t rois pe c a re c re zi că-ți dorești.” Inspirația e i ascuțită a um plut spațiul dint re noi. Corpul e i e ra la c uloa re c u a l m e u, apăsând în m ine . M i-a m da t se a m a după c uloa re a c a re i se ridic a în obra ji și după fe lul în c a re a înghițit a dâ nc că a simțit și e a această atracție. Oc hii e i strălucitori i-a u găsit pe a i m e i, a urul din e i m a i pronunțat. — Sunteți sigur că sunteți la înălțime, dom nule Ashford? Provoc a re a strălucea în oc hii e i și în fe lul în c a re își înc lina bărbia c a re se poa t e săruta. Pun pa riu că a făcut același luc ru c â nd e ra încăpățânată. Privirile noa st re s-a u bloc a t . Atracția a da nsa t . N-aș fi put ut fi prim ul bărbat c a re a căzut a t â t de spe c t a c ulos la pic ioa re le e i. Era superbă, c u o față și un c orp c a re put e a u să-l ispitească pe dia volul însuși. N ic io fe m e ie nu reușise vreodată să-mi crească rit m ul c a rdia c a t â t de c om ple t , darămite a t â t de re pe de . Până c â nd a c e st st ude nt la medicină a int ra t pe ușă, a st a e ra . — Byron, a m c ore c t a t -o. „N u vre a u să t e a ud țipând dom nule Ashford m a i t â rziu. Ac e la e st e tatăl m e u." Obra jii i s-a u făcut purpurie și gura i s-a înt re de sc his. A t re buit să-mi e x e rc it toată stăpânirea de sine pe nt ru a nu-m i zdrobi gura de a e i. Era m de ja tentată să o t ra g de a ic i și să o a m pe nt ru m ine pe nt ru t ot re st ul nopții. „Am a uzit conversația t a c u sora t a ”, a m t ra s t â râ t or. „Dacă vre i să bife zi un m é na ge à t rois de pe list a t a , îl voi livra . Da r c u o singură condiție.” Ea c lipi și fa rdul e i s-a e x t ins pe de c olt e u, dispărând în roc hie . Da r e a nu și-a înt ors privire a . „Ca re e st e st a re a ?” a re spira t înc e t . „După a c e e a , vă a duc pe toți pe nt ru m ine și mă lăsați să vă arăt că aveți ne voie de un singur bărbat pe nt ru a vă sa t isfa c e fie c a re dorință.” Am uza m e nt ul i-a fulge ra t e x pre sia și își a rc ui o sprânceană. „Și c ine a r put e a fi a c e l om ?” — Eu, M a de line , a m spus. „N u ve i a ve a ne voie de c â t de m ine .” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU M i-a m simțit obra jii înroșindu-mă și m -a m t re zit zâ m bind la rg în t im p c e îl prive a m , lăsându-mi oc hii să se plim be libe r pe fața lui. „Byron, a t unc i”, a m înt re ba t , în t im p c e inim a m e a amenința să-mi bată din pie pt . T rupul lui put e rnic e ra a t â t de a proa pe de m ine . M irosul lui m i-a copleșit t oa t e c e le la lt e simțuri. M irose a frum os, c a c it ric e și le m n de sa nt a l — t oa t e înve lit e în se x . T ot ul a fost om . „Și nu voi uit a să țip num e le pot rivit .” M i-a m fa lsific a t înc re de re a pe c a re nu o a ve a m c hia r în a c e l m om e nt . Sora m e a a ve a m ult e de pie rdut , da r e u e ra m de obic e i c e a rezervată. Da r nu în se a ra a st a . Poa t e nu din nou. Om ul ăsta a sc os t ot ul din m ine . La na iba c u prudență și inteligență — nu a m vrut să ra t e z. „Bine ”, a spus e l, c u oc hii zăbovind pe buze le m e le , în t im p c e c ont inua m să ne legănăm în rit m ul m uzic ii. „Abia aștept să-ți a ud voc e a răgușită în t im p c e o țipi pe nt ru a sut a oară.” Era sufic ie nt de încrezător pe nt ru noi doi. Chia r m i-a plăcut această c a lit a t e la e l. Poa t e că nu la toți bărbații, da r c e va m i-a spus că e bun pe nt ru a st a . „Ți-a t re c ut vreodată prin m int e că poa t e îm i ve i țipa num e le ?” a m înt re ba t , prefăcându-mă ne vinova t și înc runt â ndu-m i pe față o înc runt a re exagerată. Spre c re dit ul său, a juc a t împreună. Și-a înc lina t c a pul, luâ nd în c onside ra re înt re ba re a m e a . — Ai dre pt a t e , M a de line , a st a nu m i-a t re c ut prin c a p. Ce e a c e pot ga ra nt a , totuși, e st e că t u ve i țipa prim ul. Î nt ot de a una prim ul.” Am simțit că m i se de sc hide m a x ila rul. Ac e st om nu a fost de loc c e e a c e mă așteptam. Am clătinat din c a p, a bia reținându-mi zâ m be t ul. Î n rit m ul ăsta, a m a junge la colț îna int e c a această m e lodie să se t e rm ine . Pulsările dint re c oa pse le m e le s-a u int e nsific a t c u a c e le im a gini. N u m -a r de ra nja de loc . Și dacă ni s-a r alătura prie t e nul lui Rive r, a r fi pa c he t ul c om ple t . Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre prie t e nul lui a cărui privire e ra de ja ațintită a supra noastră, da r c e va de spre Byron m -a t ra s îna poi la e l. Parcă fie c a re celulă a c orpului m e u a ve a ne voie de e l. A fost pa lpit a nt și ușor t e rifia nt . Privire a lui Byron e ra a supra lui Rive r în t im p c e îi dădu un se m n c onc is din c a p, c e e a c e îl puse în mișcare. "De spre c e e vorba ?" a m int re ba t c urios. El a zâ m bit înt une c a t . Păcătos. „I -a m spus că fa c e m a st a .” I nim a m i-a sărit, pulsul bătându-mi în ure c hi. Aproa pe că m ia oprit respirația. Am înghițit, înc e rc â nd să mă st râ ng și să nu mă port c a o fată proastă și amețită. „De c i c hia r a i ațipit în t im p c e fa c i plajă?” Era m a i sigur să sc him bi subie c t ul. Î nt re gul m e u c orp a bâ zâ it de nerăbdare și a m spe ra t c u adevărat că va livra . N u a m fost c ulc a t de pe st e nouă luni. „Ast a a m spus”, a răspuns e l. M -a m ba t joc orit înc e t și e l s-a înc runt a t . „De c e se pa re că nu mă c re zi?” M -a m a ple c a t înăuntru, așa că buze le m e le i-a u zdrobit ure c he a și i-a m spus: „N u t e c re d. N u ești ge nul c a re doa r ațipi.” "N u sunt ?" I nt e re sul i-a îm ple t it voc e a în t im p c e mă st râ nge a m a i st râ ns de e l. M uzic a din jurul nost ru a răsunat, da r i-a m simțit fie c a re c uvâ nt în t im p c e îm i c obora pe gâ t . "N u nu ești." N u e ra nic i un gra m de îndoială în voc e a m e a . „N u ești sufic ie nt de re la x a t .” S-a înc runt a t . "Se ns?" „Pre a ești...” Am căutat c uvâ nt ul pot rivit . „Pre a int e ns. N u a i ațipi niciodată pe un sc a un. Î nt r-un a vion. Pe pla ja . Oriunde , de fa pt .” Am zâ m bit în t im p c e e l m -a răsucit și m -a a dus îna poi la e l, t rupurile c a re se înghe suia u în jurul nost ru ine x ist e nt e . "Am dre pt a t e ?" N u m -a m put ut abține să înt re b. Se opri o clipă. „Poa t e ”, a răspuns e l c ript ic . N -a m put ut re zist a la un oc hi. pra c t ic „Am a t â t a dre pt a t e ”, a m susținut. „T e c it e sc c a pe o c a rt e deschisă.” Ast a părea să-l a m uze . „Bine ”, a c e da t e l. „De c â nd m -a i c it it c a pe o c a rt e deschisă. Ca re a fost prim a m e a im pre sie de spre t ine ?” a m c hic ot it . „Avâ nd în ve de re sa lut ul tău prim it or, t re buie să fi fost fa bulos.” „Poa t e că a m fost orbit de frumusețea t a și a m urâ t fa pt ul că c ine va a t â t de m inuna t m i-a r lua t e nsiune a ?” a m pufnit . „Î nt r-un fe l mă îndoie sc de a st a . Da r umor-mă.” Corpurile noa st re s-a u mișcat c a unul singur pe ringul de da ns. N -a i ghic i niciodată că nu a m da nsa t împreună îna int e . „Spune -m i, c a re a fost prim a t a im pre sie ?” „Prim ul luc ru pe c a re m -a m gâ ndit a fost c â t de m ult m i-a r plăcea să de zbra c de pe t ine uniform a a ia clară și albă. Și a poi a m obse rva t gropițele din obra jii tăi. Câ nd a i zâ m bit , m a pus în ge nunc hi.” Am c hic ot it , clătinând din c a p și simțindu-mi obra jii înroșiți. Era m sigur că sunt roșu sfeclă, da r a m re fuza t să fiu t ulbura t de c om plim e nt e le lui. Ac e st t ip t re buie să aibă șiruri de fe m e i frum oa se la dispoziție zilnic . Cu gre u îm i put e a m im a gina pe c ine va să-l im pre sione ze . M i-a m păstrat voc e a ușoară, a sc unzâ nd e fe c t ul pe c a re l-a a vut a supra m e a . „Sa u a i fost izola t fără o fe m e ie la ve de re de c e va vre m e .” El a c hic ot it . Sinc e r, a fost supărător să-l văd a t â t de re la x a t . "Ra ndul t a u." Am ridic a t o sprânceană, întrebându-mă c e a vrut să spună. „Prim a t a im pre sie de spre m ine .” am c hic ot it . Cu siguranță a m spe ra t că nu căuta un c om plim e nt . „Am c re zut că ești un prost ”, a m se m i-t a c hina t . „O ticălosă bătrână și nebună.” M i-a a runc a t un zâ m be t de form a t , făcându-l să pară m a i tânăr. Am zâ m bit , amețită de flirt . „Am o prostă, dacă a st a vre i să spui. Și nu e st e nic i dezgustător, nic i ve c hi.” a m izbuc nit în râ s. Ac e st a a fost ult im ul luc ru pe c a re mă așteptam să-l a ud ieșind din gura lui. "Dom nul. Ashford, a m m urm ura t c a și c um a r fi șocat de c om e nt a riul lui. „N u așa vorbești c u pa rt e ne rul tău de da ns.” S-a uit a t la m ine , toată jucăușul nost ru de m a i de vre m e s-a șters de pe fața lui. — Da r t u nu ești doa r pa rt e ne rul m e u de da ns, nu-i așa? "Oh, c hia r aşa. Ce sunt e u?" „I ubit o, ești o fe m e ie pe c a re intenționez să o înt ind pe pa t ul m e u, țipând num e le m e u.” Se simțea de parcă t ot a e rul fuse se a spira t din cameră. I nim a m i-a bătut din pie pt , a m șoptit, a bia sufic ie nt de t a re pe nt ru c a e l să audă: „Est e îngrozit or de pre supus”. Oc hii îi da nsa u de răutate. „Doa r e x pun fa pt e le .” M -a t ra s m a i a proa pe de e l. Doa m ne , s-a simțit bine . Ca ld. Gre u. M a re . Pulsul m i-a int ra t în viteză m a re . I ra dia căldură, fie c a re c e nt im e t ru din c a drul lui m a re și m usc ulos a t ingâ ndu-m i c orpul m oa le și a t re buit să lupt c u dorința de a mă apăsa pe e l. „N u mă pot de c ide dacă ești o ide e bună sa u re a ”, i-a m m urm ura t în pie pt , c u ple oa pe le gre le . Cădeam sub vra ja lui. I -a m simțit zâ m be t ul mai m ult de c â t l-a m văzut. „Cu siguranță sunt o ide e bună.” Și-a a ple c a t c a pul, gura lui t re c â nd pe st e t â m pla m e a . „Ce l m a i bun pe c a re îl ve i fa c e vreodată.” Am zâ m bit înc e t în t im p c e a e rul se învâ rt e a înt re noi, surprins de c â t de fermecător îl găseam. Î n m od norm a l, m iaș ba t e joc de un bărbat a t â t de îngâ m fa t . Da r a t unc i, în m od norm a l, nu aș flirt a c u un străin pe rfe c t și nic i nu aș fi sufic ie nt de îndrăzneț să c e r un t rio. Obra jii t re buia u să-mi ardă până a c um . Î nt ot de a una a m fost o fată bună. Ce l re sponsa bil. Fost ul m e u c hia r m i-a spus va nilie . Ast a m e rge a puțin pre a de pa rt e , da r c u siguranță nu e ra m sora m e a . Oric um , un m é na ge à t rois nu m i-a t re c ut niciodată prin m int e . N u până c â nd Pie rre m -a părăsit, ia r a c um , m i-a m dorit m a i m ult de c â t oric e . Ca răzbunare. Ca ra m bursa re . Da r m a i a le s pe nt ru m ine . Plăcerea e st e de pa rt e a m e a . Șansa de a a ve a unul m i se lăsase în poală și nu e ra m pe c a le să o t re c . Cum va , în a dâ nc ul sufle t ului, știam că sunt în siguranță c u e l. Știa că se va a sigura că iube sc fie c a re m inut a l lui. Hrănește-mi plăcerea m e a îna int e a plăcerii sa le . N u știam de unde știu a st a ; T oc m a i c e a m fa c ut . — Ești ga t a să renunți la c ont rol, M a de line ? U n fior m i-a da nsa t pe sira spina rii la c uvint e le lui. Bărbatul nic i măcar nu mă sărutase încă și plăcerea m i-a t re c ut prin c orp. M -a m îne c a t în oc hii lui albaștri a dâ nc i. Era u înt une c a t e , a duc â ndu-m i a m int e de c e a m a i adâncă pa rt e a oc e a nului. Cuvint e le lui Byron m -a u făcut să mă sim t viu. M i s-a părut c a un fir sub t e nsiune bâ zâ ie prin m ine , ia r e le c t ric it a t e a nu s-a oprit până nu îl voi a ve a . Am â ndoi. Î n se a ra a st a , e ra m o altă fe m e ie . Pe rve rs și obra znic — de pa rt e de va nilie . S-a a propia t , trecându-și brațul pe spa t e le m e u. Corpul m i s-a c ut re m ura t de a t inge re a lui electrică, ia r respirația m i s-a bloc a t în gâ t . — Poți să spui nu, șopti e l c u fie rbint e . V oc e a lui e ra a spru. Ra spy. Seducător. Și funcționa. „N u spun nu.” N u e ra nic io șansă în ia d. Ac e st t ip de bărbat a apărut o dată în viață. N u-m i păsa dacă îm i dădea o noa pt e sa u o lună; Aș profit a de această șansă și aș profit a de fie c a re secundă din e a . "M a vre i?" Î n c iuda înc re de rii m e le din c e în c e m a i m a ri, a m simțit că ve c hile m e le nesiguranțe răsăriu. Toată noa pt e a m -a m simțit c a și c um aș juc a un rol și ha ba r n-a ve a m de unde ve ne a c ura jul. Sa u această latură cochetă a m e a . Poa t e că aștepta doa r c a a c e st om să int re în joc . Da r totuși, t re buia să-l a ud spunâ nd c uvint e le . Byron m i-a pe ria t o șuviță de păr de pe umăr. At inge re a m i-a da t pulsul la supra solic it a re . Î n rit m ul ăsta, inim a m e a s-a r opri din ne bunie c â nd m -a pus în c e le din urmă gol. — H a ba r n-a i c â t , a răpit e l. Colonia lui e ra îmbătătoare. M ie rc hiile lui m i-a u t re c ut obra zul c a niște șmirghel, ia r m int e a m e a a c re a t im e dia t im a gini c u e l înt re pic ioa re le m e le , mâncându-mă în t im p c e miriștea lui s-a așezat pe pie le a m e a m oa le . „Da r a ve rt ism e nt c ore c t , nu îm i pla c e să t e împărtășesc c u a lt bărbat.” M i-a m înc lina t c a pul. „N u a i m a i făcut a st a până a c um ?” "Eu a m ." Surpriza m -a c uprins. "At unc i de c e -" Și-a lăsat c a pul în jos până c â nd gura lui a plut it lângă ure c he a m e a . I nim a m i-a sărit o bătaie frenetică și l-a m st râ ns de um e rii lui de parcă a ve a m ne voie de e l să mă împotrivească. „Pe nt ru că c u t ine , mă sim t m ult pre a pose siv să văd un a lt bărbat a t ingâ ndu-t e . Chia r dacă e st e Rive r, în c a re a m înc re de re în viața m e a .” U n gâ fâ it m i-a sm uls din buze la recunoașterea lui. Cum va , nu a m c re zut că a c e st bărbat e ra de obic e i de sc his și dire c t în a c e st fe l. „Da r pe nt ru t ine , o să înc e rc . Doa r să nu fii surprins dacă îi fa c o comoție după a c e e a . T re buie să mă a sigur că nu își amintește de t ine , de c um t e simți, de sune t e le pe c a re le fa c i.” V oc e a lui e ra profundă și aspră. A t re c ut o bătaie lungă îna int e c a e l să-și întoarcă c a pul și să-mi c a ut e privire a , c u oc hii a rzâ nd. Pie le a m e a e ra pre a fie rbint e pe nt ru c onfort și respirația m i-a ieșit supe rfic ia l. "Bine ." "Sunteţi ga t a ?" Am înghițit o înghițitură în t im p c e emoția mă c uprinse . „Sunt ga t a ”, t a m bure le de am re spira t c oa st e . în t im p ce inim a îm i ba t e a M -a m uit a t la buze le lui pline , întrebându-mă – nu, dorindu-m i pe pie le a m e a . „Așa na ibii de ga t a .” "At unc i să m e rge m ." N e -a m oprit din da ns și buze le a c e le a sa u răspândit înt r-un zâ m be t înt une c a t . Plin de se c re t e . Plin de prom isiuni. „Să-i spun surorii m e le să nu mă aștepte.” Doa m ne , s-a înt â m pla t a st a c u adevărat? Obra jii m i-a u a rs la insinua re a că voi pe t re c e noa pt e a c u e l. M i-a m lins buze le ne rvos, ia r oc hii lui a u urmărit mișcarea. — Doa r dacă nu va dura toată noa pt e a . M inuna t , a c um păream c a o fecioară fără experiență. „V a dura a t â t a t im p c â t vre i t u.” V oc e a lui a a lune c a t pe st e pie le a m e a . „Spe r m ult m a i m ult de c â t o noa pt e .” Sfâ nt . La dra c u. Da . Vă rog. — M â ine a m o tură de după-amiază, i-a m răsturnat e u năzdrăvan, insinuâ nd că e ra m c u t ot ul pe nt ru a ve nt uri se x ua le pre lungit e . — Sora t a stă c u fra t e le m e u, a spus e l, c u oc hii t re c â nd pe st e umărul m e u. „H a i să le spune m să nu aștepte. V om ?" Și-a înt ins m â na și a m lua t -o, c a și c um a c e st a a r fi c e l m a i na t ura l luc ru din lum e . De parcă aș fi făcut a st a de un m ilion de ori îna int e . N u a m a vut . Pie rre a fost prim ul m e u iubit . Î n t im p c e lui Billie îi plăcea să e x pe rim e nt e ze , m ie m i-a plăcut st a bilit a t e a . Da r în se a ra a st a , aș fi o fe m e ie a lum ii. Bine , poa t e că a m e rs pre a de pa rt e . Am a juns la masă, Winst on și Billie înt r-o discuție plină de viață. „H e i, mă duc ”, i-a m spus surorii m e le în franceză, c u obra jii a rzâ nd. — Și e u a m ple c a t , a anunțat Byron. „Și râ ul.” Căldura m i-a străbătut c orpul și m i-a m st râ ns c oa pse le . N e aștepta? Era ga t a pe nt ru noi? Oh. Ale m e le . Doa m ne . Era m a t â t de pregătit pe nt ru e i – a m â ndoi. Se simțea a t â t de int e rzis. Risqué . "Bine ." Răspunsul surorii m e le a fost tăiat. Winst on nic i măcar nu s-a obosit să-și recunoască fra t e le . Oc hii lui Billie i-a u înt â lnit pe a i m e i, pist ruii a c e ia de pe na s și de pe obra ji m a i pronunțați. Fra t e le lui Byron t re buie să fi supărat-o. A fost singura dată c â nd pist ruii e i a u ieșit în evidență așa. "Est i bine ?" Ea c lipi, t ra se a dâ nc a e r în pie pt și a poi expiră. Ea a re pe t a t mișcarea și a bia a poi a răspuns. „Da , t ot ul e st e pa rfa it .” Da , nim ic nu a fost pe rfe c t . Oc hii m i-a u pâ lpâ it spre Winst on. Părea dist a nt , a proa pe morocănos. Ce dra c u a fost a fa c e re a lui? M a i de vre m e , m i-a a m int it de Byron c â nd a m int ra t prim a dată în c a m e ra pa c ie nt ului, da r a c um nu e ra m a t â t de sigur. Billie și Winst on își împărtășiră o privire trecătoare, da r a m â ndoi își întoarseră ra pid privire a . H m m . Am hotărât să renunț la gâ ndul pe nt ru o zi m a i t â rziu. „V re i să st a u c u t ine ?” M -a m ofe rit , în c iuda fa pt ului că a r fi dific il să renunț la șansa m e a la un m é na ge à t rois. Pe nt ru prim a dată în viața m e a , a m vrut să fiu egoistă. "Absolut nu." S-a ridic a t din loc ul e i. „Mă înt orc la m a sa m e a .” S-a a propia t de m ine și m -a c iugulit pe obra z. "N e ve de m m a i t â rziu. Fii în siguranță.” Și c u a st a , s-a re pe zit îna poi unde stăteau toți prie t e nii noștri. Am e libe ra t o respirație uşurată. A fost m a i ușor de c â t c re de a m . "Să m e rge m ." Cuvint e le lui Byron m i-a u făcut pie le a m a i fie rbint e . I nim a m ia bătut m a i re pe de . Am da t din c a p și, fără un a lt c uvâ nt către fra t e le lui, ne -a m îndre pt a t spre fundul ba rului. m -a m înc runt a t . Cu siguranță a m spe ra t că nu c re de a că mă voi da jos ha ine le înt r-un colț. „Ave m o cameră la e t a j”, a e x plic a t e l de parcă m i-a r fi c it it gâ ndurile . Știam că ba rul e ra c one c t a t la un hot e l, da r e ra a t â t de e le ga nt ; N -a m m a i st a t niciodată a ic i. „N e -a m gâ ndit să obținem o cameră a r fi m a i ra pid de c â t să ne înt oa rc e m la ia ht ul m e u.” M -a a t ra s m a i a proa pe , fără să-mi lăsăm niciodată m â na și folosind c orpul lui m a re și m usc ulos pe post de plug. N e -a m c roit drum prin ba rul a glom e ra t și spre lift urile c a re fa c legătura c u spa t e le hot e lului. Rive r aștepta a c olo, re ze m a t de ușa lift ului. Pe măsură c e ne a propia m , simțeam că ne -a m a propia t de un dom e niu a l păcatului. M e t a foric , de sigur. — Bună, Ode t t e . „Bună, Rive r”, a m re spira t . La dra c u! Eu fa c a st a . Chia r fa c a st a . Am înghițit gre u. Adrenalină pompată. M i-a bătut inim a . De ge t e le lui Byron m i-a u m â ngâ ia t de ge t e le și pie le a m e a a c â nt a t sub o a t inge re a t â t de simplă. Abia așteptam să văd c e s-a înt â m pla t c â nd m -a a t ins în altă pa rt e . Furnit uri a u izbuc nit prin m ine c u a nt ic ipa re . Î nc re de re a lui țipa de la e l. N u c u voc e t a re , da r în m odul c ore c t . N u a ve a ne voie să-l transmită și știa a st a . Poa t e că e ra a frodisia c ul m e u. Corpul m e u bâ zâ ia și buze le m i s-a u înt re de sc his, așteptând. M i-a da t drum ul la mână c â nd a m int ra t în lift și m -a prins fe rm de t a lie . Ding. Ușa lift ului s-a înc his în urm a noastră. Am înghițit în se c , ridic â ndu-m i fața spre Byron. I -a m st udia t m a x ila rul c ize la t . Fa t a lui. Buze le lui. Oc hii lui. Da r nic i nu c lipi. Mă aștepta. Așa că a m făcut prim a mișcare, st râ ngâ nd c u nerăbdare distanța dint re noi. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 6 Oc e a nofPDF.c om Byron R I ve r s-a sprijinit de zinvolt de pe re t e , c u oc hii ascuțiți la fe m e ia noastră mică. N u, nu a l nost ru . Ea e ra a m e a . Am inspira t a dâ nc , a poi a m e x pira t . Oc hii lui Rive r s-a u îndre pt a t spre m ine și a m da t din c a p. A apăsat un but on și a oprit lift ul, ținându-și oc hii pe e a . Era căldură în privire a lui, și la na iba , nu m i-a plăcut. Î n t re c ut , nu mă de ra nja niciodată să împărtășesc o fe m e ie c u e l. Am lua pa riuri și, c u puțină vic le nie și st ra t e gie , a m se duc e o fe m e ie . A fost câștig-câștig. Fe m e ia a r a ve a c e a m a i m a re plăcere din viața e i și t re buie să ne ținem c ic a t ric ile de pa rt e de ve de re . Cu excepția de da t a a c e a st a , pla nul de a m e rge împreună c u grupul în t re i a l lui Ode t t e s-a r fi put ut înt oa rc e îna poi. Ea îm i văzuse c ic a t ric ile și nu c re de a m că îi deranjează. Le -a văzut pe t oa t e și totuși, dorința îi um ple a e x pre sia . Ea încă mă dore a , da r nu num a i pe m ine . La na iba , ge lozia m -a m â nc a t . Pre supun că a fost prim a dată pe nt ru t ot . Ast a e pe nt ru Ode t t e , m i-a m a m int it . Ea nu făcuse niciodată a st a . Era fire sc să fie curioasă. Ea a înc his distanța, t rupul e i m oa le apăsând pe a l m e u. Era put e re în e a . V it e jie . Da r și c e va vulne ra bil c a re m -a t ra s de m ine . M -a făcut să vre a u să o prot e je z, m -a făcut să vre a u c a a st a să se simtă bine pe nt ru e a . Rive r a ve nit în spa t e le e i, scoțându-și ușor șuvițele roșii de pe gâ t . U n fior vizibil i-a rost ogolit c orpul m inusc ul, da r oc hii e i nu s-a u abătut niciodată de la m ine . Mă dore a e a la fe l de m ult c um a m vrut -o e u pe e a ? I -a m prins obra jii, re duc â nd re st ul distanței dint re noi. Buze le m e le s-a u a propia t de e a , a bia la o sufla re . — Ești ga t a , ispit a m e a ? Ea și-a ridic a t bărbia, dorința zbâ rc indu-i oc hii frumoși. "Da ." V oc e a e i a bia e ra o șoaptă. O rugăminte nevoiașă a țesut prin e l. Buze le m e le a bia s-a u lovit de a le e i c â nd un geamăt blâ nd a vibra t în gâ t ul e i grațios. I isus . A fost c e l m a i dulc e sune t pe c a re l-a m a uzit vreodată. Mișcându-mi m â inile pe c orpul e i, a m simțit-o răsucindu-se în a t inge re a m e a . Gura lui Rive r e ra pe gâ t ul e i. Ea și-a lăsat c a pul pe spa t e pe nt ru a se sprijini pe umărul lui, permițându-i un a c c e s m a i bun. Și totuși, oc hii e i e ra u ațintiți a supra m e a . Ra fina t . Foa m e . M â na m e a stângă a călătorit spre sud de la t a lia e i, până c â nd i-a m găsit t ivul fust e i. M â inile lui Rive r a u călătorit pe spa t e le ei îna int e de a se opri pe fundul ei supe rb, st râ ngâ ndu-l. U n gâ fâ it căzu de pe buze le e i și s-a a rc uit , împingându-și sâ nii în m ine . Ca pul e i a căzut îna int e , sprijinindu-și frunt e a pe pie pt ul m e u. Abia a e x ist a t o distanță înt re această fe m e ie și fost ul m e u prie t e n m ilit a r. Î nt re e a și m ine . N oi doi a m știut să a duc e m o plăcere zdrobit oa re și uluit oa re une i fe m e i c urioa se . Privire a lui Rive r s-a îndre pt a t spre m ine în t im p c e e l și-a t ra s gura de -a lungul gâ t ului e i. Era o înt re ba re în oc hii lui, c a re mă înt re ba dacă sunt bine . Da r a st a nu e ra de spre m ine . Era vorba de spre Ode t t e , indife re nt c â t de m ult aș fi vrut să-l da u afară și să o păstrez pe nt ru m ine . Am da t din c a p fără c uvint e , în t im p c e m â na lui Rive r și-a îm pins c oa m a roșie în la t e ra l, îm pingâ nd sărutări de -a lungul m a rginii um e rilor e i. De ge t e le m e le a u călătorit pe int e riorul c oa pse lor e i până a u a juns la pliurile e i. I -a m lua t păsărică și i-a m tăiat respirația. Ea mă voia a c olo. Ave a m ne voie de m ine a c olo. Ea și-a ridic a t c a pul, c e rc e t â ndu-m i fața și despărțindu-și ușor gura . Arăta c a poft a pură. I a r oc hii e i – pe t e le de a ur din e i străluceau și m a i strălucitor. „P-t e rog”, a im plora t e a , c u toată respirația și ne voia . Șoldurile e i s-a u a rc uit în a t inge re a m e a , măcinat și a vâ nd ne voie de fre c a re . M i-a m t re c ut de ge t e le de -a lungul pliurilor e i îm biba t e , m a t e ria lul subțire a l c ure le i e i fiind singurul luc ru c a re mă de spa rt e de păsărica e i. Î n t im p c e Rive r și-a t ra s gura de -a lungul gâ t ului e i, și m a i jos, e a m -a st râ ns de um e rii, c u de ge t e le înc ovoia t e în bicepșii m e i. M i-a m a dus gura la pie pt ul e i, de ge t e le încă m a i t a c hine a u int ra re a e i. Ge m e t e le e i a u um plut spațiul. De ge t e le e i de lic a t e s-a u îm pins în părul m e u și l-a u prins în t im p c e îi a runc a m sărutări de -a lungul de c olt e ului. Am sa vura t gust ul e i, m irosul de m e re învâ rt indu-m i în na s și făcându-mi să bată pe nisul. Era îmbătătoare. I -a m îm pins chiloții de opa rt e și de ge t e le m e le i-a u t re c ut pliurile , găsindu-i c lit orisul. „Byron, ohhh...” M i-a m c ut re ie ra t buze le pe st e gâ t ul e i, sărutându-i golul gâ t ului. Linsa nd-o. c iugulind-o. Cu c oa da oc hiului, a m văzut m â na lui Rive r înfășurată în jurul șuvițelor e i roșii și gura lui sărutând m a rgine a um e rilor e i goi, m â na lui st râ ngâ ndu-i înc e t brațul, în sus și în jos. Ea s-a zvâ rc olit . Ea ge m u. Gâ fâ ia e a . Î n vre m urile a nt e rioa re , Rive r e ra înt ot de a una c e l c a re se a sigura că fe m e ile pe c a re le a duc e a m în pa t ul nost ru se simțeau prețuite, sporindu-le plăcerea prin a t inge re a lui, c uvint e le lui șoptite. Î nt ot de a una a m fost un t ip de om -i-a -i dracu-și-la-i-a-i lăsa. Cu Ode t t e , a m vrut să-i fa c plăcere, să-i șoptesc nim ic dulc e și să-i da u t ot ul. Dă-o dra c ului, da r nu o părăsi niciodată. Era a t â t de dependentă de m ine . N ic i măcar nu a m put ut să pre c ize z c e a num e la e a m -a a t ra s a t â t de re pe de . M -a m gâ ndit că a r put e a fi frumusețea e i, da r a fost și fa pt ul că nu s-a înt â rzia t din c a uza spa t e lui m e u c ic a t ric i și fa pt ul că a ve a o coloană vertebrală și m i-a spus fără să mă gâ nde sc . N u e ra m sigur, da r știam că o voia m , spre de ose bire de oric e altă fe m e ie îna int e . De ge t e le m e le i-a u înc onjura t c lit orisul. Ea t re m ura , m ic ile e i sc â nc e t e spunâ ndu-m i că îi plăcea. Corpul e i s-a zvâ rc olit îna int e și îna poi înt re Rive r și m ine , da r e a a rămas c u oc hii pe m ine . Î nt ot de a una pe m ine . De parcă e ra m doa r noi doi. Pa lm a m i-a lipit de osul pubia n până c â nd respirația i s-a întărit. „M a i m ult ”, a c e rut e a , ia r a c e l singur c uvâ nt m -a făcut să e x plode z în pa nt a loni. M i-a m băgat de ge t e le în int e riorul păsăricii e i în același t im p în c a re i-a m lua t gura , lim ba explorează, înghițindu-i gâ fâ it ul. Am vrut să de vore z fie c a re sune t pe c a re îl sc ot e a și să-l păstrez c a pe a l m e u. A fost prim ul indic iu a l dependenței m e le . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 7 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e S senzațiile s-a u c ioc nit în int e riorul m e u. Ca o tornadă. a m vrut m a i m ult . Aduc e . Ac e a st a . Pe . N u a m știut niciodată că plăcerea poa t e simți așa. N u e de m ira re că sora m e a e ra pregătită pe nt ru c e va . Ac e st luc ru a fost e nt uzia sm a nt . Ra fina t . I nt ox ic a nt . M â inile lor e ra u pe st e m ine . Gura lui Rive r de pe ceafă îm i t re m ura t rupul. M â inile lui m i-a u c ut re ie ra t spa t e le și fundul m -a u făcut să mă sim t vie și senzuală. M -a m simțit râ vnit or, la c om , a vâ nd ne voie de m a i multă a t inge re și buze le lor pe st e t ot . Fie c a re sărut se simțea c a lovit ura unui c hibrit , dâ nd viață fiecărei c e lule din m ine . U n t re m ur m -a legănat c â nd doi bărbați m -a u a t ins. M -a sărutat. M -a c onsum a t . Și Byron. Sfint e dra c u'. N u e x ist a nic io șansă să-i uit vreodată num e le a c um . Privire a lui a înt â lnit -o pe a m e a . Alba st ru. Ca un c e r înt une c a t . O sc lipire de pose sie – posibil ne bunie obsesivă – i se a prinse privire a . Și Doa m ne ajută-mă, m i-a plăcut. Z gom ot ul profund și a spru a bătut înt re pic ioa re le m e le , ia r oc hii m i s-a u înc his pe jumătate c â nd st râ nsoa re a lui Byron a supra m e a s-a st râ ns. Ac e st bărbat c re a dependență. Și-a lipit pa rt e a din față de a m e a , toți mușchi t a ri și forță. M i-a u a rs sâ nii sub căldura t rupului lui. Sfa rc urile m i s-a u int a rit . Sc â nt e i s-a u a prins sub pie le a m e a , sfâ râ ind de la hipe rst im ula re a a doi bărbați. I nim a lui Byron m i-a bătut c u put e re în pie pt – în rit m pe rfe c t c u a l m e u – și inim a m e a proastă a găsit-o a t â t de romantică. Buze le m e le le -a u căutat pe a le lui, dorind gust ul lui. T â nje a m m â inile lui pe st e m ine . Pe fie c a re c e nt im e t ru a l pie lii m e le . Era m râ vnit or pe nt ru t ot și oric e m i-a r fi da t . A rupt sărutul. „T ot c e vre i”, a spus Byron, voc e a lui făcându-mi sâ nge le m a i fie rbint e . — Oric e vre i, murmură Rive r. Am â ndoi s-a u apăsat m a i t a re îm pot riva m e a – unul în spa t e le m e u, unul în fața m e a – înghesuindu-mă. Adre na lina m i-a pom pa t prin ve ne . Mă îmbătam din a c e st se nt im e nt . Roc hia m e a s-a ridic a t în jurul t a lie i, m â inile lui Rive r e ra u pe fundul m e u gol, st râ ngâ nd și st râ ngâ nd. De ge t e le lui Byron a u luc ra t în m ine , pereții m e i st râ ngâ ndu-se în jurul lor. Am fost a proa pe . Luni fără se x în sfârșit a jung din urmă. Pe nisul t a re a l lui Byron s-a lovit de m ine și, după senzația lui, e ra uriaș. Cu H m a re . M i-a m ist uit gura , flămând și pretențios. Pose siv. Oriunde m -a a t ins m -a făcut să a rd. Î n t im p c e Byron îm i susținea buze le , zdrobindu-și gura de a m e a , Rive r și-a t re c ut buze le de -a lungul gâ t ului m e u, sărutându-mă se nzua l și alunecându-și na sul de -a lungul pie lii m e le , inspirâ nd profund. Byron m i-a m â ngâ ia t c lit orisul din c e în c e m a i re pe de și m a i t a re . De ge t e le lui s-a u c ufunda t m a i a dâ nc în păsărica m e a . M i-a u t re m ura t ge nunc hii. T re m ura m , singurul luc ru c a re mă ținea în pic ioa re e ra sprijinul din m â inile lui Rive r. Se x ul m e u m a dure a m a i m ult . M a i m ult de spre Byron. M a i m ult din această senzație. M a i m ult din această plăcere. Dorința m e a a a rs m a i t a re . Plăcerea încolăcită m a i st râ ns. Byron m -a t ra s c u de ge t e le , necruțător în t im p c e îm i de vora gura . Apoi și-a st râ m b de ge t e le , lovind a c e l loc din int e riorul m e u. Ex t a zul s-a izbit de m ine , spălându-mi m int e a de oric e m ot iv sa u gâ nd. Plăcerea înfierbântată a t re c ut prin m ine . Gura lui Rive r nu s-a oprit să tragă sărutări, c iugulind și lingându-mă, pe st e ceafă și pe spa t e le m e u gol, în t im p c e Byron îm i înghit e a ge m e t e le , stăpânindu-le c u lăcomie. Era m doa r e u și c e i doi bărbați, singuri pe lum e . A fost c e l m a i bun orga sm din viața m e a . Apoi m -a m legănat de m â na lui Byron, dornic de încă o rundă. „N u a t â t de re pe de ”, a mormăit e l, scoțându-și de ge t e le și duc â ndu-le la buze , sorbindu-le . I isus H rist os. Dure re a dint re pic ioa re m i-a re ve nit c u put e re . T re pida nt . M a m simțit gol. Ave a m ne voie de e l. Poa t e a m â ndoi, împreună. „Miroși a m e re ”, m i-a șoptit Rive r în spa t e le m e u. M -a m uit a t la e l pe st e umăr, înt â lnindu-i oc hii poft ic iosi pe nt ru prim a dată de c â nd a m int ra t în lift . La na iba , e ra fie rbint e . Byron făcea se x pe pic ioa re , da r t ipul ăsta t e put e a fa c e să t e topești. „Pa rie z că și păsărica t a a re gust de m e re .” El zâ m bi răutăcios. Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre Byron pe nt ru a bia o secundă, îna int e c a o e x pre sie înmulțumită să-i treacă pe față. „V re a u să lins fie c a re c e nt im e t ru din t ine , să t e sărut, să t e mănânc.” m â râ i Byron. El a m â râ it de fa pt , ia r oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre e l. Din spa t e le m e u se a uzi un c hic ot ușor, da r m i-a m păstrat atenția a supra lui Byron. A fost e lN u, nu se put e a . N ic i măcar nu ne cunoșteam. M i-a m ridic a t sprâ nc e ne le c â nd gura lui Byron s-a izbit de a mea înt r-un sărut învinețit, consumându-mă put e rnic . „N im e ni nu-ți ia păsărică în afară de m ine ”, a mormăit e l pe buze le m e le . M â na lui și-a găsit drum ul îna poi sub roc hia m e a , băgându-și de ge t e le în păsărica m e a udă. "A m e a ." Oh. Ale m e le . Dum ne ze u. Byron e ra ge los! Și dacă c hic ot ul lui Rive r e ra vre un indic iu, e l știa a st a . N um a i că m i-a c a m plăcut. Ge lozia lui. Pose sivit a t e a lui. De ge t e le lui Byron încă în m ine , îm pingâ nd înăuntru și afară, m -a m legănat de e l în t im p c e îl prive a m sub ge ne le m e le . „Cre de a m că a i m a i făcut a st a ”, a m re spira t , c u inim a bătută de c oa st e . Am put ut simți un a lt orga sm st re c urâ ndu-m i c oloa na vertebrală. "Eu a m ." Am ridic a t sprâ nc e a na . „Doa r că nu vre a u să t e împărtășesc .” Recunoașterea lui a t ra nsm is o bobină de satisfacție prin m ine . Fie rbint e și gre a . „Ce va fa c e Rive r în t im p c e îm i mănânci păsărica?” N u c re de a m că o a m în m ine . Cuvint e m urda re . Fa pt e c hia r m a i m urda re , păcătoase. Și m i-a plăcut la na iba . Bănuiam că a re t ot ul de -a fa c e c u a c e st bărbat din fața m e a . Byron Ashford a r put e a livra . Și fără nic io îndoială, știam că va ofe ri plăcerea supremă. M -a învâ rt it , de pa rt e de Rive r și m -a îm pins c u spa t e le de pe re t e . Apoi, a căzut în ge nunc hi. „El poa t e să privească.” V oc e a lui Byron e ra întunecată. Pose siv. At â t de amenințător, înc â t mă t e m e a m că dacă Rive r a r înc e rc a să mă sărute a c um , nu va fi un ia d de plătit. Ac e st m é na ge à t rois a bia înc e puse și, oric â t de dist ra c t iv a fost – c â t a dura t – a m a nt ic ipa t pe de plin că o noa pt e c u Byron va înloc ui c e le m a i sălbatice fa nt e zii a le m e le , fără un a lt bărbat în im a gine . Asa de . La na iba . De lic ios. Și pa lpit a nt . Oric â t de c a pt iva nt a fost să a i doi bărbați, aș pre fe ra doa r Byron. N u a m put ut să pre c ize z de c e . Am simțit această legătură nespusă cu e l. Poa t e că e ra un indic iu de singurătate pe c a re îl de t e c t a se m în oc hii lui. Sa u poa t e că a c e a privire posesivă din privire a lui albastră electrică m -a int riga t . Din a num it e m ot ive , a m vrut să-l e x plore z și să văd unde ne -a dus. Doa r noi doi. Deși, a u funcționat bine sinc roniza t și plăcerea a t â t din gură, c â t și din m â ini a fost m a i fie rbint e de c â t știam e u c u c e să fa c . Byron a fost m a i m ult de c â t sufic ie nt pe nt ru m ine și îm i dore a m toată atenția a supra lui. Totuși, nu i-aș fi spus niciodată lui Byron că îl pre fe r doa r pe e l. Era de ja de st ul de îngâ m fa t . Așa că m -a m uit a t la Rive r. Poa t e a r fi m a i bine c a e l să privească. M -a lovit în grabă. I de e a m -a înc â nt a t , făcându-mă fie rbint e și de ra nja t . S-a r părea că e ra m int e re sa t de m a i m ult de c â t de se x ul va nilie . „V re i…” V oc e a m e a e ra fără sufla re , ide e a de a -l înt re ba m i-a dubla t rit m ul inim ii, făcându-mă să mă sim t fie rbint e și ne rvos. N u a m a puc a t să-mi t e rm in înt re ba re a pe nt ru că Byron m i-a sm uls chiloții, sune t ul mărunțirii m a t e ria le lor um plâ nd spațiul. De ge t e le lui put e rnic e s-a u înfășurat în jurul gle zne i m e le , prinzâ ndu-m i c oa psa pe st e umărul lui până c â nd c a pul lui a fost înt re pic ioa re le m e le . A m â râ it îm pot riva fa ldurilor m e le , de parcă și-ar fi găsit ra iul pe rsona l. Ca pul m i-a căzut pe spa t e de pe re t e și oc hii m i sa u înc his, Rive r a fost uit a t . Lim ba lui s-a lovit de c e nt rul m e u um e d. M i-a m â nc a t păsărică c u a ba ndon, șoldurile m e le zdrobindu-se de c a pul lui. Era necruțător. Lingându-mă. Devorându-mă. Mă consumă. Ple oa pe le m i s-a u de sc his și îl găsesc pe Rive r privind — sprijinindu-se de ușa lift ului c u brațele încrucișate în m od obișnuit — în t im p c e privire a lui inflamată c ut re ie ra c orpul m e u. Pe nt ru o fracțiune de secundă, privirile noa st re s-a u c one c t a t , c e va în oc hii lui îm i spune a că sunt de ja a prie t e nului lui. Da , Rive r mă dore a , da r nu e ra aceeași ne bunie obsesivă în privire a lui Rive r c a și în c e a a lui Byron. Oc hii m e i s-a u c oborâ t spre bărbatul m a gnific în ge nunc hi. Ac e a st a va rămâne veșnic înrădăcinată în m e m oria m e a c a fiind c e a m a i fie rbint e noa pt e din viața m e a . Cu Byron Ashford — om ul c a re e ra m a i fie rbint e de c â t Sa t a na însuși. Fe lul în c a re știa de ja să-mi facă c orpul să se de zle ge . M i-a c iupit c lit orisul și m i-a m dus m â inile la c a pul lui, c u de ge t e le înc urc a t e prin părul lui. M -a m ținut de părul lui în t im p c e ia m t ra s fa t a , ge m â nd și gâ fâ ind. „Byron”, a m țipat. „O-oh...” L-a m îm pins pe c a p, a vâ nd ne voie de puțin spațiu. Pa sa ric a m e a a fost pre a se nsibila de la ult im ul orga sm . A fost pre a m ult . I nsufic ie nt . A re fuza t oric e spațiu înt re noi. A spălat și a lins, necruțător și dornic . At â t de nerăbdător. Șoldurile m e le s-a u lovit de gura lui. Plăcerea încolăcită. S-a răsucit c a c e a m a i rafinată a gonie , până c â nd un va l s-a izbit în m ine . Byron și-a băgat lim ba în int ra re a m e a , de ge t ul m a re fre c â ndu-m i c lit orisul în t im p c e plăcerea înfierbântată a spira la t în m ine . Știind că Rive r stătea, prive a , a sporit t ot ul. I nim a m i-a bătut în ure c hi, bătând a t â t de t a re înc â t nu a m put ut să-mi t ra g respirația. Privire a gre a a lui Rive r îm i m â ngâ ia pie le a , da r toată atenția m e a s-a c onc e nt ra t a supra bărbatului în ge nunc hi. Plăcerea a copleșit fie c a re fibră a c orpului m e u, strălucind prin ve ne . A inunda t fie c a re celulă. M i-a da t fiori. — Ar fi t re buit să știu că a i un gust pe rfe c t , murmură Byron și inim a m i s-a încălzit. M â inile lui s-a u a propia t de fundul m e u, m â ngâ indu-l și a puc â nd o mână. U n fior m i-a urc a t pe c oloa na vertebrală, ga t a pe nt ru oric e a lt c e va m i-a r plăcea. Î nt re gul m e u c orp e ra a t â t de a c orda t c u e l, înc â t îi simțeam privire a a supra m e a . M i-a m de sc his ple oa pe le , privindu-l prin ple oa pe gre le . Arăta c a un re ge c hia r în ge nunc hi. „Bănuiesc că a m pie rdut ”, a m m urm ura t , zâ m bind înc e t . Câ nd m i-a a runc a t o privire întrebătoare, a m adăugat: „Am țipat m a i înt â i num e le tău”. Se ridică în pic ioa re . N u m i-a scăpat c um m i-a bloc a t privire a păsăricii și pic ioa re lor de la prie t e nul său. I isuse , s-a simțit e goist să fi a vut a t â t de multă plăcere în t im p c e t ot c e put e a fa c e Rive r e ra să privească, deși după înfățișare, nu-l de ra nja . I -a m înt â lnit din nou oc hii c â nd m i-a zâ m bit dia vole sc . — Am ple c a t de a ic i, spuse e l, apăsând but onul c a re făcea din nou lift ul să se miște. Ding. „N oa pt e , iubiți.” Și c a o fantomă, Rive r a dispărut. Proba bil c u un c a z gra v de bile a lba st re . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 8 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e W Abia a m reușit să iasă din lift c â nd m â inile lui Byron m i-a u c uprins fundul și gura lui a lua t -o pe a m e a . Pic ioa re le m e le s-a u înfășurat în jurul t a lie i lui îna int e să ne lovească pe a m â ndoi de pe re t e . Gura lui m i-a de va st a t gâ t ul c u foa m e , a proa pe de parcă a r fi vrut să șteargă t oa t e urm e le lui Rive r. T oc m a i a m a vut orga sm ul – de două ori – și fe lul în c a re m -a a t ins, m -a sărutat, m -a făcut să t re m ur pe nt ru încă una . Această c him ie a fost uluit oa re . N e c re zut . Totuși, a c olo e ra . Î nvâ rt indu-se înt re noi. Consum â ndu-ne . Dacă c ine va m i-a r fi spus m a i de vre m e a zi că așa va m e rge noa pt e a m e a , nu i-aș fi c re zut . Se simțea a t â t de bine . At â t de fire sc . Î n opinia m e a – c a re , în adevăr, a r put e a fi t ot a l denaturată din c a uza abstinenței m e le pre lungit e – e l a m e rit a t fie c a re păcat. Fie c a re plăcere întunecată. Știam că nu voi m a i a ve a niciodată oc a zia să fiu c u un bărbat c a e l. I m e dia t după vacanța de primăvară, m-aș înt oa rc e la St a nford. Fa c ult a t e a de medicină a fost intensă. Am vrut să de vin c hirurg, a poi să fa c câțiva a ni c u ON U în Afric a . Ac e st e obie c t ive e ra u la fe l de re a le pe nt ru m ine c a și propriul m e u num e , da r pe nt ru m om e nt nu e x ist a nim ic în afară de a c e st om . M i-a c iupit c la vic ula , sugâ nd c a rne a sensibilă unde m i-a u înt â lnit gâ t ul și umărul. „Ușă”, a m gâ fâ it , înc linâ nd c a pul înt r-o pa rt e . Gura lui a supra m e a e ra ra iul. M â inile lui se simțeau și m a i bine . Byron sc oa se o c he ie de unde va și o t re c u pe st e fob. N e -a m îm pie dic a t în cameră, ia r e l m -a a runc a t pe pa t , c u o privire întunecată, posesivă, c a re m i-a a c ope rit c orpul. Încă purt a m roc hia m e a , da r put e a m la fe l de bine să fi fost goală. N e -a m uit a t unul la celălalt, a m â ndoi gâ fâ ind, în t im p c e a e rul dint re noi t rosne a c u a t â t a e le c t ric it a t e înc â t mă t e m e a m de o e x plozie . "A a ve a ne dum e riri?" Am sopt it . Și-a ridic a t sprâ nc e ne le , pie pt ul ridic â ndu-se și c oborâ nd sinc roniza t c u a l m e u. „La na iba nu.” Și-a t ra s cămașa pe st e um e ri și m i-a tăiat respirația. Ex a c t așa c um a făcut c â nd și-a sc os cămașa în sa la de e x a m e n. Ave a un pie pt a t â t de supe rb – la t , m usc ulos – c u pie le măslinie. Și a bdom e ne le ăia. M i-a m t ra s oc hii pe st e un fir de păr c a re i-a ieșit din buric și a dispărut în blugi. M i-a făcut păsărică să țipe după e l. At â t de dure ros de ne voie . M i-a m lins buze le , oc hii m e i l-a u înm uia t . — Ai de gâ nd să-ți da i jos blugii? Părul lui înt une c a t îi făcea oc hii să pară de un a lba st ru strălucitor – put e re a din spa t e le lor îm i porunc e a . Ce va de spre a c e st om a sc os în evidență o latură a m e a de spre c a re nu știam că există. Sa u poa t e că l-a m așteptat t ot t im pul. Î nt r-o mișcare rapidă – oc hii lui s-a u fix a t pe a i m e i – și-a de sc his fe rm oa rul pa nt a lonilor, a runc â nd blugii. Bineînțeles că a m e rs în c om a ndo. Cocoșul i s-a e libe ra t . Gre u. N e t e d. Și a t â t de m a re înc â t m i-a făcut oc hii m a ri și păsărica m i-a pulsa t . Această c him ie dint re noi a fost crudă și c onsum a t oa re . N u s-a înșelat c ine e ra șeful a ic i. El e ra t ot m a sc ulin și dominație pură. Pose siv și pe ric ulos. M i-a m pe rm is. De fa pt , a ve a m ne voie . Î nc e pu să se m â ngâ ie , înc e t , c u privire a neclintită. M i-a rămas gura căscată. I nim a m i-a năvălit în pie pt , bătând în e x c e s. Oh. Ale m e le . Dum ne ze u. Să-l văd a t ingâ ndu-se e ra a t â t de fie rbint e . Plăcerea m i-a ondula t pe c oloa na vertebrală. Excitația m i s-a pre lingut print re c oa pse și, fără rușine, m i-a m lăsat pic ioa re le să se deschidă, lăsându-l să vadă c e m i-a făcut. Oc hii lui albaștri s-a u înt une c a t până la bălți a proa pe ne gre . Mușchii din um e rii și brațele lui s-a u îndoit în t im p c e se sm uc i – t a re și re pe de . Pie pt ul m e u se ridic a și c obora , bâ zâ it ul din ure c hi c re sc â nd. La na iba , l-a m vrut în m ine . Om ul a c e st a e ra din c e fa nt e ziile e ra u făcute. Pornogra fia nu a ve a nim ic în viziune a a c e st ui bărbat c a re se ridică. Era fie rbint e ... e rot ic . Oc hii i s-a u fix a t pe a i m e i, ia r m a x ila rul i s-a încleștat. — Pie rde roc hia , murmură e l înt une c a t . „Am ne voie de t ine gol.” Se x ul m e u s-a st râ ns. Sâ nge le m e u freamăta de poftă. N u t re buia să înt re be de două ori. Dâ ndu-m i sa nda le le , a m înt ins m â na la t ivul roc hie i și m i-a m t ra s-o pe st e c a p. Ave a un sut ie n înc orpora t și, din m om e nt c e îm i sm ulse se chiloții m a i de vre m e , e ra m c om ple t goală în c â t e va se c unde . Gol și înge nunc he a t pe pa t ul m a re , a m așteptat următoarea lui comandă. Ac e st a e ra t e rit oriul lui și e ra m dispe ra t să-i fa c pe pla c . „V ino a ic i și suge -m i pe nisul, M a de line .” V oc e a lui e ra păcat c ura t . Î nt une ric . Ra spy. Solic it a nt . M -a m grăbit de pe pa t și a m c oborâ t în ge nunc hi, disperată să-l gust . L-a m lua t în gură, m â na c u pum nii în sus și în jos. Ave a un gust a l na ibii de bun. Sărat. De m osc . „Uită-te la m ine c â nd îți t ra g gura ”, m â râ i e l. Ridic â ndu-m i ușor bărbia, l-a m put ut ve de a privindu-mă prin oc hi c u glugă. Simțeam căldura pe fie c a re c e nt im e t ru a l pie lii m e le . M i-a int ra t și a int ra t din gură, lovind-o pe ceafă. „La na iba ... gura t a e st e ra iul”, a mormăit e l. Orga sm ul m e u s-a a propia t din c e în c e m a i m ult , gust â nd pre c um și. Și-a înc lina t c a pul pe spa t e spre t a va n și a înc his oc hii pe nt ru o clipă, îna int e de a -m i sm ulge din gura c u un poc ne t m oa le . M i-a m șters gura c u dosul m â inii. "Ce s-a înt â m pla t ?" a m înt re ba t înc runt a t . Poa t e că îm i lipse a u abilitățile de a m ui. Conștiința de sine familiară a re ve nit , t â râ ndu-m i pe c oloa na vertebrală. „Prim a dată c â nd vin, va fi în păsărica t a ”, m â râ i e l urge nt . „Urcă-te în pa t .” Oh. N u a așteptat răspunsul m e u. Î n sc him b, m -a t ra s de pe pode a , lăsându-mă goală în fața lui. Oc hii lui a u c oborâ t pe c orpul m e u – înc e t și leneș – băundu-mă în t im p c e îm i t re c e a pe st e pie le . „Ești a t â t de frumoasă.” Oc hii lui i-a u înt â lnit din nou pe a i m e i, sc lipind de dorință. U n c ure nt subt e ra n de înt une ric și pa siune s-a sc urs înt re noi, ia r grijile m e le a nt e rioa re de a fi sufic ie nt a u zbura t pe fereastră. Gura lui a lua t -o pe a m e a , lim ba lui a lune c â nd print re buze le m e le de sc hise , sugâ ndu-m i lim ba . Ge nunc hii m i s-a u c urba t și m â inile lui a u a juns la t a lie m e a , ținându-mă în sus. "Ți-e frică?" Am clătinat din c a p. Era m a t â t de e x c it a t , înc â t mă t e m e a m că un a lt orga sm se va lovi în m ine îna int e c a e l să fie c hia r în m ine . — At unc i c e e st e , Ode t t e ? Ex pre sia feței lui m i-a spus că e ra obișnuit să obțină c e e a c e își dore a . Fie că a c e st e a sunt răspunsuri. Sa u ofe rt e de a fa c e ri. Sa u e u. — Am c re zut că o să-mi spui M a de line , a m re m a rc a t e u sm e rit . „Câ nd ești o fată re a , o să-ți spun Ode t t e .” Am clătinat din c a p, da r buze le m i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . „Ac um spune m i c e se întâmplă.” Obra jii m i s-a u înc ins și m -a m zvâ rc olit , înfășurându-mi brațele în jurul c orpului lui și îngropâ ndu-m i fața în pie pt ul lui dur. „A t re c ut c e va vre m e de c â nd nu a m făcut se x și a m fost doa r c u un bărbat. Proba bil a i a vut m ult e fe m e i. S-a r put e a să mă fa c de rușine.” M i-a lua t obra zul și m -a făcut să mă uit la e l. „T e voi fa c e să t e simți bine . Ast a e t ot c e vre a u. Fără jenă. Fa ra rusine . Înțeles?” U n râ s sufoc a t m i-a scăpat. „De pa rt e de un m é na ge à t rois, nu?” M -a lua t și m -a înt ins pe pa t . „La na iba c u m é na ge à t rois. Est i a l m e u. Înțeles?” „Da ”, a m re spira t . M i-a desfășurat pic ioa re le și m i-a zâ m bit înt une c a t în t im p c e îm i săruta gle zna , a poi și-a urc a t pe int e riorul c oa pse lor m e le . M i-a u căzut ge nunc hii deschiși, lărgindu-mă, lăsândumă c om ple t de sc his pe nt ru e l. Fața lui a zăbovit pe st e păsărica mea, inspirâ nd a dâ nc . be a t it udine a t ra ve rsâ ndu-i c hipul. Oc hii i s-a u înc his, — Gust i e x a c t așa c um miroși, murmură e l înt une c a t . „Ca m e re le . T oa t e a le m e le ." Ae rul t rosne a înt re noi. Respirația m e a neregulată a um plut spațiul și t rupul m i-a t re m ura t de sune t ul voc ii lui și de privire a din oc hii lui. Om ul a c e st a e ra un ze u, da r c u fe lul în c a re mă prive a , a i c re de că sunt o zeiță. S-a a ple c a t și m -a sărutat, lim ba lui m â ngâ indu-m i fie c a re colț a l gurii. Pic ioa re le m i s-a u despărțit m a i la rg și i-a m simțit pe nisul t a re apăsând pe int ra re a m e a fie rbint e . Ca pul pe nisului lui s-a c ufunda t în m ine , a bia vâ rful. Șoldurile m i sa u a rc uit , păsărica m i s-a st râ ns pe nt ru a -l simți în m ine . Ca pul m i-a căzut pe pe rne și oc hii m i s-a u da t pe st e c a p. „Doa m ne , mă sim t a t â t de bine ”, a m răpit, de sc hizâ nd oc hii pe nt ru a -i găsi privire a fixată în loc ul în c a re t rupurile noa st re a proa pe s-a u unit . Foc ul din privire a lui a fost sufic ie nt pe nt ru a ne t ra nsform a pe a m â ndoi în sc rum . S-a a lune c a t din c e în c e m a i a dâ nc , ia r a m â ndoi a m ge m ut la senzație. "Est i foa rt e inc orda t ." „Ești a t â t de m a re ”, a m sc â nc it . Și-a dus m â na la sâ nul m e u și m i-a lua t -o în cupă îna int e de a se t ra ge a proa pe c om ple t afară, doa r c a să împingă îna poi înăuntru. De da t a a c e a st a , a plonja t m a i a dâ nc și m a i t a re , umplându-mă. N i s-a u căscat amândouă gurile . Î i simțeam a x ul pa lpit a nt a t â t de a dâ nc în m ine , făcându-mi să t re m ure int e riorul. „At â t de bine ”, a spus e l, îm pingâ nd din nou. Î n și în a fa ra . Î n și în a fa ra . Oc hii m i s-a u da t îna poi în c a p, c oloa na vertebrală a rc uindu-se de pe pa t . Am înghețat. „Byron”, a m spus, pa nic a m i-a înt ins voc e a . S-a liniștit, oc hii lui găsindu-i pe a i m e i, îngrijora re a în privire a lui albastră. "Pre ze rva t iv." Clipi, a poi c lipi din nou. "La dra c u." A clătinat din c a p de parcă a r fi vrut să curețe ceața din c re ie r. Același c a re a um plut fie c a re pa rt e din m ine . „N u uit niciodată”, mormăi e l, a proa pe de parcă a r fi vorbit singur. Apoi privire a lui a găsito pe a m e a – plină c u c e va m oa le și înt une c a t – urmată de buze le lui. Sărutul a fost blâ nd, fără re ze rve . Leneș și dulc e . De parcă e ra m de ja a lui. Se îndepărtă, la doa r un c e nt im e t ru, c u o lingă lungă și adâncă. "I m i pa re ra u, dra ga . Sunt c ura t ." Am înghițit în se c , inim a m i se încălzește înt r-un m od neobișnuit pe nt ru un bărbat pe c a re t oc m a i îl c unosc use m . Totuși, s-a simțit c ore c t . De parcă e l a r fi fost a c e la . Se simțea e x a c t așa c um t a t a și-a de sc ris dra gost e a pe nt ru mama. „Și e u m -a m uit a t ”, a m m urm ura t . N u a re se ns să ne ba t e m pe noi înșine. N u t e rm ina se în m ine . „Și e u sunt c ura t . Am fost ve rific a t după... M -a tăiat c u un sărut. "Am înc re de re în t ine ." Luc rul a m uza nt a fost ... și e u a m a vut înc re de re în e l. „T e rog spune -m i că a i un pre ze rva t iv”, m -a m sufoc a t , c u voc e a un sc â nc e t ne voit . A a lune c a t din m ine , c um -sa u poa t e c u suc urile m e le - i-a m â njit pe nisul. Mă dore a să fie de ja în m ine . S-a ridic a t și șia lua t port ofe lul, a sc os un pre ze rva t iv, a poi l-a a runc a t îna poi pe noptieră. M i-a da t -o. "Pune -o pe m ine ." M i-a m lins buze le , inim a ba t â ndu-m i a t â t de t a re înc â t m i-a fost teamă că nu-m i va crăpa c oa st e le . T rosne t ul folie i a um plut c a m e ra c â nd a m de sc his pa c he t ul. M -a m ridic a t , a ple c â ndu-l sărutându-l înc e t în t im p ce îm i pune a m pre ze rva t ivul. Apoi l-a m îm pins pe spa t e și l-a m călărât pe c orpul lui m a re . M -a t ra s m a i a proa pe , trăgându-mi fața la a lui. Blue s-ul lui m -a c a pt iva t , ispitindu-mă. Doa r o privire în oc hii lui și m-aș put e a pie rde pe nt ru t ot de a una . „V re i să mă t ra gi?” Gura lui s-a lovit de a m e a . — H a ba r n-a i c â t de m ult , a m re pe t a t , c uvint e le lui a nt e rioa re răsunând în jurul nost ru. „At unc i dă-mă dra c u”. El a zâ m bit , ofe rindu-m i un zâ m be t le nt și se x y. „O să t e t ra g c â nd t e ve i încălzi.” Am zâ m bit lângă gura lui. "Prom isiune ?" „Pe onoa re a m e a .” M -a ple snit ușor în fund. — Ac um călărește-mă pe pe nis, M a de line . S-a r părea că a m re ve nit la o fată bună de c â nd m i-a spus M a de line . M i-a lua t gura înt r-un sărut dispe ra t . M â inile lui m a ri m -a u prins de șolduri și i-a m simțit pe nisul la int ra re a m e a . M -a călăuzit în jos, pe nisul lui gros umplându-mă, a poi, fără a ve rt ism e nt , m -a t râ nt it t ot re st ul drum ului. „Ohhhh.” Oc hii m i s-a u da t îna poi în c a p, pulsul m i-a pulsa t . Oc hii ni s-a u bloc a t în t im p c e mă mișca în sus și în jos și a m put ut simți fie c a re c e nt im e t ru din e l. Ax ul lui gros se umflă în m ine . Oc hii i s-a u a c ope rit c u glugă c â nd s-a uit a t la m ine c a și c um aș fi c e a m a i frumoasă fe m e ie pe c a re a văzut-o vreodată. „T e simți a t â t de bine în m ine ”, a m șoptit, aplecându-mă îna int e să-l sărut. Să-l sărut a fost sufic ie nt pe nt ru a mă sc oa t e . M a i bine de c â t se x ul pe c a re l-a m e x pe rim e nt a t c u fost ul m e u. Mi s-a u rost ogolit șoldurile. Lim bile noa st re da nsa u, învâ rt indu-se una îm pot riva c e le ila lt e . U n geamăt ușor m i-a călătorit pe gâ t . Dispe ra re a m -a măcinat, a rzâ nd și zgâ rindum i int e riorul. Ave a m ne voie de t ot e l. Respirația m i s-a zdrențuit, sâ nii m i-a u sărit c â nd e l m -a lua t de oa se le șoldului și m -a t râ nt it îna poi pe pe nis. Plăcerea fie rbint e s-a c onst ruit în m ine în t im p c e pe lvisul lui s-a îm pins de c a rne a m e a sensibilă. Mișcările m e le de ve ne a u m a i fre ne t ic e c u fie c a re lovitură. L-a m călărit gre u. Şuieră, c u oc hii aţintiţi spre loc ul unde e ra m conectaţi. Cu respirații gre le , a m â ndoi l-a m privit c um mă dra c ului. Ce va de spre a -i ve de a pe nisul a lune c â nd în și afară din m ine a făcut plăcerea m e a să se răsucească din c e în c e m a i st râ ns, copleșindu-mi simțurile. De ge t e le lui put e rnic e m i-a u înfipt în șolduri, ridicându-mă de pe e l și a poi trântindu-mă îna poi pe pe nisul lui gros și lung. M -a t ra s profund și t a re , ia r e u l-a m t ra s la fe l de t a re în sc him b. N u e ra m sigur unde se termină și a m înc e put . M â na lui a a juns la gâ t ul m e u, trăgându-mă în jos să-mi ia u gura pe nt ru un sărut m ist uit or. Sâ nii m e i s-a u fre c a t de pie pt ul lui dur. Pe st e t ot unde t rupurile noa st re se a t inge a u, fre c a re a sfâ râ ia . M i-a a rs pie le a . „M a i gre u”, a m ge m ut . „La na iba , îm i t re buie m a i gre u.” St râ nsoa re a i s-a st râ ns în t im p c e a pom pa t în m ine înt r-un rit m de pist on. Poa t e că e ra m în vâ rf, da r e l deținea t ot c ont rolul. „V ino după m ine , iubit o.” Orga sm ul m -a lovit put e rnic , st e le căzătoare în spa t e le oc hilor m e i și furâ ndu-m i respirația din plămâni. U nghiile m i s-a u înfipt în bicepșii lui și l-a m mușcat a c olo unde umărul îi înt â lni gâ t ul. M -a m c onvulsia t în jurul t ije i lui groa se , int e riorul m e u st râ ngâ ndu-se în jurul lui de parcă a r fi fost c ola c ul m e u de sa lva re . I -a m simțit pe nisul sm uc ind c â nd ve ne a c u un zgom ot a spru. Am gâ fâ it în t im p c e ne agățam unul de celălalt, c orpul m e u de a supra lui, păsat de sudoa re , în t im p c e inim ile noa st re năvăleau sălbatic în t a nde m . „La dra c u,” a m re spira t , m int e a m e a zguduită. N e -a m înt ins a c olo, c u respirațiile gre le în liniștea bruscă c a re a urm a t . Doa m ne , c e făcusem? Era m sora bună — c e a de înc re de re . Ceața alimentată de poftă s-a curățat înc e t , ia r re a lit a t e a m ia c uprins gâ ndurile . Am a vut un m om e nt obra znic în lift c u doi bărbați și a poi a m făcut se x c u un străin c om ple t – m inuna t , da r totuși – străin. Da r a fost o experiență uim it oa re , de c urling de ge t e le . A fost totuși greșit? "Est i in re gula ?" Mușchii lui Byron a u de ve nit rigizi. „T e -a m rănit?” Am clătinat din c a p. "N u N u. Eu doa r... M i-a m îngropa t fața în gâ t ul lui. „Ar put e a fi puțin je na t .” „N u a i de c e să fii je na t ”, a mormăit e l. „Ai fost —ești— perfecți.” Chia r și c u m ine de a supra lui, e l deținea t ot c ont rolul. M i-a plăcut a st a , m a i m ult de c â t dispus să-i da u c ont rolul pe nt ru plăcerea m e a . Căldura a a prins inst a nt a ne u în c orpul m e u, înflorind jos în st om a c ul m e u la c orpul lui dur și sc ulpt a t m ulâ ndu-se pe c e l m oa le . A ra dia t căldură din fie c a re c e nt im e t ru a l c orpului său și c om e nt a riul lui a t re c ut în prim -pla nul minții m e le . Aleargă m a i fie rbint e de c â t în m od norm a l. Apoi m i-a m a m int it . Spa t e le lui . „Ți-e bine spa t e le ?” a m înt re ba t , îngrijora t și ga t a să mă îndepărtez, c a să nu se fre c e de cearșaf. N e -a răsturnat a st fe l înc â t să fim unul lângă a lt ul, unul față în față. „Spa t e le m e u și pula m e a nu a u fost niciodată m a i bune ”, a spus e l de ga ja t , aruncându-și pre ze rva t ivul. M i-a scăpat un râ s sufoc a t și m -a m lăsat să mă re la x e z și să mă buc ur de m om e nt ul. I nspirâ nd a dâ nc , m -a m îm biba t în pa rfum ul m a sc ulin a l lui - c it ric e și le m n de sa nt a l. Î n sfârșit... în sfârșit a m înțeles e x pre sia la pe t it e m ort . M ic a m oa rt e . N u fuse se niciodată așa. N u. Pa na diseară. M i-a m îm pins o șuviță de păr în spa t e le ure c hii, simțindu-mă conștientă. Tăcerea a fre dona t înt re noi și Byron s-a uit a t la m ine c u o int e nsit a t e c a re m i-a pătruns sub pie le . "Sunteţi frumoasă." Blândețea voc ii lui m -a surprins, da r m i-a plăcut. M i-a așezat pie le a c a o a die re caldă. Da r m i-a plăcut și m a i m ult m â inile lui să mă fre c e . I -a m înt â lnit oc hii c u ple oa pe le gre le pline de dorință. M â inile m e le s-a u sprijinit de pie pt ul lui, de ge t e le bătându-mi ușor de mușchii lui. „La fe l și t u”, a m m urm ura t . Gura i se tresări. „Î n comparație c u t ine , sunt un bătrân c u c ic a t ric i.” „Ei bine , bătrâne”, a m t a c hina t e u, c ut re c â ndu-m i m â inile pe pie pt ul lui și pe st e a bdom e nul lui sc ulpt a t . „Cu re spe c t , nu sunt de a c ord. Cre d că toți – inc lusiv c ic a t ric ile – sunteți perfecți și frumoși.” A c ont inua t să mă fre c e c u mișcări ușoare, respirația noastră re ve nind la norm a l. „Ac e st bătrân e st e ga t a să-ți a ra t e runda a doua . Cre zi că t e de sc urc i?” Deodată, Pie rre e ra o a m int ire îndepărtată. Cuvint e le lui c a re mă dim inua u, numindu-mă va nilie , nu m a i c ont a u pe nt ru că t oc m a i a m a vut c e a m a i exuberantă experiență c u a c e st bărbat. Și nu a m t e rm ina t . „H a i,” a m răpit, simțind o bule de emoție în m ine în t im p c e c oa pse le îm i pulsa u de a nt ic ipa re . „Om ul ăsta t e va ține t re a z toată noa pt e a ”, a răpit e l, c u gura t re pt a t pe st e pie le a m e a . „Pe nt ru că ești a m e a .” Și-a înde plinit prom isiune a . Da r a mințit. N u e ra m a lui și e l nu va fi niciodată a l m e u. Pe nt ru că, c â nd a ve nit dimineața, m -a m t re zit la o re a lit a t e re c e și la un se t de oc hi albaștri asortați. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 9 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU m -a m ridic a t brusc , a c ope rindu-m i c orpul gol c u c e a rc e a ful. U n bărbat c a re arăta c a o ve rsiune m a i ve c he a lui Byron stătea le je r pe sc a un, fum â nd un t ra buc la ... oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre c e a s... la ze c e dimineața. "Cine eşti t u?" Părul m i se bic iuia îna int e și îna poi în t im p c e îl căutam pe Byron. M -a m lupt a t c u ne voia de a a duc e c e a rc e a ful până la bărbie, ascunzându-mă. De c e a fost t ipul ăsta a ic i? Privire a lui m -a e va lua t de sus în jos. Am făcut la fe l. Cost um ul său gri din c inc i pie se s-a m ode la t pe rfe c t pe bărbat. U n a e r ne m ilos se învâ rt e în jurul lui, buza superioară curbată de de zgust . Împreună c u un na s pa t ria rha l și pomeți înalți, t ipul părea înt r-o formă bună. Și atrăgător, pe nt ru vâ rst a lui. Da r privire a din oc hii lui a fost c e a c a re m -a pus pe c a p. Părul lui nu conținea nic i măcar un fir de a rgint , da r e ra c la r că t re buia să aibă c e l puțin șaizeci de a ni. Era pe rfe c t st ila t , nu e ra o șuviță deplasată. — Din nou, c ine dra c u ești? a m şuierat. — Și c e cauți în c a m e ra m e a ? "Ast a e st e c a m e ra m e a ." T onul voc ii lui înfățișa c la r că nu m e rit a m o fărâmă din atenția lui. „Eu sunt se na t orul Ashford și t u ești în c a m e ra m e a .” Sprâ nc e ne le m i s-a u înc runt a t și a m clătinat din c a p. "N u, nu e st e ." Oc hii lui de c oba lt străluceau de irit a re . "Da , e st e . Uită-te la not a de pe noptieră și spune -m i c e sc rie num e le .” Anx ie t a t e a mă c uprinse . M -a m îndre pt a t , a vâ nd grijă să num i e x pun c orpul gol. O privire pe chitanță spune a Ashford . M i-a m îngust a t oc hii. „Ast a nu înseamnă nim ic . N um e le de fa m ilie a l lui Byron e st e și Ashford.” „Și c ine c re zi că îl finanțează?” a sc uipa t . Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Ast a nu a ve a se ns. N u e ra nic i un gra m de Byron c a re să țipe răsfățat. Aroga nt , da . Chia r și ne m ilos. Da r nu răsfățat. Se na t orul Ashford și-a dre s gla sul, îngustându-și privire a exigentă a supra m e a . Nemulțumirea lui a plut it prin a e r, pătrunzând în cameră. Apoi, fără a ve rt ism e nt , s-a ridic a t și e u m -a m înghețat îna poi, c u spa t e le lovind tăblia pa t ului de hot e l. Băgă m â na în buzuna re , sc oa se un t e a nc de ba nc not e și le aruncă pe pa t . „V oi plăti pe nt ru se rvic iile t a le , de oa re c e e st e e vide nt că fiul m e u nu a făcut-o.” Oh, nu a ... „N u sunt o curvă”, a m sc uipa t . „Cine na iba c re zi că ești?” Făcu t re i pași spre pa t și a e rul se mișcă. T e nsiune a e ra liniştită pe lim ba m e a . „Sunt se na t orul Ge orge Ashford, fetiță insolentă.” Pe t e roșii m i-a u t â râ t pe gâ t , obra jii îm i a rde a u fierbinți. „T e ve i îmbrăca și t e ve i pie rde . Î n c a zul în c a re c re ie rul tău micuț – c e dra c u’ – „a re ide i de spre a m e rge la presă. Dacă-i da i un m om e nt gre u c e lui m a re , îți voi zdrobi fa m ilia . Înțeles?” Poa t e că t ipul ăsta e ra droga t . Adică, toată lum e a știa că mulți dint re acești polit ic ie ni a m e ric a ni c onsum a u și a buza u de droguri. Și put e re . — S-a r put e a să fii se na t or îna poi în St a t e , a m re plic a t e u c u răceală, simțindu-mi furia c loc ot indu-m i a dâ nc în a dâ nc ul st om a c ului. „Da r t u nu ești nim e ni a ic i.” S-a uit a t la m ine , lipsit de oric e emoție. Î n afară de zâ m be t . Crud. V ic ios. știind. — T e așteptai să-și ceară în căsătorie? huh? m -a m înc runt a t . Ave a m douăzeci și doi de a ni. Căsătoria nu e ra c u gre u în m int e a mea. A fost o noa pt e – o noa pt e incredibilă, uim it oa re , a l na ibii de specială – și a m știut m a i bine de c â t să a m așteptări. Poa t e că ne -a m ve de a în următoarele zile , da r nu îm i lăsasem imaginația să meargă dinc olo de a st a . „Fiii m e i a u aspirații m a i m a ri de c â t să se c one c t e ze c u oa m e ni c a t ine . T ipul nost ru nu se amestecă c u a l tău.” N ic i o ide e c e înse m na a st a . Pie pt ul m i s-a a prins de furie . „Ce vre i să spui că „t ipul tău” nu se amestecă? N ic i măcar nu mă cunoști.” Nările i s-a u de sc his, supărarea lim pe de . "N u a i nim ic . Fără c one x iuni. Fa ra re a liza ri. Sunt e m K e nne dy ai t im pului nost ru.” I suse , c hia r a ve a o a t it udine pompoasă și o părere m ult pre a înaltă de spre sine . „Ascultă, nu-m i pasă de loc c e c re zi”, a m înt re rupt e u. „Eu și fiul tău sunt e m adulți și put e m fa c e t ot c e vre m .” Roșu și-a spălat t e nul în t im p c e privirile noa st re se a rde a u unul în celălalt. „Lasă-mă să fa c a st a sc urt și dulc e . Byron nu există pe nt ru t ine și nic i ba nii lui.” m -a m înc runt a t . Ba ni? Apoi s-a st a bilit . N e noroc it ul m -a c onside ra t căutător de a ur. „N u vre a u și nic i nu a m ne voie de ba nii lui.” M a x ila rul i s-a st râ ns. „Da r t u îl vre i.” Om ule , c e a fost c u t ipul ăsta. „Aș fi a l na ibii dacă t e la s săm i înc urc i... pla nurile ...” Am e zit a t . "Pla nuri?" Făcu un singur pa s și își dădu m â ne c ile . „Fa m ilia m e a nu e st e t re a ba t a . Chia r nu c re zi că ți-aș da muniție pe c a re să o folosești îm pot riva noastră.” Oc hii i s-a u îngust a t în fa nt e . „Ac um , fii o curvă bună și dă-mi un spe c t a c ol. Să-ți ve de m sâ nii și fundul.” Om ul ăsta a ieșit din minți. „Ieși na ibii afară sa u sun la poliție.” V oc e a m i-a t re m ura t ușor, da r i-a m ținut oc hii. „Încearcă să-mi ve zi fundul sa u sâ nii și va fi ult im ul luc ru pe c a re îl ve i ve de a , pe nt ru că-ți voi sm ulge oc hii.” El a c hic ot it , oc hii lui a lune c â ndu-se pe st e m ine . „Ești c u adevărat un m ic luc ru răutăcios. Pun pa riu că ești a lt c e va în pa t . T ot foc .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u îndre pt a t spre linia părului. "Scuzațimă?" — T e ve i sc uza înt r-un m inut , m â râ i e l. „Da r m a i înt â i, vom lămuri une le luc ruri.” U m e rii m i s-a u întărit și m -a m așezat dre pt . „T re buie să înveți niște m a nie re . N u a m nim ic să-ți spun și nu vre a u să a ud c e a i de spus. De c i, scuzați-mi fra nc e za . Da r... I a . T he . La dra c u. Afară.” M a x ila rul îi e ra st râ ns, da r își a rc uia doa r o sprânceană. — Ești sigur că nu vre i să a uzi c e pot să-i fa c tatălui tău? Hiperconștientizarea m i-a pătruns pe pie le , cuplată c u un se nt im e nt t e ribil de groază. Câ nd a m tăcut, e l a c ont inua t : „Da , t e -a m căutat, Ode t t e M a de line Sw a n. Știu t ot ul de spre sora t a și spit a lul tatălui tău. Pot înc hide spit a lul în două zile .” Păianjeni m ic i s-a u t â râ t pe st e m ine în t im p c e îi înre gist ra m c uvint e le . Om ul ăsta nu a ve a dre pt a t e . „Pot c a moștenirea tatălui tău să fie distrusă în următoarele douăzeci și pa t ru de ore .” U n râ s neîncrezător m i-a izbuc nit din gură, da r a m vrut să rămân c a lm . „N u îndrăzni să mă amenințați.” Oc hii se na t orului Ashford s-a u îndre pt a t spre la c urile a rc t ic e a lba st re înghețate. a m t re m ura t . „N u-m i ve i st a în c a le .” T re buia să e x ist e un se ns în spa t e le c uvint e lor lui, doa r că nu put e a m să-l înțeleg. „Am învins obst a c ole m a i m a ri de c â t t ine . Și t u, dra ga m e a , t e pot fa c e să dispa ri și c orpul tău să nu fie găsit niciodată.” Am vrut să arăt c oloa na vertebrală și să mă lupt c u e l, c hia r a m făcut-o. Da r c e va de spre grimasă amenințătoare de pe c hipul lui a t ra s o alertă prin m ine . Dint r-o dată, a m vrut să mă plic în m ine până c â nd a m de ve nit invizibil. Sa u pur și sim plu fugi. Î nc e rc â nd să pa r c ura jos, a m sc os un râ s sla b și i-a m răspuns: „Ești de lir”. „At unc i va t re bui să îți dove de sc a st a și să fa c ist oric ul spit a lului tatălui tău”, a de c re t a t e l. „Dacă înc e rc i c e va c u fiul m e u și c u logodnic a lui...” N u i-a m put ut a uzi re st ul c uvint e lor pe nt ru că ure c hile îm i suna u de furie . Logodnică! N e noroc it ul ăla. Rușinea și furia m -a u um plut inst a nt a ne u și dacă ne noroc it ul ăla a r fi fost a ic i, l-aș fi sugrum a t și nu m iaș fi pie rdut som nul din c a uza a st a . I -a m urâ t pe trișori și c u siguranță nu m i-a m dorit niciodată să fiu cealaltă fe m e ie . „Ea provine dint r-o fa m ilie desăvârșită. I a r t u, curvă mică, ești doa r o piesă secundară.” M a x ila rul m i s-a de sc his și singurul m ot iv pe nt ru c a re nu s-a izbit a udibil de pode a a fost pe nt ru că e ra m încă pe pa t . — Ești supărat, a m răpit. "N e bun." De c e a r fa c e t oa t e a st e a doa r pe nt ru că m -a m le ga t c u fiul lui? Fiul lui în vârstă de t re ize c i și pa t ru de a ni. Ce va nu e ra pur și sim plu în neregulă a ic i, sa u poa t e fa m ilia a st a a fost pur și sim plu nenorocită. A sc os un t e le fon, ia r e u a m privit c um de ge t e le lui ieșeau pe e c ra n. „O mișcare greșită și îl voi a ve a pe tatăl tău în linia șomajului. Enervează-mă m a i m ult și îi voi fa c e pe tatăl tău și pe sora t a să plătească. U n gol s-a de sc his în pie pt ul m e u. Aseară, a m a vut m a gie . U n vis. Azi dimineață, a m fost înt r-un coșmar. „Bine , în sfârșit m i-a m spus punc t ul.” S-a a ple c a t îna int e , a puc â nd o mână de ha ine – indife re nt dacă e ra u a le m e le sa u nu – și m i le -a a runc a t în pie pt . „Îmbracă-te, a poi ieși. Dacă t e ve i a propia vreodată de fa m ilia m e a , tatăl tău va fi prim ul c a re va plăti.” N u s-a obosit să se întoarcă c u spa t e le și nic i nu a părăsit c a m e ra . Oc hii lui m -a u străpuns, provocându-mă să spun a lt c e va . Știam că nu îm i va a c orda re spe c t ul pe nt ru int im it a t e , așa că știam că nu a ve a se ns să înt re b. Doa m ne , a st a t re buia să fie c um a fost o plim ba re a rușinii. N u m -a m gâ ndit niciodată că voi e x pe rim e nt a a st a . Și ne noroc it ul ăla de Byron și-a lăsat tatăl să-și facă t re a ba murdară. N u părea de loc ge nul. I sus a l na ibii de H rist os. Cu siguranță a m a le s câștigători. „Crede-mă, nu a i nim ic din c e să nu fi văzut până a c um .” N u e ra nic io căldură în t onul lui, da r oc hii lui năvăliți nu m -a u liniștit. Pe rve rs. Ținând c uve rt urile st râ ns în jurul m e u, m -a m m ut a t de pe pa t și m -a m dus la ba ie , c e a rc e a ful lung ținând în spa t e le m e u. Î n m om e nt ul în c a re a m înc his ușa, a m înc uia t -o. Fără să pie rd t im pul, m -a m îmbrăcat. Am c re zut că aseară a fost uim it or. I nc re dibil. U nic . Să t e trezești c u așa c e va a fost o palmă pe față. Flăcări a u înflorit în pie pt ul m e u. M â nia bâ zâ ia în ure c hi. În m om e nt ul în c a re m -a m îmbrăcat, am st râ ns ușa. Se na t orul Ashford e ra încă în același loc . Am pășit în pic ioa re prin cameră spre ușa de ieșire. „La dra c u’ c u t ine și c u fiul tău, se na t or Ashford”, a m m â râ it e u. Apoi a m t râ nt it ușa în spa t e le m e u a t â t de t a re , înc â t s-a c ut re m ura t înt re g pode a ua . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 0 Oc e a nofPDF.c om Byron C Luâ nd două cești de c a fe a de la c a fe ne a ua pe c a re loc a lnic ii e ra u încântați, m -a m înt ors c u pași m a ri la hot e l. Z iua a înc e put a l na ibii de uim it or. N u m -a m simțit a t â t de re la x a t de foa rt e m ult t im p. T e le fonul m e u e ra oprit și nu m -a r de ra nja să-l la s oprit . I n pe rm a ne nt a . La na iba , poa t e c hia r aș dist ra o pe nsie anticipată. Ave a m o grămadă de ba ni, suficienți c â t să ne re zist e c â t e va vieți. Râ njind c a un tânăr prost , a m de sc his ușa c a m e re i de hot e l și pașii m i-a u zguduit în t im p c e privire a m i-a străbătut spațiul. Pa t ul e ra gol, cearșafurile m ot ot olit e și pa rfum ul de m e re c roc a nt e rămânea în a e r. Da r e ra și un pa rfum put e rnic de odoriza nt . — Ode t t e ? V oc e a m i-a sărit de pe pereți, da r nu a ve nit nic iun răspuns. M -a m plim ba t prin cameră și a m int ra t în ba ie . Gol. Da r pa rfum ul e i e ra pe st e t ot în cameră și în ba ie , îne c â ndu-m i simțurile. Am vrut -o din nou. Am vrut să o sărut, să o t ra g, să râ d c u e a . Și nu e ra de găsit nicăieri. Aproa pe c a și c um nu a r fi fost niciodată a ic i. Î n afară de eșarfa e i H e rm è s c a re zăcea aruncată pe c ovor. De c e a ple c a t ? Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre c e a s. M i-a spus că a zi a re tură de după-amiază, da r poa t e a fost o urgență și a t re buit să a c ope re pe c ine va . T oc m a i c â nd e ra m pe c a le să mă hotărăsc să m e rg la spit a l să o văd, s-a a uzit o bătaie în uşă. I nim a m e a a făcut o răsturnare ciudată. Am ieșit cu pași m a ri din ba ie așteptându-mă să o văd pe Ode t t e și, în sc him b, a m fost față în față c u tatăl m e u. „Byron.” Era un îngâ m fa t în privința lui și e ne rva re a m e a a izbuc nit . "Ce fa c i a ic i?" Cuvint e le a u zbura t din gura m e a . N u a m vrut să-l văd a c um . Aș put e a să nu-l văd t im p de un se c ol și să nul sim t dor. M i-a a runc a t a c e a privire re c e familiară c u c a re a m c re sc ut . A e x c e la t în a -i fa c e pe toți c e i din jurul lui – în spe c ia l pe m a m a m e a , c â nd e ra în viață – să se simtă lipsiți de va loa re . Cu excepția fa pt ului că luc rurile se întorseseră. M a m a l-a învins. Toată a ve re a e i e ra legată de c opiii e i, ia r a c um , noi e ra m supe riorii lui. Fără noi, a r fi ușor fa lim e nt a t . S-a îndre pt a t spre căminul de dra gost e , pe c a re c u doa r c â t e va ore în urmă o făcusem c u Ode t t e aplecată pe st e e l. Și-a da t fundul pe e l și a m vrut să-l la t re c a să sc a p de e l. Încrucișându-și pic ioa re le , a spus: „V re a u să știu de c e a i t rim is-o pe N ic k i”. M -a m îndre pt a t spre birou și m -a m sprijinit de e l, privindu-l pe tatăl m e u. Părea ne rvos, t ra nspira c a un porc . „N u a m invit a t -o”, a m spus e u. „Așa că a m t rim is-o să îm pa c he t e ze ”. A flut ura t de parcă nu a r fi fost nim ic . „V oi doi veți să vă căsătoriți și...” M i-a m îngust a t oc hii pe tatăl m e u. „N u mă voi căsători niciodată c u e a .” „Est e dint r-un grup bun”, a înc e put e l, de parcă a r fi vorbit de spre o vacă. Deși c â nd a ve nit vorba de N ic k i, comparația nu a fost de pa rt e . „Fa m ilia e i a re legături și a ve re .” M i-a m înc lina t sprâ nc e a na . „At unc i de c e nu t e căsătorești c u e a ?” A c hic ot it de parcă t oc m a i aș fi rost it c e a m a i amuzantă glumă. Era m se rios. „M i-a t re c ut prin m int e , da r e a t e vre a .” U n zâ m be t sum bru m i-a tăiat fața. „Ei bine , e a nu mă va prim i. Așa că poți să-i spui că ești c e l m a i bun luc ru.” Dispe ra re a a int ra t în e x pre sia tatălui. „Byron, t re buie să mă asculți. e u...” — Lasă-mă să t e rup c hia r a c olo, tată. I s-a înţepenit c oloa na vertebrală. U ra să fie înt re rupt . „N u t re buie să a sc ult nim ic din c e a i de spus. Sunt un om m a t ur. Eu im i fa c ba nii. Conduc propria m e a c om pa nie . Am propria m e a a ve re . Așa că de c e nu tăiați prost iile și spuneți-mi de c e ești c u adevărat a ic i.” Voința noastră s-a lupt a t . Privirile noa st re s-a u bloc a t , furia și a t â t e a c uvint e ne rost it e sfâ râ ind prin a e r. N u c ont a . El a r pie rde ; aș câștiga. Am câștigat în c e a m a i m a re pa rt e a ult im e lor două de c e nii. El a vorbit prim ul. „Î i da t ore z tatălui e i două m ilioa ne și jumătate de dola ri.” Am răsuflat sa rdonic , clătinând din c a p c u de zgust . Mi-aș fi dorit să fie neîncrezător, da r m a i fuse se m a ic i de pre a m ult e ori îna int e . N u a văzut fa m ilie c â nd s-a uit a t la m ine . A văzut doa r se m ne de dola r. „Ast a e t ot , nu?” a m înt re ba t , sa rc a st ic . „Pe nt ru t ine e st e o sc him ba re de buzuna r”, a pufnit e l furios. N u aș fi de a c ord c u această pre supune re . Da , a ve a m de st ui ba ni, da r nim ic nu a fost sc him b de buzuna r. Am luc ra t pe nt ru e l. Frații m e i a u luc ra t pe nt ru a st a . La fe l a făcut și sora m e a m a i mică. I ndife re nt de moștenirea m a m e i noa st re . Tatălui m e u, în sc him b, îi plăcea să ungă pa lm e le și să se prefacă a fi un om m unc it or a l poporului. — Și îndrăznesc să înt re b de c e îi da t ore zi atâția ba ni? El a ridic a t din um e ri. „A fost un e ve nim e nt c a rit a bil de joc uri de noroc .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u ridic a t . Tatăl nu c re de a în c a rit a t e . El a c re zut doa r în c a uze c a re se interesează. „Și c a re a r put e a fi a c e a cauză de c a rit a t e ?” A c hic ot it c a o bătrână. „Câ t e va c urve se pot pe nsiona m a i de vre m e .” „Î nt r-o zi, t ot ra ha t ul a st a t e va a junge din urmă”, a m șuierat e u. Tatăl e ra un răsfățat, îndreptățit. La a st a s-a re zum a t . „Și c ine e ra a c olo?” "N im e ni." M i-a răspuns a t â t de re pe de , înc â t nu mă îndoia m că m int e . „Est e ult im a dată c â nd o să înt re b, părinte. Cine a fost a c olo? V re a u num e , vâ rst e . La na iba c u t ot ul.” Am înțeles jos. T oa t e de t a liile m urda re , ne noroc it e . M i s-a încleștat m a x ila rul în t im p c e l-a m a sc ult a t spunâ ndum i de spre înt â lnire a pe c a re acești bătrâni a u a vut -o c u e sc ort e -sla sh-hook e rs de lux în ult im a lună. Și c um a fost plătită pla t a tatălui m e u de către „pre st igioa sa ” prietenă – tatăl lui N ic k i. Douăzeci de m inut e m a i t â rziu, l-a m t rim is pe tatăl m e u c u o prom isiune de a-și a c hit a da t oria , c hia r dacă num a i pe nt ru a m i ține num e le din noroi alături de a l lui. Ac um , mi-aș re zolva singur t re burile , m-aș înt oa rc e la ia ht , a poi m-aș duc e după fe m e ia c a re m -a făcut să sim t luc ruri pe c a re nu le -a m simțit niciodată îna int e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 1 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e B și c â nd a m a juns la spit a l — t re i ore m a i t â rziu — t e nsiune a e ra a t â t de puternică, înc â t m i-a copleșit t oa t e simțurile. Amețit, m -a m dus acasă, a m făcut un duș, m -a m forțat să be a u o ceașcă de c a fe a și, în c e le din urmă, m -a m dus la spit a l pe nt ru t ura m e a . Î n t im p c e mă îndre pt a m spre biroul tatălui m e u, a m surprins privirile celorlalți doc t ori și a sist e nt e . N u m -a m put ut de c ide dacă t ot ul e ra în c a pul m e u. Urăsem să re c unosc , da r se na t orul Ashford — ne noroc it ul — a reușit să mă t ulbure . N u e x ist a nic io șansă în ia d să poată fa c e luc rurile c u c a re m -a amenințat. Proba bil că a vrut doa r să-și ia drum ul și, la fe l c a re st ul ticăloșilor îndreptățiți și îndreptățiți a i lum ii, și-a e x e rc it a t c one x iunile și put e re a pe nt ru a mă fa c e să mă sim t m ic și ne se m nific a t iv. Am a juns în c e le din urmă la biroul tatălui m e u e x a c t c â nd t re i bărbați în c ost um e înc hise la c uloa re își făceau drum spre ieșire. N u m i-a u sc ut it nic io privire . Î n ja m bie re le m e le Lulule m on și t opul a lb sim plu, arătam c a un nim e ni. Am pre fe ra t să port ha ine m inim a le , da r c onfort a bile sub uniform a m e a albă. De sc hizâ nd ușa, a m înghețat la jumătatea drum ului. Tatăl m e u și-a ținut c a pul în m â ini, a ple c a t de a supra biroului lui, arătând e x a c t așa c um a făcut în ziua în c a re a m a fla t că m a m a a m urit . Billie ! Doa m ne , Billie . "T a t a ?" a m şoptit e u înc e t . Și-a ridic a t c a pul și s-a uit a t la m ine . Părea de parcă a r fi fost sufoc a t pe jumătate. "Ce s-a înt â m pla t ?" Tatăl m e u mă prive a , c u dispe ra re a în oc hi răspândindu-se c a vinul roșu vărsat. Neliniștea m -a st re c ura t , c uvint e le se na t orului Ashford răsunând în c re ie rul m e u. — St a i jos, Ode t t e . Pic ioa re le m e le s-a u mișcat inde pe nde nt de m int e a m e a . M a m simțit c a înt r-o ceață c â nd m -a m așezat pe sc a unul viza vi de e l, c u inim a în gâ t . Am a dus un de za st ru fa m ilie i m e le ? "Ce se întâmplă?" „T re buie să lăsăm spit a lul să ple c e ”, a spus e l. I -a m privit gura mișcându-se. Am a uzit c uvint e le . Totuși, din a num it e m ot ive , c re ie rul m e u a re fuza t să le proc e se ze . „Eu... nu înțeleg.” Părinții tatălui m e u i-a u părăsit această clădire și spit a lul c â nd a u m urit . I -a aparținut lui — nouă. N u a ve a c um să spună c e e a c e c re de a m e u că spune . — Ba nc a pre ia clădirea, spuse e l. "Spit a lul. T ot ." Șocul m i-a străbătut pie le a , împreună c u un se nt im e nt t e ribil de groază. A bătut în rit m ul inim ii m e le , pregătindu-mă – înt re a ga noastră fa m ilie – pe nt ru soa rt a iminentă a ghilot ine i. Își îm pinse m â na prin părul de s. „Câ nd m a m a t a e ra în viață, a m lua t niște de c izii de a fa c e ri proa st e . A t re buit să ipot e c spit a lul pe nt ru c a pit a l pe nt ru a îm pinge a fa c e re a . V e nit ul de m ode l al mamei t a le a a jut a t la pla t a dobâ nzii la îm prum ut uri, da r a poi e a ... Da r a poi a m urit . M a i bine de un de c e niu, ia r tatăl m e u încă s-a îne c a t să vorbească de spre e a . „Ce zic i de c a sa noastră?” I nim a m i-a năvălit c â nd a m înc e rc a t să vin c u opțiuni și să ne sa lve z. Se na t orul Ashford a amenințat e x a c t a c e st luc ru c u doa r c â t e va ore în urmă. Cum s-a r put e a să se înt â m ple de ja ? T a t a clătină din c a p. „Ca sa a c e e a nu valorează sufic ie nt pe nt ru a ne t ra ge . N u vre a u să a t ing a st a . Est e pe nt ru t ine și Billie . Se c urit a t e a t a .” a m înghițit. Oc hii tatălui m e u s-a u bloc a t c u a i m e i. Tăcerea totală ne -a c uprins, ia r fie c a re respirație pe c a re a m t ra s-o mă sc hilodia încă o crestătură. Pa nic a m i-a înot a t prin ve ne , îne c â ndu-m i în oc hi. N ic io practică nu m i-a r pe rm it e să o a sc und. N u a m a vut m ult e , da r ne -a m simțit c onfort a bil. M e re u. Tatăl nost ru a fost c e l c a re a făcut posibil a c e st luc ru, da r a c um , mă înt re ba m c â t e sa c rific ii a făcut. „Dacă renunț la școala de medicină?” Am suge ra t . „Aș put e a luc ra a ic i c u t ine gra t uit până c â nd vom re a duc e spit a lul pe pic ioa re .” T a t a a clătinat din c a p. — E pre a t â rziu, m a fille . A sc os un oft a t gre u. „Da t oria a fost de ja cumpărată de de zvolt a t ori. Ba nc a nu a vrut să riște să nu fie plătită și a fost m a i m ult de c â t fericită să vândă proprie t a t e a și clădirea.” „C-c e vre i să spui?” N u a t re buit niciodată să ne fa c e m griji pe nt ru ba ni îna int e . — Am ra t a t plățile din ult im e le pa t ru luni, m a c hé rie . M e re u m -a m lupt a t c u c onduc e re a la t urii de a fa c e ri a spit a lului.” Recunoașterea lui a fost plină de rușine și re gre t . Am re dus distanța față de tatăl m e u și a m căzut în ge nunc hi, înfășurându-mi m â inile în jurul ge nunc hilor lui. „Î m i pa re rău, t a t i.” M â na lui s-a oprit pe c a pul m e u, a t inge re a lui m oa le și reconfortantă. — N u, nu, nu, murmură e l, c u voc e a obosită. "Î m i pa re rău. Est e t re a ba m e a să a m grijă de voi fe t e lor.” N e dăduse t ot ul, ia r e u nu l-a m put ut a jut a , nu l-a m put ut sa lva . Privire a frântă pe c a re m i-a da t -o m i-a sfâșiat inim a c hia r în m ijloc . Î nt re a ga noastră lum e se dărâma. Și a fost vina m e a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 2 Oc e a nofPDF.c om Byron S Văzându-l pe tatăl m e u, m -a pus înt r-o dispoziție a c ru. M i-a r fi bine să t re c a ni de zile fără să-mi văd bătrânul. N u există un a st fe l de noroc pe nt ru m ine . Vorbește de spre o st a re de spirit și o erecție. Și dimineața a înc e put m a gnific . Dacă nu a r apărea. Vorbește de spre ghinion – a st a a fost t ot c e le -a a dus t ut uror c opiilor săi. M ize rie și ghinion. N e noroc it ul bolna v de fa pt re ze rva se o cameră la același e t a j c u m ine . I nut il să spun că a m e libe ra t ne noroc it ul de hot e l și m -a m înt ors la ia ht ul m e u. N u m -a put ut urmări a c olo. Ar fi t re buit să știu că a fost a ic i pe nt ru ba ni. Î nt ot de a una a ve a ne voie de m a i m ult e fonduri, în princ ipa l pe nt ru a-și susține obic e iul de c urve de lux . A vrut să ungă m a i m ult e pa lm e . Ei bine , ne noroc it ul a r t re bui să o facă singur de a c um îna int e . Am t e rm ina t c u e l. A prim it o indemnizație lunară. Ar put e a c hia r să fie ne voit să ia lecții de buge t a re 1 0 1 . Ave a obic e iul să cheltuiască ba ni pre a re pe de . Am a vut o relație de a fa c e ri c u tatăl m e u. T oa t e fondurile m a m e i m e le a u fost lăsate c opiilor e i. Era c e l m a i bun m od în c a re prințesa m a fie i put e a ga ra nt a că c opiii e i îi moștenesc a ve re a . T a t a nic i măcar nu a știut de spre a st a până c â nd e a a m urit . Î m i a m int e a m încă c â t de ve rde s-a făcut c â nd a fost c it it t e st a m e nt ul. Da r a st a nu a fost nic i a ic i, nic i a c olo. Ave a m luc ruri m a i im port a nt e de făcut. Lua se m un t a x i îna poi la ia ht ul m e u, din m om e nt c e Winst on proba bil că s-a a jut a t la mașina m e a aseară. După c e a m re zolva t c â t e va t e le foa ne , a m sărit în Fe rra ri-ul roșu și a m c ondus la c linic a unde știam că Ode t t e a ve a t ura de după-amiază. M -a m oprit așteptând același se nt im e nt se nin și prim it or a l Clinic ii Sw a n de ie ri. Î n sc him b, a m fost înt â m pina t c u ha os. Părarea lungă de -a lungul țărmului c a re duc e a la de a lul unde se a fla spit a lul – un c a st e llo de lux c â ndva – e ra mărginită de ve hic ule . Ambulanțe. T ra nsport priva t . Aut obuze . Pa rc â nd în fața c linic ii, a m ieșit din mașină și a m t ra s în la t e ra l prim a persoană pe c a re a m găsit-o. "Ce se pe t re c e a ic i?" Ea a ridic a t din um e ri. „Mișcarea pacienților în jur.” Ei bine , nic i un ra ha t . Î n m od c la r, această fe m e ie nu e ra la fe l de deșteaptă c a fe m e ia m e a . Hotărând că nu merită să fie interogată, i-a m da t drum ul și a m ple c a t în căutarea Ode t t e i. M -a m c onc e nt ra t pe c e l m a i bun luc ru c a re m i s-a înt â m pla t . Î n afară de frații m e i. Ode t t e M a de line Sw a n . N u m -a m put ut abține de un zâ m be t c a re m ia c urba t buze le . Am zâ m bit m a i m ult c u e a de c â t a m făcut-o de multă vre m e . Î nt orc â nd colțul, a m zărit-o. Aceeași uniformă albă clară. Părul e i sm uls înt r-o coadă de c a l. Fa ra m a c hia j. Ea dădea ordine în franceză a sist e nt e lor și unor băieți, vorbind c u o voc e fermă, da r blândă. Î nc re de re a e i e ra a t â t de excitantă. A a t ra s atenția t ut uror a supra e i. I nc lusiv a c e i băieți c a re sa liva u, uit â ndu-se la e a . Păcat că sc rub-urile nu semăna c u obic e iul une i călugărițe. Ei a r t re bui. — Dom nule ? O voc e m i-a c e rut atenția și m -a m înt ors să-l găsesc pe doc t orul Sw a n lângă m ine . „Ashford. dom nule Ashford. Ce fa c i a ic i? Spa t e le tău e bine ?” Bătrânul doc t or nu părea la fe l de c a lm și de a ra nja t c a ie ri. Ave a părul c iufulit , de parcă și-ar fi îm pins m â na prin e l de pre a m ult e ori. Oc he la rii îi e ra u st râ m bi și privire a din oc hi e ra dezactivată. „Da , t ot ul m a i bine ”, l-a m a sigura t , privire a m e a înt orc â ndum i îna poi spre fiic a lui c a re a c um m -a zărit. „Spe ra m doa r să vorbe sc c u fiic a t a .” Surpriza îi c uprinse e x pre sia . — Cu Ode t t e a m e a ? N u, e a e st e Ode t t e a m e a . Prot e st ul e ra pe vâ rful lim bii m e le , da r nu c re de a m că tatăl e i o va lua bine . L-a m st udia t pe doc t or și c u siguranță c e va m i s-a părut în neregulă la e l. M â inile îi t re m ura u, ia r t e nul îi e ra pa lid, a proa pe gălbui. Era m pe punc t ul de a -l înt re ba dacă e ra bine c â nd a m a uzit voc e a Ode t t e i și bătrânul doc t or Sw a n a fost uit a t . — Dom nule Ashford, de c e sunteți a ic i? Bine , nu t oc m a i sa lut ul după c a re mă îndre pt a m . Am c re zut că o să se a runc e în brațele m e le , să-și înfășoare pic ioa re le în jurul m e u și să mă împingă în dula pul c u mături, c a să put e m profit a unul de celălalt. Buuuut ... proba bil că a vrut să pară profesionistă. La urm a urm e i, tatăl e i e ra a ic i. „E spa t e le tău?” I -a m a runc a t un zâ m be t plin de cunoștință. U nghiile e i m i-a u înfipt în spa t e și la na iba dacă fe lul în c a re se agățase de m ine nu m -a făcut să a m o erecție completă c hia r a ic i. La na iba ! „N u”, a răspuns tatăl e i în t im p c e e u mă sc him ba m pe nt ru a a sc unde umflătura din pa nt a loni. Ar fi t re buit să port blugi. „A spus că a ve nit să vorbească c u t ine ”. "Oh." Oc hii e i s-a u mărit nevinovați în se m n de înt re ba re și e x pre sia e i a de c la ra t c la r că e ra confuză de spre c e aș put e a fi a ic i să vorbe sc c u e a . De c i a ve a să fie așa, nu? Prefăcând ignoranță. „Put e m vorbi în priva t ?” Ode t t e se înțepeni și buze le ei se subțiră. Am a vut se nt im e nt ul c la r că e a preferă să-și t a ie m â na de c â t să vorbească c u m ine . Î n sc him b, oc hii e i s-a u îndre pt a t spre tatăl e i, a poi în jurul nost ru și îna poi la tatăl e i, până c â nd în c e le din urmă s-a u înt ors la m ine . I suse , c e a fost c u e a ? Am a vut c e a m a i incredibilă noa pt e de se x , ia r a c um e a se purt a c a o străină re c e . Ave a m toată intenția să o păstrez. Am urmări a st a până la urmă și a m ve de a unde ne -a dus. Pe nt ru prim a dată, îm i dore a m o relație serioasă. „Astăzi nu e st e o zi bună”, a sfârşit e a să răspundă pe un t on tăiat. „Est e im port a nt ”, a m spus e u, ușor e ne rva t . N u e ra m obișnuit să fiu re fuza t . — Sunt sigur că tatăl tău t e poa t e cruţa c â t e va m inut e . Ea a de sc his gura , c la r ga t a să se c e rt e , c â nd tatăl e i a oprit o. — H a ide , Ode t t e , îl înc ura ja e l. „Mă oc up de a st a un pic . M e rgi fără oprire de ore înt re gi. Ai ne voie de o pauză.” "Da r-" "Cont inua . Ordinul șefului.” a m zâ m bit . Era c la r că Ode t t e i nu-i plăceau c om e nzile . Oc hii e i fulgeră a urii îna int e c a um e rii e i să se prăbușească. T re buia să fie un m od în c a re doc t orul Sw a n se a sigura că fiic a lui înțelege că e l e st e la c onduc e re . — Mulțumesc, doc t ore Sw a n. A da t din c a p și ne -a părăsit. Î n m om e nt ul în c a re nu a fost la îndemână, i-a m c e rut : „Du-ne în biroul tău”. Ode t t e m i-a a runc a t privire a . Se pa re că nic i e i nu i-a plăcut c â nd a m stăpânit-o. „Sa u aș put e a fa c e c e e a c e intenționez a ic i c u un public .” Coloa na i s-a înțepenit. Se simțea c e va în legătură c u e a , pur și sim plu nu put e a m pla sa a st a . "Dupa t ine ." Ea a călcat în pic ioa re – da , a călcat în pic ioa re – spre holul lung, viza vi de loc ul în c a re stătea tatăl e i c u a lt e a sist e nt e c a re vorbe a u în franceză urgentă. S-a oprit îna int e de a de sc hide ușa une i c a m e re și buze le m e le s-a u c urba t . Sa la de e x a m e n numărul 5 . A fost loc ul unde a m c unosc ut -o ie ri. Î n m om e nt ul în c a re ușa din spa t e le nost ru s-a înc his c u un c lic ușor, e a s-a învâ rt it , lăsându-mă să văd toată m â nia din oc hii e i. Era judecată și a lt c e va în e i. De zgust . M -a făcut să mă înt orc îna poi. Ce na iba sa înt â m pla t ? Am fost în e a a bia a zi dimineață. Ea a ge m ut și s-a zvâ rc olit sub m ine , c e râ nd m a i m ult și a c um ... a st a ? I nim a m i s-a răsucit înt r-un m od ne c unosc ut . "Ca re e proble m a t a ?" a m c e rut sa st iu. A ieșit dur și a m re gre t a t im e dia t . Am vrut să înt re b c e e st e în neregulă și să ofe r a jut or, în sc him b a suna t c a o acuzație. Buze le e i s-a u subțire și a re fuza t să-mi privească oc hii. nu la s a ve a . Am re dus distanța dint re noi, încolțindu-i c orpul. I a m lua t fața, forțându-i oc hii să-i întâlnească pe a i m e i. "Ce s-a înt â m pla t ?" a m înt re ba t din nou. — Ce pot să fa c pe nt ru dumneavoastră, dom nule Ashford? Ofe rt a a fost re c e – înt re ba re a formală – da r nu i-a păsat pe ne i m e le . De loc . Î n sc him b, a sărit c u oc a zia să-i sim t păsărica sugrum a ndu-m i pe nisul și să-i sim t buze le m oi pe a le m e le . „Ei bine , a c um că a i menționat a st a ...” M i-a m t re c ut gura pe st e m a x ila rul e i, c u pa rfum ul de m e re c a o bule în jurul nost ru. Ar fi im posibil să m a i ve zi vreodată un măr și să nu t e gândești la această fe m e ie . Î n m om e nt ul în c a re buze le m e le s-a u lovit de a le e i, un geamăt a um plut c a m e ra și a t rim is căldură în vint re . „Așa e st e , iubit o”, a m m urm ura t e u pe buze le e i. „Dă-mi t ot .” Î n se c unda următoare, pum nii e i a u ve nit la pie pt ul m e u și m a îm pins. — Ce vre i, Byron? gâ fâ i e a , c u oc hii încețoșați. „Am c re zut că e st e c la r.” Am prins-o de ceafă. "T e vre a u." Și-a înt ors c a pul înt r-o pa rt e e x a c t c â nd mă pregăteam să o sărut din nou. „M -a i a vut aseară și a zi dimineață. Ac um fii pe drum .” M -a m îndre pt a t , trăgându-mă să mă uit la fața e i. „Ce na iba e c u t ine ?” Ea a c hic ot it . „N -a l na ibii-de -c re dibil.” Ode t t e put e a ble st e m a m a gnific în engleză. Și în franceză, da r părea că preferă să o facă în engleză. Î n afară de a m e st e c a re a la înt â m pla re a c uvint e lor fra nc e ze pe ic i pe c olo – c a frișca – e ngle za e i e ra impecabilă. Am ge m ut în int e rior. De c e mă gâ nde a m la frișcă? Oh, da , micuțul mișor m i-a ne t e zit -o pe st e pula aseară și a poi a insist a t să o sugă de pe m ine . I sus S. H rist os. „T u și c u m ine , iubit o, sunt e m a l na ibii de c re dibili. Ac um , spune -m i c a re e st e proble m a t a c a să o rezolvăm și să t re c e m la dra c u.” M -a îm pins — c u gre u — da r a bia a reușit să m a i pună un c e nt im e t ru înt re noi. „Ce dra c u e în neregulă c u t ine ? N u a i dist rus sufic ie nt ?” Cuvint e le c rude și furioa se se tăiară prin a e r. U ra din oc hii e i m -a făcut să mă zguduie sc și să fa c o dublă lua re . „Pie rde -t e , îna int e să a duc i m a i m ult ra ha t la ușa m e a .” m -a m înc runt a t . De spre c e na iba vorbe a ? Ea a profit a t de spațiul dint re noi și, spre surprinde re a m e a , năvălea spre uşă. Am a ra t după e a și a m a puc a t -o de înc he ie t ura m â inii. — Ce na iba , Ode t t e ? Ea și-a sm uls brațul și a șuierat: „Dă-mi drum ul”. „T e -a de ra nja t c ine va ?” Idioții a u de ve nit une ori obsedați de num e le Ashford. Ar fi put ut să o vadă c u m ine și a u de c is să o hărțuiască. M i-a a runc a t o privire de gheață, a poi a sc a pa t o respirație sardotică. „Da , m -a de ra nja t c ine va . La fe l c um mă de ra nje zi a c um . N oa pt e a trecută a fost distractivă.” Ai. Am simțit că vine . „Da r astăzi e st e o nouă zi și m i-a m da t se a m a de greșeala m e a . Ac um , dacă mă scuzați, a m o grămadă de muncă de făcut.” „At unc i o să aștept și t e voi duc e la cină m a i t â rziu.” Ea a c lipit și m -a m gâ ndit că poa t e e ngle za m e a nu a ieșit bine . „Ca la o înt â lnire ”, a m adăugat în franceză. „N u mă înt â lne sc c u t ine .” Ea pra c t ic a m â râ it c uvint e le . "De c e nu?" „Pe nt ru că să te a t ing e st e o ciumă căreia nu pot supraviețui.” U n a lt va l de furie s-a izbit a supra m e a la c uvint e le e i. La na iba , de c e m i-a t re m ura t m â na ? N u s-a c ut re m ura t niciodată. N u m i-a m pie rdut niciodată c a lm ul. Î ngrijora re a m a c uprins, c onst ruind și c onst ruind. „Bine , a t unc i fii c urva m e a ”, a m răpit, c u c uvint e le m a i c a lm e de c â t c orpul m e u. Și-a ațintit oc hii – plini de furie de parcă a r fi fost o fe m e ie disprețuită – a supra m e a și nu m i-a plăcut c e stătea în e i. „Ca să t e pot sc oa t e din sist e m ul m e u.” „Pa sa re gre a . Am bărbați m a i buni c u c a re să mă curăț.” Ge lozia m a st re c ura t . N u m i-a păsat niciodată dacă o fe m e ie a rămas sa u a ple c a t . Totuși, c u e a , a m făcut-o. Am vrut c a e a să rămână. Am vrut c a e a să mă dorească c u aceeași int e nsit a t e c u c a re a m simțit-o. „Ac um ieși afară.” Cuvint e le e i e ra u c a lm e , detașate, da r oc hii i se îne c a u de furie . — Sa u t e voi sc oa t e afară. „T e îndrăznesc”, a m șuierat, trăgând-o îna poi, a st fe l înc â t să fim na s la na s. „Pune -i să mă e sc ort e ze afară și înt re gul spit a l va ști că ne -a m c ulc a t împreună.” Era mică, a bia îm pinge a c inc i pic ioa re și pa t ru, da r pe rsona lit a t e a e i a făcut-o egală c u m ine . I -a da t c e l puțin încă un pic ior, lăsând-o să st e a la fe l de înaltă c a m ine . Aceeași atracție de ie ri a sfâ râ it , lăsându-mă c onfuz. De c e se lupt a e a ? Oc hii e i a u c oborâ t pe buze le m e le , a poi s-a u ridic a t în sus, bloc â ndu-m i privire a . „La re ve de re , dom nule Ashford. Să nu ne m a i încrucișăm niciodată.” Apoi, fără un a ve rt ism e nt , e a și-a sm uls m â na din st râ nsoa re a m e a și s-a re pe zit pe ușă. A t e a t inge e st e o ciumă la c a re nu pot supraviețui. Cuvint e le m i-a u lovit c ra niul în t im p c e e a s-a îndepărtat de m ine , lăsându-mă să st a u c u inim a în gâ t . Pie pt ul m i s-a răsucit. M -a m uit a t la ușa prin c a re a dispărut – se c unde , m inut e , poa t e ore – confuză la na iba de c e e a c e t oc m a i sa înt â m pla t . T oc m a i a m fost părăsit de o fe m e ie pe nt ru prim a dată în viața m e a ? Pulsul îm i ba t e , t a re și ra pid. Furios. At a t de plina de e m ot ii inc a t m -a sufoc a t . Î n loc să mă înt orc dire c t la ia ht ul m e u, a m oc olit la m a ga zinul de băuturi a lc oolic e și a m cumpărat m a ga zinul, deși a ve a m un ba r c om ple t a proviziona t pe ia ht . M -a m îmbătat la e t a jul doi a l ia ht ului m e u, uitându-mă la peștele de pe st e bord. Ca pe t e le de pește urâ t e se uit a u în sus la m ine , batjocorindu-și ja lnic a m e a pove st e de dra gost e , c a re t re buia să fie și c e a m a i scurtă pove st e de dra gost e din ist orie . St â nd sub soa re le c a ld, a m lua t o înghițitură din st ic la de vodcă și, dint r-un m ot iv idiot , a proa pe că i-a m a uzit voc e a . St a i de pa rt e de soa re . Așa că a m m a i înghițit. Si a lt ul. Până c â nd nu i-a m m a i a uzit voc e a . Fra t e le m a i m a re re sponsa bil e ra ple c a t . Ca pul fa m ilie i Ashford căzuse a t â t de de pa rt e , a r put e a c hia r să înlocuiască rușinea tatălui său. Fii c urva m e a . La na iba , c hia r a m spus a st a ? Am m e rit a t să ia u flăcări pe nt ru că sunt a t â t de prost pe nt ru e a . Ea nu m e rit a . N um a i că nu put e a m înțelege c e sa înt â m pla t c a e a să se sc him be a t â t de m ult ? Să fii a t â t de re c e și im pe rsona l. At â t de furios. Poa t e c ine va a rănit-o? La na iba , a m fost e u? U n fior viole nt m -a străbătut. N u N u N U . M i-a m înc lina t c a pul și a m doborâ t re st ul a lc oolului t a re și insipid, c a re m â ine c u siguranță îm i va da o dure re de c a p a l na ibii. N u m i-a da t dra c u. Am vrut să-mi șterg m int e a lim pe de . U it a t ot . Aseară. N e noroc it ul ăla de spit a l. A e i. T ot . Toată viața m e a . A t e a t inge e st e o ciumă la c a re nu pot supraviețui. Am vrut să uit c uvint e le e i. T re buia s-o uit . Î m pingâ ndu-m i m â na prin păr, a m t ra s de șuvițele sc urt e . — La na iba , a m bolborosit . Chia r și a st a m i-a a m int it de e a . Fe lul în c a re de ge t e le e i de lic a t e mă st râ nge a u de păr în t im p c e o m â nc a m . Fe lul în c a re a ge m ut num e le m e u. A țipat, c hia r. Am înc his oc hii și a m lăsat uit a re a să pre ia c ont rolul. Din păcate, nu a făcut de c â t să înrăutățească luc rurile . I m a gini c u Ode t t e a ple c â ndu-se pe st e c a na pe a și ofe rindu-m i o ve de re perfectă a supra fundului e i. Fe lul în c a re și-a desfășurat c oa pse le pe nt ru m ine , ge m â nd num e le m e u în t im p c e a m t ra s-o a t â t de t a re , înc â t ne noroc it a de c a na pe a a de ra pa t pe pode a . I nspirâ nd a dâ nc , a m poft it pa rfum ul e i. La na iba , e ra a t â t de de pe nde nt . M e re le c roc a nt e și e a . Ar fi im posibil să-l c onfund c u a lt c ine va . De c e nu a m m a i put ut să o m iros? M i-a m de sc his oc hii și i-a m fre c a t . Soa re le a pune a . T re buie să fi leșinat. Pie le a îm i furnică. Mă dure a u muşchii. Al na ibii de groza v. Î n rit m ul ăsta, a r t re bui să mă înt orc la spit a l pe nt ru o nouă inje c t a re . N u a fost o ide e re a . Ce l puțin aș re ve de a -o. Încă o dată. Dum ne ze ul m e u. Câ nd m -a m t ra nsform a t înt r-un a se m e ne a prost ? T re buia să-mi a dun ra ha t ul. Fa m ilia m e a de pinde a de a st a . — Byron? V oc e a de ba rit on a lui Winst on m i-a t rim is o dure re pătrunzătoare prin t â m ple . „Luc re z”, a m m â râ it , în c iuda fa pt ului că e ra e vide nt că nu e ra m . N ic i măcar nu a ve a m t e le fonul pe m ine . Am a t â rna t a proa pe de m a rgine a bărcii m e le . "Cla r." Astăzi c u siguranță a r ploua porc i – sa u oric e na iba a r fi fost e x pre sia – pe nt ru că fra t e le m e u e ra c e l sobru în t im p c e e u îm i îne c a m dure rile în otravă. N u simțeam nim ic a lt c e va de c â t gol în m ine . — Ce vre i, Winst on? a m spus e u m onot on. „M -a m săturat să a m grijă de ceilalți. Ac um , lasă-mă să fiu.” S-a c oborâ t și s-a așezat lângă m ine . — Ce l puțin ți-ai ținut cămașa pe t ine , c a să nu ți se m a i ardă spa t e le . Am înt ins m â na după o altă sticlă și a m deșurubat-o. Am înc e rc a t să c it e sc e t ic he t a , da r în c e le din urmă a m renunțat. N u c ont a . Î n se a ra a st a , a m vrut să-mi uc id fic a t ul. Deteriorează-l c a să doară m a i m ult de c â t c he st ia a st a dra c ului din pie pt ul m e u. Am lua t o înghițitură, a poi m i-a m șters gura c u dosul m â inii. „N im ic nu depășește o marcă franceză de vodcă.” I -a m ofe rit st ic la fra t e lui m e u. A sc ut ura t din c a p. "Sunt bine . V oi fi c u oc hii pe t ine în se a ra a st a .” "N u e st e ne voie . Sunt pe rfe c t bine , a m spus e u blâ nd. A t e a t inge e st e o ciumă la c a re nu pot supraviețui. V oc e a e i m i-a bic iuit c ra niul. Din nou si din nou. „Est e vorba de tată?” a m m ijit oc hii. „De c e a r fi vorba de spre tată?” Winst on ridică din um e ri. „Era a ic i pe ia ht în zorii zorilor. T e caută." „Ei bine , e l m -a găsit”, a m t ra s. „N u a ve a ne voie de c â t de două m ilioa ne și jumătate.” Am m a i băut un pa ha r. "I -a m da t o lui. Bună scăpare, idiot ule .” Î n a c e l m om e nt , nu m i-a păsat. N u de spre ba ni. N u de spre tatăl m e u. N im ic , în afară de un singur luc ru. V oia m să știu c e s-a înt â m pla t să o înfurie a t â t de m ult pe Ode t t e . Fra t e le m e u m i-a lua t st ic la din m â ini. „Ce -a r fi să a ve m c e va de m â nc a re ?” "N u m i-e foa m e ." Am înt ins m â na spre st ic la , da r Winst on a a runc a t -o în apă. — La na iba , Winst on. N u m a i poluați. Încercați să salvați pla ne t a pe nt ru următoarea generație.” El a oft a t . „Mă voi sc ufunda după e l și îl voi sc oa t e .” Câ nd m i-a m da t oc hii pe st e c a p – sa u a m înc e rc a t – e l a adăugat: „Prom it . De îndată c e ie i c e va de m â nc a re și da i de cearșaf.” Am de sc his gura sa spun c e va , de si nu st ia m c e , c a nd a ridic a t pa lm a . „Fie lovești cearșafurile, fie voi a runc a t oa t e st ic le le pe c a re le găsesc pe această barcă în m a re și îi polue z prețioasa t a planetă.” "I diot ule ." U n zâ m be t i s-a spa rt pe față și a c hic ot it . De fa pt c hic ot it . „Am învățat de la c e i m a i buni, Byron.” M -a lovit c u pum nul în umăr, râ zâ nd. „Ast a sunt e m noi Ashfordii. ne m e rnic ii. Cu excepția tatălui, e l e st e doa r un a spira nt .” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 3 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU e ra im posibil să re spir. Trecuseră două zile de c â nd mă t re zise m după o noa pt e uim it oa re c u Byron, doa r c a să mă înt â lne sc față în față c u tatăl lui. Două zile de c â nd se na t orul Ashford și-a înde plinit prom isiune a . Două zile de c â nd tatăl m e u a anunțat că ne -a m desfășurat. Am clătinat din c a p. N u m -a m put ut gâ ndi la se na t or. N u a ve a m suficientă forță și nic i e ne rgie pe nt ru a m e rge pe c a le a m e m orie i. Câ nd Byron a ve nit la spit a l, nu m -a m put ut uit a la e l. Era m a t â t de supărată înc â t a m vrut să-l uc id. At â t Byron, c â t și tatăl lui. Ei a u fost e x e m plul pe rfe c t a l bogaților c a re prospe ra u c u suferințele săracilor. N u e ra m t oc m a i săraci, da r ne le giuirile lor c u siguranță ne -a u c ost a t m ult . Pun pa riu că m ot t o-ul lor e ra folosire a și a buzul. Sc ut urâ nd din c a p, a m a lunga t a m int irile a m a re . St â nd pe ba lc onul c a re a t â rna de a supra mării – la propriu – sora m e a și c u m ine ne uit a m în înt une ric . Oglinde a st a re a noastră de spirit . Luna strălucea, da r nu put e a m găsi frumusețe în e a . N ic i măcar m irosul mării nu mă put e a m â ngâ ia . Sune t e le blâ nde a le va lurilor c a re se spălau pe țărm e ra u de obic e i liniștite, da r în se a ra a st a , se simțea c a o numărătoare inversă. „Încă nu înțeleg.” V oc e a lui Billie e ra o fantomă, un fe l c a t e nul e i. N ic i unul dint re noi nu put e a înțelege a st a . Sora m e a se c hinuia să înțeleagă c um nu s-a r înt â m pla viața e i la Pa ris, print re de signe rii de modă și dia m a nt e de elită. Ce l puțin nu încă. T e rm ina se școala de modă, da r pe nt ru c a e a să prospe re , t re buia să locuiască la Pa ris. Sa u M ila no. N u a ic i, pe Rivie ra Franceză. „De obic e i, există sc risori de a ve rt iza re . Pe rioa de le de t im p da t e , mormăi e a . I m a gini c u Byron și c u tatăl lui m i-a u t re c ut prin m int e . A fost vina lor. A fost vina m e a . S-a dove dit că a m juc a t nesăbuit c u om ul ne pot rivit . Î n loc să fiu re sponsa bil, m i-a m a sum a t un risc și m -a m le ga t c u un m ilia rda r c a re a ve a put e re . Ca re a fost ne m ilos. Ashford ne -a u dist rus. Î n m om e nt ul în c a re m a m c ulc a t c u Byron Ashford, a m se m na t dist ruge re a fa m ilie i noa st re . Toată m unc a gre a a tatălui m e u a lua t foc . Și a fost vina m e a . Am găsit în sfârșit c ura jul să-l c a ut ie ri. Fa m ilia Ashford e ra a proa pe re ga lit a t e în St a t e . Și lum e a dra c ului. Era u una dint re c e le m a i boga t e fa m ilii de pe toată pla ne t a . M a m a lui Byron a fost împușcată în stradă a c um două de c e nii. Au e x ist a t m ult e speculații c u privire la înțelegerile um brit e a le se na t orului Ashford c u c rim ina lii și a fa c e rile sa le c u fe m e i de jumătate din vâ rst a lui. Dacă nu m a i tânăr. Am găsit și știri de spre K ingst on Ashford, fra t e le c e l m a i m ic , c a re a fost răpit la vâ rst a de ze c e a ni. I isuse H rist oa se , a c e a fa m ilie a fost o epavă de t re n. Și Byron... m inc inos a l na ibii. Era u fot ogra fii c u e l c u o fe m e ie făcute c u doa r c â t e va săptămâni în urmă și lum e a pa ria pe unire a lor. Fuziune a liniilor Popova și Ashford le -a r fa c e fa m iliile de ne a t ins. Am â ndoi e ra u m a i bogați de c â t re ge le M ida s. Cum de nu a m știut nim ic din t oa t e a st e a ? Dacă aș fi a c orda t m a i multă atenție t a bloide lor și zia re lor de a fa c e ri. Da r a c e st a nu a fost niciodată punc t ul m e u fort e . M i s-a a git a t frământările în st om a c . N u i-a m put ut spune surorii m e le nim ic din t oa t e a st e a . T ot c e put e a m fa c e a c um e ra să o prot e je z. Protejați-ne fa m ilia . Am put e a oric â nd să de sc hide m un a lt spit a l pe Rivie ra Franceză, înt r-o zi. N u va m a i fi la fe l , m i-a șoptit inim a . De la fia sc o-ul din c a m e ra de hot e l, amorțeala și-a lua t reședința în inim a m e a . Deși, nu m -a m put ut de c ide dacă e ra din c a uza pie rde rii spit a lului tatălui m e u sa u a bărbatului c u c a re pe t re c use m c â t e va ore de scurtă durată. Cu siguranță prim ul. Ac e st a din urmă a fost un ticălos. O gre se a la . „Ar t re bui să renunț la fa c ult a t e a de medicină”, a m mormăit pe nt ru m ine . Am st a t obosit , inc a pa bil să mă a dun sa u să-mi da u se a m a c a re e ra luc rul c ore c t de făcut. Groa za se împroșcă pe fața lui Billie . „N u, M a ddy. N u N u. Ast a i-a r frâ nge inim a tatălui. Știi c â t de m â ndru e st e . A spus-o e l însuși. Renunțarea la școala de medicină e st e exclusă.” I nspirâ nd a dâ nc , am e libe ra t înc e t . Cum ar put e a un e ve nim e nt să producă a t â t de m ult e schimbări? Ac um , părea că toată lum e a noastră se prăbușește. „T a t a nu a r t re bui să-și facă griji pe nt ru școlarizarea m e a la St a nford.” V oc e a m e a e ra detașată. Plic t isit or. Obosit . Abia a m dorm it în ult im e le două zile . „Bursa m e a e st e bună, da r nu acoperă t ot ul.” Sora m e a s-a a ple c a t pe st e măsuța și m -a lua t de mână înt ro strânsă m â ngâ ie t oa re . „N e vom da se a m a de c e va . E prim a va ra . Puteți a plic a în c ont inua re pe nt ru m a i m ult e burse . N ot e le t a le sunt bune și profe sorii t e iube sc .” "Pot fi." Rușinea m i s-a revărsat pe um e rii știind că a m a dus a st a la ușa noastră. Doa m ne , c um a put ut o noa pt e nevinovată să facă a t â t e a ra va gii? De unul singur, ne -a m risipit viața. O piatră mică a zbura t prin a e r și a sărit de masă. A urm a t un fluie r. „Om ule , de c e M a rc o m a i fa c e a st a ?” Billie mormăi supărată. „Ac um sunt e m adulți. Știe că poa t e să ne sune sa u să bată la ușă, nu? Abia put e a m forța un zâ m be t . „Bănuiesc că îi pla c e m a i m ult această metodă.” „M a ddy, ești a c olo?” Sora m e a și-a da t oc hii pe st e c a p. „At â t de e ne rva nt ”, a spus ea. a m ridic a t din um e ri. „Ca m rom a nt ic .” M -a m ridic a t și m -a m a ple c a t pe st e balustradă. M a rc o stătea la colțul a le ii c a re fa c e a legătura înt re c a sa noastră și c e a vecină. „Ar fi rom a nt ic dacă a r a ve a un ia ht și l-a r a ndoc a în fața c a se i noa st re , m a i degrabă de c â t să se uit e de pe o a le e întunecată.” Bine , s-a r put e a să aibă o ide e a c olo. Da r a st a e ra c e e a c e făcuse înt ot de a una . „H e i, M a rc o.” Sora m e a a im it a t că stătea în spa t e le m e u, împingându-și de ge t ul în gură. Am înt ins m â na în spa t e le m e u și i-a m poc nit ușor m â na . "Ce se întâmplă?" M i-a m înt ors atenția a supra lui M a rc o, căruia din a num it e m ot ive îi plăcea să joa c e Rom e o. „Am a uzit că re ga lit a t e a Ashford e st e în oraș.” Se rios, a c e st a e ra m ot ivul pe nt ru c a re ve nise ? „Bine ...” N u știam c e a lt c e va să spun. „N u știam că Am e ric a a re re ga lit a t e ”, a m re m a rc a t e u sa rc a st ic . „Și de c e na iba le urmărești mișcările?” N u spuse se m nimănui c e sa înt â m pla t c u Byron. Din c â t e știam, nim e ni nu l-a re c unosc ut pe Byron c â nd e ra m în ba r în a c e a noa pt e . Cu siguranță nu a ve a m nic io ide e c ine sa u c e e ra . „Am a uzit de la un prie t e n că fa m ilia Ashford sărbătorește c e va . Fuziune a fa m iliilor sa u niște c he st ii de ge nul ăsta.” Ge lozia irațională m -a străbătut. Ae rul s-a oprit dure ros în c orpul m e u în t im p c e t ot ul s-a st râ ns. Am înc his oc hii, st râ ngâ nd im a ginile c a re mă bâ nt uia u. Gura lui pe a m e a . Cuvint e le lui la ure c he a m e a . Fe lul în c a re s-a simțit în m ine . a m t re m ura t . Cre d că a m fost într-adevăr ult im a lui na iba îna int e să se stabilească. Se m e nii lui și c e i a i m e i nu s-a u a m e st e c a t . N u a st a a spus tatăl lui? N u știam dacă să râ d de a st a sa u să plâ ng. Î n zile le noa st re , a i c re de că nim ic nu a r c ont a . Boga t sa u sa ra c ; bătrân sa u tânăr; Franceză sa u americană... Am c re zut că a m t re c ut c u m ult pe st e a st fe l de judecăți. Sa dove dit , nu. Ce l puțin nu pe nt ru oa m e ni pre c um se na t orul Ashford. — O ve rific a re a fa pt e lor, râ nji Billie . „N u ne pasă de loc . Ave m proble m e m a i m a ri de re zolva t .” Sora m e a a ve a dre pt a t e . Soții Ashford nu ne prive a u. Am pie rdut spit a lul, c e va c e e ra în fa m ilia noastră de generații. — Am a uzit de spit a l, mormăi M a rc o. „N u a m vrut să t e rănesc a duc â ndu-l în discuție.” „Câ t de re le sunt zvonurile ?” L-a m înt re ba t . El a ridic a t din um e ri. "N u e a t a t de ra u. De siré e st e sine le e i obișnuit fără t a c t .” Billie a m â râ it lângă m ine , st râ ngâ nd pum nii. I -a m da t o clătinare a bia vizibilă din c a p. „V re i să c obori?” V oc e a lui M a rc o a pătruns în c om unic a re a m e a fără c uvint e c u sora m e a . Am uit a t că e ra încă a c olo jos. Privind la sora m e a , e ra m de st ul de sigur că știam c a re e ra răspunsul. Ea clătină din c a p. N ic i unul dint re noi nu a ve a c he f. V isul lui Billie fuse se zdrobit . V ise le m e le e ra u pe c a le de a se st inge . N ic i unul dint re noi nu a ve a c he f de c om pa nia nimănui. — N u în se a ra a st a , M a rc o, i-a m spus c u un zâ m be t de sc uze . Î na int e să poată prot e st a sa u să spună a lt c e va , m -a m așezat pe sc a un. Billie își dădu oc hii pe st e c a p. „De c e ești m e re u a t â t de drăguț?” Am ridic a t din um e ri, c u oc hii ațintiți pe lună. „Est e bine săm i e x e rse z m a nie re le de lângă pa t pe nt ru zile le m e le viit oa re c a m e dic .” Pre supunâ nd că a fi c hirurg e ra încă în viit orul m e u. — Ascultă, doa m ne . V oc e a lui Billie a de ve nit brusc serioasă și m -a m înt ors să mă uit la e a . „Dacă a m pus m â na pe niște ba ni?” Am ridic a t sprâ nc e ne le . N ic i unul dint re noi nu a a vut e c onom ii de spre c a re să vorbim . „Dacă aș put e a ... obține un îm prum ut . Ast a a r a jut a , nu?” — N u c re d că un îm prum ut îl va a jut a pe t a t a și pe spit a lul lui, a m mormăit. „Se pa re că a u înc e put de ja să m ut e pacienții. Clădirea nu m a i e st e a noastră.” „Da r t e va a jut a ”, a raționat e a . „N u vre a u să renunți la fa c ult a t e a de medicină.” Am înt ins m â na și i-a m st râ ns m â na . „N ic i e u nu vre a u să renunț, da r nu sunt sigur că există pre a m ult e de a le s. N u vre a u să renunți nic i la visul tău de a luc ra la Pa ris. Da r iatăne .” Ea și-a flut ura t m â na . „Câ nd ești un c hirurg boga t , poți să-mi fa c i niște ba ni.” a m c hic ot it . „Doa m ne , Billie . N u a m știut niciodată că imaginația t a e st e a t â t de sălbatică.” N u râ de a , c u e x pre sia e i serioasă. Ar fi t re buit să fie sufic ie nt să mă a ve rt ize ze . Gâ ndurile m i-a u sărit pe st e t ot , inc a pa bil să pun laolaltă indic ii. „V oi fa c e să se înt â m ple ”, a jura t e a . Am clătinat din c a p. "Cum ?" Billie de sc hise gura să răspundă c â nd o singură împușcătură a spulbe ra t tăcerea. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 4 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e „M condoleanțe.” O altă voc e . U n a lt c hip. „Era un om m inuna t .” Am da t din c a p, inc a pa bil să-mi găsesc voc e a . Billie și c u m ine ne ținem de mână și nu e ra m sigur dacă mă ținea în sus sa u inve rs. Mă simțeam de parcă e ra m înt r-o ceață, pierdută și confuză, în t im p c e înc e rc a m să da u un se ns t ut uror. T a t a dispăruse. Ple c a t . Bâ zâ it ul din ure c hile m e le , lipsa de som n, ist e ria lui Billie – proba bil și a m e a , da r nu-m i a m int e a m – m -a u făcut să mă a puc de m int e a m e a . Prinde re a lui Billie de m â na m e a s-a st râ ns și a t re buit să-mi înăbuș tresărirea. M -a durut , da r nu a m vrut să mă plâ ng. Ea a ve a ne voie de m ine . Ave a m ne voie de e a . I isus H rist os. Cum a m a juns a ic i? A făcut și ăsta se na t orul Ashford? T a t a își duse se pist olul la c a p, da r c ronologia spune a de st ul. La doa r c â t e va zile după c e se na t orul a sm uls c ovorul de sub fa m ilia noastră, tatăl m e u și-a lua t viața. "Condole a nt e le m e le ." U n a lt zâ m be t t rist . Încă un se m n din c a p. Cuplul – pe c a re nu-l m a i văzusem până a t unc i – s-a m ut a t spre st â nga și Billie m -a sm uc it , forțându-mă să înc e p să m e rg. "Ce s-a înt â m pla t ?" Am râ s, gâ t ul m i s-a st râ ns a t â t de t a re înc â t mă dure a să vorbe sc . "U nde m e rge m ?" „N u m a i pot fa c e a st a ”, șuieră Billie . „N u m a i poți fa c e a st a . L-a m îngropa t pe t a t a . Est e ga t a . N u t re buie să suportăm această pe t re c e re de după. Est e m orbid.” Am sc os un oft a t . „Cre d că a c e st a e st e ide e a .” Doa m ne , e ra m obosit . At â t de obosit . Săptămâna a st a îm i supărase a t â t de multă viață, înc â t nu put e a m să-mi da u se a m a c um vom c ont inua . T re buia să mă înt orc la St a nford. M i-a u da t o pre lungire din c a uza unor circumstanțe a t e nua nt e , așa c um o num e a u e i. O respirație înfiorătoare m i-a legănat c orpul. — T u și c u m ine a ve m ne voie de a e r c ura t , mormăi Billie . „T re buie să fim singuri.” Ușa pom pe i fune ra re s-a de sc his și a e rul proaspăt ne -a lovit în față. Totuși, nu a m put ut să t ra g o respirație. T a t a a ple c a t și a fost vina m e a . N u put e a m să re spir. Am urm a t -o pe sora m e a , c u a pa rt a m e nt e le m e le ne gre fără sune t pe t rot ua r. La fe l c a vina m e a . Am înc e rc a t să înăbuș voc ile din c a pul m e u – să le t a c i na ibii – și să mă c onc e nt re z pe c lic ul călcâielor lui Billie pe t rot ua r. Sune t ul roc hie i e i ne gre foșnind îm pot riva m e a . Sora m e a e ra c u doa r un a n m a i m a re de c â t m ine . Ea fuse se înt ot de a una cea mai nesăbuită, în t im p c e e u e ra m c e a m a i responsabilă. Da r de c â nd a m urit t a t a , e a părea să fie st â nc a . St â nc a m e a . Mână în mână, ne -a m c roit drum prin V ille fra nc he -surM e r și a m c oborâ t pe promenadă până a m a juns la m a re . Aic i ne -a m plâ ns m a m a c u toți acești a ni în urmă. A fost prim a noastră oprire c â nd ne -a m m ut a t a ic i. Ac e st a e ra loc ul în c a re Billie și-a st riga t oc hii după prim a e i frâ nge re de inimă. Aic i e ra m a c um în doliu pe tatăl nost ru. Soa re le a c oborâ t înc e t în spa t e le orizont ului sa t ului nost ru de pe de a l, m a re a strălucind c u ult im e le e i ra ze . Fie c a re m inut a st ins a lt ul până c â nd nu a fost a lt c e va de c â t a m urg în jurul nost ru. "El a ple c a t ." V oc e a m e a e ra răgușită. Mă dure a gâ t ul, da r nu se c om pa ra c u dure re a a st a din inim a m e a . „Cum vom supraviețui a st a ?” M â inile lui Billie m i-a u c uprins fața. „Am ba nii c a să-ți plătesc școlarizarea și să ne a ra nje z puțin, c a să nu fim năuciți.” Am c lipit c onfuz. Ast a a fost o sută de m ii. Î n dola ri SU A. Ea plătise de ja c he lt uie lile de înm orm â nt a re a le tatălui. T ot ul sa înt â m pla t a t â t de re pe de , înc â t nic i măcar nu a m a vut oc a zia să o înt re b c um . „Cum , Billie ?” a m răpit. „Și nu pot suport a . Luați a c e i ba ni și mergeți la Pa ris. Pune -t i a m pre nt a ." St râ nsoa re a e i s-a st râ ns pe obra jii m e i. "N u. La na iba nu. V e i t e rm ina fa c ult a t e a de medicină. Am de st ule pe nt ru a st a . At unc i îm i voi urm a visul de la Pa ris.” "Da r-" Ea m -a tăiat. „Sunt c e l m a i în vârstă și t ot c e spun”. Câ nd a m de sc his gura să prot e st e z, e a a a c ope rit -o c u pa lm e le . „Ast a e st e c e e a c e și-ar dori t a t a . T re buie să fa c e m a st a .” V oc e a i se spa rse . "Pe nt ru e l." O lacrimă i s-a rost ogolit pe obra z, făcându-mi sufle t ul înt r-un m ilion de bucăți. Ex a c t în a c e l m om e nt m -a m rupt . N e -a m rupt . U n suspine m i-a sm uls din gâ t . Sa u poa t e a fost a l e i. Și în t im p c e luna își c roia drum prin c e rul înt une c a t , strigătele noa st re blâ nde s-a u a m e st e c a t c u sune t ul va lurilor c a re se prăbușesc. Am plâ ns. Împreună. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 5 Oc e a nofPDF.c om Byron T ziua a fost tristă. Era m pe punc t ul de a ple c a astăzi c â nd a m văzut anunțul în zia r. M oa rt e a bunului doc t or Sw a n. N u m -a m înt ors niciodată să-l văd la spit a l. Spa t e le m e u e ra sufic ie nt de bine , ia r Ode t t e a spus c la r că nu vre a să mă vadă. Știam c â nd nu e ra m dorit . Totuși, a ic i a m fost . Și Winst on și e u. V oia să se a sigure că nu fa c nim ic prost e sc . N u m i-a scăpat c um rolurile noa st re s-a u inve rsa t în ult im e le două zile . M -a m băut în uit a re , ia r e l s-a a sigura t că mă înt re rupe . M inuna t . Ajunse se m la fund. St â nd în spa t e le bise ric ii pline , a m c ont inua t să zăresc părul roșu a l Ode t t e i. S-a ținut de mână c u sora e i, roc hiile ne gre făcându-le să pară și m a i t ine re . Slujba s-a înc he ia t și a înc e put șirul de condoleanțe. Ode t t e părea obosită și palidă, c u oc hii roșii din c a uza la c rim ilor pe c a re a c um le reținea, ia r inim a mă dure a a l na ibii. Ea nu mă voia a ic i, da r nu m -a m put ut abține să nu vin. Am vrut să fiu a ic i pe nt ru oric e e ve nt ua lit a t e ... Gâ ndul a fost st upid, da r iată-mă. Era a t â t de pot rivit înc â t ploa ia a ve nit și a ple c a t toată ziua , a proa pe de parcă și c e rul a r fi doliu. — Am â ndoi arată c a m oa rt e a , mormăi Winst on. Șirul de oa m e ni c a re își pre ze nt a u condoleanțe a c re sc ut c u o secundă. La na iba , a m vrut să vorbe sc c u e a , să mă ofe r să a jut c um va . Da r m a i a le s, a m vrut să mă a sigur că e bine . — T oc m a i și-au pie rdut tatăl, a m mormăit e u. „Est e de înțeles că sunt supărați.” M i-a a runc a t o privire ironică. „Dacă tatăl nost ru a r m uri, nu a m vărsa nic io lacrimă. N ic i unul dint re c opiii lui nu a r fa c e o.” Ex pre sia m e a a de ve nit dură. „Astăzi nu e st e ziua în c a re să discutăm așa c e va .” N u în t im p c e Ode t t e e ra în doliu. „Bătrânul lor e ra drăguț?” întrebă Winst on c urios. „Se pa re că a re o bază uriașă de fa ni din c a uza numărului de participanți și a la c rim ilor. Chia r și fiic e le lui l-a u iubit , imaginați-vă a st a .” Am da t un se m n c onc is din c a p. „Fa m ilia Sw a n e st e apropiată.” M i-a m a m int it de ve rific a re a a nt e c e de nt e lor fa m ilie i lor. O fa m ilie unită. N im ic c a a l nost ru. „Au fost ”, m -a m c ore c t a t . Era încă gre u de c re zut că bătrânul doc t or e ra m ort . Luc ra re a e ra vagă c u privire la c a uza morții și părea ne pot rivit să o a duc e m a ic i. N u m -a m put ut abține să nu mă înt re b c ine va ge st iona spit a lul în t im p c e Ode t t e luc ra la t e rm ina re a diplom e i. M-aș ofe ri să a jut , da r e ra m sigur că pre fe ra să ardă t ot ul până la pământ de c â t să vorbească c u m ine . Le -a m privit pe c e le două surori șoptind înt re e le și a poi ieșind din cameră. I nim a îm i ba t e , dure ros. Î n viaţă. Plină de tristețe pe c a re nu o m a i simțisem de foa rt e m ult t im p. N u de c â nd m i-a m îngropa t propria mamă. N u de c â nd frățiorul m e u a fost lua t c u mulți a ni în urmă. Chia r și a t unc i c â nd a fost înt ors la noi, nu m a i fuse se la fe l, ia r dure re a de la a c e a pie rde re a zăbovit așa c um știam că va fi a c e a st a . Căpitanul m e u ne -a făcut să plecăm, lăsând V ille fra nc he -surM e r și Rivie ra Franceză în urm a noastră. Soa re le a sărit de va luri de apă albastră. Strălucirea e ra strălucitoare c hia r și în spa t e le oc he la rilor m e i de soa re . Am st a t pe punt e a superioară, uitându-mă la c oa st a c a re se micșora c u fie c a re m inut c a re t re c e a . Cont urul spit a lului de pe de a l a fost unul dint re ult im e le luc ruri pe c a re le -a m put ut desluși îna int e c a înt re gul lit ora l să devină ne c la r. „Știu că ești îngrijora t de polua re .” V oc e a lui Winst on se a uzi din spa t e le m e u. „M -a m sc ufunda t pe nt ru a na ibii de st ic la a ia . Veți fi bucuroși să știți că nu ne -a m lăsat a m pre nt a în urmă.” — Cu excepția ga zului pe c a re îl folosim în pre ze nt pe nt ru a a lim e nt a a c e st ia ht , a m re m a rc a t se c , întorcându-mă spre e l. — Există a st a , a fost de a c ord e l, fixându-mă c u o privire serioasă. „Ai fost dife rit .” Oc hii m i-a u re ve nit la orizont . „La fe l și t u. Ai fost t re a z de t re i zile c onse c ut ive .” El a ridic a t din um e ri. „M -a m gâ ndit că e m a i bine să fiu t re a z de c â t be a t c â nd t a t a mă prinde . Mă je fuia , îm i lua ha ine le și mă lăsa gol. La propriu și la figura t .” Am înt â lnit încă o dată privire a fra t e lui m e u. „Ce a făcut c â nd a ve nit pe ia ht ?” „T e -a m căutat. N u a c re zut că nu ești a ic i, așa că a int ra t în biroul tău. De fa pt , a st a t a c olo o vre m e , de parcă a r fi c re zut că a i să a pa ri din a e r.” — Proba bil că înc e rc a să pătrundă în se iful m e u, a m re m a rc a t se c . Doa r că știa că e ra im posibil să pătrundă în vre un se if pe c a re l-a m proie c t a t . A înc e rc a t de m ult e ori. De c i, c e făcuse e l e x a c t în biroul m e u? T re i luni m a i t a rziu Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 6 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e K t re c â nd pe st e toaletă, m i-a m șters gura c u dosul m â inii. Au e x ist a t m ult e reacții pe c a re le -a u e x pe rim e nt a t oa m e nii c â nd a u văzut a c e l se m n plus roz. A-și vom it a măruntaiele în t im p c e plâ nge a u nu e ra de obic e i unul dint re e i. Ei bine , oric um n-a r t re bui să fie . M -a m ridic a t în pic ioa re și m -a m spălat pe dinți în t im p c e Billie își bătea c u unghiile îngrijit e pe bla t ul băii noa st re m ic i. Clic . Clic . Clic . Sune t e le blâ nde se simțeau c a niște t obe c a re anunță o execuție. I . La dra c u. Sus. Căldura ve rii a ra dia t prin a e r, trimițându-mi o sferă de sudoa re pe șira spinării. Doa m ne , în a st fe l de zile m i-a m dorit să a ve m a e r condiționat în c a sa noastră. „Cum a i rămas însărcinată, m a soe ur ?” M i-a spus soe ur doa r c â nd e ra îngrijorată. V oc e a e i e ra dulc e și blândă, da r pa nic a îi um ple a e x pre sia . Am â ndoi ne -a m uit a t la o grămadă de t e st e de sarcină, c ut ii goa le și m ult pre a m ult e se m ne plus roz. „Î nt re bi c um – c a în t e rm e ni fizic i – sa u mă înt re bi c um a m lăsat să se înt â m ple ?” Ea sc oa se un oft a t e x a spe ra t . „Bănuiesc că a m be le . Ce poziție sexuală t e -a pus la bătaie pe nt ru că plănuiesc să o e vit . Și... nu a i folosit protecție?” Fața m i s-a încălzit. „Am folosit protecție”, a m mormăit. Î n m a jorit a t e a c a zurilor. S-a r put e a să fi fost o dată sa u două c â nd a a lune c a t în m ine fără pre ze rva t iv. Da r nu a t e rm ina t niciodată. A fost o just ific a re stupidă și a fost nesăbuită. Cu t oa t e a c e st e a , se simțise a t â t de bine înc â t uit a m . Și se pa re că așa a făcut. La na iba , la na iba , la na iba . Era protecția 1 0 1 . Doa r gândindu-mă la a c e l bărbat, c orpul m e u a int ra t înt r-o st a re de șoc se x ua l. Da , a fost un t e rm e n m e dic a l. I nve nt a t de m ine . „Billie , c e a m de gâ nd să fa c ?” a m int re ba t dispe ra t . Era m pe punc t ul de a int ra în a l doile a a n de fa c ult a t e de medicină. a m a vut vise . Goluri. Pla nuri. La c rim ile m i-a u a rs în oc hi, amenințând să se re ve rse . Am re fuza t să le la s. N u obișnuiam să plâ ng. Ac um , a m plâ ns t ot t im pul. Deși e ra de înțeles. N e pie rduse m tatăl. U lt im ul nost ru părinte. Ac um , Billie și c u m ine e ra m t ot c e a m a i rămas. Și un c opil. M â inile m i-a u t re m ura t c â nd a m st a t în fața oglinzii de la ba ie din c a sa noastră din V ille fra nc he -sur-M e r. Pa uza de vară e ra în plină desfășurare, da r buc uria nu se găsea nicăieri. Ca sa noastră se simțea goală fără t a t a . Sora m e a i-a făcut c â t e va modificări – în spe c ia l c a m e ra în c a re s -a înt â m pla t – da r t ot se simțea neliniștit. L-a m văzut în fie c a re colț. U ne ori c hia r îi a uze a m voc e a , c u pic ioa re le t â râ indu-se pe le m nul t a re . „Ei bine , se spune că nic io metodă de protecție nu e st e sigură, c u excepția abstinenței. Bănuiesc că nu mințeau, remarcă Billie c a lm , uit â ndu-se la unul dint re m ult e le t e st e pe c a re le ținem în mână. Din ne bunie , a m spe ra t c a se m nul plus să dispară. N u a făcut-o. N u m i se put e a înt â m pla a st a . T oa t e a c e st e sim pt om e t re buia u să fie le ga t e de st re s. Se m ne plus? m int e a m e a batjocorită. Doa m ne , c e doc t or aș de ve ni! M int e a m e a a luc ra t e ne rgic la opțiunile pe c a re le a ve a m . Am a vut menstruația a c um t re i săptămâni. De sigur, ult im e le m e le pe rioa de m i s-a u părut m a i ușoare de c â t de obic e i – din nou, dâ nd vina pe nive lurile de st re s – da r totuși, o perioadă a fost o perioadă. Î n plus, nu a m făcut se x c u nim e ni a lt c ine va de a proa pe t re i luni. Am clătinat din c a p. N u, nu aș put e a fi însărcinată. Ac um , a proa pe că re gre t că a m făcut t e st ul. Cu excepția fa pt ului că m i-a t ot fost greață și rău în fie c a re dimineață. a m ge m ut c u voc e t a re . Ac e st a a fost ult im ul luc ru de c a re a ve a m ne voie . T oc m a i ne a m îngropa t pe tatăl nost ru, spit a lul său bloc a t – t a t a e ra ge nia l în a sa lva oa m e ni, da r e vide nt nu și în finanțe – și e ra m st ric a t . Am â ndoi a ve a m slujbe pe nt ru vară, ia r dacă nu pe nt ru bursa m e a – și fa pt e le m ira c uloa se a le lui Billie – aș fi fost nevoită să mă re t ra g din St a nford. O tolbă a înc e put în m ine – le nt , da r put e rnic – răspândinduse prin fie c a re celulă din m ine . M i-a t re m ura t în ve ne și m i-a a rs oc hii. Privire a surorii m e le s-a înt â lnit c u a m e a în oglindă – oc hii m e i a lune îm pot riva c e lor căprui. Culoa re a părului m e u de căpșuni pe părul blond a l surorii m e le . N u a m fi put ut fi m a i diferiți. Da r a m st a t m e re u unul lângă a lt ul. „N e vom da se a m a . Împreună." Și-a înfășurat m â inile în jurul m e u și sâ nii m e i a u prot e st a t dure ros. U n a lt e fe c t se c unda r a l sa rc inii. — Ai de gâ nd să-i spui? Privind la două linii roz, a m urlăit c a un bebeluș pe umărul surorii m e le . — T re buie să-i spun, Billie , a m st riga t e u înc e t . „Est e luc rul c ore c t de făcut.” Cre d că. „La dra c u’ c e t re buie ”, șuieră e a . „Fa c e m c e e st e m a i bine pe nt ru noi. T u, e u și c opilul.” St râ nge re a pie pt ului m e u s-a ușurat puțin la c uvint e le e i. Ea a inc lus c opilul . Sora m e a a văzut de ja a c e st c opil c a fiind a l nost ru. O pa rt e din fa m ilia noastră. V ina m i-a străpuns pie pt ul. N u a m m e rit a t . N u a m m e rit a t -o. V ina pe c a re a m simțit-o pe nt ru că i-a m a dus pe Ashford în viața noastră a fost o gre ut a t e gre a în pie pt ul m e u. U n c om pa nion c onst a nt . M i-a st râ ns int e riorul și m i-a înjunghia t inim a la fie c a re respirație. Cu t oa t e a c e st e a , nu m i-a m put ut recunoaște păcatele în fața surorii m e le . Ave a m ne voie de e a . Am iubit -o. Fără e a , m-aș prăbuși. Așa că, în m od e goist , a m ținut se c re t e e ve nim e nt e le c a re a u dus la sinuc ide re a tatălui nost ru. Raționamentul m e u m i-a spus că nu aș fi put ut să știu c e se va înt â m pla , da r a st a e ra c he st ia c u vinovăția. N u e x ist a rim a sa u m ot iv a t unc i c â nd e ra vorba . N u a a sc ult a t fa pt e le . Doa r t e -a m â nc a t , t e -a îngre una t . Am urâ t , simțul de vinovăție din int e st ine , da r pur și sim plu nu a m put ut forța a dm it e re a . — Uită de tatăl c opilului, M a ddy, spuse Billie . Ea știa c ine e ra e l. Chia r și fără să-i spun de spre se na t orul Ashford, sora m e a ținea ranchiună față de Ashford. „N u a ve m ne voie de e l. Put e m fa c e a st a singuri.” Am put e a , da r a fost greșit să păstrăm se c re t ul. Ave a dre pt ul să știe. Î ngrijora re a m i-a inva da t m int e a . Dacă se na t orul Ashford a r a fla și a r de c ide să ne facă rău? Cu siguranță, Byron și-ar prot e ja c opilul. Protejează-ne. N u a r fa c e -o? — Î i spune m noi, a m șoptit. Era un se c re t pre a m a re pe nt ru a fi păstrat. La urm a urm e i, n-a r fi c ore c t să-l ascundă. De pinde a de e l să a c c e pt e sa u să ne renunțe. „Dacă nu vre a nic io pa rt e din a st a , pur și sim plu continuăm c a și c um nu a r fi e x ist a t niciodată.” N ic i unul dint re Ashford. T re buia doa r să spe r că m â nia lui Ashford nu ne va provoc a m a i multă dure re . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 7 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU stătea în fața clădirii îna lt e de sticlă din Wa shingt on, DC Bogăția și put e re a s-a u uit a t la noi, făcându-ne să ne simțim și m a i m ic i. Greața îm i înot a în st om a c , fie din c a uza ne rvilor m e i, fie din c a uza vieții m ic i c a re creștea în m ine . Sa u poa t e că um idit a t e a din iulie din a c e st oraș și-a sufoc a t loc uit orii. V e rile în DC e ra u insuport a bile — cel puțin, c onform st a nda rde lor m e le . Aș lua Rivie ra Franceză pe st e această ceață umedă în oric e zi. — Ești sigur că a r t re bui să-i spui? întrebă Billie din nou. De c â nd se m ne le a le a roz plus s-a u uit a t la noi, m -a m lupt a t c u conștiința m e a . N u a m vrut să-i spun, da r m i s-a părut că e ra un luc ru c ore c t de făcut. „Dacă e l c re de că vre i doa r ra ha t de la e l?” „N u vre a u nim ic de la e l”, a m șuierat, furia și ura m i se strecură prin ve ne . Din păcate, nu s-a e x t ins la Byron. Mi-aș fi dorit , da r din a num it e m ot ive , nu m -a m put ut de sc urc a . Poa t e că e ra m int e a m e a proastă c a re urmărea ba sm e . „Î l fa c doa r conștient. Ce vre a să facă c u informațiile de pinde de e l.” Aș fi sigur să-i spun că nu vre a u să re ve ndic e nim ic de -a l lui, indife re nt dacă vre a să facă pa rt e din viața bebelușului nost ru sa u nu. Ac e a st a a fost doa r o c urt oa zie . Dre a pt a ? Am re fuza t să hrănesc oric e speranță de fe ric ire pe nt ru t ot de a una . Se na t orul Ashford a spus-o foa rt e c la r. Ge nul lui și a l nost ru nu s-a u a m e st e c a t . At unc i de c e mă m a i bâ nt uia u im a ginile a c e le i nopți? Fe lul în c a re a simțit a t inge re a lui. Ac e le c uvint e șoptite că e ra m a lui. Mormăiturile lui. Ge m e t e le m e le . M â inile lui pe șoldurile m e le . Fe lul în c a re m -a stăpânit. Se simțea a t â t de re a l. Cum aș fi put ut să c it e sc t ot ul greșit? „Pământ pe nt ru sora m e a .” V oc e a lui Billie a pătruns prin bobina de im a gini c a re se învâ rt e a u în m int e a m e a . „T re buie doa r să la s a st a în urmă, c a să put e m m e rge m a i de pa rt e .” Am a runc a t o privire la sora m e a . „Î m i pa re a t â t de rău că a m c he lt uit ba ni, că nu t re buie să fa c e m această călătorie. Ar fi t re buit să aștept până înc e pe se m e st rul viit or. Eu doa r-" N u pre a știam de c e simțeam ne voia să-i spun c hia r a c um . Poa t e m -a m gâ ndit că o să-mi pie rd c ura jul și că o să-mi găsesc. „T re buie să ie i a st a în urmă, c a să put e m înc e pe să planificăm c um să m e rge m m a i de pa rt e ”, a t e rm ina t sora m e a pe nt ru m ine . Am da t din c a p. Ea a ve a dre pt a t e . T re buia să știu unde se află Byron, c a să pot fa c e a le ge rile c ore c t e . Pe nt ru c opilul nost ru. Slujba m e a de la c a fe ne a ua din c a m pus nu a r fi suficientă pe nt ru a crește un c opil și nic i c onc e rt ul m e u de vară îna poi acasă. Și școala de medicină "Oh. Ghic i c e ? N u o să c re zi ra ha t ul ăsta.” Billie își dădu oc hii pe st e c a p, subliniind c uvint e le pe c a re nu le rost ise încă. T e nsiune a a c re sc ut în m ine și m i-a m făcut griji că voi e x ploda . "Ce ?" Ea a c hic ot it . „M a rc o e a ic i, în DC jur că t ipul ăla t e urmărește.” „M a rc o e st e c e a m a i mică dint re preocupările m e le .” St a lk e r sa u nu. Ea a ridic a t din um e ri. „Se pa re că se întâlnește c u un m e dic c a re lucrează la Spit a lul Ge orge Wa shingt on sa u așa c e va . Amintiți-vă, a fost la Le Ba r Am é ric a in. sora lui T rist a n.” „Bine pe nt ru e l”, a m mormăit. M a rc o a fost un prie t e n și i-a m ura t t oa t e c e le bune , pur și sim plu nu i-a m urmărit viața a t â t de a t e nt c um se pa re că a făcut-o Billie . N e a t inge a m oc a ziona l, da r a ve a m c u toții propriile noa st re vieți de c a re să ne îngrijorăm. — Bine , urează-mi noroc , soe ur. Oc hii căprui a i lui Billie se ascuțiră. „N u a i ne voie de noroc . Arată-le c ine na iba sunt e m . N e noroc it ul ăla e noroc os că t e a da t pe st e c a p. E urâ t . Eşti frumoasă." U n râ s sufoc a t m i-a scăpat. Lasă-o surorii m e le să mă facă să mă sim t m a i bine , deși Byron e ra oric e a lt c e va de c â t urâ t . I nspirâ nd a dâ nc , m i-a m înțepenit um e rii și m i-a m întărit c oloa na vertebrală. „Bine , ne ve de m îna poi la hot e l.” Z e c e m inut e m a i t â rziu, în c e le din urmă, a m a juns la ult im ul e t a j a l clădirii. I nim a m i-a t una t și m i-a m ținut respirația c â nd lift ul m -a lua t . Din c e in c e m a i sus. Ding. Am tresărit la zgom ot ul ușilor c a re se de sc hide a u. Ieșind din lift c u prefăcută înc re de re , m -a m îndre pt a t spre recepționer. Doa r că biroul e ra gol. M -a m uit a t în jur – st â nga , dre a pt a , ia r st â nga – a poi m i-a m făcut drum pe singurul c oridor c a re ținea o fa rfurie m a re , a urie , „CEO”. Biroul lui Byron t re buia să fie așa. Le c t ura m e a a a firm a t că e l a fost CEO a l im pe riului Ashford. M -a m pașinat pe holul e le ga nt de marmură c u trepidație și m i-a m ne t e zit pa lm e le pe roc hia m e a roz de vară. Culoa re a e ra în contradicție cu această clădire a lb-ne gru. Cu siguranță m -a făcut să ie s în evidență. Deși, nu e ra m sigur dacă e ra înt r-un m od bun. Am găsit biroul c ine pre supune a m că e st e a sist e nt ul lui Byron și a m înt re ba t dacă pot să-l văd. Ea a spus c e va de spre o înt â lnire , da r până a t unc i a u a juns la m ine voc i sla be . Neliniștea m -a st re c ura t , da r a m reacționat pre a t â rziu. M -a m înt ors pe călcâie pe nt ru a ple c a și m -a m înt â lnit față în față c u se na t orul Ashford. Am înghețat. M i-a u făcut oc hii m a ri și m i s-a oprit respirația. N u așa m i-a m im a gina t a st a . Ave a m înt re gul disc urs – sa u c e va asemănător – pregătit în c a p. Pe nt ru Byron. N u pe nt ru tatăl lui ticălos. M -a t ra s de pa rt e de birou și de pa rt e de a sist e nt a . "Bine bine bine ." N u se na t orul Ashford a vorbit . Era fe m e ia de lângă e l. N ic i nu o obse rva se m până a c um . Era uluit or de frumoasă. Îmbrăcăminte de de signe r din cap până în pic ioa re . N u-m i păsa de îmbrăcămintea de marcă, da r sora m e a obsedată de modă ținea foa rt e m ult la e le . S-a c a m bloc a t . "Ce a ve m noi a ic i?" Cu părul lung blond și oc hi m a ri albaștri, arăta c a o păpușă Ba rbie perfectă. Doa r că, în loc de un zâ m be t , această fe m e ie a purt a t un râ nje t . „Ea e st e domnișoara Sw a n.” V oc e a se na t orului Ashford e ra re c e , da r nu se c om pa ra c u privire a lui înghețată. Am t re m ura t , dorind să mă plic în m ine până c â nd nu a m a i rămas nim ic din m ine . Am urâ t reacția a st a față de e l. „Mă voi de sc urc a c u e a .” "Da t e rog fă. N u vre a u c a c ine va să-l de ra nje ze pe Byron astăzi.” Abia a m a vut t im p să c lipe sc și se na t orul Ashford e ra în fața m e a . M â inile lui înghețate s-a u st râ ns în jurul m e u și le -a st râ ns, c u unghiile înfipt e în pie le a m e a . „Ce ți-am spus, fată?” şuieră e l. M i-a m îm pins um e rii îna poi. „T re buie să vorbe sc c u...” Nu m -a lăsat să t e rm in. „M i-a m amenințat. Spit a lul a dispărut. Tatăl tău a ple c a t .” U n gâ fâ it ascuțit m i-a sm uls din buze . U n luc ru e ra să știi că se a fla în spa t e le pie rde rii spit a lului, da r c u t ot ul a lt c e va să-l a uzim buc urâ ndu-se de a st a . Ca m e ra a înc e put să se învârtească. M -a m îm pie dic a t îna poi, înc e rc â nd să la s spațiu înt re noi. La c rim ile m i-a u încețoșat ve de re a . A t re buit să ple c . N u-m i m a i păsa să fa c c e e a c e t re buie . T re buia doa r să sc a p. — Chia r vre i să dispară și sora t a ? Oc hii lui re c i și c uvint e le lui răzbunătoare se simțeau c a niște a c e proa spe t e c a re îm i străpungeau pie pt ul. I nim a m i-a a rs c a și c um c ine va i-a r fi da t foc . Fie c a re bătaie a inim ii, fie c a re respirație nenorocită a durut . N u a m put ut să t ra g sufic ie nt a e r în plămâni. M i-a lua t tatăl de la m ine . N u l-a m put ut lăsa să o ia și pe sora m e a . "Da -m i drum ul." Am sughițat, luptându-mă să-mi ba g a e r în gâ t . A t re buit să sc a p de e l. „Ți-am spus să st a i de pa rt e de noi.” V oc e a se na t orului Ashford e ra tăcută, e x pre sia lui întunecată. A sc os c e va din buzuna r și l-a t râ nt it de pie pt ul m e u. "Aic i. Ac um pleacă.” El aruncă o privire pe st e umăr către fe m e ie . „Acești căutători de a ur vor re c urge la oric e și t e vor usc a dacă îi lași.” U n t e a nc de ba nc not e s-a apăsat pe pie pt ul m e u, pătândumă. Fără să mă gâ nde sc , m â na m e a a zbura t prin a e r și s-a c one c t a t c u fața lui. Sm a c k . Gâ fâ it ul c uiva se sfărâmă prin a e r. Cine va țipă. Da r e ra m pre a uluit de c e e a c e făcusem c a să reacţionez. Privind la se m nul roșu c a re se form a pe fața se na t orului, a m rămas înc re m e nit și c u oc hii m a ri. N u m a i urise m pe nim e ni până a c um , da r l-a m urâ t pe a c e st om . Cu fie c a re gra m din inim a mea. Abia a t unc i i-a m zărit pe securiști. Fa nt om a unui zâ m be t amenințător pâ lpâ ie în oc hii lui albaștri. Doi bărbați musculoși în c ost um e a u călcat în jurul m e u, fie c a re luâ ndumă de braț. „Sc oa t e gunoiul”, a c e rut se na t orul. „Ordine le fiului m e u.” Cine va a c hic ot it în spa t e le m e u. N u a m a vut -o în m ine să văd c ine e ra . M -a m lupt a t c u la c rim ile c â nd m -a u e sc ort a t în jos c u lift ul și afară din clădire, împingându-mă afară. Odată a juns pe t rot ua r, c e rul s-a crăpat și m i-a m înt ors fața în sus spre norul dire c t de a supra c a pului. Era încă însorit , c e rul lim pe de și a lba st ru pătat de singurul nor înt une c a t c a re își făcea drum prin oraș. Am băgat m â na în buzuna rul m ic a l roc hie i m e le de vară și a m sc os poza sonogramă, un plâ ns sufoc a t năpăduind prin m ine . „N u a m a puc a t să-ți arăt tatălui tău, da r c re d că e c e l m a i bine ”, a m șoptit, m e rgâ nd fără țintă îna int e și ținându-mi oc hii pe m ic a fot ogra fie a lb-ne gru. „Î m i pa re rău, t a t i și fa m ilia lui sunt niște ticăloși.” M i-a u a rs oc hii și m i-a m șters la c rim ile de pe față c u furie . Ei — c e i din Ashford — nu m e rit a u la c rim ile m e le . N u m e rit a u nic iun gâ nd de la m ine , nic io dure re de inimă. Era m a t â t de idiot înc â t să mă gâ nde sc că a fa c e c e e a c e t re buie a r re a liza oric e . Î n sc him b, m -a da t afară. Ca gunoiul. Doa m ne , c um aș fi put ut să mă prost așa de rău? N u a m încălcat niciodată re gulile , a m făcut înt ot de a una c e e a c e t re buie . Și iată că a m fost — dra c ului. La propriu și la figura t . M i-a m șters din nou fața. A t re buit să mă a dun. Adună-mi ra ha t ul. Ținând fot ogra fia sonogra m e i c u o mână, m i-a m fre c a t burt a plată c u cealaltă. Am fi doa r noi t re i. Ba by, Billie și e u. Am put e a supraviețui a st a . Mi-aș fi dorit să fiu îna poi în c a m e ra de hot e l c u sora m e a . — V om fi c e i t re i m usc he t a ri, a m răpit, înc e rc â nd să mă c onving că e ra bine . Aș fa c e t oa t e proble m e le în c e e a c e privește creșterea unui c opil. A fost m a i bine de jur îm pre jur. Era m conștient de privirile a la rm a t e și îngrijora t e a le trecătorilor, da r le -a m ignora t . Am a uzit strigătele pre a t â rziu. Am ridic a t c a pul și inst inc t ul m i-a lua t stăpânire. M i-a m răsucit c orpul în înc e rc a re a de a m i prot e ja st om a c ul e x a c t c â nd zbura m prin a e r. Dure re a a e x ploda t prin m ine și lum e a a înc e t a t să m a i e x ist e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 1 8 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e N um brie t a t e . Golic iune a . Dure re . De sc hizâ ndu-m i ple oa pe le , a m c lipit îm pot riva strălucirii. Î m pre jurim ile m e le s-a u înre gist ra t . Pereții a lbi. M irosul de înălbitor. U n spit a l. e ra m în viață. Am înc his din nou oc hii și a m simțit că a m int ire a se re pe zi. S-a r put e a să fi fost furios – c hia r furios – da r int ra se m în clădirea lui plin de speranță. Și a m ieșit... gol. rupt . Ple oa pe le m i s-a u de sc his înc e t și l-a m văzut. Ca pul lui Byron s-a a ple c a t pe st e m â na m e a în t im p c e e l o prinde a . I nim a m i-a făcut un bătaie surdă în pie pt . Dure re . Î n t rupul și inim a m e a . El a fost a ic i. Cum ? Am înc e rc a t să-mi a m int e sc c e sa înt â m pla t . Da r ult im ul luc ru pe c a re m i-l a m int e a m a fost că a m fost e sc ort a t afară din clădire. „Câ t t im p a m fost afară?” Am răpit, a runc â ndu-m i lim ba pe st e buza de jos. Oc hii albaștri plictisiți a i lui Byron i-a u înt â lnit pe a i m e i. Arăta c a na iba . Părul lui c iufulit și de zordona t de parcă și-ar fi t re c ut de ge t e le prin e l. St ubble i-a a c ope rit fața, ia r c e rc uri ne gre a dâ nc i i-a u înc onjura t oc hii. Cămașa îi e ra însângerată, ia r c ra va t a îi a t â rna slăbită și strâmbă. Am văzut poze c u e l în Forbe s – im pe c a bil, pe rfe c t – a c um e ra de pa rt e de e l. „I ubit o, ești t re a z.” M i-a c uprins fața, c u pa lm e le lui m a ri blâ nde . At â t de blâ nd înc â t m i-a da t la c rim ile în oc hi. "Cum t e sim t i?" De zorie nt a t . Confuz. Ac hy. Obosit . — Lasă-mă să c he m un m e dic . "N u. N u a m ne voie de m e dic .” Era de ja pe drum să ia unul, da r c uvint e le m e le l-a u oprit . „Câ t t im p a m fost afară?” a m re pe t a t . "Ca t e va ore ." M i-a lua t m â na îna poi în a lui și a bia a t unc i a m văzut-o. Fot ogra fia m e a c u sonogra m a i s-a st râ ns în palmă. De c opilul nost ru. Copilul m e u. "Be be lus?" Abia a m reușit să spun c uvâ nt ul. M a x ila rul îi pulsa , a gonia în oc hi se pot rive a c u c e e a c e simțeam a c um în inim a m e a . Se nt im e nt ul c a re amenința să mă înghită înt re g. A sc ut ura t din c a p. „Copilul nu a reușit”, a c roia t e l. Copilul nu a reușit. Copilul nu a reușit. M i-a bic iuit în c re ie r c a strigătele goa le a le une i furt uni de vâ nt . I nim a m i-a t rosnit și prim a lacrimă m i-a c urm a t pe obra z. Cuvint e le lui — s-a u simțit c a o înjunghie re în pie pt ul m e u. Cum a put ut să spună a c e le c uvint e știind că t oc m a i m -a folosit , m -a a runc a t c a gunoiul. M i-a m dist rus fa m ilia ... l-a u lua t pe tatăl m e u . Se m e nii lui și c e i a i m e i nu s-a u a m e st e c a t . Cuvint e le juc a t e pe re pe t a t e , străpungându-mi c re ie rul. Tatăl lui. Logodnic a lui. Copilul m e u. N u, nu m a i e x ist a „c opilul m e u”. S-a r părea că Dum ne ze u a fost de a c ord. Am fost sufic ie nt de bun c a să t ra g c a o piesă secundară. N u e st e sufic ie nt de bun pe nt ru a iubi. Emoții copleșitoare se învâ rt e a u în m ine . Sufocându-mă. Înecându-mă. Dure re a e ra pre a m a re de suport a t . Am vrut uit a re . „T re buie să vorbim ”, a m șoptit, c u voc e a c iuda t de calmă. „N u a c um , iubit o. V orbim c â nd ve i fi m a i bine .” Și-a t re c ut de ge t e le pe st e de ge t e le m e le . „Doa r odihnește-te puțin.” Am clătinat din c a p. T re buia să sm ulg a c e st ba nd-a id odată pe nt ru t ot de a una . Oc hii m e i l-a u a t ra s, m e m orâ nd fie c a re c e nt im e t ru din e l. Era frum os, c hia r și a t unc i c â nd e ra în această st a re . M â ne c ile lui Cămașa s-a u lui sufle c a t , scumpă, albă, însângerată. expunându-și antebrațele m usc uloa se . Sc uful lui i-a da t un a va nt a j. De ge t e le îm i mâncărim să-l a t ing. Oc hii lui a u pătruns prin m ine , până la inim a pe c a re a rupt -o. Și încă t â nje a m la e l, deși nu c re de a m că îl voi put e a ie rt a vreodată. I -a m iubit oc hii. I nt e ns. Știam c â t de înt une c a t e s-a u înt une c a t c â nd s-a îngropa t a dâ nc în m ine . Alba st ru m ie z de noa pt e . I -a m urâ t pe toți la fe l, pe nt ru că mă put e a u înșela a t â t de ușor. — Byron, vre a u să fa c i c e va pe nt ru m ine . Cuvint e le e ra u gre le pe lim ba m e a . Sa u poa t e a st a a fost m e dic a m e nt ul. Ar fi t re buit să mă um ple din e a pe nt ru a vinde c a această dure re din inim a m e a . „Oric e , iubit o.” Doa m ne , c â nd s-a uit a t la m ine așa, m -a m simțit c a înt re a ga lui lum e . O noa pt e c u un bărbat sa sc him ba t a t â t de m ult . M -a sc him ba t . m i-a m lins buze le . N u m i-a ușurat t e nsiune a și nic i dure re a . „T u și c u m ine a m greșit.” M i-a u bâ zâ it ure c hile și a pa ra t ul a înc e put să sune . M a i t a re și m a i ra pid. Dure re a c a re îm i străpunge ure c hile se pot rive a c u c e a din inim a m e a . „Am ne voie să ple c i. Ac e a noa pt e mă bâ nt uie și mă dist ruge . Fie c a re pa rt e din m ine și din viața m e a .” Pie pt ul m e u s-a st râ ns a t â t de t a re înc â t fie c a re respirație ieșea dint r-o șuierătoare. "T e rog pleacă." Am văzut dure re a t re c â nd prin oc hii lui albaștri, da r și-a îndepărtat privire a . „Ast a vre i?” Dure re a de a -l pie rde m i-a zgâ ria t din nou în pie pt , amenințând că o voi de sc hide . Să mă rupă. I nim a m e a a țipat „nu”, da r c re ie rul m e u t re buia să fie m a i put e rnic . Î nc e t , m i-a m lăsat dure re a să se t ra nsform e în a lt c e va . Ce va înt une c a t și re c e . Ce va ire voc a bil. Ură. Amărăciune. "Da ." Abia pe st e o șoaptă, singurul c uvâ nt c om ple t . Oc e a nofPDF.c om m i-a frâ nt inim a Ca pit ol 1 9 Oc e a nofPDF.c om Byron Șase a ni m a i t â rziu S Cout I sla nd Sc re a m Pa rk din N e w Orle a ns. N e pot ul m e u K ol, Ale ssio — fra t e le m e u vit re g puțin m a i m a re — și c u m ine ne -a m urc a t înt r-un t re n asemănător c u un va gon de mină c a re ne -a r duc e print r-un c im it ir fantomă. N ic i Ale ssio, nic i e u nu e ra m bărbați m ic i, c u ge nunc hii ni se sc ot e a u din căruță, ia r bie t ul K ol e ra a proa pe înăbușit înt re noi c a c a rne a de prâ nz. N u părea să-l de ra nje ze totuși, c u oc hii îndre pt â ndu-se în st â nga și în dre a pt a . Abia aștepta să înceapă să se miște căruciorul ăsta, c a să ne înspăimântăm. Sora m e a și soțul e i împreună c u c opiii lor e ra u în cărucior în spa t e le nost ru și arătau la fe l de ridic oli c a și noi. — La na iba , a c e a st a e st e prim a m e a vizită înt r-un pa rc de distracții, mormăi Ale ssio. „Aș fi ve nit m a i de vre m e dacă aș fi știut că a c e st e sc a une sunt a t â t de c onfort a bile .” Am de t e c t a t un sa rc a sm în voc e a lui și a m c hic ot it . „N u-m i spune că nu t e -a i furișat niciodată în t â rgurile it ine ra nt e c a să fa c i a ut ost opul.” Ale ssio m i-a a runc a t o privire uscată. Era t ot răspunsul de c a re a ve a m ne voie . M i-a m c oborâ t oc hii spre K ol a i cărui oc hi cenușii sc lipe a u de emoție. Oc hii ne pot ului m e u a ve a u pe t e de a lun, la fe l c a a i m a m e i lui. U ne ori îm i a m int e a de un a lt se t de oc hi a lune , c u excepția a urului. N u m a i văzusem așa oc hi de a t unc i. Î m pingâ ndu-m i gâ ndul din m int e , a m zâ m bit . „Cre d că t re buie să-l ținem de mână pe tatăl tău. Din m om e nt c e e st e prim a lui plim ba re .” K ol nic i măcar nu a e zit a t . La na iba , c opilul e ra bun. De a se m e ne a a m a bil. M â na lui mică o apucă pe tatăl său și o st râ nse . „V oi fi c u t ine t ot t im pul. Cu a m â ndoi.” Ex pre sia fra t e lui m e u s-a înm uia t . „Apre c ie z a st a , a m ic e . Mă sim t m a i în siguranță a c um .” Ale ssio prim ise șansa la fe ric ire . M -a m buc ura t pe nt ru e l și nic i măcar nu a m put ut a duna nic io ge lozie . Tatăl nost ru și-a dist rus viața fără să-și recunoască niciodată urmașii. Da r a ieșit pe pa rt e a cealaltă c u o fe m e ie bună lângă e l. M â na mică a lui K ol a lua t -o pe a m e a . — Și e u t e voi ține în siguranță, unc hiule Byron. Eu și fra t e le m e u a m împărtășit o privire amuzată. La na iba , fa m ilia noastră se e x t inde a și în bine . Deși nu pe nt ru m ine . O mică smucitură în inim a m e a m i-a a m int it de șansa m e a . Singura șansă c a re s-a înc he ia t îna int e de a înc e pe . N u m i-a r fi de ra nja t să fiu tată. M a i a le s nu c u o a st fe l de fe m e ie . După a c c ide nt ul e i, a t re c ut m a i de pa rt e . Î n afară de înt oa rc e re a e i la St a nford, nu o ținusem sub c ont rol. A fost pre a dure ros. Călătoria a înc e put și, fide l c uvâ nt ului său, K ol ne -a ținut m â inile m a ri în m â inile lui m ic i. N um a i că ne -a st râ ns m â inile a t â t de t a re , că a t â t Ale ssio c â t și e u a m tresărit. M ic ul ticălos e ra put e rnic . Am a bil, da r put e rnic c a na iba . „Cu c e -l hrănești?” i-a m mormăit fra t e lui m e u. "Spa na c ?" Sc oa se un râ s sugrum a t . „Da , c re â nd un Pope ye a ic i.” „N u știam că t e uiți la de se ne a nim a t e .” V oc e a m e a e ra uscată, doa r c u un st rop de um or. Ale ssio a ridic a t din um e ri. "Est e re la x a nt . Ar t re bui să înc e rc i c â ndva .” „V a t re bui să-ți îm prum ut c opilul m a i m ult , c a să nu-m i st ric reputația. Ar fi oa re c um c iuda t dacă oa m e nii m -a r găsi urmărind de se ne a nim a t e singură.” A urm a t tăcerea în t im p c e fa nt om e le ne înc onjura u. Lit e ra l și m e t a foric . „T e -a i gâ ndit vreodată să a i un c opil?” Î nt re ba re a lui Ale ssio a ieșit din se nin. N e -a m a propia t de -a lungul a nilor, în spe c ia l în pe rioa da în c a re soția lui a rămas blocată în Afga nist a n. N e -a lua t luni de zile să unge m pa lm e le și să fa c e m înțelegeri pe nt ru a găsi o c a le de a int ra în țara c a re și-a înc his granițele. — U ne ori, a m re c unosc ut . Ar fi m a i ușor să a i un c opil fără mamă. N u m i-a m dorit o altă fe m e ie în viața m e a . Am înc e rc a t – c hia r a m înc e rc a t – da r n-a r fi c ore c t să mă căsătoresc c u c ine va în t im p c e inim a m e a e ra încă blocată de doc t orul fra nc e z c u părul roșu. „Ai fi bun la a st a . Ai răbdare pe nt ru a st a .” Spre de ose bire de tatăl nost ru. Am â ndoi știam a st a . Ca ile e goist e a le tatălui nost ru se înt inde a u dinc olo de oric e polit ic ia n norm a l. Deși câștigase c â t e va punc t e c â nd l-a a nga ja t pe K ia n — un ve c hi spe c ia list m ilit a r — pe nt ru a o prot e ja pe soția lui Ale ssio. Aut um n și K ia n a u fost a m â ndoi în Afga nist a n în t im pul ha osului. Cone x iune a și sinc roniza re a păreau înt ot de a una c iuda t e , da r nu c ont a . A sa lva t -o pe c um na t a m e a . Am zâ m bit . "Poa t e int r-o zi." La na iba , c hia r și e u put e a m a uzi nuanța de amărăciune în t onul m e u. "Asa de . K ol, ne -a m spe ria t încă?” K ol a sufla t frust ra t . „U nde sunt fa nt om e le ?” a m c hic ot it . "Sus în a e r?" „Ar t re bui să iasă din pământ și să ne spe rie .” „Ei bine , mă buc ur că nu sunt ”, a int e rve nit Ale ssio. „M i-e foa rt e frică. Din fe ric ire , mă ții de mână, a lt fe l aș fi înc e put să plâ ng.” I -a m a runc a t o privire fra t e lui m e u. — Pre a m ult , a m spus e u. Ale ssio doa r zâ m bi, răsturnându-mi pasărea pe st e c a pul lui. At â t de matură. „Dacă vre i să înc hizi oc hii, tată, nu o să spun nimănui”, îl asigură K ol. M i-a m da t c a pul pe spa t e și a m râ s. N ic i nu m i-l put e a m im a gina pe Ale ssio făcând a st a . T ipul c a re a c ondus lum e a interlopă în Ca na da , strângându-și ple oa pe le de frică să treacă pe st e drum . — Da r Byron o va fa c e , răspunse Ale ssio pe un t on sim ula t plângăcios. Doa m ne , c hia r îi plăcea pre a m ult a st a . „N u voi fa c e ”, m -a m sufoc a t , înc e rc â nd să păstrez o față sinceră. „Onoa re a cercetașului. N u a m bătut niciodată pe fa m ilia noastră.” K ol râ nji. "N ic i e u. Chia r și a t unc i c â nd sora m e a fură ciocolată, nu spun de spre e a .” U n râ s îne c a t a scăpat a t â t de m ine , c â t și de Ale ssio. „Ac olo se duc e toată c ioc ola t a ? Î n burt a surorii t a le ?” K ol îi aruncă o privire serioasă. „N u știu de spre c e vorbești.” N u m a i put e a m să-mi țin fața serioasă. Lăsând să râdă pe burtă, i-a m c iufulit părul ne pot ului m e u. „Sunt m â ndru de t ine , K ol.” Și a m fost . Era m a t â t de m â ndru de fa m ilia noastră. Cu t oa t e a c e st e a , un m ic gra m de singurătate – sa u a fost re gre t ? – a rămas înt r-un colț înt une c a t a l sufle t ului m e u. T re i ore m a i t â rziu, a m ieșit c u toții din pa rc ul de distracții. Aurora și Aut um n păreau ușor ve rzi. Ale ssio, Ale x e i și c u toții i-a m înghe suit pe c e i m ic i. L-a m a vut pe K ol așezat pe um e ri. K ost ya s-a așezat pe um e rii lui Ale x e i, dâ ndu-l c u pic iorul de parcă a r fi fost un c a l. Ale ssio își ținea fiic a în brațe, de oa re c e se părea că soțiile vor vom it a în oric e m om e nt . „Ei bine , a st a a fost dist ra c t iv”, a re m a rc a t Ale ssio. „Să nu o m a i fa c e m încă un a n sa u doi.” „De a c ord”, a spus Ale x e i pe un t on pla t . „K ost ya , pe nt ru ult im a dată, t a t i nu e st e un c a l.” Am clătinat din c a p, a poi a m tresărit im e dia t . K ol m -a t ra s de păr de parcă m -a r fi c ondus. „I suse , K ol. Știi că ăsta e părul m e u, nu frâ ie le . Î l ve i fa c e pe unc hi c he l.” K ol și K ost ya a u a runc a t o privire și a poi a u c hic ot it . — Fiule , nu-ți c he l unc hiul, ia spus Ale ssio pe K ol. „Încă t re buie să-l căsătorim. At unc i poa t e de ve ni c he l.” Ale x e i a c hic ot it , ia r e u i-a m da t jos pe a m â ndoi. „O să vă ra d pe c a p în t im p c e dormiți”, a m amenințat pe jumătate în glumă. N u e ra c a și c um n-aș fi făcut-o niciodată. De fa pt , c u o oc a zie îi ra s frum oa se le ple t e a le lui Rive r. A înjura t a t â t de t a re , înc â t e ra m sigur că l-a u a uzit pe t oa t e c ont ine nt e le . Posibil și t oa t e pla ne t e le . „N u dorm niciodată în aceeași cameră c u t ine ”, a spus Ale x e i pra c t ic , în t im p c e oc hii îi străluceau a m uza t . Tatăl nost ru a greșit a t â t de m ult să nu-l a probe . Ac e st om și-ar prot e ja fa m ilia c u prețul lum ii înt re gi. „Bine , pe nt ru că a st a m -a r m a rc a pe viață. Dorm it înt r-o cameră c u t ine nu e st e pe a ge nda m e a .” — Așa e , int e rve ni Ale ssio, a bia ținându-se un c hic ot it . „Age nda t a e st e să t e c ulc i c u un doc t or drăguț.” M -a m uit a t la e l în t im p c e sprâ nc e a na lui Ale x e i se c urba curioasă. — Mulțumesc dra c u’ că nu vii m â ine la prâ nzul în fa m ilie , a m mormăit se c . „M a pot de sc urc a c u t ine doa r c â t e va zile la un m om e nt da t .” Ale ssio c hic ot i, ne t ulbura t de c uvint e le m e le . N im ic nu a a juns la fra t e le m e u. Cu excepția suferinței soției și c opiilor lui. — Pun pa riu, gâ ndi e l. „Apropo, a m a uzit că frum oa sa doctoriță c u părul roșu s-a înt ors în St a t e le U nit e .” „Mă sim t e x c lus.” Trăgătoarea monotonă a lui Ale x e i făcea să pară că nu i-a r păsa. Adevărul e ra că ra re ori arăta emoții. Da r de -a lungul a nilor, de c â nd e l și Aurora deveniseră un obie c t , a înc e put să se e x prim e m a i m ult prin c uvint e . Da r num a i c u oa m e nii c u c a re se simțea c onfort a bil. Î n pre a jm a tatălui m e u, s-a c om port a t c a și c um l-a r uc ide în oric e m om e nt . N u că l-aș put e a învinovăți. — Oh, Byron nu ți-a spus? Ale ssio a fost m a i m ult de c â t înc â nt a t să-mi c om ple t e ze c um na t ul. „N u e st e surprinzător. El își păstrează viața amoroasă secretă. Da r există a c e st doc t or frum os c a re nu-l suportă. A fost pe st e t ot , sa lvâ nd lum e a , da r informațiile m e le îm i spun că s-a înt ors în St a t e .” — Și de c e o ve rific i? a m şuierat. El a ridic a t din um e ri. "Pe nt ru bine le tău." M -a m uit a t la e l. „De c i c e știi de spre e a ?” „Î n afară de fa pt ul că s-a înt ors în St a t e , nu pre a m ult e .” „S-a căsătorit?” Î nt re ba re a stupidă m i-a ieșit din gură fără pe rm isiune . Am a vut firm e de se c urit a t e . Aș put e a ve rific a t oa t e a st e a c hia r e u. T oc m a i a m făcut un punc t de a nu. „N u mă înt re ba de spre viața e i personală sa u amoroasă, sa u oric e c he st ii de ge nul ăsta. N u țin c ont de a st a .” — At unc i de c e știi că s-a înt ors? Ale x e i a pus înt re ba re a logică. Ale ssio a ridic a t din um e ri. „Din a num it e m ot ive , num e le e i și a le surorii e i a u apărut pe da rk w e b. Ce va de -a fa c e c u dia m a nt e le .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . „T re buie să fie greșit.” Ale ssio a ridic a t din um e ri. "Si e u c re d la fe l. Ea a fost în Gha na , luc râ nd sub OM S. Știați?" Am clătinat din c a p. „N u, a m făcut o ide e să nu știu.” Apoi, pe nt ru că vorbit ul de spre Ode t t e e ra ult im ul luc ru de spre c a re voia m să vorbe sc , a m sc him ba t subie c t ul. „Ești sigur că nu poți rămâne la prâ nzul nost ru luna r de m â ine ?” Ale ssio clătină din c a p. „N u, Aut um n a re un c onc e rt pe nt ru o ședință fot o în U c ra ina . N u o la s să ple c e singură.” „I suse , e st e în siguranță?” M i-a a runc a t o privire „c e dra c u c re zi”. „N u a fost Afga nist a nul sufic ie nt ?” „Ea vre a să facă diferența”, a mormăit e l. „Ea a înc e rc a t să nu facă nim ic și a de ve nit pre a nervoasă. Așa că a m făcut o înțelegere. Ea poa t e pre lua m isiuni a t â t a t im p c â t sunt c u e a și re sponsa bil c u se c urit a t e a .” „Proba bil că e st e înțelept”, a int e rve nit Ale x e i. „Ea va m e rge în c e le din urmă c u sa u fără t ine . Î n a c e st fe l, a i un a num it c ont rol.” „V re i să mă uit la c opii?” Am ofe rit . „Aș put e a să vi le a duc îna poi c â nd vă veți înt oa rc e a m â ndoi.” Fra t e le m e u a înc lina t c a pul. „Apre c ie z, da r a m făcut de ja a ra nja m e nt e c a părinții lui Aut um n să le urmărească. Da t a viit oa re , c u siguranță e râ ndul tău.” „Cont e z pe a st a .” S-a r put e a să nu fiu niciodată tată, da r aș fi c e l m a i bun unc hi pe nt ru nepoții și nepoții m e i. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 0 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e „T t oc urile a st e a , mormăi Billie . T rot ua rul pie t ruit a l Ca rt ie rului Fra nc e z e ra inc onfort a bil în a pa rt a m e nt e le m e le , indife re nt de t oc uri pe c a re le -a m văzut că poartă fe m e ile în jurul m e u. Sora m e a inclusă. Mă a puc a de braț din c â nd în c â nd, folosindu-mă pe nt ru e c hilibru. Am a jut a t -o să o st a bile sc în t im p c e m int e a m e a e ra la c e e a c e e ra m pe c a le să fa c e m . „Ac e st luc ru e st e m a i bun, Billie .” Sa u a m fi morți. Spa im a m -a c uprins, strângându-mă st râ ns în a dâ nc ul st om a c ului. U lt im e le șase luni au fost supra re a list e . Fuserăm încă din ziua a c e e a . I n fie c a re zi. Văzusem m a i m ult din lum e de c â t îm i păsa. Am ple c a t din La s V e ga s c hia r săptămâna trecută, unde Billie a reușit să-și îm bra c e o roc hie de mireasă și să facă niște ba ni în plus. "O sa m e a rga . Ei își ia u ra ha t ul și viața noastră va re ve ni la norm a l.” Oc hii m e i s-a u a runc a t spre sora m e a , e libe râ nd o respirație frustrată. Am iubit -o; Chia r a m făcut-o. Da r la vâ rst a de t re ize c i de a ni, Billie a r fi t re buit să fie m a i deșteaptă de c â t să a puc e o pungă c u dia m a nt e și să creadă că nim e ni nu va obse rva . Dia m a nt e de sâ nge în va loa re de ze c e m ilioa ne de dola ri de la sindic a t e le c rim e i orga niza t e . Î n t im p c e făceam operații, sora m e a fuse se ocupată să jefuiască c rim ina li. I sus S. H rist os. „Ai t ot ul în poșetă?” a m înt re ba t . Dacă le -a uit a t , a r put e a fi ne voit să o uc id e u. „T oa t e dia m a nt e le sunt în pungă”, a a sigura t e a . „Strălucitor și sc um p.” M â na e i s-a înt ins din nou, apucându-mă de braț. „De c e dra c u’ porți t oc uri?” a m şuierat. Ea nu a r fi put ut niciodată să-i depășească pe bărbații c u t oc uri, dacă a r fi a juns la a st a . Billie m i-a a runc a t o privire supărată. „Am vrut să arăt bine .” M -a m uit a t la e a . Ea știa c e e st e în joc a ic i. N u put e a m să înțeleg că a spe c t ul e i e ra m a i im port a nt pe nt ru e a de c â t siguranța noastră. Aic i e ra viață sa u m oa rt e . Lit e ra lm e nt e . — Arăți bine , mătușă Billie , spuse Are s, c u m â na lui mică în a mea. Ex pre sia m i s-a înm uia t c â nd m -a m uit a t în jos la fiul m e u. Oc hi m a ri a lba st ri. Pa r inc his la c uloa re . I nim a m i s-a um fla t de m â ndrie . La c inc i a ni, știa să măgulească și să c a pt e ze inim i. El și-ar frâ nge inim ile înt r-o zi, c hia r c u se riozit a t e a lui. Băiețelul m e u a ve a c inc i a ni și ze c e . — N um a i pe nt ru că purt a m t oc uri, a spus Billie t â râ t or, zâ m bind înc e t . M i-a m da t oc hii pe st e c a p. Ce l m a i bine e ra să nu c om e nt e zi, a lt fe l s-a r put e a t ra nsform a înt r-o discuție în toată re gula . Are s a fost nura oc hilor m e i. Și Billie . Anii a u fost gre i, da r a u m e rit a t t oa t e greutățile. Era m noi t re i. Ce i t re i m usc he t a ri. Din păcate, a m fost în N e w Orle a ns în loc de Rivie ra Franceză. Da r a m fi a c olo de st ul de c urâ nd. Abia așteptam până ne înt oa rc e m acasă. Clădiri ist oric e e le ga nt e ne -a u înc onjura t . U n t rom pe t ist c â nt a în a propie re , m e lodiile sa le t rist e călătorind pe st e briza . M irosul dulc e și lipic ios de a lc ool plut e a prin a e r. Mulțimile de oa m e ni șerpuiau pe străzi, râ sul, da nsul și îmbrăcămintea colorată dâ nd a c e st ui oraș vibrația pe nt ru c a re e ra c unosc ut . M a rdi Gra s e ra pe c a le să fie în plină desfășurare, deși, jude c â nd după mulțimile din jurul nost ru, a i c re de că se întâmplă a c um . "I a t a ." Billie a arătat și i-a m urm a t de ge t ul până la se m n. St ra da St . Louis. M -a m c oborâ t ghe m uit , a duc â nd oc hii la nive lul fiului m e u. „Are s, c â nd vom int ra în a c e st re st a ura nt , ve i m e rge c u mătușa Billie în t im p c e e u mă oc up de niște c he st ii de se rvic iu. Bine ?" El a da t din c a p. "Bine ." Fiul m e u e ra obișnuit c u m unc a m e a . Cu excepția de da t a a st a , nu luc rurile norm a le de muncă m -a u t ra s de pa rt e . A fost furt ul a c c ide nt a l de dia m a nt e . De sora m e a . Ac c e nt m a re pe a c c ide nt a l , c a re a fost încă dezbătut. „Bine băiat”, a m m urm ura t , apăsându-i un sărut pe obra z. „Nu-ți fa c e griji, mamă”, a int e rve nit Billie . „T ot ul se va t e rm ina în c urâ nd.” Am înghițit în se c , c u inim a t re m urâ ndu-m i în pie pt . Ce a m a i m a re teamă a m e a e ra să i se înt â m ple c e va . Știam că nu m aș put e a ie rt a niciodată dacă Are s va fi rănită din c a uza e i sa u a prost ie i m e le . Îndreptându-mă, a m înt â lnit oc hii surorii m e le . „Urmează pla nul, Billie . N u vă abateți de la e l. I ndife re nt de sit ua t ie . Și dacă se întâmplă c e va c u...” — N u spune a st a , m -a înt re rupt e a . „Est e ghinion.” Am înc his oc hii, rugându-mă pe nt ru răbdare. Am vrut să o re pe z și să-i spun că ghinionul fură de la c rim ina li. Î n sc him b, t oc m a i a m pășit pe t rot ua rul c a re , din fe ric ire , e ra a sfa lt a t . — Ține-l lipit de t ine , a m spus e u c u o voc e liniștită. „Și ferește-te de ve de re .” Ea a da t din c a p. M i-a m iubit sora . U lt im ii c inc i a ni de fe ric ire a fiului m e u fuseseră posibili datorită sa c rific iilor e i. Ac e st a a fost c e l m a i puțin pe c a re îi da t ora m e i. T re buia să ne sc ot din m ize ria a st a . M i-a m înt ins m â na și e a a înt ins m â na în poșetă, scoțând o geantă mică de c a t ife a neagră. Z e c e m ilioa ne de dola ri înt r-un pa c he t a t â t de m ic . A fost sufic ie nt pe nt ru a ne înt oa rc e viața c u susul în jos. L-a m lua t și l-a m băgat în geantă. N e -a m c oborâ t până la colțul străzii St . Louis, oprindu-ne c hia r la int ra re a în T he Sa ze ra c Ba r. Billie l-a ridic a t pe Are s, c u privire a încuiată. Ea știa că sunt supărată. Ea știa că a da t na ibii. Da r până nu s-a re zolva t a c e st luc ru, nu a m put ut m e rge m a i de pa rt e . Sindic a t ul c rim e i orga niza t e nu ne -a lăsat să trăim a t â t a t im p c â t a m a ve a a c e le dia m a nt e . Spe ra m doa r că, odată c e vom re t urna bunurile fura t e , vor uit a de noi. Deși, a l șaselea simț m -a a ve rt iza t că a m de lir. I nst inc t ul m i s-a re volt a t . Am int ra t în re st a ura nt și m -a m înjura t în tăcere. Billie e ra îmbrăcată pot rivit pe nt ru a st a . Eu, nu a t â t . Pa nt a lonii m e i de blugi, cămașa albă c u mânecă sfertă și ba le rinii a lbi e ra u pre a c a sua l pe nt ru a c e st loc . La dra c u '! De c e infra c t orii nu a u spe c ific a t un c od ve st im e nt a r? Oc hii mei au călătorit pe st e încăperea întinsă. Ave a a t m osfe ra ve c hiului N e w Orle a ns, c u pereți pictați în c ulori int e nse și decorați cu fot ogra fii ve c hi. Sune t e le t rom pe t ist ului a u t ra nsm is prin fe re st re le m a ri de sc hise . U n c a nde la bru de c rist a l dom ina c a m e ra . "Buna ziua ." O gazdă ne -a înt â m pina t c u un zâ m be t la rg. "Ai o re ze rva re ?" Billie și c u m ine a m împărtășit o privire . — Da , a m grăunt. "Dia m a nt sa nge riu." Nenorociții ăia! Spre m e rit ul ga zde i, e a nu a bătut nic i măcar o genă. "Pe a ic i." N e -a m c roit drum prin spațiu, oc olind m e se și c a bine , c â nd ga zda a făcut o pauză. M -a m înt ors către Billie , dâ ndu-i din c a p. Era t im pul e i să dispară în ba ie și să se ascundă a c olo c u Are s. „Billie ?” O voc e va g familiară se a uzi din spa t e le nost ru. „Billie Sw a n”. Fața surorii m e le păli. I nim a m i s-a îm pie dic a t , îngrijora t că ne -a m st ric a t de ja . T re buia să fim a ic i îna int e de Da nso Sa bir, ucigașul sindic a t ului c rim ina list din Gha na și Corsic a . Fric a m -a sufoc a t , da r e ra m m a i spe ria t pe nt ru fiul m e u de c â t pe nt ru m ine . Sa u c hia r pe nt ru sora m e a . El e ra t ot c e e a c e c ont a pe nt ru m ine . M i-a m forțat un zâ m be t pe buze în t im p c e mă pregăteam m e nt a l pe nt ru c e e ra m a i rău. Î nc e t , m -a m înt ors să-mi înfrunt t e m e rile . Doa r că c e l m a i rău nu a fost c e e a c e mă așteptam. Sa u, m a i degrabă, la c ine mă așteptam. I nim a m i s-a st râ ns în pie pt c â nd îl prive a m . Byron Ashford e ra încă c e l m a i frum os bărbat pe c a re a m a vut vreodată ghinionul să-l c unosc . M -a privit c u a c e a privire de sa fir strălucitor, privindu-mă de la m a sa lui. V iziune a lui privindu-se la m ine c u c a pul înt re pic ioa re le m e le , buze le lui frum oa se sc lipind de e x c it a re a m e a , m i-a c re sc ut inst a nt a ne u t e m pe ra t ura c orpului. M i-a rupt inim a . M i-a m muşcat buza de jos, concentrându-mă m a i degrabă pe înţepătura a c e le i dure ri de c â t pe c e a c a re a proa pe că m -a rupt a c um şase a ni. Doa m ne , uită. Uită de a m int ire . T ot ul. Da r încă îm i a m int e a m c um mă sărutase. Fe lul în c a re mă de vora se . Î i simțisem pa siune a până la de ge t e le de la pic ioa re . N u put e a m uit a fe lul în c a re îm i prinde a obra jii c u m â inile lui put e rnic e și ne a propia se fețele. Fe lul în c a re inha la se profund, c u oc hii închiși. De parcă a r fi vrut să mă m e m ore ze pe nt ru t ot de a una . De parcă aș fi im port a nt pe nt ru e l. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 1 Oc e a nofPDF.c om Byron S ix na ibii de a ni. Am văzut-o în m om e nt ul în c a re a int ra t în re st a ura nt . U n fulge r de păr roșu, m a i sc urt de c â t a t unc i c â nd o văzusem ult im a oară, căzând pe um e ri. Își îm pinse o șuviță în spa t e le ure c hii, în t im p c e c a pt a ra ze le soa re lui și pâ lpâ ia c u o nuanță a urie . Era im posibil să ve zi c ulori a urii și să nu t e gândești la e a . Ac e le sc lipiri a urit e din oc hii e i. Re le t e le în părul e i. I m a gine a e i în pa t ru pic ioa re a fost înrădăcinată în m e m oria mea. M â na m i-a st râ ns pum nii, a rsurile din pa lm a m e a pulsa nd de ne voia să-i înfășoare părul în jurul de ge t e lor m e le . La fe l c um a m făcut în noa pt e a a c e e a c â nd e a a căzut în ge nunc hi. Șase nenorociți de a ni și încă nu put e a m să t re c de la e a . Șase nenorociți de a ni și încă mă ținea inim a . L-a m lăsat c hia r lângă a l e i în a c e l spit a l c â nd m -a im plora t să-i da u drum ul. Arăta la fe l de frumoasă pe c â t m i-a m a m int it și e u. Graţios. Put e rnic . Ofe rind ga zde i zâ m be t ul polit ic os și re ze rva t , e a rost i c â t e va c uvint e , a poi se înt oa rse către prie t e na e i c a re ținea un c opil. Ex pre sia Ode t t e i s-a înm uia t im e dia t . Ea a m urm ura t c e va și a m â ndoi a u da t din c a p în a c ord, a poi s-a u îndre pt a t pe a ic i. Era încă la c e l puțin t re i m e t ri distanță, da r a m jura t că pa rfum ul de m e re c roc a nt e de ja plut e a prin a e r, îmbătândumă. Pe nisul m e u s-a întărit. După t ot a c e st t im p o m a i dore a m c u aceeași int e nsit a t e c a în ziua a c e e a . N oa pt e a a c e e a sălbatică. „Billie ?” strigă Winst on în spa t e le m e u. „Billie Sw a n”. Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . La na iba , e ra sora e i. Cum a m ra t a t -o? Î nt ot de a una a m obse rva t t ot ul, da r c â nd a fost vorba de această fe m e ie , aș fi put ut la fe l de bine să fiu oarbă c a na iba pe nt ru că nu a m văzut nim ic în afară de e a . Coloa na vertebrală a Ode t t e i s-a înțepenit și s-a înt ors înc e t , c u privire a aterizată a supra m e a . Ac e i oc hi! M -a u prins de fie c a re dată. Oc hi m a ri de dorm it or a lun c a re e ra u ispită c hia r și pe nt ru un sfâ nt . Și a m fost un păcătos până la capăt. — Winst on Ashford, mormăi Billie , t onul e i ușor de zgust a t . „Ex a c t om ul pe c a re nu m i-a m dorit să-l m a i văd niciodată.” S-a dove dit că nic i sora Sw a n nu a vrut să ne vadă, pe nt ru că aș fi put ut jura că Ode t t e a rost it „ra ha t ” pe sub răsuflarea e i, da r a fost gre u de c onfirm a t . Re st a ura nt ul e ra pre a a glom e ra t , ia r m uzic a plut ind prin a e r e ra pre a t a re . „Bună, Ode t t e ”, a m sa lut a t -o pe sora c a re a c ont a t . Ce l puțin pe nt ru m ine . — Sa u a r t re bui să-ți spun Dr. Sw a n? Oc hii m e i a u c oborâ t pe c orpul e i. La na iba , arăta c hia r m a i bine de c â t îm i a m int e a m . Purt a pa nt a loni scurți strâmți de blugi albaștri, c a re îi îmbrățișează e x a c t șoldurile și fundul. Pic ioa re le e i lungi și goa le a ve a u un bronz frum os bronza t . T re buie să fi pe t re c ut m ult t im p la soa re , c e e a c e a r a ve a se ns c u c e e a c e a spus Ale ssio de spre m unc a e i în Gha na . Și-a t re c ut o mână prin păr, c u supărarea lim pe de pe față. „Dr. Sw a n, răspunse e a st râ ns, c u t onul tăiat. N u m i-a scăpat fe lul în c a re și-a pus m â inile c u pum nii, c u de ge t e le a lbe și proba bil unghiile înfipt e în pie le . N u e ra fericită să mă vadă. N u. La . T oa t e . "Felicitări. Da r nu t e -a i îndoit niciodată de abilitățile t a le , nui așa? Ea și-a îngust a t oc hii spre m ine , furia fulge râ nd în e i. Mi-aș fi pa ria t că noroc ul m e u a re c uvint e c a re îi a rde a u lim ba c hia r a c um . A vrut să le sc uipe și, proba bil, să mă plesnească. Î n sc him b, privire a e i s-a a runc a t în spa t e le m e u către fa m ilia m e a și fa m ilia cumnaților m e i. Soţii N ik ola e v. A fost înt â lnire a noastră lunară. I ndife re nt de c e , ne -a m gâ ndit înt ot de a una să ne ve de m re gula t . Ale ssio și fa m ilia lui, Aurora și a e i, Winst on, Royc e și toată fa m ilia sălbatică a c um na t ului m e u. „H a i, soe ur, nu a ve m ne voie de ra ha t ul a st a . Ashford-urile sunt o ciumă a l na ibii pe nt ru această plantă. Ce l m a i bine e st e să ne păstrăm distanța c a să nu prinde m nim ic .” Cuvint e le lui Billie m -a u e ne rva t a l na ibii, da r a m ignora t -o. N u put e a m să-mi de sprind privire a de la sora e i c e a m a i mică, băut-o în e a . M i-a r t re bui să mă m a st urb pe nt ru următorul de c e niu. Era încă fie rbint e . Poa t e c hia r m a i fie rbint e . M a i inc re za t or. Doa r privire a la e a m -a îngre una t . Alt e fe m e i put e a u de fila în jurul m e u goa le și nim ic . Z ip. N a da . Da r o privire a supra e i și a m fost c om ple t în pic ioa re . Ae rul t rosne a înt re noi, ia r dacă unul dint re noi nu ple c a , N e w Orle a ns a ve a să e x pe rim e nt e ze un a lt fe l de a rt ific ii. "M a buc ur sa t e va d." La dra c u. De c e na iba e ra m drăguț ? Ea a fost c e a c a re a t e rm ina t c u ra ha t ul dint re noi – îna int e c a e i să fi a vut oc a zia să de c ole ze . Ca re a u fost e x a c t c uvint e le e i? O gre se a la . Am fost o greșeală. N u m -a m gâ ndit niciodată că num a i c uvint e le din gura une i fe m e i îm i pot frâ nge inim a . "Dom nul. Ashford.” Și-a înc lina t c a pul c a o regină. Oc hii i se de borda u de gheață, pist ruii a urii din e i înghețară brusc . „Aș spune că e st e plăcut să t e văd, da r a r fi o minciună.” I sus a l na ibii de H rist os. Fe m e ile a u căzut în ge nunc hi, venerându-mă c a un ze u. N u inve rs. De c e nu put e a să fie c a ceilalți? Da r a poi m i-a m a m int it luc rurile c a re m -a u a t ra s la e a în prim ul râ nd – a spe c t ul e i uluit or. Inteligența e i. Și c â t de încăpățânată e ra . Î nt orc â ndu-m i spa t e le , și-a înghiont a t sora de pa rt e de noi. „Rămâneți doa r de mormăind. pla n”, m i s-a părut că a m a uzit -o Oc hii m e i zăboveau pe fundul e i, pa nt a lonii a c e ia de blugi îmbrățișând-o e x a c t . Se rios, fundul a c e la a fost făcut pe nt ru m ine . M i se pot rive a bine c u pa lm e le , ia r e a i-a plăcut a l na ibii de pa lm e le m e le pe e le . "Cine e ?" întrebă băiețelul, c u oc hii lui albaștri a runc â ndu-se pe st e um e rii lui Billie către Ode t t e , a poi către m ine . Răspunsul lui Ode t t e a fost tăiat c a un cuțit ascuțit. „N im e ni nu e st e im port a nt , iubit o.” Ai. N u t e m a i uit a la e a , m i-a porunc it m ot ivul. Î nt oa rc e privire a . Da r c orpul m e u nu a a sc ult a t niciodată rațiunea c â nd e ra vorba de e a . Am privit -o pe Ode t t e luâ nd loc , c u spa t e le la m ine . Ce va nu e ra în regulă. T e nsiune a din um e rii e i subțiri e ra evidentă. Spa t e le îi e ra înțepenit și încă își m a i bătea c u pum nii. Poa t e că încă o a fe c t e z la fe l c um mă afectează e a pe m ine ? Se put e a doa r spe ra . I -a spus c e va surorii e i și, înc runt a t , a m privit -o pe sora e i și pe băiatul – c a re t re buia să fie ne pot ul Ode t t e i – ple c â nd în fugă. "Cine sunt e i?" a înt re ba t curioasă sora mea Aurora , înt re rupâ ndu-m i privire a . L-a m lăsat pe Winst on să-l ia pe a c e la , da r e l a mormăit c e va pe sub răsuflarea lui. — Mă duc la ba ie , anunţă e l ridic â nduse brusc . „Dacă nu vre i să-ți zdrobe sc pula , îți suge re z să-ți miști fundul.” La na iba c u e l. Pe nisul m e u e ra t a re c a o piatră și c hia r nu a ve a m ne voie c a c ine va să fie m a rt or la această reacție pe c a re o a ve a m la Ode t t e M a de line Sw a n. Al na ibii de loc uri pe nt ru cabină. Cine a ve nit c u e a a r t re bui să fie împușcat! Winst on a dispărut în direcția t oa le t e lor în t im p c e e u îm i lua m sc a unul pe spa t e . "Byron, c ine e st e ?" întrebă Aurora din nou. Era necruțătoare c â nd dore a răspunsuri. Proba bil că a st a a făcut-o o bună a ge nt FBI . "U n doc t or. M -a t ra t a t o dată.” Și i-a m da t c re ie rul. Sa u poa t e m i-a da t m int e a . Era încă dezbătut. „Pe a t unc i e ra încă la fa c ult a t e a de medicină.” „T re buie să fi fost o pacientă nebună dacă a a vut a c e a reacție de a t e re ve de a ”, a gâ ndit sora m e a . „Și ești surprins?” Sa sha N ik ola e v, dra c u’ e ne rva nt c a re e ra , a int e rve nit . „Proba bil că a urâ t fa pt ul că t re buia să-i atingă fundul urâ t ”. L-a m da t jos. „Arăt m a i bine de c â t t ine .” „Totuși, e u sunt căsătorit, ia r t u nu ești.” „Dacă nu vre i c a soția t a să devină o văduvă tânără și atrăgătoare, ve i înc hide gura ”, a m înt re ba t . Bine , poa t e m -a e ne rva t că Sa sha – dint re toți oa m e nii – a a juns să fie căsătorit fe ric it c hia r și c u gura lui enervantă, totuși iată-mă, detestată de singura fe m e ie pe c a re m i-a m dorit -o vreodată c u adevărat. T u și c u m ine a m greșit. Ac e st e ne noroc it e de c uvint e m -a r bâ nt ui pe nt ru t ot de a una . „Mă așteaptă c ine va . Dia m a nt sa nge riu." O voc e profundă și accentuată a călătorit pe st e re st a ura nt . "O va d. N u t e obosi să mă plim bi.” Am urmărit voc e a și a m găsit un bărbat, îna lt de vre o 6 m e t ri, c u pie le întunecată și oc hi ne gri. Purt a o uniformă de c a m ufla j, doa r că e ra — m i-a t re c ut prin m int e c a t a logul c u dife rit e uniform e m ilit a re — e ra a Gha ne i. Be ne fic iile de a a ve a o m e m orie fotografică. Î nt re ba re a a fost c e făcea a rm a t a din Gha na a ic i? Se plim ba prin re st a ura nt , indife re nt c ine sa u c e îi e ra în c a le . Și nu s-a oprit până nu a a juns la m a sa Ode t t e i. Am văzut fric a pâ lpâ ind în e x pre sia e i îna int e c a o mască profesionistă să-i a lune c e pe față. Ea mormăi c e va , da r e ra pre a de pa rt e ; N u a m a uzit nim ic . N e noroc it ul în uniformă a râ njit – c u răutate – c u oc hii zăbovind pe pie pt ul e i. Furia , spre de ose bire de oric e a m m a i e x pe rim e nt a t până a c um , s-a inst a la t a dâ nc în st om a c ul m e u și m i-a m st râ ns pum nii. „Ce na iba caută t ipul ăla a ic i?” şuieră V a sili. Oc hii m e i s-a u a runc a t spre V a sili, a poi i-a u urm a t privire a . Atenția i se c onc e nt ra a supra bărbatului c a re stătea viza vi de Ode t t e . L-a m lua t în față; c e va de spre e l părea c unosc ut . Totuși nu l-a m put ut pla sa . N u m i-a m put ut a m int i. Ave a m o m e m orie fotografică, da r c â nd Ode t t e e ra prin preajmă, c re ie rul m e u a înc e t a t să m a i funcționeze și pe nisul a pre lua t c ont rolul. Al na ibii de rău! "Cine e ?" l-a m înt re ba t pe V a sili. „Est e Da nso Sa bir. U n ucigaș c u c ont ra c t pe nt ru traficanții de dia m a nt e din Afric a .” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . De c e vorbe a c u Ode t t e ? Apoi, c om e nt a riul fra t e lui m e u de ie ri a t re c ut în prim -pla nul minții m e le . N um e le surorilor Sw a n a u apărut pe da rk w e b în legătură c u dia m a nt e le . Și iată că e a e ra a c um – înt â lnind un c ont ra ba ndist de dia m a nt e . N u a r put e a fi o coincidență. M i-a m înt ors atenția a supra m e se i e i, t e nsiune a urc â ndu-m i pe c oloa na vertebrală. N u e de m ira re că Ode t t e e ra nervoasă. Ea a înc e rc a t să o ascundă, da r o ve de a m în respirațiile e i t re m urâ nde și în fie c a re dint re de ge t e le e i t re m urâ nde . Da nso se aplecă pe st e masă, șoptind c e va , oc hii lui sc lipind c u c e va sa dic și înt une c a t . Oric e a r fi spus o făcu pe Ode t t e să se înțepenească și să se îndepărteze de e l. Î nt inzâ nd m â na în poșetă, sc oa se o geantă de c a t ife a neagră și o îm pinse pe st e masă, a vâ nd grijă să nu-și la se de ge t e le să-l atingă. M i-a u bâ zâ it ure c hile , dezamăgirea mă c uprinse . — Ești sigur că e st e doc t or? întrebă Ale x e i, c u voc e a distorsionată. — Și nu un c ont ra ba ndist de dia m a nt e ? M a x ila rul m i s-a încleștat, dinții scrâșnind în t im p c e prive a m tranzacția. Ode t t e s-a dus să-și tragă m â na îna poi, da r nu a fost sufic ie nt de rapidă. N e noroc it ul a a puc a t -o de înc he ie t ura m â inii. Furia m i-a fie rt în sâ nge . M i-a a rs în gâ t , în pie pt și m i-a a c ope rit ve de re a c u o ceață roșie. A a t ins-o. Ode t t e și-a sm uc it m â na , înc e rc â nd să se e libe re ze de st râ nsoa re a lui și, îna int e să-mi da u se a m a c e fa c , a m fost în pic ioa re , năvălind prin re st a ura nt . — Ia-ți m â inile de pe e a , a m șuierat e u, re ve rbe râ nd un a ve rt ism e nt înt une c a t . Profit â nd de surpriza lui Da nso, Ode t t e și-a sm uls m â na îna poi. Se ridică brusc , sc a unul căzând în spa t e le e i c u o bufnitură puternică c a re ne -a a t ra s atenția t ut uror. T e nsiune a din jurul nost ru e ra m a i puternică de c â t m uzic a t rom pe t ist ului. M a i t a re de c â t strigătele de bețiv c a re roia u Ca rt ie rul Fra nc e z. Oaspeții ne aruncă priviri c urioa se și pre c a ut e , da r nim e ni nu îndrăznea să se miște. Î n afară de N ik ola e v. N u a ve a m ne voie să mă uit în spa t e le m e u c a să știu că și-au a m e st e c a t fe m e ile în spa t e le lor și proba bil că m â inile lor se înt inde a u după a rm e . Oc hii lui Da nso s-a u a runc a t în spa t e le m e u, c onfirm â ndu-m i suspic iunile . „Est e toată a t a ”, a spus e l în c e le din urmă, ridic â ndu-se și periându-și m â ne c ile . De parcă a r put e a ve de a c e va pe uniform a a c e e a urâtă. Î i aruncă Ode t t e i o privire plină de se ns. "Pe nt ru a c um ." Ode t t e nu se mișcă, încremenită în loc ul e i. Am â ndoi l-a m privit pe ne noroc it ul ple c â nd. M â inile e i t re m ura u, a le m e le e ra u st râ nse c u pum nii în la t e ra le le m e le . A fost ne voie de toată reținerea m e a pe nt ru a nu m e rge după e l. Odată c e a dispărut din ve de re , m i-a m îndre pt a t atenția către Ode t t e . Buza de jos i-a t re m ura t c â nd a lua t -o înt re dinți de parcă i-a r fi fost frică să se st ric e . Ea m i-a re c unosc ut c u m ult t im p în urmă că nu pre a strigă. Fa pt ul că e ra a proa pe de la c rim i atestă c â t de supărată e ra . „Ce na iba fa c i a ic i înt â lnindu-t e c u un c ont ra ba ndist de dia m a nt e ?” a m şuierat. De parcă c uvint e le m e le a u scăpat-o din oric e vrajă la c a re a r fi fost , oc hii e i a u strălucit și buze le i s-a u subțire. "Dom nul. Ashford, ha i să lămurim un luc ru.” S-a a ple c a t să-și ridic e poșeta de pe pode a și să tragă dacă pe nisul m e u nu a răspuns la mișcare. Fundul e i rot und e ra la doa r câțiva c e nt im e t ri distanță de m ine și im a gini c u e a goală și aplecată pe st e pa t , c a na pe a , sc a un – fie c a re piesă de m obilie r din c a m e ra a ia de hot e l – în t im p c e o făceam m i-a u t re c ut prin m int e . N u e st e de a jut or de loc . S-a îndre pt a t , îndreptându-și um e rii și înt â lnindu-m i privire a directă. „Oric e fa c sa u nu fa c nu e st e t re a ba t a . Înțeles?” Am făcut un pa s spre e a , da r Ode t t e a rămas în pic ioa re , c u bărbia înclinată în sus din c a uza încăpățânării e i. Ex a c t așa c um m i-a m a m int it . N um a i că a t unc i a făcut-o c â nd flirt a c u m ine . — E o ve st e proastă, a m spus e u. „La fe l și t u”, a spus e a în t im p c e își pune a ge a nt a pe st e umăr. "La re ve de re ." Și t oc m a i așa, e a m -a c onc e dia t , lăsându-mă să mă uit la spa t e le e i. Ce . T he . La dra c u. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 2 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e W o sa m or. Cuvint e le s-a u re pe t a t în m int e c a un re c ord spa rt . Din nou si din nou. Dacă nu aș fi a t â t de zguduit , mi-aș sugrum a sora c u m â inile goa le . Am iubit -o, da r m i-a m iubit m a i m ult fiul. U n m ilion de dola ri! Da nso a num it -o int e re s. Am num it -o prost ii. Da r nu e ra m în măsură să mă c e rt c u un c rim ina l. U n c rim ina l re num it . I isus H rist os . Pe nt ru o fracțiune de secundă, c hia r m i-a m im a gina t să-l uc id, da r e ra u pești m a i m a ri de c â t e l și vor c ont inua să vină până vor obține c e e a c e își dore a u. U n m ilion de dola ri! m -a m gâ ndit din nou. N u a m put e a niciodată să ve nim c u a se m e ne a ba ni. Da nsa m pe linia dint re rupt și st one bre a k . O sferă de sudoa re m i s-a sc urs pe șira spinării și nu a ve a nim ic de -a fa c e c u t e m pe ra t urile c a lde din fe brua rie din N e w Orle a ns. A a vut t ot ul de -a fa c e c u bărbatul pe c a re t oc m a i la m văzut. Combinația dint re înt â lnire a c u un c rim ina l și înt â lnire a c u fost ul m e u iubit a fost suficientă pe nt ru a mă t rim it e înt r-o panică totală. Byron Ashford. Flut uri a u e rupt jos în st om a c ul m e u, c hia r și după t ot a c e st t im p. Această atracție pe nt ru e l a a rs – în m a i m ult e m oduri. Dum ne ze ule . Dint re toți oa m e nii pe c a re îi înt â lnim astăzi, de c e e l? L-a m văzut pe Byron m -a zguduit m a i m ult de c â t îm i plăcea să re c unosc . S-a de sc his răni pe c a re le c re de a m sigila t e . Fie c a re fe m e ie a t re c ut print r-o ruptură de inimă zdrobit oa re . El e ra a l m e u. Sfa rsit ul pove st ii. Am m e rs m a i de pa rt e . T re c use m a i de pa rt e . Evide nt . Ave a un c opil lângă e l. Și o fe m e ie superbă. N u logodnic a blondă ticăloasă pe c a re a m înt â lnit -o îna int e . Ac e st a a proa pe că părea drăguț. Cu t oa t e a c e st e a , sinc e r, a r fi put ut fi o soție pe nt ru oric a re dint re acești bărbați. Și c e bărbați . Blond. Oc hi a lba st ru pa l. Ara t a infric osa t or. N u, t re buia să fie soția lui Byron. El a r fi ge nul e i. Adică, c um a r put e a să nu fie ? U n va l de c e va neplăcut m i-a st re c ura t prin ve ne . I nvidie . Ge lozie . A fost ridic ol. Da r nu m -a m put ut abține să sim t furia irațională c a re îm i t re c e a prin ve ne . Era a c olo în c ulc a re și nic i nu-m i a m int e a m c â nd a m făcut se x ult im a dată. Ani lungi, singura t ic i, fără se x . Am ge m ut c u voc e t a re în t im p c e mă grăbeam pe holul din spa t e a l re st a ura nt ului. Viața m e a a t â rna de un fir și mă gâ nde a m la st a re a relației lui Byron. N u m i-a păsat. e ra m m ult um it . Fe ric it . Fiul m e u sănătos și m inuna t și sora m e a e ra u t ot c e c ont a . Î n sfârșit, văzând se m nul din ba ie , a m îm pins ușa c â nd a m a uzit un mormăit dure ros. Oc hii m e i c ut re ie ra u ba ia , găsindum i fiul și sora nevătămați. Și a poi a m văzut-o. Sa u m a i bine zis, e l. Winst on Ashford. „C-c e sa înt â m pla t ?” Oc hii m e i s-a u fix a t pe c orpul m a re a l lui Winst on, înt ins pe pode a ua băii. — A t re buit să-l e lim in, se răsti Billie , c u voc e a joasă. „Î nc hide ușa îna int e să ne vadă c ine va .” Am clătinat din c a p. „I isuse H rist oa se , Billie . O să-i a i pe fie c a re ne noroc it după noi până ve i t e rm ina . De c e l-a i doborâ t ?” — A vrut să-l ia pe Are s, sc â nc i e a . m -a m înc runt a t . "De c e ?" Winst on Ashford nu m i s-a părut un bărbat căruia îi pasă m ult de c opii, c u a t â t m a i puțin i-a răpit. „El a c re zut că Are s e st e a l lui.” Surpriza a izbuc nit în m ine . N u mă le ga se m niciodată c u Winst on, de c â t dacă... „Billie , de c e a r c re de a st a ?” Oc hii e i căprui i-a u găsit pe a i m e i și un geamăt m oa le i-a părăsit buze le . „Pe nt ru că m -a m c one c t a t c u idiot ul în a c e a noa pt e în c a re t e -a i c one c t a t c u fra t e le lui.” M i-a u făcut oc hii m a ri. „Am c re zut că nu-l poți suport a .” Ea a ridic a t din um e ri. "N u pot ." Oc hii i-a u pâ lpâ it spre c orpul inconștient de pe pământ. „Încă nu pot . Evide nt ." Oh Doa m ne . Această zi se înrăutăţea c u se c unda . — T re c i pe st e e l și dăm i fiul m e u, i-a m ordona t , răbdarea m e a clătinandu-se la lim it a c ont rolului. „At unc i să plecăm de a ic i îna int e să-l găsească c ine va .” — Î m i pa re rău, Winst on, murmură Billie în t im p c e t re c e a pe st e e l. — Ești noroc os că nu t e -a m om orâ t , totuși. Sunt e m a m â ndoi norocoși că nu l-a uc is , m -a m gâ ndit e u în tăcere. N u l-aș lăsa pe lângă e l să vină după noi. De parcă nu a m a vut de st ule proble m e . Odată ieșit din ba ie , l-a m lua t pe Are s în brațe și l-a m st râ ns de m ine . "T e iube sc iubit o." „Si e u t e iube sc , m a m i.” Văzuse pre a m ult e prost ii în ult im e le șase luni. Rut ina lui e ra a proa pe inexistentă. Î i e ra dor de prie t e nii săi de la grădiniță. Din m om e nt c e nu a m st a t înt r-un loc m a i m ult de o săptămână în ult im e le șase luni, l-a m învățat acasă. Are s fiind Are s, a a bsorbit t ot ul. T ot c e t re buia să fa c i e ra să-i arăți – sa u să-i citești – c e va o dată și și-a a m int it . „V a t re bui să ne mișcăm re pe de . Bine , a m ic e ?” T re buia să fiu cea m a i proastă mamă de pe această planetă. „Dacă oa m e nii răi o ia u pe m a m a sa u pe mătușa t a Billie , țipi și fugi. Fugi până găsești un ofițer de poliție. Oui?” N ic iun c opil nu a r t re bui să fie t â râ t prin ra ha t ul ăsta. V e zi ra ha t ul a st a . Și iată-mă, e x plic â ndu-i c opilului m e u. Oc hii lui albaștri mă prive a u se rios. „Oui, mamă.” La na iba , m e rit a m a i m ult de c â t a st a . Fie c a re c opil a făcut-o, da r c â nd a fost vorba de a l m e u, a m vrut să-i ofe r t ot c e e m a i bun. N u în c e e a c e privește obie c t e le m a t e ria le , a c e st e a a u ve nit și a u ple c a t . Da r în c e e a c e privește c a lit a t e a vieții. Părinții noștri ne -a u da t -o. Câ nd m a m a a m urit , t a t a s-a a sigura t că a ve m o viață bună. Am int iri m inuna t e . Ce i-a m da t băiatului m e u? Coșmaruri. O viață pe fugă. Am înghițit în se c , îm pingâ ndu-m i părul de pe față. N u a ve a m m ult t im p la dispoziție, c u siguranță fa m ilia lui Winst on înc e puse de ja să se înt re be unde se află. „Bine , ține-mă de mână. De îndată c e îm pinge m ușa, fugim .” După un se m n c onc is din c a p din pa rt e a fiului m e u, m -a m ridic a t , ținându-i m â na lui mică în a m e a și a m găsit oc hii surorii m e le . Și e a a da t din c a p. N e -a m îndre pt a t spre spa t e , până a m găsit ieșirea de urgență. Era singura c a le de ieșire, c u excepția c a zului în c a re dore a m să riscăm să ne înt oa rc e m pe front . Ast a nu e ra o opțiune. Așa că a m îm pins ușa, simțind că lum ina soa re lui ne lovește fețele, e x a c t c â nd suna a la rm a . „Z iua a c e a st a se transformă înt r-un de za st ru în toată re gula ”, a m mormăit e u în t im p c e ple c a m pe a le e a pietruită, ținându-l de mână pe Are s. Î n t im p c e fuge a m de a c olo, c a și c um dia volul ne -a r fi urc a t pe călcâie, a la rm a suna în spa t e le nost ru și făcea zgom ot înt re a ga clădire, un gâ nd a rămas în fundul minții m e le . Singurul luc ru pe c a re nu m i-a t re c ut niciodată prin c a p să-l fa c . Da r s-a r put e a să nu a m de a le s a c um . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 3 Oc e a nofPDF.c om Byron S c e va a declanșat a la rm a , sune t ul țipetelor îm i străpungea t im pa ne le , sc ut urâ nd înt re a ga clădire. Ale x e i i-a prins pe K ost ya și pe Aurora , a duc â ndu-i de la masă. Aurora a re fuza t să fie grăbită, luându-și m e re u t im p și ra re ori pierzându-și c a lm ul. Ea e ra c a m ine în privința a st a . V a sili ple c a se de ja c u fa m ilia și soția Sa sha . Mulțumesc la na iba , Royc e nu a fost a ic i. Ar t re c e prin clădire și proba bil a r împușca loc ul na ibii. Din păcate, Sa sha e ra a ic i și făcea e x a c t a st a . „Du-t e c u frații m e i”, i-a ordona t e l soției sa le și și-a c roit drum prin mulțime, înc e rc â nd să meargă pe direcția opusă. M -a m ridic a t în pic ioa re și a m înc e put să-mi fa c drum . Ode t t e e st e încă în spa t e . T re buia să a jung la e a . Abia a m făcut doi pași afară c â nd voc e a Aurore i a ve nit din spa t e le m e u. — Byron, m e rgi pe o c a le greșită. Fe m e ia m e a e încă în spa t e . „Byron.” Am inc his oc hii c u Ale x e i. "Elimină-i. N e ve de m pe st e puțin.” „Ea a re c opilul m e u.” V oc e a lui Winst on se a uzi din spa t e le m e u. „Ac e st a e st e fiul m e u.” Cu toții ne -a m înt ors să-l ve de m pe Winst on legănându-se în pic ioa re . S-a îm pie dic a t îna int e . „Copilul tău?” a m şuierat. „Cum a i a ve a un c opil c u...” Deodată, re a liza re a m a c uprins. Î n a c e a noa pt e , în Le Ba r Am é ric a in, proba bil că s-a u c one c t a t , în c iuda oricăror ceartări a vut e c â nd e u și Ode t t e i-a m găsit la masă. „Da , c opilul m e u. N u int e le gi e ngle za ?” a sc uipa t fra t e le m e u în t im p c e se legăna în pic ioa re , c u oc hii ușor neconcentrați. Am st râ ns din dinți. Am int e le s bine e ngle za . M i-a m iubit fra t e le – toți frații m e i – da r aș minți dacă aș spune că nu există o mică pa rt e din m ine c a re să fie geloasă pe fra t e le m e u în a c e st m om e nt . Ode t t e și c u m ine a m fi a vut un c opil de aceeași vârstă c hia r a c um , dacă a c c ide nt ul... Re fuzâ nd să mă înt orc la a c e a zi, m -a m c onc e nt ra t a supra fra t e lui m e u c a re încă părea de zorie nt a t . — Ai băut a c olo? m -a m grăbit. „M -a lovit c u c a pul”, a mormăit e l, frecându-și frunt e a . Abia a t unc i a m obse rva t o vânătaie viole t form â ndu-se pe st e tâmplă. „Am vrut să vorbe sc c u e a de spre fiul nost ru, da r fe m e ia înne bunit oa re m i-a zdrobit c ra niul.” I suse , dacă Billie a r fi c e va c a Winst on, a m a ve a un de za st ru pe m â ini. „Apoi a ple c a t . Billie și sora e i a u da t a la rm a .” Apoi, obse rvâ ndu-m i privire a , Winst on a adăugat: „N u m -a m a t ins de a lc oolul ne noroc it ”. M i-a m păstrat e x pre sia goală, da r ușurarea m a izbit c u o int e nsit a t e c a re m i-a fura t respirația. Winst on a junse se în sfârșit la sobrie t a t e a lui și e ra de pre fe ra t să o păstrăm așa. Winst on și c u m ine ne -a m t ra t a t rănile și c ic a t ric ile în m od dife rit . El le amorțea — sa u obișnuia să — înt r-o sticlă, în t im p c e e u m -a m oc upa t de a st a punâ nd relațiile și fe m e ile la distanță. De a ic i și împărtășirea fe m e ilor. Era m a i ușor să la s pe a lt c ine va să se oc upe de pa rt e a emoțională de c â t să risc să se a propie de m ine . T oa t e c u excepția unuia . Dr. Sw a n a st re c ura t prin apărarea m e a fără e fort și fără măcar să înc e rc e . Parcă e ra cealaltă jumătate a m e a și a m așteptat-o t ot t im pul. Da , e ra ironic că nu voia nim ic de -a fa c e c u m ine . "Ce vre i sa spui?" V oc e a Aurore i e ra neîncrezătoare pe c a re o simțeam c u toții. — Doc t orul lui Byron t e -a lovit ? „N u, sora e i m -a k noc k out ”. „Forțele spe c ia le și o fe m e ie t e elimină”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . Winst on zâ m bi — zâ m be t ul îm i spune a că a ve a un pla n. Și nu una bună. Doa m ne , a m vrut să șterg râ nje t ul de ra ha t c u de zinfe c t a nt . Sa u m a i bine , șterge-l c u pum nii. Ce l puțin s-a r pot rivi c u vânătaia a c e e a de pe frunt e . Sa sha s-a înt ors îna int e c a e u să pot urm a . „Cine va a ieșit pe ușa de urgență, a st a a declanșat a la rm a .” Cine va a oprit -o în c e le din urmă și liniștea a fost a proa pe la fe l de a surzit oa re c a sire ne le . Winst on se lăsă îna poi pe sc a unul m e se i noa st re . "Ţi-am spus. Surorile Sw a n a u scăpat așa. M i-a u lua t fiul.” Respiră, Byron. Pa st re a za -t i c a lm ul. Re st a ura nt ul e ra gol. Aurora și c u m ine ne -a m așezat din nou, ținându-ne oc hii pe Winst on. „Ce t e fa c e să c re zi că a c e la e st e fiul tău?” L-a m înt re ba t pe fra t e le m e u. N u indic a se niciodată că s-a le ga t c u sora Sw a n. Sa sha și Ale x e i s-a u așezat și e i, K ost ya în poa la tatălui său. N im ic nu l-a de ra nja t pe ne pot ul m e u. Dacă o bombă a r e x ploda alături, K ost ya a r put e a a runc a o privire a supra pa gube lor, da r nu a r fi bătut din oc hi. „Are vâ rst a potrivită și oc hii de aceeași c uloa re c a a i m e i. Ex a c t la fe l, spuse Winst on, făcând se m n unui c he lne r. "Apă. Și niște gheață, t e rog.” Che lne rul e ra pe c a le să părăsească m a sa noastră c â nd fra t e le m e u l-a oprit . „Ce be a u și c e mănâncă băieții de c inc i a ni?” Che lne rul îi aruncă o privire în gol. „U m m , nu știu. Poa t e nugge t s și suc de m e re , răspunse e l, c u oc hii ne înc e t a t . „N u a m c opii.” — Doa r a du-i apă, a m spus, c onc e diind c he lne rul. „Poa t e și un c re ie r funcțional”, a m adăugat sa rc a st ic . Odată c e c he lne rul a ieșit la îndemână, Aurora a înc e rc a t să readucă un pic de m int e în această fa m ilie nebună. — Winst on, nu c re d că a r t re bui să t ra gi c onc luzii. Mulți c opii a u oc hi albaștri.” „Seamănă e x a c t c u noi în poze le noa st re c u bebelușii”, a susținut Winst on. Deși, a c um că m -a m gâ ndit la a st a , nu e ra de pa rt e . Și jude c â nd după e x pre sia de pe c hipul Aurore i, așa a c re zut și e a . — Ai prim it vre o informație de la fe m e ia t a ? întrebă Sa sha . M i s-a u st râ ns dinții. "N u." „Dacă una dint re fe m e i e st e implicată în c ont ra ba nda c u dia m a nt e ”, a spus Ale x e i c a lm , „le va pune pe t oa t e în pe ric ol și nu vor e zit a să-l om oa re pe c opil”. Ca pe t e le t ut uror m i-a u înt ors drum ul. — Byron, nu poți să-l înt re bi pe doc t orul tău? spuse Aurora înc e t , m â na e i a jungâ nd la antebrațul m e u și st râ ngâ ndu-m i ușor. Sa sha a răspuns în num e le m e u. N u foa rt e ut il, dacă aș put e a adăuga. „N u părea dornic să-l vadă.” M i-a m îngust a t oc hii pe rus. „Ar put e a fi m a i bine să trimiți pe a lt c ine va înăuntru. Cine va m a i fermecător.” M -a m lupt a t c u zvâ c nire a din m a x ila r și c u dorința crescândă de a mă a runc a pe st e masă. Am vrut să-i rup na sul și să fa c a c e a față puțin m a i puțin nebună. Cum soția lui nu țipa de fie c a re dată c â nd se uit a la e l e ra pe st e m ine . Î n loc să-l love sc pe N ik ola e v în față, i-a m zâ m bit se nin surorii și fra t e lui m e u. "N u vă faceți griji. V oi sc oa t e adevărul din Ode t t e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 4 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU m i-a m făcut drum pe străzi până la m ic ul hot e l m urda r de la pe rife ria N e w Orle a ns. Ploa ia torentă m i-a înm uia t ha ine le în t im p c e a m călcat în pic ioa re print re bălțile c a re a c ope re a u pa va jul Ca rt ie rului Fra nc e z. Amărăciunea mă strecură. I e ri, m -a m gâ ndit că vom fi eliberați de contrabandiști – în sfârșit, vom put e a să ne înc e pe m viața. Și totuși, iată-ne, nic iunul c u a t â t m a i bine . Am fost la c inc i bănci, în speranța unui îm prum ut . U n îm prum ut de un m ilion de dola ri. Au râ s de st ul de m ult în fața m e a . N u a ve a m reședință permanentă. Aproa pe nic io a c t ivit a t e sub numărul m e u de se c urit a t e socială. U nii c hia r a u insinua t că ide nt it a t e a m e a e st e falsă. După ult im a m e a înc e rc a re eșuată de îm prum ut , a m c ut re ie ra t străzile fără sc op. N u a ve a m în m ine să mă înt orc la hot e l. T re buia doa r să vin c u o ide e pe nt ru a pune m â na pe un m ilion de dola ri. N um a i că c re ie rul m e u prost a c ont inua t să se întoarcă spre Byron Ashford. N u mă așteptam să m a i da u pe st e e l, m a i a le s a ic i. Î n N e w Orle a ns. Ploua t a re , udându-mă până în oa se . Totuși, nu simțeam frigul și nic i ploa ia . Era m amorțit. Spre ploa ie . Spre se nt im e nt e le m e le . La t ot . Poa t e a junse se m la un punc t de cotitură. Am c ot it colțul înt r-o a le e întunecată, luâ nd o scurtătură spre hot e l. Era înt une ric , um e d, ia r m irosul de urină um ple a a e rul. Am făcut doi pași c â nd m i-a zbura t c a pul în la t e ra l, lovind pe re t e le clădirii. Obra zul m i-a e x ploda t c â nd m i-a m simțit poșeta căzând la pământ, a t e rizâ nd c u o bufnitură puternică. Am lua t un fulge r de a e r și m -a m pregătit să țip, da r îna int e de a put e a sc oa t e un sune t , o mână m i-a c uprins gura . Am muşcat din e a c u toată put e re a şi o altă palmă m i-a a t e riza t obra zul. Dure re a a e x ploda t , urmată de o senzație de arsură. M i-a u ust ura t oc hii în t im p c e m i-a m îndepărtat la c rim ile , disperată să văd în jurul m e u. O lovitură și o lovitură m i-a u izbit c ra niul. Am căzut în ge nunc hi, c u fața în jos. Sune t e le gâ lgâ it e a u um plut a e rul. A m e a . A urm a t o lovitură puternică în st om a c și m -a m prăbușit în față. Am țipat, târându-mă în ge nunc hi, înt inzâ nd m â na spre ge a nt a m e a . Ave a m spra y c u pipe r, t re buia doa r să pun m â na pe e l. La fe l în c a re de ge t e le m e le s-a u pe ria t de pie le artificială, un pic ior c u c izm e m i s-a a pla t iza t pe st e de ge t e . Am țipat, da r a urm a t o altă lovitură în st om a c . — M a i sc oa t e un sune t și t e împușc. Au fost de m ult e ori în ult im e le luni în c a re m i-a m făcut griji că ne vom găsi morți, da r a bia în se a ra a st a fric a m e a a căpătat o formă și un gust . Pic iorul lui, singura bucată din c orpul lui la înde m â na m e a , m i-a m înfășurat m â na în jurul gle zne i lui și m -a m t ra s m a i a proa pe . N -a m sc os nic iun sune t , da r m i-a m înfipt dinții în t ibia lui, c a un c â ine t urba t . Era o c he st iune de viață sa u de m oa rt e . „Nenorocită de târfă!” O cizmă ve rde strălucitoare de armată m -a da t jos. Gust ul c a ld, m e t a lic a l sâ nge lui m i-a um plut gura . Adre na lina îm i c urge a prin ve ne și simțeam fie c a re celulă din c orpul m e u trezită de panică. A urm a t o altă lovitură, lovindu-mă în gâ t . Corpul m i-a pulsa t . Respirația m e a a de ve nit superficială și mă dure a fața c a niciodată. Am înc e put să mă târăsc de pa rt e de e l, c u ge nunc hii zgâriindu-mă de pa va j. O mână încolăcită în jurul părului m e u, st râ ngâ ndu-m i c a pul în sus c u o smucitură violentă. Apoi m -a prins de pic ior, trăgându-mă îna poi spre e l. M -a învâ rt it , aducându-mă față în față c u e l. "Doua sa pt a m a ni. Sa u t e rm in c u t ine și c u sora t a , odată pe nt ru t ot de a una .” M i-a da t drum ul părului și fața m e a a lovit be t onul c u o bufnitură. Pașii lui răsunau pe a le e a întunecată, înmuiați de picăturile de ploa ie c a re re ve ne a u din nou în foc . M -a m de sprins de pământ și m -a m înt ins după poșetă, a puc â nd conținutul împrăștiat. Apoi, m i-a m înt ors drum ul dure ros la hot e lul prăpădit c a re de ve nise dint r-o dată un pa ra dis. H a ba r n-a ve a m c um m -a m înt ors, pe lângă hol și până în c a m e ra noastră. Ușa hot e lului s-a înc his c u un c lic ușor și a m rămas a c olo, găsind c a m e ra învăluită în înt une ric , două silue t e suna u a dorm it e pe pa t . Abia a t unc i m -a m st ric a t în c e le din urmă. Cu spa t e le lipit de uşă, a m a lune c a t pe pode a şi m -a m ghe m uit înt r-o m inge . Am urlăit c a un bebeluș, ținându-mi plâ nsul tăcut în t im p c e fiul și sora m e a dorm e a u. „Soe ur.” soră. M -a m t re zit c u o voc e blândă și ghiont . Am e m is un geamăt – înfășurându-mă în jurul m e u – mă dure a t ot c orpul. N u a m vrut să mă t re ze sc . N u a m vrut să sim t toată această dure re . St râ nge re a a supra m e a s-a st râ ns. „Ode t t e , c e dra c u s-a înt â m pla t c u t ine ?” Cre ie rul m e u a a juns în sfârșit din urmă. Re a lit a t e a a c e e a c e s-a înt â m pla t s-a izbit în m ine , ia r oc hii m i s-a u de sc his c a să o văd pe sora m e a ghemuită pe pode a lângă m ine . Proba bil că a m a dorm it plâ ngâ nd, ia r a c um a ve a m de făcut niște explicații. Ştergându-mi dosul m â inii pe st e oc hi, a m m urm ura t sla b: „N im ic ”. „N u-m i da prost ia a ia . E c la r că s-a înt â m pla t c e va . Ești ne gru și a lba st ru.” Am sc os un oft a t gre u și a m înt â lnit privire a surorii m e le . "Est e ra u?" „Părul tău e st e c iufulit . Buza t a e st e despicată și umflată. Obra zul tău... M -a prins de um e rii. „Spune -m i c ine a făcut a st a ”, a c e rut e a . Pe nt ru o fracțiune de secundă, a m dezbătut că o mințim, da r e ra m pre a obosită. N u l-a m a vut în m ine . „Cont ra c t a nt ul de dia m a nt e ”, a m m urm ura t obosit . Gâ fâ i și oc hii e i s-a u mărit. "Da r de c e ? I -a m spus că vom găsi o m oda lit a t e de a -i a duc e ba nii. Dre a pt a ?" a m ridic a t din um e ri. „Bănuiesc că o vre a m a i de vre m e de c â t m a i t â rziu. Sa u vre a să ne a ra t e că vorbește se rios.” — V re a u să-l uc id, șuieră e a furioasă. T rupul m ic a l lui Are s s-a a git a t pe pa t și a m â ndoi oc hii noștri s-a u îndre pt a t spre e l. M i-a m ținut respirația, spe râ nd că nu se va t re zi. N u a m vrut să mă vadă așa. A t re buit să mă curăț. Părea că a m st a t înghețați ore înt re gi, c â nd de fa pt a u fost doa r c â t e va m inut e . „Poa t e că c ine va ne fa c e o fa voa re t ut uror și îl uc ide ”, a m șoptit. „Î n a c e st fe l, nu sunt e m vinovați de crimă.” „Am da t na ibii a t â t de rău.” Urgența îi coloră voc e a . Am â ndoi știam că nu e ra un sim plu ja f pe c a re e a a c om is-o. N e bătum din ligă și de ve nise e vide nt că ne put e a uc ide . Era u ne c e sa re măsuri dra st ic e . „T re buie să zburăm către DC și să luăm legătura c u N ic o M orre lli”, i-a m spus. „Cu puțin noroc , vom a junge la e l.” Ea a oft a t . „N u a m a vut pre a m ult noroc în ult im a vre m e , așa că nu îm i voi ține respirația pe nt ru a st a .” Ea a ve a dre pt a t e ; noroc ul nost ru lua se o scădere și nu se ve de a un sfârșit. Era un luc ru după a lt ul. „H a i să t e curățăm”, a ofe rit e a , ajutându-mă să mă ridic în pic ioa re . Am a juns în ba ie și re fle x ia c a re mă prive a e ra într-adevăr sumbră. „I isuse H rist oa se , arăt c a o soție bătută.” „I nt ra la dus si c ura t a -t i t a ie t urile .” S-a mișcat e fic ie nt prin ba ie , pornind dușul și scoțând a rt ic ole le de toaletă. „Billie ?” „Da .” Ea înt inse m â na după prosoa pe . „De c e a c re zut Winst on că Are s e ra c opilul lui?” A înghețat la jumătatea pa sului și pe nt ru c â t e va bătăi a le inim ii a rămas așa. Apoi s-a a duna t și s-a înt ors, privindu-m i oc hii. „Ți-am spus că m -a m c ulc a t c u e l. După a c e e a , ne -a m spe ria t și a m c re zut că sunt e m însărcinate.” Gura m i s-a t ra nsform a t înt r-un O tăcut în t im p c e mă uit a m la e a c u ne înc re de re . De obic e i, m i-a împărtășit a c e le de t a lii – indife re nt dacă l-a m înt re ba t sa u nu – așa că m i s-a părut neobișnuit să nu fi menționat niciodată îna int e . „Aș pre fe ra să nu vorbe sc de spre t oa t e a st e a . El e st e subie c t ul m e u dure ros, c a și Byron a l tău. Cu un se m n din c a p fără c uvint e , a m int ra t în duș. S-a r părea că a m â ndoi a m făcut niște greșeli c â nd a fost vorba de Ashford. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 5 Oc e a nofPDF.c om Byron EU a m dorm it două ore noa pt e a trecută. I m a ginile c u Ode t t e Sw a n m i-a u t re c ut prin m int e . T oa t e a m int irile a c e le i singure nopți m i-a u străfulgerat prin c ra niu c a un film c a re se repetă. Fe lul în c a re a m t ra s-o de oglinda din c a m e ra a ia de hot e l în t im p c e e a ge m e a num e le m e u. I m a gine a e i pe pa t , c u c oa pse le de sc hise , c u pic ioa re le lungi agățate pe st e um e rii m e i. Ge m e t e le și sc â nc e t e le e i e ra u o dependență pe c a re nic iun bărbat nu put e a uit a și nic i nu put e a re zist a . T re c use o săptămână și t ot ul scăpase de sub c ont rol. Am a vut bărbați c a re se uită la e a și la sora e i. Totuși, c um va , a bia ieșise nim ic din a st a . Fie oa m e nii m e i de ve ne a u neglijenți, fie surorile Sw a n luc ra u într-adevăr c u traficanții de dia m a nt e . Era singurul luc ru c a re le put e a menține urm e le a t â t de c ura t e . S-a r put e a să trebuiască să a pe le z la se rvic iile lui N ic o M orre lli. Deși a m pre fe ra t să nu o fa c . „Ce e în neregulă c u t ine astăzi?” a înt re ba t fra t e le m e u Royc e , a runc â ndu-se pe sc a unul din sufra ge rie și propt induși pic ioa re le pe masă. "N im ic ." I -a m privit pa nt ofii lui sc um pi și m urda ri pe suprafața de le m n strălucitoare a m e se i lungi. "T e supe ri?" Și-a înc lina t sprâ nc e ne le , a poi m i-a urmărit privire a până la pic ioa re le lui pe m a sa m e a . „De fa pt , da . Mă dor pic ioa re le c a o cățea.” Pe rsona lul nost ru de la bucătărie a int ra t duc â nd tăvi c u m â nc a re și c a fe a . Am așteptat până c â nd a u pus t ot ul afară și a m ple c a t îna int e de a ne re lua conversația. — Ai făcut drumeții în pădure? a m înt re ba t se c . „Sa u poa t e urmări pe c ine va în Ca lifornia ? Știu că pa va je le a le a de la H ollyw ood sunt dure pe nt ru gle zne și ge nunc hi.” M -a da t jos im e dia t . „De c e arăți c a și c um c ine va ți-a băgat c e va în fund?” a înt re ba t c u răceală K ingst on, fra t e le m e u c e l m a i m ic , apărând de nicăieri. N u a vizit a t fre c ve nt St a t e le U nit e a le Am e ric ii și, la fe l c a Ale x e i N ik ola e v, lui K ingst on îi plăcea să rămână singur. N e -a iubit în fe lul lui. Ei bine , noi toți, c u excepția tatălui nost ru. Abia după c e l-a m a sigura t că se na t orul Ashford nu va fi nicăieri în a propie re a proprietății m e le , a a c c e pt a t să rămână sub acoperișul m e u ori de c â t e ori e ra în oraș. Ar fi tăiat t oa t e legăturile c u tatăl nost ru, nu că l-aș put e a învinovăți. „S-a lovit de a ve nt ura lui”, Winst on și-a pe rm is să răspundă în num e le m e u. Doa m ne , de c e a u fost toți frații m e i sub acoperișul m e u astăzi? „Dr. Lebădă." — N -a i a vut nic io treabă c u fa t a Lebăda? întrebă Royc e , citindu-și zia rul și sorbindu-și c a fe a ua . a m m â râ it . „Winst on, jur pe Dum ne ze u...” "Sora e i." T onul lui Winst on t ra nsm it e a supărare. — N u aceeași fe m e ie , șuieră e l către Royc e , a poi îl dădu jos. "Ciudățenie." Doa m ne , c e m od de a înc e pe ziua libe r. Deodată, a m re gre t a t polit ic a m e a de uși de sc hise . Pe nt house -ul pe c a re l-a m păstrat în c e nt rul orașului e ra int e rzis, da r a c e st a — c ona c ul Ashford — e ra o casă de fa m ilie . Ce l puțin, a m înc e rc a t să fa c așa. — Arăta bine , spuse Winst on gâ ndit or. „M a i bine de c â t îm i a m int e a m .” — Spe r că vorbești de spre Billie și nu de spre Ode t t e . Alt fe l, a r fi un om m ort . — Ți-am spus, Royc e e st e c iuda t ul, nu e u, răspunse Winst on se rios. „N u sunt c iuda t ul a ic i”, a spus Royc e . „Puteți voi două cățele să nu vă m a i văitați? Ești m a i în vârstă, da r t e plâ ngi c e l m a i rău.” "Ai grijă." M -a m uit a t la e l. „Put e m a ve a o se siune de spa rring.” Royc e zâ m bi. Era distracția lui preferată și m odul lui de a e libe ra t e nsiune a . N u a ve a m c he f de a st a a zi. H a ba r n-a ve a m c e i-a t â râ t în fund, da r a vâ nd în ve de re na t ura lui impulsivă și nebună, a r put e a fi oric e număr de luc ruri. „Sunt oc upa t să mă m a t ure sc ”, a m t ra s t â râ t or. „Î n plus, știu că încă t e pot fa c e să plâ ngi. Ac um , nu m a i vorbi, c a să pot să mă gâ nde sc .” "De spre c e ?" întrebă K ingst on, c u de zint e re sul c la r în t onul său. N u-i put e a păsa două dra c u de conversația noastră. Proba bil că a ve a pe c ine va viza t c a un hit pe nt ru organizația Om e rt à , ia r noi e ra m a libiul lui. N u-m i pasă de loc , a t â t a t im p c â t e ra prin preajmă. — Î l vre a pe doc t orul Sw a n îna poi, răspunse Winst on fără a jut or. I -a m a runc a t o privire . Ar fi bine să se uit e la a st a . „O să vă da u afară pe toți, în c a p.” — Ascultă a ic i, târfăule, spuse Royc e , ignorâ nd amenințarea m e a . „Dacă vre i o fe m e ie , a t unc i du-t e și ia -o.” Și-a înt ins hâ rt ia . „Fă-ți săturați de e a și a poi treceți m a i de pa rt e . N u t re buie să suport fundul tău c a pric ios la m ic ul de jun.” „Și a st a funcționează a t â t de bine pe nt ru t ine , nu?” — Ce l puțin, mă satură de e a în t im p c e t u pie ri în deșert. „V re i să t a c i na ibii?” Am mormăit se c îna int e de a -m i lua o înghițitură de c a fe a . — La na iba , c a fe a ua a st a e t a re , mormăi e l. „Am băut c e a i ve rde de o săptămână c onse c ut iv. Fe m e ile și c e a iurile lor ve rzi.” Doa m ne , dă-mi răbdare c a să nu-m i uc id fra t e le . „Poți oric â nd să ple c i fără m ic ul de jun.” Royc e oftă, dându-și oc hii pe st e c a p. „T re buie să-mi fa c plăcere a c olo unde pot . Ca a c e st m ic de jun, de e x e m plu.” A ve nit râ ndul m e u să-mi da u oc hii pe st e c a p. „Știi c e vre m uri gre le sunt ?” e l a spus. — De parcă a i fa c e , a m re m a rc a t se c . „Ai a vut o lingură de a rgint în gură toată viața.” Royc e m -a ignora t de parcă nu aș fi vorbit . „Fe m e ia m e a nic i măcar nu știe că e x ist , de c â t a t unc i c â nd vre a să mă lovească. Mă sim t folosit , Byron. Am spa rt un zâ m be t . T e a t rism ul lui Royc e a reușit înt ot de a una să mă înveselească. Ave a un m od de a e x a ge ra și, c um va , nu c re de a m că îi deranjează să fie folosit . — Încă nu îți dă ora din zi, nu? Sunt obișnuit. — Cu excepția dint re cearșafuri, de sigur. „Ave m vre o a c t ua liza re de spre băiat?” întrebă Winst on, punâ nd capăt spe c t a c olului lui Royc e de dimineață. Era t ot c e put e a să se gândească — Billie Sw a n și fiul e i. Cu excepția fa pt ului că nu s-a dove dit a a ve a un c opil. "N u." "Cum poa t e fi a st a ?" e l s-a int re ba t . — Ai văzut-o singur, Byron. Copilul a c e la e st e im a gine a scuipătoare a m e a c â nd e ra m c opil.” K ingst on apucă o hâ rt ie și o privi. „De c e nu o răpi și nu o ții?” O grămadă de „băieți a t t a ” a u călătorit în jurul m e se i, în t im p c e Winst on părea că se gândește se rios la a st a . Frații m e i e ra u niște idioți. „O, pe nt ru num e le lui H rist os.” Am e x pira t put e rnic . „N u sunt e m ga ngst e ri.” Toți t re i frații m e i a u ridic a t din um e ri. "T e hnic ." S-a u re fe rit la m a m a noastră c a re a vuse se legături c u Sindic a t ul. Pe nt ru K ingpins. Ea a fost folosită de tatăl nost ru pe nt ru a obține fondurile ne c e sa re pe nt ru a-și a va nsa c a rie ra politică. Din păcate pe nt ru e l, c â nd a fost ucisă, t oa t e a c e le fonduri m i-a u t re c ut . Am fost e x e c ut orul moșiei e i și l-a a rs pe tatăl nost ru. Frații m e i a u sc him ba t priviri. „Ei bine , dacă a c e st a e st e c a zul, îl răpesc m a i înt â i pe doc t orul Sw a n.” Da , se pa re că și e u a m fost un idiot . „La urm a urm e i, e u sunt c e l m a i m a re .” Royc e și Winst on s-a u bătut unul pe celălalt. O grămadă de băieți im a t uri. „Găsește c e va de c a re a re ne voie și folosește-l îm pot riva e i”, a spus Royc e – înt ot de a una c u sfa t ul ne folosit or. „T â njii după e a de m ult pre a m ult t im p. Căsătorește-te c u fe m e ia .” M -a m uit a t la e i o clipă, ide ile îm i da nsa u prin m int e . Aș put e a să o șantajez. Poa t e c e va de -a fa c e cu acel c ont ra ba ndist de dia m a nt e . Sc him bul re spe c t iv fuse se c u siguranță ile ga l. Sa u aș put e a să-i spa rg t e le fonul și să găsesc oric e a lt c e va s-a înt â m pla t . E c la r că e ra implicată în c e va . „Fra t e lui m a i m a re îi pla c e sfa t ul”, a spus K ingst on, c u oc hii întunecați ațintiți a supra m e a . Era im posibil să spun la c e se gâ nde a . V orbe a se rios sa u glum e a ? Băiețelul c a re e ra K ingst on îna int e de a fi lua t de la noi fuse se lipsit de griji și fe ric it . At â t de prot e c t oa re pe nt ru sora noastră. Fra t e le pe c a re l-a m re ve nit în sfârșit e ra ... dife rit . Puțin rupt . I ndife re nt , m -a m simțit bine să a m toți frații m e i a ic i. — Fă-o, Byron. Luați fe m e ia și rezolvați de t a liile după c e îi puneți un ine l pe de ge t .” M i-a m ridic a t m â inile în a e r. „Ea îm i urăște c ura jul.” — Da , nim ic nou a c olo, spuse Royc e . „De obic e i, fe m e ile îți urăsc c ura jul. Uită-te doa r la N ic k i.” „N u le pune pe N ic k i și Ode t t e în aceeași propoziție”, a m m â râ it e u. „Ode t t e a fost c e l m a i bun se x din viața m e a .” M ia m îm pins m â na prin păr. „M -a m plim ba t c u un ne noroc it de se m i-ha rd-on de c â nd a m văzut-o.” Toți frații m e i s-a u uit a t la m ine o clipă îna int e de a izbuc ni în râ s. „Ești ne noroc it .” K ingst on c hic ot i. Fra t e le m e u c hia r a c hic ot it . A fost o priveliște a t â t de rară, că a m făcut o pauză. "Ce e a c e a i de gâ nd să fa c i?" întrebă Royc e . „Poa t e să o înt re bi dacă se va oc upa de se m i-ul tău?” „N u a m t im p de ra ha t ul ăsta”, a m m â râ it , rearanjează șervețelul de pe poală. „Cu siguranță nu voi prim i sfa t uri de la fra t e le c a re nu poa t e obține o înt â lnire de la fe m e ia după c a re a t â njit de ze c i de a ni.” Pe nt ru re st ul m ic ului de jun, le -a m ignora t lovit urile . Ora de vâ rf în oraș e ra în plină desfășurare c â nd a m int ra t în re st a ura nt să-l văd pe ve c hiul m e u prie t e n K rist off Ba ldw in. Loc ul e ra a glom e ra t , da r loc ul nost ru e ra m e re u re ze rva t . Era loc ul unde ne înt â lnim de obic e i, de oa re c e e ra sit ua t c onve na bil înt re c e le două clădiri de birouri a le noa st re . N oi l-a m num it re st a ura nt ul „înt â lnire la m ijloc ”. M -a m îndre pt a t spre e l în spa t e le re st a ura nt ului și a m lua t loc ul m e u obișnuit. Băutura m e a mă aștepta de ja . Bourbon pe nt ru m ine . Sc ot c h pe nt ru K rist off. „Arăți c a un ra ha t ”, a spus K rist off, uitându-mă în sus și în jos. Com e nt a riul a fost boga t din pa rt e a om ului c a re ne văzuse prin e x plozii și gloanțe. implementări împreună. M i-a sa lva t Am se rvit viața la c â t e va ult im a sa desfășurare, la doa r c â t e va zile să nu ie s din armată. N e -a le ga t pe viață. „N u ești un prie t e n ve se l și susținător?” V oc e a m i-a fost tăiată în t im p c e inim a m i-a bătut vit e za . Adre na lina de la a nt re na m e nt ul m e u de a c um o oră încă îm i c urge a re pe de prin ve ne . După m ic ul de jun de ra ha t c u frații m e i, a m de c is să-mi sc ot frust ra re a și lum e a re gre t e lor pe ba nda de a le rga re . Ar fi t re buit să o c onving să ne de a o șansă c u toți acești a ni în urmă. Ar fi t re buit să o t ra g afară din spit a l și să ne pun să vorbim . A făcut t ot ul, m a i a le s pe noi, să funcționeze. M int e a m e a s-a m ut a t în a c e a zi. U lt im a zi în c a re o văzusem – c a da vrul înt ins pe t rot ua r, dist ruge re a în jurul e i. M irosul de m e re s-a a m e st e c a t c u c upru în t im p c e o țineam în brațe. Emoțiile reținute se învâ rt e a u în m ine , sufoc â ndumă. Fric a amestecată c u furie . "Ambulanță!" a m urlit , c u voc e a ruptă. N u put e a m s-o pie rd. N u a sa . „Cine va cheamă o ambulanță!” Apa a inunda t st ra da , revărsându-se din hidra nt ul de inc e ndiu. T rupul Ode t t e i zăcea înt r-o băltoacă roșie – a m e st e c â nd apă și sâ nge . Părul e i înt ins, t re pt e le roșii pătate de sâ nge . I nim a m i-a bătut c u c ioc a nul de c oa st e , temându-mă că e a a dispărut. O pie rduse m din nou... doa r că de da t a a c e a st a nu va m a i m e rge pe pământ. Briza străbătea stradă, da r părul e i ud și însâ nge ra t nu se mișca. Z gom ot ul orașului e ra un zgom ot îndepărtat. „Deschide-ți oc hii, iubit o.” Stătea întinsă m oa le , cu ple oa pe le înc hise și pie pt ul a bia ridic â ndu-se și c oborâ nd. I a m legănat c a pul, a c e i oc hi a luni pe c a re m i-a plăcut să mă închidă pe nt ru t ot de a una . I nim a m i-a sâ nge ra t c hia r lângă e a . S-a răsucit în noduri c a re nu se vor de sfa c e niciodată. Mă dure a să re spir, sufoc â ndumă. M i s-a încleștat gâ t ul, fie c a re bătăi de inimă dure roa se în pie pt . Fie c a re respirație pe c a re a m lua t -o îm i a rde a plămânii. „U nde e st e dra c u’ de ambulanță?” Am st riga t , pa nic a m i-a înt ins voc e a în t im p c e oc hii m e i s-a u a runc a t în jur pe nt ru oric e se m n. „A suna t c ine va ?” O respirație blândă. Al e i. A m e a . N u știu. T ot c e știam e ra că pulsul e i e ra pre a sla b pe nt ru fa t a m e a puternică. Pe nt ru fe m e ia m e a puternică. „Există un prot e st sindic a l c a re le blochează t re c e re a ”, a st riga t c ine va . „Le -a r put e a lua o oră să ajungă a ic i.” N u a m put ut aștepta o oră. Ar put e a fi o c he st iune de viață și de m oa rt e . Eva luâ nd a rgum e nt e le pro și c ont ra , a m de c is să ia u luc rurile în propriile m â ini. M i-a m folosit pregătirea medicală militară pe nt ru a mă a sigura că nu există o le ziune a c oloa ne i ve rt e bra le îna int e de a o ridic a în brațe. T ra gâ nd-o a proa pe de pie pt ul m e u, c u sâ nge le e i pătându-mi cămașa albă, a m înc e put să a le rg. Ce l m a i a propia t spit a l e ra la t re i străzi distanță. „N u îndrăzni să m ori pe m ine ”, a m m urm ura t , mulțumind t ut uror sfinților cunoscuți și necunoscuți pe c a re i-a m păstrat în formă c hia r și după c e ieșeam din armată. Gâ fâ it uri, zgom ot , c la x one — t ot ul e ra zgom ot de funda l. Depărtat de t une t ul sălbatic a l inim ii m e le și de t e a m a că e a va părăsi această lum e . V oi a c c e pt a o viață fără e a , a m jura t în tăcere în t im p c e a le rga m prin orașul a glom e ra t și m e t ropolit a n. N ic i nu voi re gre t a . Doa r la s-o să trăiască. Doa m ne , t e rog, lasă-o să trăiască . U n geamăt blâ nd și dure ros i-a scăpat din gură și de ge t e le e i grațioase s-a u mișcat să se țină de m ine . St râ nsoa re a m e a pe e a s-a st râ ns. La na iba , a r t re bui să suport dure re a a st a . N u e a . Niciodată e a . — Eu sunt , iubit o, a m răpit, fără să mă opre sc . „Așteaptă. Sunt e m a proa pe a c olo." Gura i s-a mișcat, da r nu a ieșit nic iun sune t . „Deschide-ți oc hii frumoși pe nt ru m ine .” U n singur sc â nc e t . Oc hii e i nu s-a u de sc his. "T e rog iubit o. Lasămă să t e văd." Gheața m i s-a înfășurat în jurul plămânilor și a m a le rga t și m a i re pe de , ignorâ nd a rsurile din pie pt , din oc hi, din inimă. T re buia doa r s-o duc la spit a l. Sune t ul sire ne lor ambulanței t ra nsport a t prin briza . Privire a spit a lului și a intrării de urgență a int ra t în viziune a m e a . "Sunt e m a proa pe a c olo. Rezistă." M -a m ruga t să-mi a sc ult e rugămințile. „Pe nt ru m ine , iubit o.” În m om e nt ul în c a re am pășit pe ușile de urgență, pa ra m e dic ii ne -a u înc onjura t . Am răspuns la un t ore nt de întrebări, da r nu a m put ut re pe t a nic i una . N e -a u dus înt r-o cameră. Mișcări fre ne t ic e . V oc i st inse . „Pe nt ru num e le lui H rist os, va fi bine ?” Am urlit , c a lm ul m e u dispărut. Anx ie t a t e a m i-a lovit pie pt ul, zdrăngănind cușca și ga t a să pre ia c ont rolul. N u m a i simțisem a st a de c â nd m a m a a fost împușcată. N u put e a m să pie rd această fe m e ie . N u a sa . Doa m ne , a m să renunț la e a , m -a m ruga t . Doa r la s-o sa t ra ia sc a . I -a u așezat c orpul nemișcat pe pa t și i-a u a lune c a t o mască de ox ige n pe față. „Cum ești înrudită c u e a ?” M irosul de a nt ise pt ic , a m a r și plin de a m int iri, m i-a um plut plămânii. „Sunt soțul e i.” A fost prim ul luc ru c a re a ieșit. N u put e a m risc a să mă de a afară. Aș dărâma a c e st spit a l dacă m i-a r lua o din ve de re . „Doa r salvează-o. Fă oric e . Doa r salvează... e a .” V oc e a m i s-a rupt , fie c a re c uvâ nt făcându-mi dure re a din pie pt să se răspândească. M i-a a rs gâ t ul, fie c a re respirație răgușită. Cum a fost posibil c a o fe m e ie pe c a re a bia o știam să înse m ne a t â t de m ult pe nt ru m ine ? O noa pt e . A fost doa r o noa pt e . N im e ni nu a căzut a t â t de re pe de . N im e ni în afară de t ine , m i-a șoptit inim a . I sus S. H rist os. O oră m a i t â rziu, singurul sune t c a re m -a c a lm a t a fost bip-ul c onst a nt a l m onit orului e i c a rdia c . Stătea întinsă în pa t ul de spit a l; faţa e i e ra palidă, da r pie pt ul i se ridic a şi c obora rit m ic . Mișcările m i-a u a dus c onfort , c hia r împreună c u bipul, bip-ul, bip-ul a pa ra t ului. Aș put e a să re spir din nou. Era se m nul că e ra în viață. Era încă a ic i, c u m ine . A a vut o comoție cerebrală. Proba bil c a urm a re a lovit urii c u c a pul pe t rot ua r după c e a fost lovită de mașină. Da r e a și-ar re ve ni. Ar a ve a ne voie de odihnă și să se ia m a i ușor c â t e va săptămâni. Aș a ve a grijă de e a . Fot ogra fia c u sonogra m a însângerată s-a m ot ot olit în mână. L-a m prins de parcă viața m e a a r de pinde de e l. Poa t e că a făcut-o. Ave a m ne voie de răspunsuri. Confirm a re . Asigurări. Ușa c a m e re i se de sc hise înc e t și doc t orul intră în cameră pe nt ru a ve rific a din nou e le m e nt e le vit a le a le Ode t t e i. Mișcările e i e ra u liniștite. Efic ie nt . M i s-a părut va g familiară, da r nu a m reușit să o pla se z. De obic e i îm i a m int e a m num e le oric ui c u c a re vorbe a m , c e e a c e înse m na că nu m a i vorbise m c u e a îna int e . — V a reuși, a a sigura t din nou doc t orul. „Și c opilul?” V oc e a m e a e ra răgușită, c u emoțiile reținute c a re se învâ rt e a u în m ine . Aproa pe că m -a m rupt la m ila din oc hii e i. „Î m i pa re rău, c opilul nu a reușit.” Era ult im ul fir fra gil c a re ne le ga și m i se sm ulge a . Copilul nost ru fuse se sm uls de pe m ine . Câ nd Ode t t e s-a t re zit , a t e rm ina t c u m ine . Ea nu mă dore a . Ea ne spuse se o greșeală. Ce a m a i m a re greșeală a e i. La na iba , a r fi t re buit să o a duc îna poi la m ine acasă și să o fa c să ne de a o șansă. Ar fi t re buit să mă lupt c u e a , să o c onving că sunt t ot c e își dore a și să o forțez să rămână c u m ine până c â nd va ve de a c â t de bine put e m fi împreună. Da r nu a m făcut-o. T re buia să m e rg m a i de pa rt e . Au t re c ut șase a ni nenorociți. St râ nge -o pe e a și t rupul e i t e nt a nt . Ac e a gura supe rba . Cre ie r inc re dibil. La na iba ! Termină, om ule . „Ce a i în fund, Byron? U n vibra t or?” a gâ ndit K rist off, studiindu-mă. M i-a m răsucit faţa de de zgust . Dacă a r fi știut că st a re a m e a de spirit acrișă e st e legată de o fe m e ie , nu m -a r lăsa niciodată să o trăiesc. N u m -a a jut a t că l-a m t ra s de pic ior c â nd e l t â nje a după frum oa sa lui secretară. De sigur, a c um e ra un bărbat fe ric it căsătorit. Îndrăgostită c u c a pul pe st e c a p, luc râ nd pe nt ru c opilul numărul c inc i sa u șase. Am pie rdut soc ot e a la . „Fa pt ul că a c e l c uvâ nt a ieșit c hia r din gura t a îm i spune că fa c i niște prost ii c iuda t e c u soția t a .” A sc ut ura t din c a p. „T re buie să t e c ulc i, om ule .” „Sunt dra c ului de a c ord”, a m mormăit. Doa r că e ra o singură fe m e ie c a re m -a r put e a prinde gre u. Șase nenorociți de a ni. Ave a m ne voie de e a îna poi în pa t ul m e u. „De c i, c e t e oprește?” întrebă e l de ga ja t , lăsându-se pe spa t e în sc a un și duc â nd sc ot c h-ul la gură. „O singură fe m e ie .” Am înt ins m â na după propria m e a băutură. „Dacă poți să c re zi. N u mă pot ridic a fără e a .” S-a înc runt a t . „Ce fe m e ie ?” Am clătinat din c a p, sorbindu-m i băutura. „Și e a spune că nu sunt nim e ni im port a nt .” K rist off m i-a a runc a t o privire nedumerită. "OM S?" — Mă asculți de loc ? K rist off zâ m bi, a m uza m e nt fulge râ ndu-i în privire . „Sinc e r, nu a i spus m ult e , așa că t re buie să a i o conversație în c a p.” Își ridică t e le fonul și verifică m e sa je le . „Î i t rim it soției m e le un m e sa j că vom înt â rzia la cină. Evide nt , aveți ne voie de sprijin m e nt a l.” De ve nise a t â t de dra m a t ic și de susținător de c â nd s-a căsătorit. „N u a m ne voie de sprijin m e nt a l”, a m mormăit pe gura , îna int e de a m a i lua o înghițitură de bourbon. Oc hii lui nu a u părăsit t e le fonul. „Da , da .” Și-a pus t e le fonul îna poi pe masă. „Ac um , vorbește.” M i-a m îm pins de ge t e le prin păr. Am făcut a st a m a i m ult în ult im e le zile de c â nd a m văzut-o de c â t în toată viața m e a . "Sa discutăm de spre c e ?" Am prefăcut ignoranță. Nu spuse se m niciodată unui a lt sufle t de spre c e s-a înt â m pla t c u Ode t t e . Winst on știa c â t e va fra gm e nt e . Royc e a ve a c â t e va bucăți. Da r nim e ni nu a a vut toată pove st e a . „Vorbește-mi de spre singura fe m e ie c a re e st e capabilă să-ți de a greutăți”, a spus e l, c u o e x pre sie serioasă. U n râ s fa m ilia r a ve nit din spa t e le m e u. „Poți să primești doa r o singură fe m e ie , fra t e ? Om ule , a st a e o prost ie .” „Ce na iba cauți a ic i?” Oc hii lui Royc e s-a u mărit de prefăcut suferință. „La na iba , c e bun ve nit .” M i-a m sorbit bourbonul și a m clătinat din c a p. Fra t e le m e u m a i m ic a ve a t a le nt să apară în c e l m a i rău m om e nt și să spună c e le m a i re le luc ruri. Ce l m a i bun prie t e n a l m e u a fost de a c ord. L-a m văzut pe K rist off punându-și m â inile pe t â m ple . Pe rsona lit a t e a lui i-a da t și e l o bătaie de c a p, e vide nt . Royc e e ra ha ot ic . K rist off e ra e x a c t opusul. — Știi că a c e st prâ nz e st e doa r pe bază de invitație, mormăi K rist off. N e c lint it , fra t e le m e u s-a a runc a t pe sc a unul gol și s-a re ze m a t , făcând se m n une i chelnerițe să vină. „V oi be a c e be a fra t e le m e u m a i m a re .” Ea i-a ofe rit un zâ m be t ra dia nt și a ple c a t în fugă, spe râ nd să-l im pre sione ze . N u a fost nic io șansă în ia d de a st a . Era o singură fe m e ie pe nt ru c a re a ve a oc hi. „De c i spune -ne , fra t e , c um t e put e m a jut a să o ie i pe această fe m e ie ?” Chelnerița s-a înt ors c u băutura și a lua t -o zâ m bind. "Mulțumesc drăguțule." Ea s-a înroșit purpuriu, a poi a ple c a t în fugă. Aproa pe că îm i dore a m să rămână c a fra t e le m e u să nu c ont inue să vorbească. N ic i un a se m e ne a noroc . Și-a înt ors atenția a supra m e a . „N u pot suport a ide e a c a t u să m e rgi șchiopăt.” K rist off s-a îne c a t c u băutura, înăbușindu-și râ sul. Da , frățiorul m e u a reușit să-i de a bătăi de c a p prie t e nului m e u și să-l facă să râdă. Ce a m a i ciudată combinație. „Ai c it it a c e l c uvâ nt în dicționar?” Royc e zâ m bi. „Câ t e va dicționare m e dic a le . Ana t om ie de bază, fra t e . N im ic de c a re să-ți fie rușine.” Doa m ne , dă-mi răbdare c a să nu-l uc id pe a c e st t ip! — De c e ești a ic i, Royc e ? a m c e rut sa st iu. L-a m iubit , da r a fost ne voie de un c u t ot ul a lt nive l de răbdare c a să mă de sc urc c u e l și nu e ra m pregătit. „Am ne voie de o fa voa re de la t ine ”, a răspuns e l. Câ nd a m ridic a t din sprâ nc e ne , e l a c ont inua t : „Est e în luc ru o înțelegere pe nt ru Willow . Am ne voie să-l om ori.” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Chia r t re buie să renunți la a st a .” El a c hic ot it . „De parcă a i renunțat la fe m e ia t a ”. T ouc hé , frățior. N u că i-aș recunoaște vreodată. Deși părea a fi c unosc ut în a c e st m om e nt . — Bine , să-l ignorăm, îl înt re rupse K rist off, privindu-mă a c um . "Ac e a st a fe m e ie . U nde a i int a lnit -o?" Royc e , ticălosul a c e la m ic , a răspuns îna int e c a e u să de sc hid gura . "Î n Franța. I -a t ra t a t o arsură solară pe spa t e .” „Și de unde știi a st a ?” Am mormăit la fra t e le m e u, deși știam. Frații m e i e ra u c a niște bunic i c a re bâ rfe a u. K rist off m i-a ținut privire a . Știa că ra re ori la s pe c ine va să mă atingă pe spa t e și nu e x ist a u m ult e fe m e i a c olo – c u siguranță nu în c e rc urile noa st re soc ia le – c a re să vre a să atingă pie le a a c e e a solzoasă. „E o asistentă bună... doc t or.” „Est e asistentă sa u m e dic ?” K rist off sa uit a t de la m ine la Royc e îna poi la m ine . Fra t e le m e u doa r a ridic a t din um e ri. „N u pot să țin pa sul.” „Est e doc t or.” M i-a m fre c a t fa t a . „Ce l m a i frum os doc t or pe c a re l-a m văzut vreodată. T re buie să fa c c e va în privința a st a .” „T e -a t ra t a t ? Ca m e dic ”, a suge ra t Royc e . „Pe nt ru pula m oa le și a rsuri sola re .” Doa m ne , e ra un ne noroc it . A a vut noroc că e ra m sâ nge ; a lt fe l l-aș lovi c u pum nul în față și aș șterge a c e l râ nje t . Poa t e s-a m â njit pe st e t ot pode a ua a c e st ui re st a ura nt . „K rist off, ești c e l m a i a propia t de e l. Doa r loviți-l.” Prie t e nul m e u nu s-a mișcat. „Am a vut de -a fa c e c u de st ui idioți în t im p c e a m se rvit în armată. N u a m c he f să risipe sc e ne rgia c u a lt ul,” trăgea e l. „Ac um , de spre această fe m e ie . De c e nu poți t re c e pe st e e a ? Doa r pune o altă fe m e ie sub t ine și dă-o dra c u’. "Ac um noi vorbim ." Royc e a fost hotărât să-și pună fundul a zi. „Ca re pa rt e din fa pt ul că nu a i put e a să o ridic i nu înțelegi?” "Ai înc e rc a t ?" K rist off şovăi. „N u, t oc m a i a m opt a t pe nt ru abstinență în ult im ii șase a ni pe nt ru că e st e o buc urie nenorocită.” N u mă a sc ult a de loc ? „Sunt obse da t de această fe m e ie . T re buie să-mi da u se a m a c um să m e rg m a i de pa rt e . N u m a i a m na ibii de pie le pe pula m e a .” "Eu a s spune . Șase a ni de m a st urba re sunt m ult t im p.” "Cre zi?" T onul m e u e ra usc a t c a ginul. „De c e nu stabiliți un a ra nja m e nt c u o fe m e ie c a re vă pla c e și să vă asigurați că a m â ndoi obțineți c e e a c e aveți ne voie ?” Suge st ia lui nu m -a surprins. Cu a ni în urmă, îna int e să se îndrăgostească și să se căsătorească c u soția sa , e l a a vut un a ra nja m e nt sim ila r c u e a . Ei bine , c a m asemănător. Î i ofe rise o slujbă de se c re t a ria t c u niște sa rc ini suplim e nt a re . De sigur, Ge m m a a re fuza t , ia r e l a a lunga t -o, ofe rindu-i o perioadă de probă. Prie t e nul m e u e ra obse da t de e a . a m ridic a t din um e ri. „La fe l c a Ge m m a , sunt de st ul de sigur că Dr. Sw a n m -a r re fuza și a poi proba bil că m i-a r tăia pula .” „Ce l puțin va fi făcut profe siona l.” Royc e a fost a t â t de inut il. „I ndife re nt dacă e st e m e dic sa u asistentă.” „Dr. Sw a n e st e de fa pt un c hirurg, a m spus e u. Au c hic ot it a m â ndoi și m i-a m c iupit punt e a na sului. „H rist os a t ot put e rnic .” M i-a m pus c a pul în m â ini îngrozit . „V oi doi nu ajutați.” „Aurora a spus că e st e superbă.” Royc e a fost a t â t de ut il astăzi. Î n rit m ul ăsta, l-aș put e a uc ide în plină zi. „Până și oa m e nii din N ik ola e v a u fost de a c ord. Și știi c um a c e i bărbați a u oc hi doa r pe nt ru soțiile lor.” Sprâ nc e a na lui K rist off s-a ridic a t surprins, da r a rămas tăcut. „Ce l m a i rău e st e că sim t că o c unosc de ja .” "Ce vre i să spui?" Fra t e le m e u a văzut pre a m ult e . Sa u nu sufic ie nt . N u m i-a m put ut da se a m a . „N u pot să e x plic . Există această legătură pe c a re o sim t c u e a . Fa m ilia rit a t e a . Parcă o c unosc de ve c i.” „Ei bine , din punc t de ve de re t e hnic , doa r pe nt ru șase a ni”, a sublinia t K rist off. „De c â t t im p ați fost împreună? La na iba , a r râ de . Ei râ de a u și râ de a u până se înc lina u. De c i nu a m ra spuns. „Conform lui Winst on, doa r pe nt ru o zi sa u două.” De sigur, fra t e le m e u știa. Era im posibil să păstrezi se c re t e în această fa m ilie . Cu excepția c e lor c u adevărat m a ri. Ac e st e a a u rămas sigila t e și înc hise . K rist off se încruntă. "Ce s-a înt â m pla t ? De c e doa r o zi sa u două?” M i-a m ridic a t m â inile . "N u știu. N oa pt e a petrecută împreună a fost perfectă. Câ nd m -a m înt ors de la brutărie a doua zi dimineață c u m â nc a re , e a nu m a i e ra . M -a m gâ ndit că poa t e a fost chemată la muncă de vre m e . M -a m dus s-o c a ut și e a m i-a da t umărul re c e .” „N u îm i pot im a gina o fe m e ie c a re să- ți de a umărul re c e ”, remarcă K rist off, luâ nd încă o înghițitură din sc ot c h-ul său. „De obic e i e le c a d la pic ioa re le t a le .” — Ei bine , a c e st a a căzut la pic ioa re le m e le , așa c um a căzut Ge m m a la a le t a le , a m re plic a t e u se c . — Îți amintești a c e le zile , nu? O e x pre sie întunecată îi străbătu c hipul. Aproa pe că își pie rduse fe m e ia îna int e să devină în c e le din urmă deștept. „Ascultați, bătrâni nenorociți”, ne -a înt re rupt Royc e . K rist off și c u m ine a m tresărit. N u e ra m a t â t de bătrâni. M a i în vârstă de c â t e l, da r nu a t â t de bătrân. „Încetează să-ți m a i amintești vre m urile ve c hi. Byron, găsește o m oda lit a t e de a ți lua fe m e ia . „T re buie să fiu de a c ord c u fra t e le tău. N u de spre că sunt e m bătrâni, c i de spre găsirea une i modalități de a-ți lua fe m e ia .” K rist off de sc hise zia rul îna int e de a c ont inua . „Găsește-i slăbiciunea și înt oa rc e -o îna poi la t ine .” — Doa r dacă nu ești rău în sa c , c hic ot i Royc e . „At unc i nu există nic i o sumă de slăbiciuni c a re să o aducă îna poi la t ine .” Royc e nu s-a put ut abține să fie un idiot . Am e x pira t put e rnic . „I suse , nu a i unde să fii?” Am uza m e nt ul a t re c ut de e x pre sia prie t e nului m e u și buze le lui s-a u t ra s în sus. Î nt oa rse c u dezinvoltură pa gina zia rului său. De c e na iba c it e a zia rul a zi din t oa t e zile le , nu put e a m să înțeleg. „Î nt re ba re a m a i importantă e st e , c e a i de gâ nd să fa c i c u pula t a ?” „V a t re bui să-i t a ie ne noroc it ul”. Am â ndoi a u c hic ot it în t im p c e e u i-a m ignora t și a m sorbit din băutură. U nive rsul înc e rc a să-mi trimită un se m n. Sa u tortură-mă încă e ra dezbătut. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 6 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e D a ys t â râ t ; nopți c u a t â t m a i m ult . Douăsprezece zile . Douăsprezece nopți. Numărătoarea inversă către soa rt a noastră. M i-a m propus să sa lve z vieți și a m reușit c um va să le pun capăt. Dacă nu ne -a m fi găsit niciodată în Gha na , sora m e a nu a r fi lua t a c e le dia m a nt e . Dacă nu aș fi rămas însărcinată, Billie nu și-ar fi pus c a rie ra în așteptare pe nt ru m ine . N e -a m dus rot und. Ca un c e rc vic ios, fără sfârșit. După școala de medicină, a m a vut oc a zia să-mi luc re z rezidențiat în Gha na c u Națiunile U nit e . Conduc e re a e fort ului în Gha na a fost Organizația Mondială a Sănătății și, la fe l c a t a t a , a m profit a t de oport unit a t e a de a fa c e o sc him ba re . Și Billie , e a a fost alături de m ine la fie c a re pa s – c u fiul m e u – a sigurâ ndu-se că am șansa de a -m i înde plini visul. Ex pune re a în Gha na a fost uim it oa re , ia r a ge nde le OM S a u a c ope rit medicală. t oa t e dom e niile spe c t rului globa l de asistență Î nt re a ga mea aventură s-a dove dit a fi c e a m a i bună experiență. Cu excepția dia m a nt e lor fura t e . Și iată-mă, în țara copilăriei m e le , bătut și pia t ra spartă. Vânătăile m e le dispăruseră, da r dure re a și fric a a u rămas. Era m la capătul drum ului. Dacă nu a m put e a obține identități fa lse și să dispară, a ve a m o ultimă opțiune. Ar a sigura supraviețuirea fiului m e u, da r nu a surorii m e le și nic i a m e a . Era m înfuria t – fie c a re m ic zgom ot mă tresări. Avâ nd în ve de re că ne aflăm în pre ze nt înt r-un hot e l din Wa shingt on, DC, a st a a fost o problemă. Ușile s-a u de sc his și s-a u t râ nt it toată noa pt e a . T oa le t e le spălate. V oc ile a u călătorit. At â t pe nt ru a t e odihni în se a ra a st a . N u m a i dorm ise m o noa pt e decentă de c â nd a m ple c a t din Gha na . Da r de c â nd ple c a se m din N e w Orle a ns, som nul m i-a scăpat de -a dre pt ul. N e -a m folosit ult im ii ba ni pe nt ru a zbura a ic i și a înc e rc a să intrăm să-l ve de m pe N ic o M orre lli. Cuvâ nt ul pe da rk w e b e ra că ne -a r put e a c re a noi identități. O noua via t a . Poa t e aș put e a c hia r să găsesc o m oda lit a t e de a c ont inua să pra c t ic m e dic ina . Cre ie rul m e u a a na liza t t ot c e făcusem – de la pla nul nost ru de a pre da a c e le dia m a nt e st upide , până la m odul în c a re ne a m înt â lnit c u Byron. Byron Ashford. Doa m ne , încă arăta la fe l de bine pe c â t îm i a m int e a m . N u se put e a înșela a c e i mușchi ascunși sub m a t e ria lul sc um p a l c ost um ului din t re i pie se . Corp dur c a pia t ra . La na iba , e ra a t â t de t e nt a nt . Și abținerea de la se x nu a a jut a t c a uza m e a . Dacă și-ar fi dezbrăcat ha ine le , mă t e m e a m că aș fi t ot a l de a c ord să fa c se x c u e l. N u că se x ul c u Byron e ra nicăieri în m int e a m e a . Î n pre ze nt , e l a fost c e a m a i mică dint re proble m e le m e le . A t re buit să găsesc o c a le de a scăpa din această ne noroc ire . Privind t a va nul înt une c a t , înt ins nemișcat c a să nu-l t re ze sc pe fiul m e u c a re s-a îmbrățișat în m ine , nu a m put ut găsi o soluție la proble m a noastră. Proble m a noastră de m ilioa ne de dola ri. Ce fe l de int e re s e st e a c e st a , oric um ? M -a m înt re ba t . Au rămas două opțiuni; să ne schimbăm ide nt it a t e a sa u să ve nim c u un m ilion de dola ri. Pe a c e st a din urmă nu l-a m a vut . Prim a e ra o posibilit a t e . M a i a ve a m încă pa t ruze c i și opt de ore pe nt ru a găsi o soluție. Sa u a m fi c u toții morți. M i-a a rs dosul oc hilor. Mi-aș fi dorit c a t a t a să fie încă în viață. M i-a fost dor de e l. Î nc re de re a lui liniștită. Înțelepciunea lui. Deși dacă a r fi încă în viață, a r fi dezamăgit. Î n Billie și în m ine . N u a c ont a t că m i-a m rupt fundul la fa c ult a t e a de medicină, c â nd e ra m tânără mamă. N u c ont a c e a m sa c rific a t ; doa r c â t de rău ne -a m bătut. Anul din Gha na a r fi t re buit să fie un punc t c ulm ina nt a l c a rie re i m e le . S-a t ra nsform a t înt r-un coșmar. T ot ul pe nt ru că Billie a lua t ge a nt a a ia neagră. Da r nu put e a m să-i înt orc spa t e le . Doa r datorită surorii m e le a m t e rm ina t de loc fa c ult a t e a de medicină. Și-a sa c rific a t propria carieră pe nt ru m ine . A fost c e l puțin c e put e a m fa c e pe nt ru e a . Ba ng. O altă uşă trântită. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre fiul m e u, îngrijora t că se va t re zi, da r e ra st ins c a o lumină. Pa nt a lonii lui de pija m a de dinoza ur ble um a rin îi sufleseseră pic ioa re le , așa că i-a m t ra s în jos, a poi i-a m pe ria t părul ne gru de pe frunt e . Am înghițit gre u. Am reușit să-l uit pe Byron de -a lungul a nilor. Bine , poa t e că nu uit e x a c t , da r a m reușit să înăbușim a m int irile din noa pt e a noastră împreună. De a bia . Evide nt că nu a a vut proble m e să mă uit e . Alune c â nd din pa t , m -a m căptuşit desculţ la va liza m e a din c a re trăiam în ult im e le şase luni. Am săpat prin e l și m i-a m sc os la pt opul. "Ce fa c i?" V oc e a lui Billie e ra a bia pe st e o șoaptă, da r m i-a sc os un sc â nc e t uluit din gâ t . M -a m învâ rt it , găsind oc hii surorii m e le a supra m e a . Era și e a t re a z. A m â ngâ ia t loc ul de lângă e a pe pa t . "Vorbește-mi." Am oft a t , a m făcut t re i pași și m -a m așezat lângă e a . „T rim it un e -m a il”, i-a m spus, de sc hizâ nd la pt opul. „Pe nt ru N ic o M orre lli.” Am făcut niște cercetări. Pe da rk w e b, N ic o M orre lli a fost c e l m a i bun pa riu a l nost ru pe nt ru a obține noi identități. Pa sa poa rt e noi. Viață nouă. O mică problemă. Cost ul. N u știam c â t costă obținerea de noi identități, da r e ra m sigur că se află în m iile supe rioa re , nu în m iile infe rioa re . Pe r persoană. Și e ra m t re i. Cum a m plănuit să plătesc pe nt ru a st a ? H a ba r n-a ve a m . Am spe ra t la un fe l de pla n de plată. „De c i o fa c e m ?” întrebă Billie înc e t . Am înt â lnit oc hii surorii m e le . „N u c re d că a ve m de a le s.” — N u-m i vine să c re d ne m e rnic ii ăia ne pe rc e p un m ilion de dobâ nzi, mormăi e a . „Dacă a c e le dia m a nt e a r fi fost a t â t de va loroa se , n-a r fi t re buit să le la se în jur.” Am sc os un oft a t gre u. Tăcerea bâ zâ ia prin micuța cameră de hot e l. Și așa, a m pus înt re ba re a . Ce l c a re îm i a rde a pe lim ba de c â nd fugim din Gha na , c a niște fuga ri în m ie zul nopții. „De c e a i lua t ge a nt a a ia ?” a m pufnit . „Chia r dacă a i c re zut că sunt dia m a nt e fa lse , de c e le -a i lua ?” Sune t e le vieții de noa pt e din DC a u spulbe ra t liniștea c a re a r fi t re buit să fie un răgaz pe nt ru noi. Z gom ot ul c la x ona t ului, c hia r și râ se t e și strigăte st ride nt e , ve ne a prin fe re st re le înc hise . Și a poi s-a a uzit zgom ot ul c onst a nt a l sire ne lor poliției c a re străbăteau noa pt e a . U lt im ul fra gm e nt a fost o re a m int ire a c â t de de pa rt e ne -a m îndepărtat de c a le a c e a bună. Oc hii căprui a i lui Billie i-a u înt â lnit pe a i m e i. Strălucau c u la c rim i. „M -a m gâ ndit că vom put e a să-i cumpărăm spit a lul tatălui îna poi c u ba nii a c e ia ”, a spus e a , c u voc e a plină de angoasă. „Așa că a i put e a t ra t a pacienții, aș put e a c re a ha ine și bijut e rii și l-a m put e a crește pe Are s împreună. Am fost fericiți pe Rivie ra Franceză.” M i s-a u st râ ns plămânii și fie c a re respirație i-a înc his puțin m a i m ult . Billie o făcuse pe nt ru noi, da r a fost inve rs. Vinovația m i-a st re c ura t drum prin pie pt ul m e u. Billie știa c ine e st e tatăl lui Are s, da r nu știa că e ra vina m e a că a m pie rdut spit a lul. N u i-a m spus niciodată de spre înt â lnire a m e a c u se na t orul Ashford și de spre amenințările lui pe c a re le -a înde plinit în m od c la r. „Am fost fericiți a c olo”, a m re c unosc ut . — Ai făcut pre a m ult e pe nt ru m ine , Billie . Ac um , lasă-mă să re pa r a st a .” A t re buit să fa c e m față consecințelor. N u că a r c ont a , pe nt ru că de ja hotărâsem să ne înt â lnim c u N ic o M orre lli. Dacă nu a r funcționa, m-aș duc e la Byron Ashford. Da r a m fa c e -o împreună. Am fost împreună în a st a . „Încă nu-m i vine să c re d că ți-a răspuns la e -m a il”, a spus Billie , c u voc e a e i suspectă, în t im p c e stăm în fața clădirii din c e nt rul orașului DC. I m pe riul M orre lli s-a e x t ins a t â t în zone le le ga le , c â t și în c e le ile ga le de a fa c e ri. Această clădire sa înt â m pla t să facă pa rt e din a fa c e re a sa juridică. Ca ssidy T e c h. Ca ssidy la nive l m ondia l. Și alții, da r c a re a u a vut t im p sa u e ne rgie să fie impresionați. Ac um , a ve a m ne voie doa r de un bile t către libe rt a t e . Dacă a r fi fost după m ine , aș fi fost a ic i la 8 :0 0 . Cu t oa t e a c e st e a , t re zire a lui Billie după c e a m st a t trează c e a m a i m a re pa rt e a nopții a fost o sarcină în sine . N u că aș put e a da vina pe e a . De fa pt , de îndată c e viața noastră a re ve nit la norm a l, a fost prim ul luc ru pe c a re l-aș fa c e . Cumpărați un pa t c onfort a bil și aveți o săptămână c u aceeași oră de c ulc a re c a Are s. Dacă aș fi put ut , i-aș fi lăsat pe a m â ndoi dorm ind la hot e l, da r a t re buit să fa c e m c he c k -out sa u riscăm să fim taxați încă o noa pt e . Ce dra c u a m fa c e în se a ra a st a , n-a ve a m nic io ide e . Oc hii m e i a u c ut re ie ra t fiul m e u, a poi spre sora m e a . Păream c u toții laolaltă, purt â nd pa lt oa ne c a lde și ba ga je le ne țineau în spa t e . Are s e ra îmbrăcat în pa nt a loni ble um a rin, o cămașă albă c u un bla ze r ble um a rin și m oc a sini în pic ioa re . Arăta c a un m ic dom n. Eu și sora m e a e ra m îmbrăcați în ha ine de a fa c e ri. Ea a opt a t pe nt ru o roc hie a lba st ru de sc his. Al m e u e ra a lb. N u e st e c e a m a i bună c uloa re pe nt ru fe brua rie , da r a fost singura roc hie pe c a re a m a vut -o. A fost fie a st a , fie sc rubs. De c e a ve a m sc rub-uri în valiză dacă nu luc ra m ? N -a ve a m nic io ide e naibită. Poa t e a m spe ra t că t ot ul se va re zolva și că voi put e a să mă înt orc la c a rie ra m e a . Am inspira t a dâ nc și a poi a m e x pira t . „Poa t e că noroc ul nost ru e st e pe c a le să se întoarcă.” Chia r a m spe ra t , a lt fe l vom fi c u toții morți. — Lasă-mă să vorbe sc , Billie . N u vre m să-i dăm pre a m ult e informații.” Ea a da t din c a p și a m int ra t în Worldw ide Ca ssidy. M a na in m a na . Pregătit pe nt ru oric e , da r spe râ nd la un singur luc ru. O noua via t a . H olul măreț a l clădirii ne -a prim it , în toată gloria lui de marmură. M onit oa re TV c a re urmăresc st oc urile de pe piețele m ondia le a u fost folosit e c a a c c e nt e . Fla sh-uri de știri a u t re c ut c u viteză în pa rt e a de jos a e c ra nului. Billie și c u m ine a m împărtășit o privire . Ac e a st a nu e ra lum e a c u c a re e ra m obișnuiți. Î na int e să moară m a m a noastră, ne pe t re c use m t im pul în spa t e le show -urilor, a dm irâ nd t oa t e ha ine le frum oa se . Câ nd m a m a a m urit , ne -a m m ut a t în Franța, ia r t im pul nost ru e ra fie să-l ajutăm pe t a t a la spit a l, fie să stăm pe plajă. Lum e a corporativă e ra c a un c u t ot ul a lt unive rs. Recepționera ne -a a runc a t o privire și a știut că nu a ve m loc ul a ic i. Ei bine , la na iba c u e a . „Bună ziua , sunt e m a ic i să-l ve de m pe dom nul M orre lli”, a m spus e u c u înc re de re a pe c a re nu o simțeam. "Aveți o progra m a re ?" a înt re ba t e a . Am e zit a t și a fost t ot c e a ve a ne voie pe nt ru a fa c e pre supune ri. „Fără înt â lnire , fără dom nul M orre lli”. N u e ra m sigur de c e nu put e a să-l sune și să-i spună că c ine va e st e a ic i. N u ne -a r fi răspuns și ne -a r fi ruga t să intrăm dacă nu ne -a r fi văzut. Dre a pt a ? „Poți să-l suni?” M i-a t re m ura t voc e a . Cuvint e le m e le s-a u pot ic nit . Ac e a st a a fost ult im a noastră speranță. N u put e a m ple c a fără să-l ve de m . „M i-a t rim is un e -m a il în c a re mă c e re să vin astăzi.” Privire a pe c a re m i-a a runc a t -o spune a c la r că nu mă c re de a . — Îți pot arăta, a m ofe rit e u, scoțându-mi t e le fonul din poșetă. De da t a a c e a st a a e zit a t , muşcându-şi buza lucioasă m a ro. „Doa r cheamă-l.” M i-a m sm uc it bărbia spre t e le fonul de la centrală. Ea a fa c ut . Conversația a dura t m a i puțin de t re ize c i de se c unde . „Du-t e la lift uri. U lt im ul e t a j e st e e t a jul e x e c ut iv”, a inst ruit e a . Surpriza de pe c hipul e i m i-a spus că nu se aștepta că ni se pe rm it e să m e rge m a c olo sus. O respirație ușurată m i-a scăpat, ușurându-mi gre ut a t e a pe pie pt . „M a m i, o să luăm lift ul sus în a e r?” a înt re ba t Are s, trăgândumă de mână. Am zâ m bit înc e t . "Da noi vom . V e zi un lift ?” Am înt re ba t . Oc hii lui rătăceau pe st e holul măreț și pâ lpâ ia de lumină. „Ac olo”, a e x c la m a t e l, arătând c u de ge t ul pe st e hol. „Ex c e le nt , m ic ul m e u e x plora t or. Dupa t ine ." Eu și sora m e a l-a m urm a t în t im p c e mă trăgea c u nerăbdare de mână. Billie și c u m ine a m împărtășit o privire amuzată. Are s nu e ra de c â t c urios și dornic de aventură. T ot t im pul pe t re c ut în Gha na a fost im posibil să-l ținem înăuntru. Ar e x plora ținutul va st din jurul m ic ului spit a l c u Billie , sa u c hia r în int e riorul spit a lului, până c â nd se prăbuși noa pt e a . Are s a apăsat pe but on c u nerăbdare după c e i-a m arătat pe c a re să a pe se și ușa lift ului nu a dura t să se deschidă. N oi t re i a m int ra t , ia r e u a m zâ m bit c â nd oc hii albaștri a i lui Are s i-a u înt â lnit pe a i m e i, c e râ ndu-i pe rm isiune a . Am da t din c a p. „U lt im ul but on c u c e l m a i m a re număr”, i-a m spus. N u a ve a ne voie să o re pe t , pe nt ru că de ge t ul lui m ic de ja l-a găsit și l-a îm pins. Î n t im p c e lift ul a urc a t , a m t rim is o rugăciune tăcută către oric ine a sc ult a . mamă. T a t a . Oric ine . Doa r salvează-ne. Lift ul a suna t și a m ieșit din e l, c u o mână ținând-o pe a lui Are s, ia r cealaltă ne t e zindu-m i ne rvos roc hia . Ca m e ra se de sc hide a spre e t a jul e x e c ut iv și se ve de a doa r un birou de colț. „De c e nu put e m m e rge la film c u prie t e nii?” o voc e tânără plângănoasă a călătorit prin a e r. „Pe nt ru că ești pre a tânăr să ple c i fără un a dult ”, a c e rt a t voc e a calmă a une i fe m e i. „Și ve i m e rge doa r c u t a t a sa u c u m ine c a însoțitori.” "Da r-" "N u e st e c inst it !" T re buia să fie o adolescentă c e se c e rt a c u părinții e i. „Și părinții lor sunt re sponsa bili.” „Sunt sigur că sunt ”, a a rgum e nt a t voc e a unui bărbat. „Da r așa c um a spus m a m a t a , unul dint re noi m e rge c u t ine sa u nim e ni nu m e rge la film .” „H a i, H a nna h. Put e m doa r să ne uităm la un film acasă. Oric um , pre fe r să fiu în pija m a le și c onfort a bil în hom e t he a t e r.” T re buia să fie sora e i. Billie și c u m ine a m sc him ba t o privire amuzată. O bătaie puternică pe pode a și a poi ușa s-a de sc his. Două fe t e , ge m e ne ide nt ic e nu m a i m a ri de ze c e a ni, a u ieșit în grabă din birou și a proa pe ne -a u izbit . Buc le le lor blonde săreau și pist ruii m oi de pe na s se pronunțau c u agitația lor. N u m -a m put ut abține să nu zâ m be sc . Billie a a vut același luc ru c u pist ruii e i. „Bună, fe t e lor”, le -a m sa lut a t . Oc hii lor de c oba lt ne -a u st udia t și m -a m înt re ba t c um ar put e a c ine va să-i deosebească. Până și pist ruii lor păreau să fie în același loc . Deși ve de re a m e a a r put e a fi ușor afectată, datorită une i nopți ne dorm it e . „Bună”, a u mormăit a m â ndoi îna int e de a dispărea în lift . „Ah, buc uriile a nilor preadolescenți”, gâ ndi Billie . „Îți a duc i a m int e de c rize le m e le de furie ?” „De parcă oric ine a r put e a uit a ”, a m gâ ndit e u. Am â ndoi ne a m c oborâ t privire a spre Are s. — V e i fi un băiat bun c â nd ve i a ve a vâ rst a a c e e a , nu-i așa? Î na int e c a e l să poată răspunde, ne -a înt â m pina t o voc e adâncă, re c e și calmă. „Dr. Lebădă?" Billie și c u m ine ne -a m îndre pt a t atenția în direcția e i în același t im p. — La dra c u, mormăi Billie . Ra ha t ul a a vut dre pt a t e . N ic o M orre lli e ra fie rbint e . Ca căldura vulcanică fie rbint e . M a i ba t ra n. Poa t e la m ijloc ul a nilor pa t ruze c i. Cu um e rii la rgi și un zâ m be t a roga nt , m i-a a m int it de Byron. Cu excepția oc hilor lui. Ave a o privire furtunoasă și t ulbure sub ge ne le înt une c a t e și groa se , c a re e ra u invidia oricărei fe m e i. „Dr. Lebădă?" repetă e l și m -a m a duna t . „Da , ăsta sunt e u”, a m spus, re duc â nd distanța dint re noi și înt inzâ ndu-m i m â na . "Dom nul. M orre lli.” M i-a lua t m â na în st râ nge re a lui fermă. "Î nc â nt a t de cunoştinţă." Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre sora m e a , a poi spre Are s. „Am a uzit m ult e de spre t ine .” S-a form a t nodul ne rvos din st om a c ul m e u. A a uzit de m ine ? N im ic din c e a m făcut nu e ra re le va nt în c e rc urile lui, așa că nu a r fi t re buit să audă nim ic . Alături de e l a apărut o fe m e ie minionă, c u părul c a st a niu înc his și oc hii căprui m oi. Am privit fa sc ina t c um e x pre sia lui s-a înm uia t , a c e i oc hi cenușii c a oțel s-a u t ra nsform a t în a rgint t opit . Ac e l se nt im e nt a re ve nit – c e l pe c a re a m e vit a t să îl sim t în ult im ii șase a ni. Dor. Dor de a iubi și de a fi iubit . Dorind să-l aibă . „Bună, sunt Bia nc a ”, m -a sa lut a t e a , întinzându-și m â na . „Jumătatea lui m a i bună.” Am zâ m bit . "Î nc â nt a t de cunoştinţă." M -a m înt ors către sora m e a și Are s. „Ea e st e sora m e a , Billie , ia r a c e st a e st e fiul m e u, Are s.” Z â m be t ul Biancăi se lărgi. Ea a st râ ns m â na lui Billie , a poi a c oborâ t în ge nunc hi. „Bună, Are s. I ube sc num e le T a u." Ea înt inse m â na și, c a un băiat m a re , Are s o luă, st râ ngâ nd-o în se rios. "Î nc â nt a t de cunoştinţă." — Și dumneavoastră, doamnă. M â ndria m i s-a um fla t în pie pt . Poa t e că nu sunt c e a m a i bună mamă, da r t re buie să fi făcut c e va bine pe nt ru că băiețelul m e u mă făcea m â ndru. Bia nc a se ridică în pic ioa re . „Ac um mi-aș fi dorit să-mi fi a dus băieții c u m ine ”, a spus e a întristată. „Ar fi put ut juc a împreună în t im p c e t u vorbești c u N ic o.” — E păcat, a m fost de a c ord. „Are s îi pla c e să se joa c e c u alți c opii.” „Poa t e da t a viit oa re ”, a sone rie t Billie , a runc â ndu-m i o privire plină de se ns. De obic e i, t re buia să-i re a m int e sc să nu devină pre a personală și a ic i st a m de vorbă c u soția lui N ic o M orre lli. Bia nc a t re buie să fi înțeles pe nt ru că s-a ridic a t la înălțimea e i, a poi și-a c iugulit soțul pe obra z. „T e la s pe t ine ”, a spus e a . „O să le ve rific pe fe t e le noa st re îna int e să înceapă o revoltă.” Câ nd e a a dispărut în lift , N ic o și-a îndre pt a t atenția către noi. „Doa m ne lor, după voi”, a spus N ic o, întinzându-și m â na pe nt ru c a noi să intrăm în biroul lui. Cu pași gre i, a m â ndoi ne -a m îndre pt a t spre biroul m ode rn. îngrijit . Orga niza t . M a re . Câ nd ne -a m așezat, m i-a m da t se a m a de un luc ru. Î n toată viața m e a , nu a m încălcat nic io regulă. N u spune m inc iuni . m -a m supus. N u greșiți . Am a sc ult a t . Urmați le ge a până la capăt . Absolut . Salvează vieți . Am făcut-o c u plăcere. Totuși, în t im p c e stăteam pe st e biroul e x e c ut iv a l lui N ic o M orre lli, e ra m pe c a le să c om it o infracțiune federală. Doa r înc e rc a re a de a folosi în m od fra udulos un pașaport a fost o încălcare a le gii fe de ra le . I n oric e t a ra . Are s s-a așezat în poa la m e a și m â na m e a s-a înfășurat st râ ns în jurul lui în t im p c e mă străduiam să găsesc c uvint e le pot rivit e . Cum de a c e rut doc um e nt e fa lse ? „De c i c u c e vă pot a jut a , doa m ne lor?” întrebă N ic o de zinvolt . Asprim e a oc hilor lui nu m i-a scăpat. N ic i t e nsiune a din um e rii lui. Am put e a a ve a înc re de re în e l? N u c re de a m că a ve m de a le s. „H m , a m a uzit că poți” – a m căutat un c uvâ nt c ore c t din punc t de ve de re diplom a t ic – „ajută-ne. Ave m ne voie de a jut or." a m înghițit. "Cu?" a tăiat N ic o. Doa m ne , de c e nu ne -a put ut fa c e a st a m a i ușor? Poa t e că a r put e a re c it a se rvic iile pe c a re le -a ofe rit . Ca în film e . Simțeam oc hii lui Billie zbâ rnind înt re M orre lli și m ine . M -a m mișcat inc onfort a bil pe sc a un. Ce va nu e ra în regulă, da r nu a m put ut să pre c ize z c e a num e . Poa t e că a fost a l șaselea simț c a re mă avertizează. Sa u poa t e e ra m pa ra noic . Cu o răsuflare înfiorătoare, a m sărit în pic ioa re , Are s a lune c â nd la a le lui. Billie m i-a urmărit mișcarea. "Î m i pa re rău." a m înghițit. „A fost o greșeală.” Fără un a lt c uvâ nt , m i-a m lua t fiul și a m t ra s-o pe Billie din biroul m a fiot ului. Poa t e că t ot ul nu s-a pie rdut încă. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 7 Oc e a nofPDF.c om Byron EU a bia a m reușit să-mi păstrez c onc e nt ra re a toată dimineața. Trecuseră a proa pe două săptămâni de c â nd o văzusem și c orpul m e u încă a rde a . Am reușit să spa rg t e le fonul Ode t t e i. Era un arzător și a păstrat puține informații de spre e l. Câ t e va fot ogra fii. Abia nic iun c ont a c t . Și not a e i. Pe nt ru a c ont a c t a N ic o M orre lli pe nt ru ide nt ific a re falsă. Ac e st a a fost bile t ul m e u. Ave a m un pla n. U na buna . Odată c e a spus a c e le c uvint e – a făcut a c e a c e re re – aș a ve a -o. A fost o infracțiune federală. Am a linia t c hia r și un prie t e n de a l m e u c a re a r fi int ra t în biroul lui N ic o și a r fi a dus-o la m ine . Ca pc a na e ra perfectă. Aș a ve a două luc ruri de ținut pe st e ea. Interacțiunea c ont ra ba ndist ului de dia m a nt e și infracțiunea federală. Pla nul A și Pla nul B. Ea a r fi în sfârșit a mea. Winst on s-a plim ba t fre ne t ic prin biroul m e u. Fuse se ne rvos de c â nd a fla se de spre fiul său. Pa rt e a ciudată, nu a m găsit nic io urmă de naștere de Billie . N ic i urmă de băiat. Deși a m învățat un luc ru pe c a re fra t e le m e u nu m i l-a împărtășit niciodată. Ce a m a i ciudată legătură înt re e l și Billie Sw a n. Am a runc a t o privire spre fra t e le m e u. Se sc him ba se în ult im ii șase a ni. A re nunt a t la ba ut ura si la droguri. A fost t ot ul pe nt ru Billie Sw a n? Am clătinat din c a p. S-a dove dit că a m â ndoi ne -a m înc urc a t înt r-un fe l în urmă c u șase a ni. N im ic din bogăția, fa im a sa u put e re a nu le -a r put e a ține pe fe m e ile Lebădă c u noi. Doa m ne , m i-a fost dor de Ode t t e . Gâ ndul de a o re ve de a m i-a ghe a re în pie pt . Corpul m e u încă nu se răcește. Am int irile a u re ve nit c u o răzbunare – a le e i zvâ rc olindu-se sub m ine , gura e i înfășurată în jurul pe nisului m e u, senzația pie lii e i m oa le sub vâ rful de ge t e lor m e le . T e le fonul m e u a vibra t , da nsâ nd pe st e masă. „M ore lli.” Am apăsat but onul difuzorului, um e rii mi se încordează. Era m mâncărime să-l a pe le z toată ziua . Era u două după-amiaza. Agonie . „Dr. Sw a n și sora e i a u ple c a t ”, a spus e l, lăsând așa. "Și?" „Au fost a ic i de a bia c â t e va m inut e . Oric e a r fi vrut să ceară, s-a u răzgândit.” m -a m înc runt a t . T oa t e a st e a de ge a ba ? M i-a m t re c ut o mână prin păr. O pa rt e din m ine a vrut să o urmărească pe Ode t t e și să o răpească. Poa t e că toți acești mafioți a u a vut un m ot iv c â nd și-au forțat fe m e ile să se căsătorească. Dacă aș fi făcut-o, nu aș fi în această poziție a c um . — Cine va a pus m â na pe doc t orul Sw a n, continuă N ic o. „Vânătăile a u fost e st om pa t e și e a le -a a sc uns c u m a c hia j, da r nu t re buie să ne înșeli. Cine va a rănit-o.” O liniște de m oa rt e a căzut pe st e m ine . A t re buit să-mi ia u o secundă să înghit furia arzătoare. Cine va a rănit-o. Cine va a rănit-o. O pa rt e din m ine – pa rt e a irațională – m i-a lovit pie pt ul, sc ut urâ nd ba re le cuștii sa le , ga t a să ple c e la vânătoare. Să-l pe de pse sc pe c e l c a re a îndrăznit să pună de ge t ul pe fe m e ia m e a . Fe m e ia m e a . H rist oa se , șase a ni și încă mă gâ nde a m la e a ca a mea. „V re a u un num e ”, a m re pe zit e u, da r în a dâ nc ul m e u știam. Am știut. „Și băiatul?” întrebă Winst on. „A fost fiul m e u a c olo? Era bine ? Sigur?" Răspunsul lui N ic o a lua t o bătaie pre a lungă, da r i s-a u părut ore . Și nic i măcar nu e ra m tată. Oc hii lui Winst on e ra u lipiți de t e le fonul m e u de parcă a r fi put ut forța un răspuns de la N ic o prin t e le fon. „Dr. Băiatul lui Sw a n e st e fiul tău, Winst on? Î nt re ba re a lui N ic o a sc him ba t t ot ul. I nim a m i s-a oprit . A înc e t a t să bată. Ac um e ra m e u c a re mă uit a m la t e le fonul c a re stătea pe birou, de parcă a r conține t oa t e răspunsurile. băiatul doc t orului Sw a n. N u, nu se put e a . N ic i un fe l. Doc t orul a spus că a pie rdut c opilul. Cum a r put e a fi a st a ? N u e ra nic io șansă să o înțeleg greșit. M i-a m t re c ut o mână prin păr. A t re m ura t a l na ibii. Am supraviețuit cărnii arzătoare, desfășurărilor în zone de război, a nt re na m e nt ului SEAL și niciodată nu m i-a m lăsat să se c la t ine . La na iba . Vreodată. Totuși, c hia r a c um , m i-a u t re m ura t m â inile . Au fost doa r a lt e două ori c â nd m i-a u t re m ura t m â inile . Î n ziua a c e e a a m căutat-o la spit a lul tatălui e i, după singura noastră noa pt e împreună. Și în a c e a ultimă zi a m văzut-o – ziua în c a re a pie rdut c opilul. Î na int e de a c e a zi, nu o văzusem de t re i luni și a st a e ra și m a i rău. Văzându-i t rupul prăbușit pe stradă, m i-a bărbierit un de c e niu din viața m e a . T e roa re a absolută că a ple c a t , pe nt ru t ot de a una . Era m dispus să-mi sa c rific fe ric ire a pe nt ru c a e a să poată m e rge m a i de pa rt e , da r nu știind că e a nu m a i umblă pe a c e st pământ. T e a m a că e a nu va t re c e pe st e m i-a sfâșiat inim a în bucăți; a a fla t că e ra însărcinată și că a pie rdut c opilul în aceeași zi a simțit c a o înjunghie re ascuțită în c e e a c e a m a i rămas din e l. N u c ont a că a fi fără e a mă uc ide a , pe nt ru că a trăi înt r-o lum e în c a re e a nu e x ist a e ra m a i rău. Dr. Sw a n a re un fiu. Se nsul a străpuns ceața a un m ilion de a lt e gâ nduri împrăștiate. Băiatul semăna c u m ine . Cum a fost posibil? M e dic ul a indic a t c la r că Ode t t e a pie rdut c opilul. N u-i așa? M i-a m de sc his se rt a rul biroului și m i-a m sc os port ofe lul. Î n m â ne c a e i e ra o singură fot ogra fie sonogramă, pe t e ve c hi de sâ nge încă m â njit e pe e a . M -a m uit a t la e l, așa c um a m făcut-o de m ult e a lt e ori îna int e , c u excepția fa pt ului că se nt im e nt e dife rit e îm i um ple a u pie pt ul a c um . De c â t e ori m -a m uit a t la e l, dorind să a ve m un re zult a t dife rit ? De c â t e ori spe ra se m , îm pot riva oricărui pronost ic , că c opilul a supraviețuit? Ac e a Ode t t e , c opilul și c u m ine a m fi put ut a ve a un viit or împreună. A ve nit să mă vadă în ziua a c c ide nt ului și e ra m de st ul de sigură de c e e a c e voia să-mi spună, dacă c e e a c e ținem în m â ini nu e ra o dovadă suficientă. At unc i de c e a ple c a t ? Ea a ve nit a t â t de a proa pe doa r c a să se întoarcă. De c e a fugit ? M -a m gâ ndit la ziua din spit a l. Oa re m i-a scăpat c e va ? Am făcut c e va greșit? Poa t e a m fost pre a dur? La na iba , voia m să știu. Aș fi put ut să-mi văd fiul c re sc â nd. Ar fi t re buit să fa c pa rt e din viața lui din m om e nt ul în c a re a fost c onc e put . M int e a m e a a e voc a t fie c a re m om e nt , înc e rc â nd să e va lue z c e se m ne aș fi put ut să ra t e z. "Buna ziua ? Cine va a c olo sa u s-a t e rm ina t a c e st a pe l?” V oc e a lui N ic o a t rim is a m int iri și gâ nduri năvălindu-se în colțurile înt une c a t e a le minții m e le unde se ascunseseră în ult im ii șase a ni. O dure re adâncă m i-a străpuns inim a și a c re sc ut c u fie c a re bătaie a inim ii. Pulsa din c e în c e m a i profund și m a i sus, tunăndu-mi dure ros în ure c hi. Am ridic a t oc hii și l-a m înt â lnit pe a i lui Winst on. Aceiași oc hi c a a i m e i. Părul lui – aceeași c uloa re c a a l m e u. N u e de m ira re că a c re zut că c opilul e st e a l lui. Poze le bebelușului nost ru e ra u a proa pe ide nt ic e . — Sunt e m a ic i, răspunse Winst on, c u oc hii umpluți de teamă, de parcă înțelegerea îl love a e x a c t în același t im p. „N u, nu e st e fiul m e u. El e st e a l lui Byron.” O ușoară amărăciune a îm pins ult im e le c uvint e a le fra t e lui m e u. N u m i-a m da t se a m a că Winst on își dorește un c opil. N u până c â nd a făcut pre supune re a – c e a greșită – a c um c â t e va zile , la N e w Orle a ns. Am căutat în a dâ nc ul m e u re gre t . N u l-a m put ut găsi. Da r a m găsit a lt c e va . O fărâmă de re se nt im e nt e . Amărăciune. Era a l m e u? Sa u fiul a lt c uiva ? Semăna c u m ine , c hia r și Winst on. Cu t oa t e a c e st e a , o fărâmă de îndoială a pătruns în c re ie rul m e u. N im ic din t oa t e nu a ve a se ns. Am urâ t îndoie lile și nesiguranța. Î l văzusem pe băiat și nu put e a m ne ga adevărul c la r c a re se holba la m ine . Era un Ashford, c e e a c e m -a a dus la următorul punc t . Ode t t e m i-a fura t c e va neprețuit. Fiul m e u. Era t im pul să-l învățăm pe Dr. Sw a n c e înseamnă să t re c i de un Ashford. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 8 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e A clădire diferită. U n posibil c ola c de sa lva re . U n a lt m ilia rda r. Era m încă în c e nt rul orașului DC, c ut re ie râ nd străzile, în t im p c e un singur gâ nd îm i t re c e a prin m int e . Du-t e la Byron . Poa t e aș put e a cerși un îm prum ut . Poa t e ofe ri-i... c e ? N u a ve a m nim ic . Sa u îi poți spune că e st e tatăl lui Are s , m i-a șoptit m ot ivul. Sa u poa t e a m put e a spune doa r că Winst on e ra tatăl, din m om e nt c e , oric um , a junse se de ja la această c onc luzie în N e w Orle a ns. I nim a m i s-a re volt a t la a c e st gâ nd. La na iba , pre a m ult e m inc iuni. Pre a multă înșelăciune. Ac e le c uvint e pe c a re tatăl lui m i le -a a runc a t în față la hot e l, ba nii pe c a re m i-a îm pins în c a le și vizit a lui la spit a l c u toți acești a ni în urmă, încă mă c hinuia u. A fost a le ge re a potrivită să tăiați t oa t e legăturile c u tatăl lui Are s în a c e l m om e nt ? A fost c hia r int e lige nt să-l c a ut pe Byron a c um ? N u știu. Am c re zut că t oa t e legăturile ne -a u fost tăiate c â nd, print run m ira c ol, c opilul m e u a fost în siguranță. N u o pie rduse m . Deși îl pie rduse m pe Byron, odată pe nt ru t ot de a una . N u l-a m m a i căutat niciodată. N u l-a m put ut lăsa pe tatăl lui să ne facă rău. N u m a i, nic i c â nd a ve a m un c opil de prot e ja t . Dacă Ashford a r ve ni după Billie și pe m ine , ne -a m de sc urc a c u a st a . Ce l m a i im port a nt luc ru e ra că Are s va fi în siguranță. Prot e ja t de contrabandiştii de dia m a nt e . M int e a m i-a re ve nit la ziua a c e e a de a c um șase a ni, c â nd la m căutat să-i da u ve st e a sa rc inii. M i s-a părut un e u dife rit . U nive rs dife rit . M -a m uit a t la ușa c a m e re i de spit a l ore în șir după c e Byron a ple c a t . U n singur se m n de zgârietură a de ve nit toată atenția m e a , c â nd a m ignora t această dure re pulsa t orie în pie pt . La c rim ile m i-a u încețoșat ve de re a , da r a m re fuza t săm i înt orc privire a de la a c e l loc de pe ușă. La c e spe ra m ? N u știu. Poa t e să mă t re ze sc și să re a lize z că t ot ul a fost un coșmar. N u știam de c e m -a spulbe ra t a t â t de t a re pie rde re a c opilului. Mă a propia m de pa t ru luni și înc e puse m să-mi fa c pla nuri. Pe nt ru bebeluș. Pe nt ru o fa m ilie . At â t de m ult e „c e a r fi dacă” s-a u juc a t în c re ie rul m e u în ult im e le săptămâni. Ac e st a nu a fost unul dint re e i. M i-a m t râ nt it obra zul c u dosul m â inii, da r a fost a bsolut inut il să opre sc la c rim ile . Î m i simțea pie pt ul st râ ns. V oia m să dorm , da r nic i măcar nu put e a m a duna e ne rgia pe nt ru a înc hide oc hii. N u că mi-aș put e a liniști sufic ie nt m int e a . Cuvint e le lui Byron m i-a u răsunat în c re ie r. Copilul nu a reușit. Oc hii lui nu e ra u re c i și nic i c ruzi. N im ic c a a l tatălui său. Ce l m a i rău dint re t oa t e , Byron nu părea re spins. De fa pt , dure re a i-a t re c ut pe față c â nd i-a m spus să ple c e . Poa t e a r fi t re buit să mărturisesc c e m i-a făcut tatăl lui. Poa t e că aș fi da t na ibii și nu a ve a m pe nim e ni de vina în afară de m ine . Ușa spit a lului s-a de sc his și inim a m i-a tresărit ușor, plină de speranță. M i-a m ținut respirația c â nd a apărut un pic ior. Pa nt ofi sc um pi. Cost um sc um p. Apoi bărbatul a ve nit la ve de re . Respirația din plămâni m i-a fost scurtată. Se na t orul Ashford stătea în pra g și deodată, oric e a ve a m în st om a c a amenințat să facă o reapariție dezordonată. U n fior m i-a răscolit șira spinării. Era c e va la a c e st om c a re m -a înfiora t m a i m ult de c â t oric e . Poa t e că e ra frigul și c ruzim e a c a lc ula t oa re din oc hii lui. Cu pași măsurați, e ga li, e l s-a îndre pt a t spre pa t ul m e u de spit a l. I nim a m i-a bătut c u bătaia de c oa st e , t ronindu-le la fie c a re bătaie. — N u poți fi a ic i, a m răpit. De c e a apărut om ul ăsta de fie c a re dată c â nd e ra m vulne ra bil? M â na lui a țâșnit și s-a înfășurat în jurul gâ t ului m e u. M â inile m e le s-a u ridic a t inst inc t iv, a m be le de ge t e înfășurându-mi înc he ie t ura m â inii, unghiile îm i înfipseră în c a rne a lui. — Aproa pe m -a i c ost a t t ot ul. St râ nsoa re a i s-a st râ ns. M i-a u bâ zâ it ure c hile . Ox ige nul s-a subţiat. — V re i să m ori, fată? Am c ont inua t să-i zgâ ria m m â inile , t e roa re a pătrunzându-mi prin pori și inundâ ndu-m i flux ul sa nguin. „Dă-mi drum ul”, a m grăunt, c uvint e le m e le a bia a uzit e . St râ nsoa re a i s-a slăbit – a bia – da r nu i-a da t drum ul. „T re buie să șterg pe toți c e i pe c a re îi iubești și t ot c e a i de opa rt e pe nt ru c a m e sa jul să treacă prin c ra niul tău gros? Sa u poa t e vre i c a sora t a să gust e din m â nia m e a ?” Am clătinat din c a p, dispe ra re a și fric a mă zgâ ria u în pie pt . Da r a e x ist a t și ură. Era un se nt im e nt a t â t de put e rnic , înc â t m i-e ra teamă că nu mă va sufoc a . Am vrut să mă lupt c u e l. Poa t e c hia r să-l om oa re pe a c e st om . Da r put e re a m e a e ra inexistentă. „N u vre a u să a m nim ic de -a fa c e c u t ine și fa m ilia t a ”, m -a m sufoc a t . „N u mai ve ni în jurul nost ru”, șuieră e l. Și-a st râ ns st râ nsoa re a în jurul gâ t ului m e u încă o dată pe nt ru o măsură bună. — Amintește-ți doa r c e pot să-i fa c surorii t a le . M i-a e libe ra t gâ t ul, m â inile m e le căzând pe pa t . La c om , a m gâ fâ it după a e r. U nghiile îm i pulsa u din c a uza ghe a re lor la e l. Ox ige nul m i s-a infilt ra t în plămâni și a m gâ fâ it în t im p c e se na t orul s-a înt ors și a ieșit c u pași m a ri din cameră. De da t a a c e a st a , m -a m uit a t la uşă şi m -a m st râ ns de cearşafurile spit a lului, temându-mă că se va înt oa rc e . N u a m vrut să-l m a i văd niciodată. N u a m vrut să mă m a i înt â lne sc c u e l – nic i c u Byron – din nou. U nul a ve nit c u celălalt. Era u un pa c he t și nu i-a m put ut supraviețui se na t orului. Așa că aș e vit a Ashford c u oric e preț. Ușa s-a de sc his din nou și a m înt ins m â na spre but onul de urgență de lângă m ine . N u c re de a m că pot țipa sufic ie nt de t a re . Da r îna int e să-l apăs, a apărut o voc e ve c he , familiară. „M a c hé rie . Ce s-a înt â m pla t ?" M a rc o stătea în pra g, la fe l de frum os c a înt ot de a una . Blugii i-a u îmbrățișat șoldurile, ia r cămașa neagră, mătăsoasă, c u na st uri, îl făcea să a ra t e c a ... e i bine , c a un gigolo sa u așa c e va . Cu t oa t e a c e st e a , nu a ve a m nic io e ne rgie să-i fa c nic i măcar un m om e nt gre u în privința a st a . — M a rc o, a m spus. V oc e a m e a suna c iuda t pe nt ru ure c hi. J os și gol. Lipsit de viață. Bătut. N ic i măcar nu m -a m înt re ba t c e fa c e a ic i. N u m a i a ve a m nim ic – nic i sc â nt e ie , nic i viață – în m ine . A înc his distanța până la pa t ul de spit a l și m i-a lua t m â inile în a le lui. „Ce ți-au făcut?” Respirațiile m e le păreau să ia pre a multă e ne rgie . Cuvint e le c u a t â t m a i m ult . "Ac c ide nt de mașină." "Be be lus?" O singură lacrimă s-a rost ogolit pe obra zul m e u în t im p c e înc e rc a m să ia u un plin de a e r. Respirația îm i t re m ura . M a dure a inim a . Și c orpul m e u... se simțea rupt . "Pie rdut ." De c e m -a durut să o spun? A sc ut ura t din c a p. "N on. Ești încă însărcinată.” Speranța și c onfuzia flut ura u în inim a m e a . Oc hii m e i i-a u căutat pe a i lui și nu a u găsit de c â t o e x pre sie sumbră. N ic i urmă de glumă fără gust sa u poa t e vre o greșeală. "Cum ? De c e ?" a m răpit. "N u înțeleg." A t ra s a dâ nc a e r în pie pt , tristețea și un a lt se nt im e nt stăruind în oc hi. N u a m put ut să pre c ize z e x a c t c e e ra . „I ubit a m e a lucrează a ic i. sora lui T rist a n.” Am c lipit , a poi m i-a m a m int it de fe m e ia serioasă c u c a re a m vorbit sc urt c u t oa t e a c e le luni în urmă. „Ac e st a a fost pe nt ru a t e prot e ja . De la e i." Î n a c e l m om e nt , nu a m put ut să st a bile sc pre a bine dacă M a rc o m -a sa lva t sa u m i-a fura t c e va . Da r un luc ru e ra sigur. N u aș risc a viața bebelușului m e u rămânând a proa pe de fa m ilia Ashford. Îndepărtând a m int ire a , m -a m c onc e nt ra t a supra situației noa st re a c t ua le . N u a m a vut de a le s de c â t să ia u legătura c u Byron. A fost ult im ul nost ru c ola c de sa lva re . M i-a m îndre pt a t um e rii. Aș c e re doa r un îm prum ut . Are s nu a put ut fi prins în m ijloc ul t ut uror ra ha t ului a st a . Să-l dezvălui pe Are s c a fiul lui Byron a r fi ult im a m e a soluție. „Spune -m i din nou de c e nu i-a m c e rut lui N ic o M orre lli identificări fa lse ?” a c e rut Billie să știe. Dispe ra re a i-a pus c uvint e le . O ve de a m și în oc hii e i. A re fle c t a t c e e a c e a m simțit în inim a m e a . Am sc os un oft a t gre u. „Știm a m â ndoi că nu a ve m ba ni să-l plătim pe nt ru a st a . Mă îndoie sc că doc um e nt e le fa lsific a t e pe nt ru noi t re i a r c ost a m a i puțin de ze c e m ii. N u e st e c a și c um punc t e le m e le de re c om pe nse H ilt on a r a c ope ri a c e a factură.” — Poa t e că ne -a r fi da t o re duc e re , mormăi e a . „Sa u a suna t la fe de ra l și ne -a t rim is la înc hisoa re a federală”. "Ac um c e ?" Și-a t re c ut a m be le m â ini prin părul blond. „Dacă nu put e m plăti pe nt ru doc um e nt e le fa lse , c u siguranță nu put e m ve ni c u un m ilion de dola ri în următorul” – își aruncă privire a la c e a s – „t re ize c i și șase de ore ”. N e -a m oprit în m ijloc ul t rot ua rului, pie t onii nu ratează nic i un pa s. S-a u re pe zit în jurul nost ru, unii c hia r ne -a u a runc a t priviri. Oc hii m e i a u călătorit în jurul nost ru și un m ic m a ga zin m i-a a t ra s atenția. O librărie c u măsuțe de c a fe a și grămezi și m orm a ne de cărți. „H a i să intrăm înăuntru”, a m spus, oc hii m e i t re c â nd pe st e umărul lui Billie . S-a înt ors să vadă la c e mă uit a m . „Are s poa t e be a ciocolată caldă și cărți de c it it în t im p c e vorbim .” S-a a uzit un țipăit fe ric it și îna int e c a sora m e a să fie de a c ord, e ra m târâți în m a ga zin. Î n c lipa în c a re a m pășit înăuntru, boa be le de c a fe a și m irosul de cărți de pe ra ft urile din pode a până în t a va n a u um plut a e rul. T e nsiune a din um e ri m i-a slăbit ușor și ne -a m plim ba t până a m găsit o masă goală, c hia r lângă secția pe nt ru c opii. „Cine vre a ciocolată caldă?” Am înt re ba t . M â inile lui Are s și a le lui Billie s-a u ridic a t în același t im p. "Eu e u e u." Am zâ m bit la e x pre siile lor e nt uzia sm a t e . A fost ne voie doa r de ciocolată caldă pe nt ru a fa c e t ot ul m a i bun. „Bine , voi doi găsiți c e va de c it it și mă înt orc im e dia t .” N u t re buia să li se spună de două ori. M -a m îndre pt a t spre m ic ul colț a l m a ga zinului unde e ra c a fe ne a ua . Z gom ot ul c a fe le i măcinate a înloc uit forfot a zgom ot ului orașului c a re se a fla de cealaltă pa rt e a ușii. Se simțea c a o lum e diferită a ic i, de pa rt e de pe ric ol și re a lit a t e . Ce l puțin pe nt ru m om e nt . Cinc i m inut e m a i t â rziu, Are s s-a pie rdut în va st a selecție de cărți, un zâ m be t visător juc â ndu-i pe buze . O mică mustață de ciocolată stăruia de a supra gurii lui. A re fuza t să mă la se să-l șterg, dornic să a jung la cărțile lui. Era foa rt e hotărât c â nd a pus t ot ul pe c e va . U ne ori, mă înt re ba m dacă a moștenit a st a de la tatăl său. Privind oc hii c u sora m e a , c u a m be le de ge t e înc ovoia t e pe st e m â ne c a ceștilor noa st re de c a fe a . M i-a m sorbit la t t e ul, punâ nd la c a le puzzle -ul în m int e . M ult e a u rămas în a e r dacă Byron mă m a i vre a sa u nu, așa c um a făcut a c um șase a ni. Aș put e a să-l plătesc foa rt e înc e t , în t re pt e m ic i, de -a lungul vieții. Dacă nu m e rge a , i-aș da c e e a c e m i-a c e rut în ziua a c e e a în c a re a ve nit la m ine la spit a lul tatălui m e u. Corpul m e u. „Bine , nu m a i suport această tăcere”, a e x c la m a t Billie . „Spune -m i pla nul. Știu că a i unul.” Știam că răbdarea e i nu va dura m ult . „Ela bore z pla nul în t im p c e vorbim ”, a m re c unosc ut . Ea ridică din sprâ nc e ne , bătându-și c u nerăbdare de ge t e le pe ceașca e i de c a fe a . "Și?" „Și nu sunt sigur dacă e st e un pla n bun, da r e st e singurul pe c a re îl a m .” Am inspira t a dâ nc și a m lăsat-o să iasă. „O să-i c e r lui Byron un îm prum ut .” O privire goală. Apoi c lipi, parcă s-a r fi t re zit dint r-un vis. "U n îm prum ut ?" M i-a m m e st e c a t buza de jos. "Da ." „Și c um vom plăti?” întrebă e a şovăitoare. "N u sunteţi; Eu sunt ." M -a m ruga t c a Are s să nu fie prins în a c e st fia sc o. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 2 9 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e A a lt hol m a re . Ac e st a a re pre ze nt a t im pe riul Ashford. U lt im a m e a vizită a ic i nu a fost plăcută și a st a a fost ușor. Î m pingâ nd a m int irile în fundul minții m e le , m -a m c onc e nt ra t pe a ic i și a c um . Ac e st luc ru a fost im port a nt . „V oi doi rămâneți a ic i”, le -a m spus înc e t lui Billie și fiului m e u, făcându-le se m n să rămână m a i a proa pe de lift uri. Doa r în c a zul în c a re a r fi t re buit să alergăm pe nt ru a st a . Î n plus, fiul m e u nu a ve a ne voie să mă audă c um mă um ile sc . Am reușit să reușim prin două recepționiste dife rit e — una la e t a jul princ ipa l, ia r a c um ne -a m c onfrunt a t c u a c e a st a . U lt im ul obst a c ol a fost la e t a jul m a na ge m e nt ului, a c c e nt e de a ur și bogăție înconjurându-mă. Am a runc a t o privire pe st e umăr către fa m ilia m e a în t im p c e așteptam ve rdic t ul recepționistei. A ve nit re pe de . „Fără înt â lnire , fără dom nul Ashford.” Am jura t că se simțea c a un dé jà vu. T oa t e în aceeași zi. Asist e nt a executivă mă prive a c u un râ nje t pe față. Părul e i blond platină țipa fa ls. Buze le e i st a c ojii țipau Bot ox , ia r ne noroc it ul e i de pa rfum îm i dădea o m a re dure re de c a p. „Sunt e m ve c hi prie t e ni”, a m spus. N-aș lăsa-o să vadă că înc re de re a m e a slăbește, în nic iun c a z. „Doa r sună-l și spune -i că sunt a ic i.” Câ nd e a nu a ve a de gâ nd să se m ut e , a m adăugat: „N u va fi fe ric it dacă va a fla că a m ve nit și a m ple c a t fără să-l văd”. Râ nje t ul ve ninos de pe buze le e i a a ve rt iza t că nu m i-a r plăcea următoarele c uvint e . „Dacă sunteți prie t e ni, de c e nu îi trimiteți un m e sa j.” Ac um nu a st a e ra înt re ba re a se c olului. N u a ve a m numărul lui. Chia r dacă aș fi făcut-o, proba bil că m i-a r fi bloc a t numărul a c um șase a ni. „Ei bine , m i-a m lăsat t e le fonul la hot e l.” Am zâ m bit dulc e , c â nd c hia r a m vrut să mă a runc pe st e a c e st birou de recepție și să-mi înfășor de ge t e le în jurul gâ t ului e i subțire. „Da r nu-ți fa c e griji, mă voi înt oa rc e c u plăcere în c a m e ra m e a – pe nt ru c a re a plătit e l – și mă voi anunța că m i-a fost dor de e l de c â nd zbor în se a ra a st a . Î i voi da num e le dumneavoastră, domnișoară... M -a m uit a t în jur, căutând un se m n de num e . Ea înghiți în se c , e x pre sia i se spa rge în c e le din urmă. M i-a m ținut respirația c â nd e a a înt ins m â na spre int e rfon. "Dom nul. Ashford. O a m pe domnișoara... Apoi și-a da t se a m a de greșeala e i. N ic i măcar nu se de ra nja se să mă înt re be num e le m e u. T re buia să fie c e a m a i proastă asistentă din t oa t e t im purile . „Dr. Lebădă." A fost m e sc hin, da r nu a m put ut stăpâni snobism ul din voc e a m e a . N u m -a m c re zut niciodată m a i bun de c â t oric ine , indife re nt c ine sunt e i sa u c e a u făcut, da r această fe m e ie m -a supărat a t â t de t a re , înc â t a m vrut să-mi fre c t oa t e realizările în față. Ea ezită, muşcându-şi buze le c u Bot ox . Pun pa riu că nu le -a r simți dacă sângerează, a ve a a t â t de m ult de luc ru. M i-a m sm uc it bărbia spre t e le fon. Spune -i că doc t orul M a de line Sw a n e st e a ic i pe nt ru e l. N u știam c e m -a pus să spun M a de line . El a fost singura persoană de pe această planetă c a re m i-a spus vreodată pe a l doile a num e în înt re gim e și doa r c â nd m -a t ra s. U n fior m ia șerpuit pe șira spinării. Cum aș supraviețui lui Byron? N ic i măcar nu e ra m în aceeași cameră, da r de ja mă simțeam consumată de e l. După a m int irile m irosului lui, a le m â inilor lui pe pie le a m e a , după sune t e le pe c a re le sc ot e a m c â nd a m ve nit a m â ndoi — mormăituri și ge m e t e . — Dom nule , sunt dr. M a de line Sw a n. M i-a m ținut respirația în t im p c e așteptam, c u inim a bătândum i în pie pt . "Da dom nule ." A înc his t e le fonul și m i-a a runc a t o privire a c ru. „Du-t e îna int e prin ușa a c e e a . Așteptați în sa lonul e x e c ut iv până c â nd înt â lnire a lui se înc he ie .” Pun pa riu că a om orâ t -o să spună a st a . Fără să-i sc ut e sc un a lt gâ nd, m -a m înt ors și i-a m făcut se m n lui Billie c a re stătea c u Are s lângă lift . S-a u re pe zit spre m ine și noi t re i ne -a m făcut drum prin ult im a ușă c a re mă va duc e la singurul bărbat pe c a re spe ra m să nu-l m a i văd niciodată. Și a c um , îl căutam. Pașii noștri a u fost m oa le pe m a rm ura albă în t im p c e ne -a m îndre pt a t spre suit a de birou. Oriunde ne -a m uit a t , a c c e nt e a urii, flori lux uria nt e și pic t uri frum oa se au de c ora t spațiul. M obilie r m ode rn e le ga nt a m e st e c a t c u eleganța de modă ve c he . La c ul ne gru e ra în a t â t de c ont ra st c u m a rm ura albă, se put e a ve de a c ont urul m obilie rului re fle c t a t în e l. N u e x ist a nic io îndoială unde se a fla biroul lui Byron. Chia r și fără pla c a de a ur „Byron A. Ashford, CEO” de lângă ușă, e ra ușor să găsești c e l m a i m a re și c e l m a i bun birou. Biroul din colț. De sigur. N im ic de c â t c e l m a i bun pe nt ru m inc inos. M -a m pălmuit m e nt a l. N im ic din t oa t e nu c ont a . Ave a m ne voie de a c e i ba ni. Fina lul joc ului e ra să ieșim din situația noastră dificilă și să ne înt oa rc e m la viața noastră normală. Mi-aș obține un loc de muncă c a c hirurg fie a ic i, în St a t e , fie îna poi în Franța. Are s m e rge a la școală, își făcea niște prie t e ni și viața noastră a ve a să c ont inue . „Ar t re bui să așteptăm în sa lonul pe nt ru oaspeți?” șopti Billie , c u oc hii îndre pt â ndu-se spre dre a pt a către o mică zonă de așteptare. Pe fa rfuria a urie de lângă e a sc ria „Ex e c ut ive Gue st Lounge ”. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre ușile duble gre le , de m a hon. Prin e a se auziră voc i de bărbați stinși. Î nt â lnire a poa t e c ont inua pe nt ru o perioadă. "Da a sa c re d." Oc hii lui Are s se îndreptară spre loc ul unde stătea m a sa de le m n T hom a s T re nul , ia r oc hii i se luminară. Fără să-l înde m ne , a a le rga t la e l și a căzut în ge nunc hi. M i-a m încrucișat ge nunc hii și m -a m așezat lângă e l. „Est e un t re n frum os, nu-i așa?” Oc hii lui albaștri s-a u lum ina t . „Pot să-l ia u acasă? T e rog, mamă.” Vinovăția îm i t re m ura în pie pt . St om a c ul m i s-a sc obit . Are s nu s-a plâ ns niciodată, da r știam că îi lipse a u jucăriile. Am put ut să a duc e m c u noi doa r m inim ul ne c e sa r și, c a să nu m a i vorbim , nu a ve a m casă. Ce l puțin, nu a ic i. Tatăl nost ru ne lăsase căsuța lui de pe Rivie ra Franceză și, deși nu valorează pre a m ult , ne -a m put ut st a bili a c olo. Ar fi un acoperiș de a supra c a pe t e lor noa st re . — N u, iubire , a m m urm ura t înc e t . „Da r înt r-o zi vom a ve a unul. Iţi prom it ." Am jura t c hia r a t unc i și a c olo că voi fa c e oric e m i-a c e rut Byron. Doa r c a să-mi văd fiul în siguranță și fe ric it din nou. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 0 Oc e a nofPDF.c om Byron M Avoc a t ul Da vid Goldst e in stătea viza vi de m ine în biroul m e u. Judecătorul Dunc a n, pe c a re l-a m a vut la a pe la re rapidă dacă a ve a m vreodată ne voie de e l, a fost și e l a ic i. N u a m a vut niciodată ne voie de e l. Până a c um . Fiul m e u. Ea m i-a ținut fiul de pa rt e de m ine . Încă nu put e a m să-mi înțeleg c um e ra posibil a st a c â nd doc t orul m i-a spus că a pie rdut c opilul. N im ic din t oa t e nu a ve a se ns. — Vă put e m a t ribui c ust odia temporară, a spus Dunc a n. „Da r a vâ nd în ve de re că fe m e ia nu e st e rezidentă în St a t e le U nit e , a st a a r put e a fi o problemă.” „Ea a re cetățenia americană”, a m șuierat e u. N u a m vrut sc uze , a m vrut re zult a t e . Fiul m e u a aparținut vieții m e le . Pie rduse m a t â t de m ult e de ja și aș fi a l na ibii dacă aș pie rde șansa de a fi pa rt e din viața lui. „Da , da r și-a pe t re c ut c e a m a i m a re pa rt e a vieții trăind pe pământ străin.” „A urm a t fa c ult a t e a de medicină a ic i”, a m sublinia t e u. Furia a fie rt sub pie le a m e a . De c â nd a m revăzut-o, a înăbușit, amenință că va e x ploda . Arăta a t â t de bine . M irosul e i singur a fost sufic ie nt pe nt ru a mă îmbăta. Da r în t ot a c e st t im p, m i-a m im a gina t bărbații pe c a re i-a r fi a t ins în ult im ii șase a ni. Bărbații c a re o atinseseră. Și îm i dore a m num e le și morțile lor, c a să fiu singurul bărbat în viață c a re să știe c um se simțea e a sub m ine . Încă îi a uze a m ge m e t e le și îi simțeam unghiile pe pie le a m e a în t im p c e mă îm pinge a m în ea. Era m a l na ibii de furios? Da . Da r c hia r și știind că ra t a se m să-mi c re sc fiul, nu put e a m s-o urăsc pe Ode t t e . T ot ul din m ine s-a răzvrătit la ide e a de a ură fe m e ia c a re m -a c a pt ura t a t â t de fără e fort . Am vrut să o prot e je z. Deține-o. La na iba , e ra m obse da t . Și încă îndrăgostit de e a . „La fe l și mulți cetățeni străini”, a re plic a t e l se c . Era o situație delicată și judecătorul Dunc a n nu voia să fie e vide nt în legătură c u loia lit a t e a lui. N u că m i-a r fi da t un dra c u de zbor. „N u spun că nu e st e posibil”, a c ont inua t e l diplom a t . „Doa r că a r t re bui să călcăm ușor.” „Fiul tău s-a născut în Franța. Jurisdicția a r fi discutabilă și a r put e a c re a o problemă pe nt ru t ine .” De c e na iba e ra a t â t de pe sim ist ? „Fiul m e u a re cetățenie americană?” Am fost înt â m pina t c u o privire goală. „Cu siguranță a re dre pt ul la a st a , de oa re c e părinții lui sunt cetățeni a m e ric a ni”. "Da r-" M i-a m t râ nt it m â na pe st e masă, trimițând fie c a re a rt ic ol să t re m ure . „N u t e plătesc pe nt ru a -m i ofe ri sc uze și m ot ive pe nt ru c a re nu a r t re bui.” Î na int e să pot lovi în e l m a i m ult , m i-a suna t t e le fonul. "Ce ?" a m la t ra t . "Dom nul. Ashford. O a m pe domnișoara... V oc e a a sist e nt ului m e u e x e c ut iv s-a st ins și infa m a m e a răcoare a amenințat să erupă c a un vulc a n. Sa u c a șampania sub pre siune . "Bine ?" Ar t re bui să o c onc e die z pe fe m e ia a ia . Se plim ba pe a ic i de parcă a r fi făcut cumpărături pe nt ru un soț, m a i degrabă de c â t să luc re ze c u eficiență. — Dom nule , sunt dr. M a de line Sw a n. Pe nt ru o fracțiune de secundă, a m înghețat. Pur și sim plu a înghețat în t im p c e c re ie rul m e u a st riga t : Ea e st e a ic i. I nim a m i s-a îm pie dic a t , a poi a înc e put să bată nebunește, de parcă aș fi fost un fe l de a dole sc e nt . Am sărit în pic ioa re , ga t a să a le rg la e a . Aș t â rî-o îna poi în biroul m e u și m-aș îngropa în e a - aș se duc e t oa t e se c re t e le e i de la e a . Pe nisul m e u a pulsa t de emoție, t ot a l de a c ord c u a c e l pla n. Da r a poi re a liza re a s-a izbit în m ine și a m căzut îna poi pe sc a un. Ode t t e nu s-a re fe rit niciodată la e a însăși dre pt M a de line . La na iba vreodată. Ea t rim it e a un m e sa j. M a de line . O noa pt e plină de pa siune și num e le e i m i-a scăpat de pe buze . Din nou si din nou. Oport unit a t e . Ac e a st a a fost șansa m e a . „Lasă-o să int re . Pune -o să aștepte în sa lonul m e u”. Am înc his și a m înt â lnit oc hii c e lor doi bărbați din biroul m e u. „Goldst e in, a m ne voie de t ine în așteptare.” Apoi a m înt ors c a pul spre judecător. „Și t u, explorați t oa t e opțiunile, da r nu acționați a supra nic iuna . O soluție s-a r put e a să-mi fi a juns în poală.” "Ce vre i să spui?" a c e rut a voc a t ul m e u să știe. — T re buie să t e sfătuiesc... „Dr. Sw a n e st e a ic i, l-a m înt re rupt . „Bănuiesc că e st e a ic i pe nt ru că a re ne voie de c e va . Așa că voi fa c e c e e a c e fa c c e l m a i bine .” Z â m be t ul m e u s-a ascuțit și a a vut același e fe c t c a înt ot de a una . A scăzut t e m pe ra t ura din cameră c u încă ze c e gra de . „O voi prinde c u o lacună înt r-un c ont ra c t . V oi prim i t ot c e vre a u. Și e a nu va a ve a c um să iasă din a st a .” M -a m ridic a t , se m na lâ nd că înt â lnire a sa înc he ia t și i-a m e sc ort a t afară. Î n m om e nt ul în c a re a m de sc his ușa, a m văzut-o în ge nunc hi pe pode a . Se juc a c u fiul e i – fiul nost ru – zâ m bindu-i înc e t . Ex pre sia e i e ra plină de dra gost e în t im p c e l-a a jut a t să construiască ga rnit ura de t re n ridic ol. Pie pt ul m i s-a st râ ns și o fiară m â râ it oa re și prot e c t oa re s-a ridic a t în pie pt . Era u a i m e i — a m â ndoi. N u i-aș m a i lăsa niciodată să ple c e . „Pot să-l ia u acasă? T e rog, mamă.” Se uită la m a m a lui rugător, privire a lui înt orc â ndu-se îna poi spre ga rnit ura de t re n. Ex pre sia Ode t t e i s-a spulbe ra t puțin îna int e c a e a să se reunească. "Fa ra iubire . Da r înt r-o zi vom a ve a unul. Iţi prom it ." M â ine , m -a m hotărât. L-a r a ve a m â ine . Oc hii băiatului s-a u lum ina t și zâ m be t ul de pe c hipul lui a fost sufic ie nt de strălucitor pe nt ru a lum ina toată această planetă. Pie pt ul m i s-a st râ ns c a niciodată. Era c la r că băiatul nu a ve a pre a m ult e , da r a ve a dra gost e a m a m e i sa le . Ca rne a și sâ nge le m e u fuseseră forțați să meargă fără. Ca rne a și sâ nge le m e u cutreieraseră această planetă fără protecția mea. „Dr. Sw a n, a m sa lut a t -o. S-a înțepenit în m om e nt ul în c a re m i-a a uzit voc e a și m -a m îndre pt a t spre e a . M irosul de m e re a um plut a e rul, făcândum i pula să se miște. M -a m lupt a t c u ne voia de a mă a ple c a îna int e și de a -m i îngropa na sul în c oa m a e i de căpșuni, a poi m -a m înfășurat în jurul m â inii m e le . Ode t t e se mişcă, ridic â ndu-se în ge nunc hi. Am ge m ut în int e rior, poziția st â rnind a t â t de m ult e ide i. T ot c e t re buia să facă a fost să-mi deschidă m usc a și gura e i drăguță și încăpățânată. La na iba , nic iuna dint re a c e st e im a gini nu e ra potrivită pe nt ru public . Și t re buia să-mi țin c a pul lim pe de pe nt ru a -m i juc a cărțile c ore c t . Ode t t e sa mișcat, dâ ndu-m i o privire a supra de c olt e ului e i și, inst inc t iv, a m bloc a t a c e a priveliște magnifică de la a voc a t ul m e u și de la judecător. M â na m i-a înt ins m â na și a m a puc a t -o de c ot , a jut â nd-o să se ridic e în pic ioa re . M olic iune a pie lii e i a pătruns prin m ine și dire c t în vint re . I sus S. H rist os. N u m a i e ra m a dole sc e nt . "Mulțumiri." Ea a e vit a t să se uit e la m ine . Oc hii e i s-a u a runc a t lângă m ine , spre fiul nost ru, a poi către sora e i, c a re nu știa c e să facă. Î n t im p c e e a se mișca inconfortabilă de la un pic ior la a lt ul, m i-a m lăsat oc hii să c ut re ie re pe st e fe m e ia m e a – da , e a a fost și va fi m e re u a m e a – și a m put ut ve de a e x a c t c e a văzut N ic o. O vânătaie galbenă slabă pe gâ t , pe m a x ila rul e i. Buza e i a ve a încă un pic tăiat pe e a . Cine va o rănise. Prost . Cine va îi înfăşurase m â na în jurul gâ t ului e i. Furia năvăli prin m ine , bătându-mi în ure c hi. Bum . Bum . Bum . Roșu s-a st re c ura t în viziune a m e a , până c â nd fie c a re c e nt im e t ru de Ode t t e a fost a c ope rit de e a . Nimănui — na ibii de nim e ni — nu a ve a voie să pună m â na pe e a . Cu excepția m e a și num a i pe nt ru plăcere. Niciodată pe nt ru violență. „Mulțumesc că m -a i văzut.” Z â m be t ul e i blâ nd a ușurat fia ra furioasă din m ine . "De sigur." Aș vre a să o văd m e re u. Dacă lum e a a r a rde , m-aș a sigura că o văd și a t unc i, pe nt ru ult im a dată. Să-i a ud voc e a pe nt ru ult im a oară. Privind pe st e umăr, m i-a m de m is a voc a t ul și judecătorul. Își cunoșteau sa rc inile . Cu o încuviințare concisă din c a p, a u ple c a t în fugă. „Pot să mă joc puțin m a i m ult ?” M ic a voc e rugătoare ne -a a dus toată atenția a supra lui. Winst on a ve a dre pt a t e . Am fost a t â t de orbit de Ode t t e în N e w Orle a ns înc â t m i-a fost dor c â t de m ult semăna c u noi. Ca m ine . Am înge nunc he a t , aducându-mă la nive lul oc hilor c u fiul m e u. M i s-a st râ ns gâ t ul. Încă nu-m i ve ne a să c re d. Fiul m e u . Copilul nost ru a supraviețuit și m i-a fost dor de t ot . „Bună, sunt ...” Tatăl tău. Tatăl tău. Tatăl tău . m -a m sufoc a t . Pre sa a r a ve a o zi de t e re n. N u m -a m sufoc a t niciodată. N u m i-a m pie rdut niciodată c a lm ul. Î n jurul a c e st e i fe m e i, e ra m un bărbat dife rit . „Eu sunt Byron.” M i-a m int ins m a na si e l a lua t -o fa ra e zit a re . Al lui e ra a t â t de m ic și fra gil în a l m e u. U n se nt im e nt de protecție a c re sc ut din nou în pie pt c u a t â t a fe roc it a t e înc â t m -a uim it . M -a lăsat fără c uvint e . "Buna ziua dom nule . Eu sunt Are s.” M a sc a m i-a a lune c a t a proa pe . Oc hii mei a proa pe că a u căutat-o pe mama c opilului m e u. N u a u făcut-o. A t re buit să joc c ore c t . Da r fia ra din pie pt ul m e u bătea c u m â ndrie . Poa t e m i l-a fura t – m i-a fura t a ni de zile c u fiul m e u – da r aș minți dacă aș spune că nu-m i fa c e plăcere să-i a flu num e le . Ode t t e i-a da t num e le m e u , deși mă înt re ba m de unde știa a st a . N u a m disc ut a t niciodată a l doile a num e a l m e u, doa r a l e i. — T e poți juc a a ic i în t im p c e vorbe sc c u m a m a t a , a m spus înc e t . Auzindu-mă referindu-mă la e a c a fiind m a m a lui, Ode t t e tresări îna int e să se întărească și să treacă c u de ge t e le pe st e părul lui Are s. „Da , voi doi rămâneți a ic i și jucați.” Oc hii e i se îndreptară spre sora e i. "Bine ?" Ce i doi a u făcut un sc him b de se m ne din c a p fără c uvint e , ia r eu m -a m ridic a t la toată înălțimea m e a , ridicându-mă de a supra m a m e i c opilului m e u. „Dr. Sw a n, a m spus form a l, înt inzâ ndu-m i m â na spre biroul m e u. "Ai vrut sa m a ve zi. H a i să intrăm în biroul m e u.” Am c ondus-o la biroul m e u, a poi a m înc his ușa în urm a noastră. — Ac um , ha i să a uzim c e t e a duc e înăuntru, doc t ore Sw a n, a m t ra s t â râ t or. „Avâ nd în ve de re c uvint e le t a le de despărțire în ult im e le două ori c â nd ne -a m int e rse c t a t , bănuiesc că nu ești a ic i să ve zi c um mă de sc urc .” — N u fi prost , Byron, se răsti e a , supărată. Aceeași flacără de foc c â nd ne -a m înt â lnit prim a dată în sa la de e x a m e n numărul c inc i a re ve nit în oc hii e i, ia r pula m e a a pulsa t dure ros. I isuse H rist oa se , c um t re buia să-mi duc pla nul dacă fie c a re mișcare a e i îm i dădea o erecție în toată re gula ? Apoi, de parcă și-a da t se a m a că a făcut o greșeală, um e rii i s-a u prăbușit. „Î m i pa re rău.” N u-i părea rău, da r e ra disperată. Era o înc re de re liniștită în oc hii e i a lune , da r și a lt c e va . Panică. Cearcănele sub oc hii e i frumoși îi a t e st a u obose a la . Și vânătăile a le a ... aș put e a sugrum a pe oric ine i le -a da t c u m â inile m e le goa le . "Aşezaţi-vă." Ea a e zit a t , a poi s-a așezat în t im p c e e u a m lua t -o pe a l m e u în spa t e le biroului. — Cum a i fost , Ode t t e ? Sinc e r, a m vrut să c e r list a fiecărui bărbat c a re a a t ins-o în ult im ii șase a ni, c a să-i vâ ne z și să-i uc id. N ic io fe m e ie – în afară de fa m ilia m e a – nu a sc os vreodată în evidență această latură posestivă a m e a . "Am e nda ." Și-a m e st e c a t buza de jos; a poi, de parcă și-ar fi da t se a m a de m a nie re le e i, a adăugat: — T u? Urăsem vorbe le m ic i, da r iată-mă. Era c a și c â nd e a a ve nit , t ot c e voia m să fa c e ra să o îmbrățișez și să o prot e je z. Î nt ot de a una a m fost prot e c t or c u fa m ilia m e a , da r c u e a s-a declanșat de ze c e ori. Și a c um că știam că a re un fiu – fiul nost ru – s-a a m plific a t și m a i m ult . Încă nu-m i ve ne a să c re d că c opilul nost ru a supraviețuit. Plănuiam să-l găsesc pe ne noroc it ul de doc t or c a re m i-a spus că Ode t t e a pie rdut c opilul și a sc os adevărul din e a . De c e mă mințise? "Am e nda ." Oc hii m e i lipiți de e a , i-a m st udia t fie c a re c e nt im e t ru a l feței. Ac e le vânătăi de c olora t e îm i st râ nge a u pum nii și fie c a re fibră din m ine mă mâncărime să ple c la vânătoare după vinova t . „Cine t e -a a t ins?” Am m â râ it , inc a pa bil să păstrez t onul a spru. U n fa rd de obra z s-a t â râ t pe gâ t ul e i pătat de vânătăi de c olora t e și i-a c olora t obra jii. Și-a băgat o șuviță din părul roșu după ure c he . Ar put e a purt a c â rpe , a r put e a a ve a o sută de a ni și a r fi încă uluit oa re . "N u contează." Era c la r că nic i e a nu îi plăcea să vorbească. Se îndreptă pe sc a un, c u c oloa na vertebrală rigidă. „N u de a st a sunt a ic i.” — At unc i de c e ești a ic i, doc t ore Sw a n? Ea și-a lua t buza de jos înt re dinți, un indic iu de frică i se strecură în oc hi. Ea t ra se a dâ nc a e r în pie pt , a poi expiră. "Am ne voie de a jut orul vost ru." Ea înghiți, răsucindu-și m â inile în poală. "Ce fe l de a jut or?" a m c e rut e u c â nd e a nu a c ont inua t . Ce va a t â t de c rud a fulge ra t în oc hii e i, înc â t m -a lovit dire c t în st om a c . M i-a evidențiat sufle t ul și m i-a năvălit furia . Fe m e ia tânără și lipsită de griji dispăruse. Î n loc ul e i e ra o altă fe m e ie . Încă a l m e u, da r dife rit . „Î n t im p c e a m fost în Gha na a nul t re c ut , a m a vut niște proble m e .” V oc e a e i e ra slabă și răgușită, un indic iu de dispe ra re sâ nge râ nd în e x pre sia e i. „Ce fe l de ne c a z?” a m înt re ba t înc e t . Ea c lipi, dresându-și gla sul și îndreptându-și spa t e le . Am privit -o înc linâ ndu-se pe gâ t în t im p c e înghit e a . „Am ple c a t din Gha na c u c e va c a re nu ne aparținea.” N u a fost gre u de ghic it . „Dia m a nt e ”. Ea a da t din c a p. „Da , ia r a c um acești c rim ina li ne urmăresc de luni de zile . Î nt ors în N e w Orle a ns, le -a m re t urna t , da r a c um c e r int e re s.” Își st râ nge a a t â t de t a re m â inile , înc â t de ge t e lor i se a lbe a u. M -a m a ple c a t și m i-a m sprijinit c oa t e le pe birou. Gâ ndul că fiul m e u e st e în pe ric ol îm i făcea sâ nge le să fiarbă, da r l-a m a sc uns în spa t e le măștii. Aș a sc unde t ot ul până c â nd o voi a ve a e x a c t a c olo unde t re buie să fie . — Ce vor e i, doc t ore Sw a n? M i-a înt â lnit privire a și un indic iu a l a c e le i t ine re ne înfric a t e e ra a dâ nc în a c e le a dâ nc im i de a lun. Am privit -o înc linâ ndu-se pe gâ t în t im p c e înghit e a . N um e le i se pot rive a a t â t de bine . Era grațioasă și delicată, e x a c t c a o lebădă. T ot ul de spre e a t oc m a i t e -a a t ra s și a re fuza t să t e la se . — T e rog, Byron, voi fa c e oric e ... V oc e a i se frâ nse și o singură lacrimă i se pre linge pe față. La na iba , m i-a sfâșiat inim a , făcând-o în bucăți. Și o făcuse de ja o dată. "Ce vor e i?" a m re pe t a t , c u voc e a calmă și uniformă. N u t re buia să știe că îi voi da c e va . La na iba c u oric e ! At â t a t im p c â t a st a t c u m ine . Ode t t e , fiul m e u și c u m ine . Am fi o fa m ilie , la fe l c a c e a pe c a re o a ve a e a . Ea sc oa se un oft a t gre u, c u ge ne le lungi um e de . „U n m ilion de dola ri”, a re spira t e a , c u obra jii de ve nind purpuriu. „Știu că sunt m ult e . V oi fa c e oric e . Oric e , a adăugat e a re pe de . Dacă a r ști că i-aș da ze c e m ilioa ne , ușor. At â t a t im p c â t a prom is că va fi a m e a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 1 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU M i-a m ținut respirația c â nd a m a runc a t bom ba a ia . M i-a m st orc it m â inile c a re stăteau în poală. Byron se lăsă pe spătarul sc a unului său, c u oc hii cercetându-mă. N um a i că nu i-a m put ut c it i e x pre sia . Era a proa pe ... c a lc ula t oa re . Cost um ul său din t re i pie se , gri înc his, s-a m ode la t pe c orp c a pe o a doua pie le . Bogăția îl înc onjura . U n m ilion de dola ri a fost o picătură în găleată pe nt ru e l. Pe nt ru m ine a fost o c he st iune de viață și de m oa rt e . — Ac um ești m e dic , remarcă e l re c e . „Est i bine .” „N ic iun c hirurg nou nu câștigă un m ilion de dola ri”, a m șters e u. „Și m i-a m pe t re c ut rezidența în Gha na câștigând sa la riul m inim .” M i s-a u um e zit pa lm e le . Am e fe c t ua t operații de t ip pe viață și pe m oa rt e și nu m i-a m pie rdut niciodată ne rvii. Î n pre a jm a a c e st ui t ip, nu e ra m sufic ie nt de sigură înc â t să țin un st ilou, nu contează un cuțit c hirurgic a l. „Cum a i a juns în Gha na ?” Surpriza m -a c uprins la înt re ba re a lui. De c e i-a r păsa? „Am luc ra t pe nt ru Organizația Mondială a Sănătății. Am a vut oc a zia să luc re z pe nt ru o cauză în t im p c e îm i t e rm in rezidențiatul. Era pre a frum os c a să renunț, ia r tatăl m e u a făcut c e va asemănător c â nd a ve a vâ rst a m e a .” Ac e a dure re familiară din pie pt m i-a străpuns. N u a a jut a t fa pt ul că fa pt e le re le a le fa m ilie i lui a u provoc a t -o, totuși nu a m put ut lăsa a st a să mă de sc ura je ze . Ave a m ne voie de ba ni. „Am a uzit c e s-a înt â m pla t c u tatăl tău.” Ex pre sia lui Byron se dom oli. "I m i pa re ra u pe nt ru pie rde re a t a ." Am gâ fâ it , înfipâ ndu-m i unghiile în pa lm e . Am vrut să da u lovit uri, da r, în sc him b, m -a m c onc e nt ra t a supra dure rii, în t im p c e unghiile îm i lăsau se m ilune înțepate în pie le . "Ai fost singur?" întrebă e l de ga ja t , lăsându-se pe spătarul sc a unului. Am clătinat din c a p, înghițindu-mi m â ndria și c uvint e le pe c a re voia m să le a runc în față. „N u, nu a m m e rs singur.” Aproa pe că nu a m profit a t de oc a zie . Să a duc i un c opil m ic în Afric a nu a fost c e a m a i înțeleaptă de c izie , da r să-l lași în urmă nu a fost o opțiune. Billie a fost c e a c a re a insist a t să a c c e pt post ul și ne -a m m ut a t împreună în Gha na . De parcă nu s-a r fi sa c rific a t de ja sufic ie nt . N u a m put ut niciodată să-mi răsplătesc sora pe nt ru t ot c e făcuse pe nt ru m ine . „Ascultă, nu a m ve nit să discutăm. Mă poți a jut a sa u nu?” A fost neplăcut și poa t e c hia r ne polit ic os, da r nu m a i suport a m să t ra g a st a m a i de pa rt e . Se simțea c a o execuție lentă. „Ce voi prim i în sc him b?” t ra se e l. I nim a m i se cutremură, speranța pâ lpâ ind. „T e rog”, a m răpit. "V oi fa c e oric e ." Ce va a fulge ra t în oc hii lui și a ut o-c onse rva re a m e a a fulge ra t . Da r e ra pre a t a rziu. Adevărul e ra că aș fa c e oric e pe nt ru a ne sc oa t e din m ize ria a st a . Fiul m e u m e rit a să aibă o viață bună. De a se m e ne a , sora m e a . Și-a pus viața în așteptare pe nt ru m ine c a să pot t e rm ina fa c ult a t e a de medicină. Așa că mi-aș put e a fina liza rezidențiatul. A fost c e l puțin c e put e a m fa c e pe nt ru e i. „Cum ve i plăti îna poi a c e st îm prum ut ?” Byron își t re c u dosul de ge t e lor pe st e linia m a x ila rului ascuțit. M a x ila rul pe c a re o sărutasem și o linse se m odată. „S-a r put e a să-mi ia c e va t im p, da r vă voi plăti îna poi. Iţi prom it ." N u a făcut nic io mișcare să spună sa u să facă nim ic . Dispe ra re a m i-a c re sc ut . Amărăciunea s-a sufoc a t . „T e rog, Byron.” Î n toată viața m e a , nu a m ruga t pe nim e ni nim ic . Și iată-mă, rugâ ndu-l pe a c e st bărbat să-mi sa lve ze fa m ilia . „T -a i spus odată că mă vre i să ie s din sist e m ul tău.” A fost ult im a m e a opțiune. Corpul m e u bâ zâ ia c u a c e a ve c he flacără. N u c ont a c e se înt â m pla se . N u c ont a c â t de rău m i-a fost frântă inim a . Sa u c â t de spe ria t e ra m pe nt ru fiul m e u. T ot ul a de ve nit zgom ot de funda l c â nd a ve nit . Atracția a sfâ râ it și a pre lua t c ont rolul. Pulsările dint re c oa pse le m e le a u de ve nit insuport a bile . Am int irile a u fost c u a t â t m a i m ult . „V oi fi oric e vre i t u să fiu, oric e a i ne voie să fiu pe nt ru t ine ”, m -a m sufoc a t . "V oi fa c e oric e ." M i-a u a rs obra jii. Corpul m i s-a a prins. Și m â ndria m e a a lua t o în fum . Ar put e a la fe l de bine . N u e ra loc de m â ndrie a ic i. Dacă a r fi vrut să fiu curvă lui și a r a sigura siguranța fiului și a surorii m e le , aș fi curvă lui. Ce va înt une c a t t re c u pe st e e x pre sia lui. Aroga nt . Pre da t or. "Î nc e pâ nd de a c um ?" s-a înălțat e l, oc hii a c e ia a rzâ nd de flăcări a lba st re . Speranța a pâ lpâ it c u următoarea m e a bătaie a inim ii. Lim ba m i-a t re c ut pe st e buze le usc a t e . „Sigur, înc e pâ nd de a c um .” „Câ t i bărbați le -a i ofe rit această a fa c e re ?” Obra jii m i-a u a rs de umilință la înt re ba re a lui. S-a gâ ndit a t â t de puțin la m ine . Șase a ni și nu mă m ut a se m la a lt bărbat. Si pe nt ru c e ? Pe nt ru a c e a st a ? Cuvint e supărate au t re c ut prin m ine , dornic e să-mi părăsească buze le . Am re fuza t să le la s. N u mi-aș lăsa m â ndria să distrugă această șansă. Dacă a r re fuza , a r t re bui să-mi joc ult im a c a rt e . Ar t re bui să-i spun că Are s e ra fiul lui și a poi să mă rog pe nt ru m ila lui. Sa u poa t e că bărbatul își dăduse de ja se a m a singur. Pe nt ru că un luc ru știam sigur; m -a r fa c e să plătesc pe nt ru păstrarea a c e st ui se c re t . Poa t e c hia r să-mi ia fiul de la m ine . Byron e ra ne m ilos, fără îndoială c a tatăl său, ia r a c e st a din urmă îm i amenințase de ja viața. Am vrut să ne sa lve z pe toți t re i – pe fiul m e u, Billie și pe m ine – da r Are s a fost prim ul. Billie și c u m ine a m fost înt ot de a una de a c ord c u a st a . A t re buit să fa c e m t ot c e e ra ne c e sa r pe nt ru a -i a sigura protecția. — N u c unosc alți m ult im iliona ri, Byron, a m re plic a t se c , în t im p c e inim a îm i bătea c u bătaia de c oa st e . — Ridică-te, doc t ore Sw a n. I nc e rt it udine a m a st re c ura t , da r m -a m îm pins în pic ioa re . O privire m oc nit oa re în oc hii lui m -a inc e ndia t , da r rațiunea m i-a a ve rt iza t . "V ino a ic i." St om a c ul m i-a tresărit la c om a nda lui și inim a m i s-a îm pie dic a t . Prost , prost , prost . „Byron...” Cuvint e le m i se prinseră în gâ t . N u că aș fi știut c e să spun. — V ino a ic i, Ode t t e . Nemulțumirea îi coloră voc e a și m e m oria se re pe zi îna int e . Î m i spune a Ode t t e c â nd e ra m o fată re a și t re c e a la M a de line c â nd îi plăcea. A fost prost că voia m să-i fa c pe pla c ? Da , a fost t ot a l. Cu t oa t e a c e st e a , nu put e a m c ont rola răspunsul c orpului m e u la e l. T ra gâ ndu-m i privire a pe nt ru o fracțiune de secundă spre ușă, a poi îna poi spre Byron, e l t re buie să fi înțeles îngrijora re a m e a . A apăsat un but on și se a uzi un c lic ușor. Și a poi a m fost doa r noi doi, despărțiți de lum e . M -a m plim ba t pe birou și a m ve nit să st a u în fața lui. M â inile lui a u a juns la ge nunc hii m e i, înfășurându-le în jurul lor. N e voia crudă c a re a fulge ra t în oc hii lui a t rim is o zguduire în m ie zul m e u. At inge re a înfometată a m â inilor lui în t im p c e le îm pinge a m a i sus în roc hia m e a m i-a lua t respirația. Ae rul sfâ râ ia și sc â nt e ia . M â na lui s-a înt ins la c e a fa m e a , trăgându-mă a proa pe de e l. Fețele noa st re e ra u la câțiva c e nt im e t ri unul de celălalt și ple oa pe le m e le s-a u îngre una t , inha lâ nd pa rfum ul lui m a sc ulin în plămânii m e i. — Cine t e -a rănit, M a de line ? m â râ i e l. Chia r a t unc i m -a m pie rdut pe nt ru e l. Câ nd m i-a spus num e le . M a de line . El a fost singurul c a re m -a num it vreodată așa. Am clătinat din c a p, inc a pa bil să găsesc c uvint e le . Cre ie rul m e u a de ve nit încețoșat, ne voia de e l copleșind oric e a lt c e va . Dure re . Dispe ra re a . T e roa re . — N u contează, a m m urm ura t . Î n c iuda a c e st e i situații ne noroc it e , voia m m â inile lui pe m ine . Gura lui pe m ine . „Doa r sărută-mă de ja .” Lim ba m i-a t re c ut pe st e buze le m e le , udâ ndu-le , ia r următorul luc ru pe c a re l-a m știut, gura lui s-a zdrobit de a m e a . T oa t e pa riurile a u fost oprit e . T oa t e m ot ive le a u dispărut. Gurile noa st re s-a u t urna t împreună, înfuria t e și fre ne t ic e . Ge m e t e le lui. Ge m e t e le m e le c â nd și-a st re c ura t lim ba în gura m e a . Sărutul lui Byron a fost e x ploziv. U rge nt și dispe ra t . Corpurile noa st re se lipe sc unul de celălalt din c a uza ne voii c a rna le . M â na m e a s-a dus la pic ioa re le lui pe nt ru a m â ngâ ia c ont urul pe nisului său t a re . Era la fe l de m a re pe c â t îm i a m int e a m , păsărica m e a st râ ngâ ndu-se c u lăcomie. Mormăitul lui sălbatic m -a a prins în flăcări. Pulsările dint re pic ioa re le m e le s-a u int e nsific a t . Era m de ja udată și a bia a m înc e put . Buze le lui nu le -a părăsit niciodată pe a le m e le , și-a rupt ja c he t a , a poi și-a înt ors m â inile pe int e riorul c oa pse lor m e le , trăgându-mi roc hia până la t a lie . Am ge m ut în gura lui, de ge t e le m e le luc râ nd pe c a t a ra m a lui. Ave a m ne voie de e l în m ine . U n m ilion de dola ri să fie a l na ibii. Ave a m ne voie de e l. De parcă m i-a r fi c it it gâ ndurile , m i-a îm pins chiloții de opa rt e și a st re c ura t două de ge t e în m ine . "La dra c u." Am mormăit a m â ndoi în același t im p. Ca pul m i-a căzut pe spa t e și oc hii m i s-a u înc his. T re c use a t â t de m ult t im p de c â nd c ine va m -a a t ins. At inge re a lui s-a simțit m a i bine de c â t îm i a m int e a m . T ot ul la e l se simțea a t â t de bine . „Uită-te la m ine ”, șuieră e l, ia r e u m -a m supus inst a nt a ne u. M ie zul m e u pa lpit a nt s-a st râ ns în jurul de ge t e lor lui. A fost ult im ul m e u iubit . Șase a ni fără a t inge re a unui bărbat a u fost m ult t im p. Șase a ni fără a t inge re a a c e st ui bărbat a u fost o e t e rnit a t e . M â inile lui m -a u prins de fund pe nt ru o secundă îna int e c a suprafața re c e a biroului lui să-mi lovească c a rne a , de ge t e le lui nu mă părăsesc niciodată. Cre a st a lui t a re s-a îm pins de int ra re a m e a . M â inile m i-a u t re c ut în jurul gâ t ului lui și m i-a m agățat gle zne le în spa t e le lui, dâ ndu-m i șoldurile c a să-l sim t de păsărică. Șoldurile m i s-a u a rc uit , zdrobindu-se de e l fără rușine. M ie zul m e u pulsa de o dure re pe c a re num a i e l o put e a ușura. Era m în pra gul orga sm ului, c u fiorii m i se rost ogole a u pe c oloa na vertebrală, c â nd s-a oprit brusc . „Sunt e -t e la fund”, a ordona t e l, cuplându-și de ge t e le în m a t e ria lul fira v a l chiloților m e i. Am căzut pe spa t e pe c oa t e și m i-a m ridic a t fundul, dornic să le ia u jos. Apa re nt , a fi m a i în vârstă nu înse m na neapărat să fii m a i int e lige nt . M i-a t ra s chiloții în jos pe pic ioa re le m e le , pa lm e le lui st râ ngâ ndu-m i pic ioa re le goa le . Le -a m mulțumit t ut uror sfinților pe c a re nu a ve a m chiloți pe c a re să-i pun m a i de vre m e în această dimineață. Frigul a m e rit a t să-i sim t a t inge re a pe pie le a m e a . Ba gâ ndu-m i chiloții în buzuna r, a pa nt a lonilor. Am înt ins m â na t re c ut să-l a jut , la de sfa c e re a îm pingâ ndu-i pa nt a lonii și box e rii sufic ie nt de m ult înc â t să-i la se pe nisul să iasă. Apoi, fără a ve rt ism e nt , m â inile lui a u a juns la șoldurile m e le și a int ra t . El a mormăit. a m gâ fâ it . Am uit a t c â t de bine se simțea în m ine . Câ t de m a re e ra . Pa sa ric a m e a s-a prins in jurul lui a t a t de st ra ns inc a t urm a t oa re a lui im pinge re a fost supe rfic ia la . Ca pul m i-a căzut pe spa t e pic ioa re le m a i la rg, a vâ nd ne voie a lune c a t la până la int e nsit a t e a t ut uror. M i-a m de desfăcut e l m a i a dâ nc . A capăt, umplându-mă până la m â ne r, făcându-mi oc hii pe st e c a p. De ge t e le m e le l-a u st râ ns de m ine , st râ ngâ nd m a t e ria lul cămășii lui sc um pe . N u s-a mișcat, de parcă și-ar fi găsit acasă și a r fi vrut să rămână îngropa t în m ine pe nt ru t ot de a una . Sa u poa t e că a fost doa r o iluzie de unde va din a dâ nc ul gâ ndurilor m e le . M ia u t re m ura t muşchii. Oc hii lui i-a u găsit pe a i m e i și nările i s-a u de sc his. A înt ins m â na în spa t e le m e u, trăgându-mi fe rm oa rul roc hie i în jos, a poi îm pingâ ndu-l m a i jos pe st e șolduri pe nt ru a -m i e x pune sut ie nul, c a re a dispărut în c lipa următoare. La ve de re a sâ nilor m e i gre i, lui Byron s-a oprit . S-a sc os, a poi a int ra t în m ine . Gre u. a m sc â nc it . Gura lui a a juns la a m e a , sufoc â ndu-m i sune t e le . „Ți-a fost dor de păsărică?” şuieră e l, buze le lui mişcându-se pe a le m e le . Î m pinge re . Î m pinge re . Î m pinge re . Mușchii m e i s-a u st râ ns în jurul durității lui, cerșind m a i m ult . T re m urul m i-a da nsa t de -a lungul pie lii și pe c oloa na vertebrală. "Făcut." Î m pinge re . "T a ." Î m pinge re . "Păsărică." Î m pinge re . "Dor de m ine ?" Ca pul m i-a căzut pe spa t e c â nd st e le le m i sa u a runc a t în spa t e le ple oa pe lor. a m ge m ut . "Răspunde-mi!" „Da , da , da ”, a m sc â nc it , t onul voc ii m e le de ve nind din c e în c e m a i ridic a t . — Bine , ge m u e l. — Ac um o să-mi st rigi num e le , M a de line . Î m pinge re . "Fa t a buna ." La na iba , de c e m -a e x c it a t și m a i t a re ? La uda lui. Fe lul în c a re m i-a spus „M a de line ”, anunțându-mă că e ra fe ric it c u m ine . De ge t e le lui s-a u înfipt în șoldurile m e le în t im p c e mă înc lina pe nt ru a obține un unghi m a i bun, lovind a c e l dulc e punc t G. A a c c e le ra t rit m ul, îm pinge rile lui de ve nind m a i sălbatice. M a i ne re gula t . Își pie rde a c ont rolul. La fe l a m fost și e u. sc â nc e t e le m e le a u de ve nit m a i put e rnic e . N um e le lui de pe buze le m e le a de ve nit m a i fre c ve nt . M i-a a c ope rit gura c u pa lm a și lim ba m i-a sărit afară, lingâ ndu-i pa lm a și a poi înt re de ge t e . Se simțea a t â t de bine . At â t de pe rfe c t . T e nsiune a s-a c onst ruit în c orpul m e u. M i-a u t re m ura t c oa pse le . I -a m prins una dint re m â ini și a m pus-o pe sâ nii m e i c a re sări. „Păsărica ta lacomă îm i sugrumă pe nisul”, șuieră e l, ciupindu-mă de sfa rc ul. Gre u. "Ast a e c ore c t . Eu dețin această păsărică. Sunt proprie t a rul tău, M a de line . Î m pinge re . Î m pinge re . I m pinge re a . Orga sm ul s-a desfășurat în a dâ nc ul st om a c ului m e u, viole nt și m ist uit or. M i-a a lune c a t pe c oloa na vertebrală și mușchii m i s-a u st râ ns în jurul t ije i lui, m ulgâ ndu-l de t ot . Re a son a a ve rt iza t de spre c e va , da r nu a m put ut să înțeleg. Era m pre a de pa rt e . Dorința m i-a lins fie c a re c e nt im e t ru din c a rne , a rzâ nd prin m ine , în t im p c e t rupul îm i t re m ura . U n m â râ it a spru vibra prin pie pt ul lui Byron. M i-a prins pa rt e a din spa t e a c oa pse lor și m i-a a runc a t pic ioa re le pe st e um e ri, a poi a înc e put să mă a ra t c u put e re și re pe de . M -a m ghe a re la e l. Să-l împingă. Să-l a propii. N u știu. Senzația a fost pre a m a re , copleșindu-mă. Fie c a re se nt im e nt s-a risipit în va lul pa siunii sa le . Pose sia lui. M i-a răpit respirația. M -a t ra s a proa pe cu dispe ra re , pătrunzându-mă m a i a dâ nc , m a i gre u și m a i re pe de . Fie c a re lovitură m i-a lovit punc t ul G, făcând st e le le să-mi izbucnească în spa t e le ple oa pe lor. Ce l de -a l doile a punc t c ulm ina nt m -a lua t neprevăzut în t im p c e a e x ploda t prin m ine , în același t im p, ejaculația lui fie rbint e în m ine , ondulațiile viole nt e rulâ nd prin c orpul put e rnic și m usc ulos a l lui Byron înt re c oa pse le m e le . S-a prăbușit pe st e m ine , încă în m a re pa rt e îmbrăcat, buze le lui găsindu-le pe a le m e le în t im p c e pe nisul lui încă zvâ c ne a în m ine . At unc i s-a int rodus această re a liza re . „Byron.” Am int ra t în panică, împingându-mă îm pot riva lui. „N u a m folosit pre ze rva t iv.” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 2 Oc e a nofPDF.c om Byron M pla nul a fost greșit. U n m ic oc ol. M i-a dist ra s atenția, m i-a prăjit c irc uit e le din c re ie r în m om e nt ul în c a re s-a ofe rit să fie a m e a , să fa c c u c e e a c e îm i dore a m . Î n sc him b, în m om e nt ul în c a re s-a ofe rit m ie , pula m e a a pre lua t c ont rolul. Sfint e a l na ibii de H rist os. Ar fi t re buit să mențin c ont rolul și să c onduc conversația. Ce va sa sc urt c irc uit a t , totuși, și a m fost c onc e nt ra t pe un singur luc ru și un singur luc ru. Avâ nd-o pe e a . Deținând-o. T ot c e put e a m simți e ra ne voia m ist uit oa re și sălbatică pe nt ru e a . Șase a ni de distanță și se pa ra re s-a u risipit în a e r. Î ngropa t încă a dâ nc în e a , c u fața în gâ t ul e i, a m inha la t pa rfum ul fa m ilia r al m e re lor c roc a nt e . Nu reușeam să îngrădesc nim ic c u m e re de a t â t de m ult t im p înc â t gura îm i sa live a a c um . M â inile e i m ic i și de lic a t e , c a re a u sa lva t vieți, a u înc e put să mă împingă și fric a s-a st râ ns în a dâ nc ul st om a c ului m e u. M a orbit dorința m e a , făcându-mă să c re d că și e a mă vre a ? „Byron, nu a m folosit pre ze rva t iv.” Pa nic a i-a pus c uvint e le în t im p c e nu m -a m put ut abține să nu zâ m be sc îngâ m fa t . Am îm plini c e rc ul. M -a m îndre pt a t , a jut â nd-o să se așeze. Am sm uls o mână de șervețele din c ut ia de pe birou și a m a jut a t -o să se curețe. Spe rm a m e a pe păsărica e i a fost suficientă pe nt ru a -m i fa c e pe nisul t a re din nou, da r de da t a a c e a st a , a m ignora t a c e l m ic ra ha t . Î n sc him b, i-a m a jut a t c u sut ie nul, a poi c u roc hia , îna int e să mă curăț. Ea a rămas așezată pe biroul m e u, c u oc hii a c e i a lun urmărindu-mi fie c a re mișcare. Arăta c om ple t ne noroc it – părul c iufulit , gura umflată de sărutările m e le . N u aș put e a niciodată să st a u la a c e st birou fără să văd această im a gine . „N u vom a ve a ne voie de pre ze rva t ive ”, i-a m spus c a lm , lăsându-mă pe spa t e în sc a unul m e u e le ga nt . N e put â nd săm i țin m â inile de e a , m i-a m dus pa lm a la c oa psa e i și a m st râ ns-o. — Pe nt ru că t u, doc t ore Sw a n, t e ve i căsători c u m ine și îm i ve i da moștenitori. S-a uit a t la m ine confuză, clătinând din c a p. „Da , a st a e st e st a re a m e a ”, a m spus c u răceală în t im p c e inim a îm i bubuia . Era m a t â t de a proa pe de a a ve a c e e a c e îm i dore a m . N u l-a m put ut st ric a . „Îți voi da a zi un m ilion de dola ri și t e ve i căsători c u m ine . Câ nd plecăm de la birou, ve i m e rge la m ine acasă. Pa t ul m e u." T u și fiul nost ru veți fi în c a sa m e a , unde vă aparțineți a m â ndoi . Da r nu i-aș spune că îi știu m ic ul se c re t . Dacă aș cunoaște-o sufic ie nt de bine , a r insist a oric um să vină fiul și sora e i. Ea a înghițit. "M a c a sa t ore sc c u t ine ?" şopti e a , c lipind încurcată. — Da r t u... N u ești de ja căsătorit? I suse , nu m -a căutat de loc fe m e ia a st a ? Pre sa ne -a c onside ra t pe m ine și pe frații m e i c e i m a i e ligibili burla c i de pe această planetă și această fe m e ie nic i măcar nu știa st a re a m e a civilă. „Dacă nu știi c e va c e nu știu, nu m -a m căsătorit niciodată”, a m spus c a lm în t im p c e agitația creștea în m ine . „Da r m -a m gâ ndit că... t u-a i de ja un moștenitor,” a pufnit e a . Bine , a c um c hia r mă e ne rva . "Fa c ?" Am ridic a t sprâ nc e a na . Poa t e că a r fi ve nit să-mi spună de spre Are s, deși mă îndoia m c um va . „U nde e st e a c e l moștenitor, t e rog să spui?” — Î n N e w Orle a ns? — N e w Orle a ns, a m re pe t a t . Apoi m i-a m a m int it . N e pot ul m e u stătea lângă m ine c â nd ne -a m înt â lnit . „Ac e la e st e ne pot ul m e u. K ost ya .” "Oh." Am așteptat să spună a lt c e va . Alt c e va . I -a m da t șansa să vină c ura t . M i-a bătut inim a . Ave a m ne voie de ine lul m e u pe de ge t ul e i. Am a vut ne voie de e a în pa t ul m e u pe nt ru t ot re st ul vieții noa st re . „Spune -m i că t e ve i căsători c u m ine , ia r e u mă voi oc upa de t oa t e ne c a zurile t a le .” Ea a c ont inua t să sc ut ure din c a p, privire a din oc hi îm i spune a că a r pre fe ra să facă oric e în afară de a st a . Păcat de rău. „N u poți să mă ajuți” – e a și-a lins buze le și pe nisul m e u a pulsa t , dornic să o aibă din nou – „din bunătatea inim ii t a le ?” m -a m ba t joc orit . I nim a m e a . Același pe c a re l-a spulbe ra t . Același pe c a re îl călcase pe st e t ot fără să se gândească. "N u." Pe nt ru o fracțiune de secundă, a m văzut dure re a fulge râ nd prin oc hii e i a lune , da r și-a îndepărtat privire a . U n m ic oft a t ia părăsit buze le și a înc e put să-și răsucească de ge t e le grațioase. — N u mă pot căsători c u t ine , mormăi e a . "De c e nu? Din c â t e știu e u, nu ești căsătorit.” „Sunt e m inc om pa t ibili.” Ea și-a ridic a t c a pul, înt â m pinâ ndum i oc hii dire c t . „Fa m ilia m e a nu se aseamănă c u a t a . Tatăl tău dist ruge oa m e ni. A m e a a sa lva t oa m e nii.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t la c om e nt a riul c iuda t . De c e i-a r păsa c e va de tatăl m e u? N ic i măcar nu-l înt â lnise . Totuși, nu că c om e nt a riul e i a r fi fost ne fonda t . „N u a ve m nim ic în c om un. N u a m a vut niciodată nim ic în c om un. N u a c um șase a ni, nic i astăzi.” Î n afară de fiul nost ru . Cunoașterea da nsa prin a e r. Doa r că e a nu știa că e u îi cunoșteam se c re t ul. Sa u nic i nu i-a t re c ut prin m int e că fiul nost ru ne va le ga pe nt ru t ot de a una ? Dacă nuN u, a r fi im posibil c a Are s să fie fiul a lt c uiva . El e ra im a gine a scuipătoare a m e a . Era m un om rațional și aș a ve a înc re de re în dove zi, în c iuda fa pt ului că înc re de re a m e a în a c e st e dove zi fuseseră de ja trădată o dată. Da r aș a junge la fundul a st a de st ul de c urâ nd. „Sunt e m de st ul de c om pa t ibili”, i-a m spus. „La urm a urm e i, a m fost îngropa t a dâ nc în t ine și m i s-a părut că ne pot rivim pe rfe c t .” Ea sc oa se o re spira t ie frust ra t a . „N u fi ne m e rnic .” „N e m e rnic e st e a l doile a num e a l m e u.” Sa u Are s, c a fiul nost ru , a m adăugat e u în tăcere. M -a făcut să mă înt re b dacă e a îm i știa a l doile a num e sa u dacă a c e a st a a fost doa r o coincidență norocoasă. — T e ve i căsători c u m ine sa u t e voi pre da pe rsona l contrabandiştilor de dia m a nt e . „N -a i îndrăzni!” Am ridic a t din um e ri, pulsul m i-a a c c e le ra t . Ea singură a reușit să-mi ridic e t e nsiune a arterială. — Încearcă-mă, doc t ore Sw a n, a m spus e u. S-a uit a t la m ine , cântărindu-și opțiunile. De sigur, e a nu a ve a nic iuna . Dacă aș fi știut că e st e însărcinată a c um șase a ni, aș fi t â râ t -o la a lt a r. „Dacă ne căsătorim, trăim vieți se pa ra t e ?” Ea a înc e rc a t săși form ule ze c uvint e le c a pe un ult im a t um , da r a șovăit sufic ie nt pe nt ru a fa c e din a st a o înt re ba re . — N u, t e ve i m ut a c u m ine . „Eu... nu pot să mă m ut c u t ine .” Apoi și-a îndre pt a t um e rii, fixându-mă c u o privire . „N u mă voi m ut a c u t ine .” "De c e nu?" Ac e a înc lina re încăpățânată a bărbiei i-a re ve nit . Același c a re m -a r put e a să mă înnebunească și să mă înnebunească în același t im p. „N u vre a u.” Ea sc oa se o re spira t ie e x a spe ra t a . „Pe nt ru că a m alți oa m e ni c a re de pind de m ine . Sora m e a și... Ea ezită o clipă. "Fiul m e u." Bingo. „Se pot m ut a c u noi”, a m a sigura t -o. „Loc ul m e u e st e sufic ie nt de m a re .” Aurul din oc hii e i strălucea, îne c â nd toată a lunul și i-a m put ut ve de a c re ie rul re zolvâ nd t ot ul. Cântărind a rgum e nt e le pro și c ont ra . Își caută c a le a de ieșire. N u a fost unul. Era m singurul e i c ola c de sa lva re . "Am e nda ." Oft a t e i e ra blâ nd, e x a spe ra t . Î nvins. „Ajută-mă să-mi sc ot contrabandiştii a c e ia de dia m a nt e de pe spa t e şi mă voi căsători c u t ine .” Ușurarea, spre de ose bire de oric e simțisem îna int e , a t re c ut prin m ine . Ast a m i-a m dorit , m a i pre sus de oric e . Ac um m a i m ult c a nic ioda t a . Ea a r fi soția m e a , ia r fiul nost ru va a ve a în sfârșit a m bii părinți – așa c um a r fi t re buit să aibă de la înc e put ul vieții sa le . Și nu aș risc a nic io șansă c a c e va să sc him be a c e st re zult a t . N u c u e a . N u c u fiul nost ru. „U n a nga ja m e nt m a i lung va fi prude nt .” — T e ve i căsători c u m ine a zi, i-a m spus c a lm . Am așteptat șase nenorociți de a ni, nu e ra m pe c a le să m a i aștept încă un m inut . M a i pre sus de oric e , o dore a m c a soție pe Ode t t e M a de line Sw a n. Și de da t a a c e a st a , e a nu m i-a st re c ura t print re de ge t e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 3 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e T M a ss-m e dia s-a re fe rit la e l dre pt un m ilia rda r fără inimă c a re și-a c ondus im pe riul c u un c a p re c e și o inimă și m a i re c e . Am put ut ve de a pa rt e a nemiloasă. Aura de c a lc ul pe c a re o a ve a . Da r niciodată frig. T ot ul de spre Byron țipa pa siune . O singură privire în direcția lui m -a făcut să mă t ope sc c a c a lot e le pola re . O singură a t inge re și a m fost c hit sub m â inile lui e x pe rt e . Î n c onc luzie , Byron Ashford a fost o altă suferință c a re aștepta să se înt â m ple . Frum osul m e u de za st ru. Și, din păcate, c e l m a i bun pa riu a l m e u pe nt ru a rămâne în viață. Î nc hizâ nd privirile c u oc hii lui albaștri, a m înc e rc a t să-i da u se a m a unghiul și nu a m reușit. Ave a unul, e ra m sigur de a st a . Da r c e ? N u t re buia să se căsătorească c u m ine pe nt ru a a ve a c orpul m e u. Am făcut a st a pe rfe c t c la r. Cu t oa t e a c e st e a , e l a insist a t . Știam de la tatăl lui și de la logodnic a lui – se pa re că e a nu a a bsolvit niciodată să fie soția lui Byron – că nu mă pot rive sc în c e rc urile lor. N u a m fost sufic ie nt de bun c a să mă căsătoresc c u fiul unui viit or președinte. Ei bine , glum a e ra pe se na t orul Ashford, nu-i așa? Bătrânul încă nu e ra președinte. Dacă a le ge re a lui a r rămâne în a e r print r-un singur vot și vot ul m e u a r fi un fa c t or de t e rm ina nt pe nt ru câștigarea a le ge rilor, a r fi înne bunit . Byron s-a uit a t la m ine , c a lc ula t , re fuzâ nd să-mi de a o a m â na re . Era m doa r ga t a să-i da u t rupul m e u. El a vrut m ult m a i m ult . M ult m a i m ult . Libe rt a t e a e ra la înde m â na m e a , da r și lanțurile. Lanțuri de dra gost e ? M a i proba bil poft a . Și poft a nu a dura t . Aș fi le ga t de cătușele une i căsnicii fără dra gost e . N u a m vrut a st a . Văzând dire c t c e a u părinții noștri, e u și sora m e a a m re fuza t m e re u să ne mulțumim c u m a i puțin. Sc opul nost ru a fost să a ve m t ot ul sa u nim ic . „N u vre a u să mă căsătoresc c u t ine .” Ac um șase a ni, a r fi fost o altă pove st e . Pe a t unc i, e ra m o fe m e ie oarbă, îndrăgostită, îndrăgostită. Datorită tatălui său, oc hile a u căzut și m i s-a frâ nt inim a . N u aș re pe t a aceeași greșeală. Am re fuza t să m e rg din nou pe același drum c u e l. Byron zâ m bi re c e . „Ast a t e fa c e pe rfe c t pe nt ru această căsătorie de c om odit a t e .” Am c lipit , c onfuz. „H uh?” Conc e pt ul e ra străin, deși știam c e înseamnă. A fost uluit or că oric ine a m a i făcut a st a . „Căsătorie de conveniență”, repetă e l. „T u primești c e va de c a re a i ne voie , ia r e u prim e sc c e va c e vre a u.” Privire a din oc hii lui m i-a spus că vorbe a se rios. a m înghițit. "Pre c um c e ? Ce a i put e a dori de la m ine ?” N u făcu nic io înc e rc a re să răspundă. La c e m a a st e pt a m ? La urm a urm e i, e ra un m ilia rda r ne m ilos. La fe l c a tatăl lui. U n fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. Ac e st luc ru nu m a r a fe c t a doa r pe m ine . Era vorba de spre fiul m e u. Sora m e a . A t re buit să ia u de c izia corectă pe nt ru e i. Cum aș put e a să mă căsătoresc c u Byron și să-i a duc c u c ine va c a tatăl lui Byron? Cu t oa t e a c e st e a , căsătoria c u Byron e ra în pre ze nt singura m e a opțiune de a sa lva rămășițele fa m ilie i m e le . Așa că aș fa c e c e t re buie . „T im pul m e u e st e prețios, doc t ore Sw a n. H a ide să m e rge m ." M â na pe spa t e le m e u, Byron m -a c ondus afară pe ușă și în sa lonul unde m i-a m găsit sora și fiul, juc â ndu-se c u se t ul T hom a s t he T ra in . Lăsând de pa rt e a lui Byron, m -a m re pe zit la fa m ilia m e a . Ce i doi oa m e ni pe nt ru c a re aș fa c e oric e . "Bună băieți." M -a m lăsat în spa t e le fiului m e u și l-a m sărutat pe ceafă. "Ești ga t a ?" Privire a surorii m e le m i-a a rs pa rt e a laterală a obra zului, da r nu a m put ut să-i înt â lne sc oc hii. M i-a fost teamă că, dacă aș spune c e va , voc e a m e a mă va trăda. Dispe ra re a m e a . De a se m e ne a , mă t e m e a m că va ve de a în oc hii m e i c â t de bine a m fost c he lt uit după c e e a c e t oc m a i făcusem în biroul lui Byron. Oc hii m a ri albaștri a i lui Are s i-a u înt â lnit pe a i m e i, st râ ngâ nd t re nul a lba st ru. — N u vre a u să ple c , mamă. Am zâ m bit și i-a m pe ria t ușor părul de pe frunt e . Ave a ne voie de o t unsoa re , da r e ra m a t â t de m ult în mișcare, înc â t nu fuse se o priorit a t e . A rămâne în viață a fost . Și m a i e ra și fa pt ul că Are s ura pe oric ine îi t unde a . N e -a t ole ra t pe m ine și pe Billie , da r abilitățile noa st re e ra u t rist e . „Știu, iubit o.” „De c e nu ie i va gonul tău pre fe ra t din a c e st se t și vom m e rge la cumpărături pe nt ru propriul tău t re n?” spuse Byron blâ nd. Privire a lui Are s s-a lum ina t și a t re c ut pe st e umărul m e u. La m urmărit și l-a m găsit pe Byron re ze m a t de pe re t e , c u m â inile înfipt e în buzuna re le din față a le pa nt a lonilor de c ost um . "Într-adevăr?" Byron a zâ m bit , întinzându-și m â na . "Ga t a ?" Are s a da t din c a p nerăbdător, da r nu s-a m a i mișcat de pa rt e a m e a până nu m i-a m înc lina t c a pul. Fa pt ul că voia să meargă la e l m i-a îngre una t pie pt ul. Ușoară. T rist . Fe ric it . At â t de m ult e emoții ble st e m a t e se învâ rt e a u în m ine , înc â t m i-a fost gre u să le proc e se z pe t oa t e . Da r un luc ru e ra sigur. N u le-aș pe rm it e c e lor din Ashford să-mi rănească fiul așa c um m -a u rănit e i pe m ine . Byron ne -a de sc his ușa din spa t e . Billie și Are s s-a u urc a t înăuntru, ia r e u i-a m urm a t . „Du-ne acasă. Odată c e ne lași, aș vre a să fa c i niște c om isioa ne c a să ne asigurăm că oaspeții noștri se sim t c onfort a bil”, îi ordonă e l șoferului. După c e a c onfirm a t , a făcut c lic pe telecomandă pe nt ru a ridic a partiția. N u a ve a m lățimea de bandă emoțională să mă gâ nde sc la c e a vrut să spună prin a st a . Billie m i-a a runc a t o privire curioasă, da r i-a m da t o clătinare a bia vizibilă din c a p. „N u a c um ”, a m spus e u. N u că aș a ve a m ult e răspunsuri. Byron a spus că vre a să se căsătorească c u m ine astăzi, da r nu m i-a m da t se a m a c um a r fi posibil a st a . N u a ve a pe rm is de căsătorie. N im ic nu a ve a se ns. Privire a m e a s-a a runc a t spre fost ul m e u iubit . Arăta la fe l de frum os c a a c um șase a ni. Cost um ul lui înt une c a t îi sc ot e a în evidență um e rii la rgi și părea c usut dire c t pe c orp. T ot ul la e l țipa bogăție. Ra fina m e nt . Î nc re de re în sine . Lângă e l, m -a m simțit c a un șoricel m ic . Ac e st a a fost re zult a t ul c uvint e lor tatălui său de a c um șase a ni. I m pa c t ul de durată pe c a re îl lăsase, e vide nt , a supra m e a . L-a m urâ t pe nt ru a st a . Byron și-a poc nit de ge t e lor, a poi și-a sc os t e le fonul și a înc e put să sc rie . U n zgom ot um ple a spațiul înc his de fie c a re dată c â nd t rim it e a un m e sa j. Parcă s-a r fi pregătit de război. Dom ina re a lum ii nu e ra în a fa ra posibilităților a c e st ui om . T e nsiune a a da nsa t prin a e r și doa r datorită lui Are s nu m -a sufoc a t . Dacă nu a r fi fost e l, drum ul către c a sa din Ashford – un c ona c , m i-a m da t se a m a – a r fi fost inc om od de t e nsiona t și de liniștit. U n a lt zgom ot um plu a e rul și Byron puse t e le fonul pe sc a un, lângă e l. Privire a lui a a t e riza t a supra lui Are s c a re îi zguduia imaginația în t im p ce se juc a cu t re nul său. Spre surprinde re a m e a , e x pre sia lui Byron s-a înm uia t . Am înghițit în se c , înt orc â nd c a pul să mă uit pe fereastră. Cum i-aș supraviețui din nou? Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 4 Oc e a nofPDF.c om Byron EU m i-a c ondus fiul, viit oa re a m e a soție și Billie în c a sa m e a . Î i t rim ise se m de ja o notă lui Winst on, c a re s-a r a sigura că Billie nu-m i stă în c a le . Ce i doi a ve a u propriul ra ha t de înțeles. Ode t t e și fiul m e u a u fost priorit a t e a m e a . Doa m na Wa t son, m e na je ra m e a , a dus-o pe Billie în a ripa opusă a c a se i. Ar t re bui să se întoarcă lângă m ine , c e e a c e m i-a r ofe ri t im p sufic ie nt să-mi re zolv înțelegerea c u Ode t t e . At m osfe ra e ra tensionată înt re noi c â nd i-a m c ondus în biroul m e u de acasă. Ex pre sia lui Are s căzu. Se aștepta să găsească și a ic i un t re n T hom a s. M-aș a sigura că e st e unul a ic i m â ine . M -a m ghe m uit în fața lui. Oc hii lui m -a u a t ra s, la fe l c a a i lui Winst on. La fe l c a a m e a . Ave a părul c iufulit , proba bil că a ve a ne voie de o t unsoa re . Da r dacă e ra c e va c a m ine , ura t unsorile . „Are s, e în regulă dacă vorbe sc c u m a m a t a ?” Oc hii fiului m e u s-a u îndre pt a t spre m a m a lui. Ea a zâ m bit blâ nd – sigur – și a st a a fost sufic ie nt . "Bine ." I -a m m â ngâ ia t părul înt une c a t . V oia m să-l t ra g la pie pt , da r proba bil că a st a l-a r a la rm a . N u contează Ode t t e . Era norm a l să sim t un atașament a t â t de put e rnic doa r pe ba za fa pt ului că l-a m c unosc ut ? Tatăl nost ru nu e ra ge nul a fe c t uos, așa că e ra gre u de știut c um a r t re bui să fie un tată bun. Are s se îndreptă spre fereastră, turtindu-și pa lm a de e a . Era a t â t de m ic , înc â t pie pt ul îm i st râ nge a de îngrijora re . — Fă-o re pe de , Byron. Ode t t e m i-a a t ra s atenția de la fiul m e u. „N u a m toată ziua .” T ot ul de spre Dr. Sw a n a reușit să mă facă să mă sim t ne rvos. O singură privire . U n c uvâ nt sim plu. U n zâ m be t . Dacă a r fi știut put e re a pe c a re o a re a supra m e a , a r fa c e -o să fugă și să-și a c c e pt e soa rt a c u gha ne ii. T ot c e făcea e a m i-a t ra nsm is un zgom ot de e le c t ric it a t e . Și c oloa na e i nu fa c e de c â t să-mi îngre une ze pe nisul. Ea e ra c e e a c e m i-a m dorit m a i pre sus de oric e . Fă-o soție a r îm pie dic a -o să mă părăsească din nou și m i-a r ține fiul c u m ine . Le-aș ține pe a m â ndoi în siguranță. Să o a m în pa t ul m e u a r fi un bonus suplim e nt a r bun. „T e rog st a i jos”, i-a m spus, c u t onul m e u nemulțumit, c â nd a m lua t o foa ie goală de hâ rt ie și a m ridic a t -o. „V om fa c e a c e st a ra nja m e nt puțin m a i form a l.” Ode t t e își încrucișă brațele și se așeză pe sc a un, c u c oloa na înțepenită. „Bine , să nu uităm N DA și prenupțial.” Pix ul m i-a înghețat în a e r. La na iba , nic i măcar nu m i-a t re c ut prin c a p să înt oc m e sc un prenupțial. Era m unul dint re c e i m a i bogați bărbați din lum e – a nu a ve a un prenupțial e ra risc a nt . Fa m ilie i m e le și im pe riului m e u. Cu oric ine a lt c ine va , a r fi prim ul luc ru de c a re m-aș oc upa . Cu t oa t e a c e st e a , c u e a a fost greșit să o facă. Am clătinat din c a p c u tristețe. — Spune -m i dacă m a i vre i c e va în sc him bul căsătoriei c u m ine , Ode t t e . Oc hii e i rătăceau pe st e fața m e a , c u e x pre sia e i ușor îngrozită. M -a m înt re ba t c e a văzut e a . Tânăra Ode t t e e ra m a i ușor de c it it de c â t a c e a st a . Ea s-a m a sc a t m ult pre a bine , ascunzându-și emoțiile. Spre de ose bire de c â nd ne -a m înt â lnit pe nt ru prim a dată a c um șase a ni. Ac e a tânără nu se t e m e a să-și a sum e risc uri. Să ia c e voia e a . — V re a u doa r să ne ie i pe contrabandiştii de dia m a nt e de pe spa t e le nost ru, mormăi e a , e vit â nd să mă privească. A fi foa rt e bogați înse m na că oa m e nii e ra u dornic i să vină la m ine și la fa m ilia noastră. Să se agațe de noi, c a și c um a m fi m â nt uire a lor. Da r nu Ode t t e . Singura fe m e ie c a re a ple c a t vreodată de m ine . Singura fe m e ie c a re mă dore a pe nt ru m ine . Ba nii, bogăția și st a t ut ul nu înse m na u nim ic pe nt ru e a . Poa t e că a st a m -a a t ra s spre e a . Ea părea că mă ve de . Ca să nu m a i vorbim de c orpul e i m ode la t în a l m e u c a un oc e a n până la o plajă. N e pot rivim pe rfe c t . N ic i măcar c ic a t ric ile a le a na ibii de pe spa t e le m e u nu a u re spins-o. N u c ont a c um arăta fața m e a , fe m e ile s-a u înc re m e nit c â nd a u văzut c ic a t ric ile . N u a m put ut niciodată să dist ing dacă mă deranjează sa u nu. N ic iunul dint re e i nu se uit a se vreodată la m ine și nu mă văzuse și nic i nu le păsa c ine sunt c u adevărat. Au văzut bogăția, pre st igiul și num e le Ashford. Î n c e le din urmă, o căsătorie tranzacțională a r funcționa c e l m a i bine . „Ast a e st e ?” Am înt re ba t . Ode t t e a e zit a t , ia r e u m -a m înc orda t involunt a r. — Ești sigur că vre i să m e rgi până la căsătorie, Byron? Oric e vre i, ți-l da u... Oc hii e i a u pâ lpâ it spre fiul nost ru, a poi îna poi la m ine . „N u t re buie să t e căsătorești c u m ine pe nt ru a -l obține.” Câ nd a m tăcut, speranța a int ra t în e x pre sia e i. „Am put e a să ne pre fa c e m că ne înt â lnim și a poi să m e rge m pe c a le a noastră pe c a le amiabilă c â nd a i t e rm ina t c u m ine .” I -a m zâ m bit și a m să ne înc e put re da c t e z c ont ra c t ul, ignorâ nd c om e nt a riul e i. — Căsătorie sa u nim ic , Ode t t e . Î m i ve i ofe ri e x c lusivit a t e , fide lit a t e , c orpul tău... Și în c e le din urmă inim a , am adăugat în tăcere. „—și moștenitori. Oc a ziona l, voi a ve a ne voie de prezența t a în t im pul a num it or e ve nim e nt e soc ia le .” Oc hii e i fulgeră de m â nie și, în același t im p, de c e e a c e a r fi put ut fi frică. A făcut pe t e le a urii să strălucească, trăgândumă în pâ nza lor. "Scuzați-mă?" Era în pic ioa re , c u pa lm e le înt inse pe biroul m e u, în t im p c e se a ple c a m a i a proa pe de m ine . „Î m i ve i da e x c lude ...” — T e -a m a uzit , se răsti e a . „De c e a i ne voie oric um de moștenitori?” Ea i-a a runc a t o privire îngrijorată fiului nost ru, c a re e ra încă hipnot iza t de fereastră și grădina pe c a re o dădea. Și-a t â râ t t re nul în sus și în jos, proba bil scărpinând na ibii din sticlă. N u m i-a păsat, a t â t a t im p c â t e ra fe ric it . „Dacă îți da u moștenitori, nu voi put e a ...” Pleacă. Cuvâ nt ul a t â rna gre u în a e r și la na iba dacă nu mă e ne rva . Am zâ m bit re c e . Știam că c re ie rul e i a ve a de ja m e t ode de a scăpa de m ine . Să mă părăsești din nou. „N u va fi nic io ple c a re ”, a m înt re rupt -o se c . „Fără divorț. Căsătoria e st e pe viață, ia r e u nu renunț. V re a u o fa m ilie m a re c u t ine . Dacă a ve m proble m e , le rezolvăm. Împreună." Ode t t e a tăcut. Gura e i s-a de sc his, a poi s-a înc his – roțile din c re ie r învâ rt indu-se . „Ești un renunțat?” Am urmărit-o înc linâ ndu-se de lic a t pe gâ t în t im p c e înghit e a . „N u, nu sunt ”, șopti e a . Dispe ra re a îi agăța t onul, oglindit în e x pre sia e i. — Am c uvâ nt ul dumneavoastră, doc t ore Sw a n? Ea a da t din c a p e zit a nt și s-a așezat din nou c u un oft a t re se m na t . M -a m uit a t în jos la foa ia goală de hâ rt ie din fața m e a . „Spune -m i cerințele t a le , în afară de fa pt ul că a i grijă de traficanții de dia m a nt e . Consideră-le îngrijit e .” Fe lul în c a re s-a uit a t la m ine m -a făcut să mă înt re b dacă de c ide dacă să aibă înc re de re în m ine sa u să mă sugrum e . Și-a pe ria t părul de pe față și a inspira t a dâ nc . Oric a re a r fi fost , s-a re se m na t c u credința e i și c u m ine . „Dacă vre i fide lit a t e a m e a , o vre a u și pe a t a .” "T e rm ina t ." Surpriza i-a străbătut e x pre sia la răspunsul m e u ra pid. Înșelăciunea nu e ra t re a ba m e a și văzusem m ult e din c e e a c e infide lit a t e a tatălui m e u le făcea fa m ilie i noa st re . N u a m vrut să-i re pe t greșelile. "Ce a lt c e va ?" Ea a e zit a t pe nt ru o clipă, a poi și-a oțelat c oloa na vertebrală și a zâ m bit . „Î m i voi c ont inua m unc a și, dacă necesită călătorii, șederi pre lungit e în a fa ra țării, nu-m i ve i st a în c a le . Fiul m e u vine c u m ine , de sigur.” Fiul m e u . Doa m ne , c â t m -a e ne rva t să a ud că se spune așa. Am vrut să anunț prin fie c a re c a na l – lum ii înt re gi – că Are s e ra fiul nost ru . Era un Ashford. Da r a r fi t im p pe nt ru a st a . — V om disc ut a împreună, a m spus e u diplom a t . „Dacă ești însărcinată, a num it e zone a le lum ii nu vor fi sigure . Dacă t e pot însoți în călătoriile t a le , o voi fa c e .” M a x ila rul i s-a st râ ns, da r m i-a da t un se m n c onc is din c a p. — At unc i a i t ot sprijinul m e u, doc t ore Sw a n. Știam că nu îi pot îm pie dic a c u forța c a rie ra . Dacă m-aș ține pre a t a re de e a , aș a junge doa r să o zdrobe sc . N u a r fa c e de c â t să o împingă m a i de pa rt e . — U n ult im luc ru, spuse e a c u un t on fe rm . Privire a din oc hii e i m -a int riga t , așa că m i-a m îndre pt a t spa t e le . Oric e e ra pe c a le să ceară e a e ra în m od c la r ne ne goc ia bil. „N um e le fiului m e u t re buie să fie ținut de pa rt e de public . N u vre a u să fie t â râ t prin noroi, alături de ... T onul e i se clătină pe nt ru o clipă în t im p c e căuta c uvâ nt ul pot rivit . „Ca rie ra politică a tatălui tău”. I nt e re sa nt . T re buie să fi ținut sub c ont rol fa m ilia m e a dacă știa de spre c a rie ra politică a tatălui m e u și de spre sc a nda lurile c ont inue c a re păreau să-l urm e ze m e re u. Ea a oft a t și a privit în altă pa rt e . „N u vre a u c a căsătoria noastră să fie difuzată și să a fe c t e ze nic iunul dint re c opiii noștri. Fie c a rie ra m e a .” N u m i-a plăcut sune t ul a st a . Am vrut c a lum e a întreagă să știe că e a e st e a m e a . „Înțeles. V oi fa c e t ot c e pot pe nt ru a dist ra ge atenția pre se i.” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 5 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e S c e va de spre m odul în c a re mă prive a Byron mă ținea pe a c e . I ndife re nt c um s-a desfășurat a st a , mă t e m e a m că nu va put e a ieși nevătămată din această căsătorie de conveniență – c uvâ nt fa nt e zist pe nt ru căsătorie forțată. Aș fi un prost să mă m int singur. N u se poa t e ne ga fe lul în c a re m -a a fe c t a t din m om e nt ul în c a re a m pus oc hii pe e l. La șase a ni distanță a proa pe că a u a m plific a t atracția. Spre dispe ra re a m e a . Î n sc urt ul t im p în c a re m -a c unosc ut , m -a rănit m a i m ult de c â t oric ine . Câ t m i-a r m a i rămâne din inim a m e a c â nd va t e rm ina c u m ine ? — Dacă fa c e m a st a – și vre a u să spun dacă – nu vre a u să a m nim ic de -a fa c e c u tatăl tău. Surpriza i-a pâ lpâ it în oc hi. N u put e a fi c u adevărat surprins. Ar put e a ? "Bine ." A fost de a c ord pre a ușor. "Da c a a st a e c e e a c e vre i. V e i fi înt ot de a una prim a m e a a le ge re . Pe nt ru t ot de a una . Da r, în sc him b, a m c â t e va cerințe proprii.” A spus pe nt ru t ot de a una , inim a m e a a c â nt a t . N um a i că nu put e a m a ve a înc re de re în e l. Mințise îna int e . M -a înșelat îna int e . A t re buit să-mi păstrez rațiunea și să-mi păstrez se nt im e nt e le pe nt ru m ine . Da , t rupul m e u s-a t opit pe nt ru e l, da r a st a nu înse m na că inim a m e a t re buia să st e a pe un pla t ou pe nt ru e l. „Spune -m i cerințele t a le ”, a m m urm ura t , e ne rva t . „Î n afară de fa pt ul că îți da u moștenitori. Pre supunâ nd că poți livra .” N u a m put ut re zist a lovit urii. Deși jude c â nd după râ nje t ul lui, nu a a vut e fe c t ul dorit . M i-a m da t se a m a că greșeala m e a în m om e nt ul în c a re i-a m a uzit următoarele c uvint e . „Pe nt ru a mă a sigura că pot livra , M a de line , ve i fi în pa t ul m e u în fie c a re noa pt e .” Am de sc his gura să prot e st e z, da r nu m i-a da t oc a zia . „U ne ori și în t im pul zile i.” I m a gini c u ra t ing X m i-a u t re c ut prin m int e , tulburându-mă. Gâ ndul de a împărți un pa t c u Byron - noa pt e în și noa pt e - m a făcut să pie rd t oc m a i m ot ivul pe c a re mă străduiam să-l țin. U lt im a dată c â nd a m pe t re c ut o noa pt e c u e l, îm i pie rduse m toată reținerea. Chia r și c u c â t e va ore m a i de vre m e , a bia a m re c unosc ut -o pe fe m e ia întinsă pe biroul lui. Căldura s-a năpustit prin m ine în t im p c e a m int irile a u int ra t . Aceleași pe c a re le -a m ținut la distanță pe nt ru a supraviețui inim ii m e le frâ nt e . M i-a m muşcat buza , o dure re pulsatilă c a re m i-a pulsa t înt re c oa pse , a sort â nd c u c e a din pie pt . „N u m a i există înt oa rc e re după a st a . Din această zi înc olo, c orpul tău și esența t a sunt a le m e le . Vă vre a u pe toți și nu mă voi mulțumi c u nim ic m a i puțin.” I nt e nsit a t e a privirii lui m -a făcut să mă sim t vulnerabilă. M ia m încolăcit brațele în jurul m e u, de parcă a r put e a să mă a pe re . Poft a din c orpul m e u m -a îngrijora t . N u, c hia r m -a îngrozit . Cum aș put e a să-l vre a u după t ot c e e a c e e l și tatăl lui m -a u supus? Totuși, a m făcut-o. Poa t e în m a re a schemă a luc rurilor, e ra m c e l m a i m a re dușman a l m e u. Dacă aș put e a să-l urăsc, m-aș sc ut i de o lum e de dure re de inimă. Ac um șase a ni, i-aș fi da t t ot ul fără să mă gâ nde sc . Astăzi, e ra m o altă fe m e ie . A t re buit să-mi pun o mască a indiferenței și să mă prot e je z. „Ave m un a c ord?” Am da t din c a p. — Cuvint e , Ode t t e . V re a u c uvint e le t a le .” — Ave m un a c ord, Byron. Mă dure a inim a și sufle t ul. A vorbit de spre dorință, de spre moștenitori, de spre a mă stăpâni. Da r nu a u e x ist a t c uvint e de dra gost e și de vot a m e nt . Luc rul de c a re m i-a m dorit c e l m a i m ult c â nd m i-a m im a gina t un viit or pe nt ru m ine . „Singura prom isiune pe c a re o vre a u e st e fide lit a t e a și din pa rt e a t a .” S-a uit a t la m ine de parcă m -a r fi c it it , de zgroindu-m i t oa t e se c re t e le . „N u t e voi înșela niciodată”, a jura t e l. „Ești singurul pe c a re îl voi a t inge . T u ești singurul pe c a re îl voi dori. V oi fa c e c a a c e st a c ord înt re noi să m e rit e ; a st a nu t re buie să fie o pedeapsă, pe nt ru nic iunul dint re noi. Îți voi înde plini t oa t e fa nt e ziile , Ode t t e . Căldura m i-a urc a t pe obra ji și m i-a m abătut privire a , găsindu-mi fiul. Era pre a de pa rt e pe nt ru a ne a uzi conversația. „Da r nu va e x ist a nic io împărtășire. Ești singur a l m e u.” Î n a c e l m om e nt , un infe rn m i-a a prins în ve ne . Ar râ de – sa u s-a r lăuda – dacă a r ști că nu a m făcut se x c u nim e ni a lt c ine va în toți a nii pe c a re îi despărțim. „Bine ”, a m fost de a c ord, resemnată c u de st inul m e u. Aproa pe că a m simțit gust ul amărăciunii de pe limbă. Aproa pe că îm i put e a m ve de a visul de a găsi aceeași dra gost e pe c a re o împărtășeau părinții m e i stinsă în fața oc hilor m e i. „Ce vre i să spui că t e căsătorești c u e l?” Billie și-a sc uipa t a pa pe st e ha ine le e i și pe a le m e le , lic hidul c urgâ ndu-i a t â t prin gură, c â t și prin nări. Ea tuși, flut urâ nd brațele de parcă s-a r fi îne c a t . Am ve nit în spa t e le e i și a m bătut-o pe spa t e . Numărătoarea inversă din c re ie rul m e u e ra la fe l de t a re c a un c e a s bunic , a m int indu-m i că e ra m c u c â t e va m inut e îna int e să fiu doa m na Byron Ashford. Afară a izbuc nit brusc o furtună, lovind de fe re st re . De parcă a r fi a ve rt iza t îm pot riva fatalității im ine nt e . „A fost condiția pe c a re a c e rut -o îna int e de a a c c e pt a să ne stingă da t oria . N u a m a vut de a le s a c um , nu? M i-a m a runc a t ha ine le , oc hii m e i aruncându-mă spre roc hia întinsă pe pa t ul din dorm it orul m e u t e m pora r. Ca m e ra e ra conectată c u dorm it orul lui Are s și a ve a să fie transformată înt r-o cameră de joacă. M â ine , spuse Byron. M i s-a părut ridic ol că m i se dăduse a st a . Dacă c e va , a sim boliza t c u a t â t m a i m ult libe rt a t e a m e a în scădere. N im e ni nu l-a r put e a num i pe Byron ine fic ie nt . Cu siguranță s-a mișcat re pe de . Oc hii lui Billie se îndreptară spre Are s pe nt ru a se a sigura că nu a sc ult a . Atenția i se c onc e nt ra a supra jucăriilor c a re îl așteptaseră în dorm it orul lui și știam că va fi dist ra s în viit orul a propia t . Î l sc him ba se m de ja înt r-un c ost um — c ine știa că Arm a ni făcea c ost um e din t re i pie se pe nt ru c opii? — și arăta e le ga nt . „Știe e l de spre ...” Am clătinat din c a p și e a și-a lăsat înt re ba re a să dispară. Am c onve nit că nu vom rost i niciodată a c e le c uvint e c u voc e t a re . Î m i făcusem griji că Byron a r bănui că Are s e st e a l lui, dacă nu pe nt ru vâ rst a lui se potrivește c u c ronologia a c c ide nt ului m e u, a poi pe nt ru asemănarea lui. Da r dacă Byron a r fi știut de spre Are s, a r fi e x ploa t a t și a c e a informație. Poa t e că nu e ra a t â t de a t e nt pe c â t c re de a m c â ndva că e st e . „N u t e poți căsători c u e l”, a șoptit e a , smulgându-mă din gâ nduri. „Amână nunt a până c â nd îi plătește pe gha ne zi, ia r a poi put e m ple c a .” „Așadar, schimbăm fuga de la contrabandiști c u o fugă de la Ashford?” M -a m uit a t la e a , st â nd în chiloți și sut ie n. Consecințele m â nie i lor ne luaseră de ja a t â t de m ult . Ea încă nu știa înt re a ga a m ploa re a m ize ria pe c a re o a duse se m fa m ilie i noa st re , da r nu uit a se m . Era un risc pe c a re nu ne a m put e a a sum a , nu c â nd se pierduseră a t â t de m ult e prim a dată. „M -a m săturat și a m săturat să a le rg, Billie . N u e st e bine pe nt ru Are s. N u e st e bine pe nt ru noi. Câ nd a fost ult im a oară c â nd a m dorm it bine ? Sa u c hia r t re i m e se pe zi?" Billie tresări de parcă i-aș fi pălmuit-o, rușine um plâ ndu-i e x pre sia . "Î m i pa re rău." Am clătinat din c a p, râ zâ nd a m a r. T re buia să îndre pt conversația de pa rt e de vinovăția și rușinea e i, știind că nu e ra c ore c t c a e a să o ducă singură. Știind rolul pe c a re l-a m juc a t în a a junge la noi în situația c u traficanții de dia m a nt e . Billie nu a r fi acționat niciodată dint r-o a se m e ne a dispe ra re , dacă nu m-aș fi im plic a t c u Byron. T ot ul duc e a înt ot de a una îna poi la Ashford și m -a m săturat de această rețea de înșelăciune pe c a re o țeseam c onst a nt . Așa că, a m înc e rc a t să ușuresc situația și, să sperăm, să-i t ra nsm it surorii m e le că vom fi bine . „Î nc e p să c re d că c e e a c e a u a vut părinții noștri a fost excepțional și la fe l de ra r pre c um găsirea une i pe rle M e lo M e lo.” Câ nd e ra m c opii, Billie e ra obsedată de bijut e rii. Evide nt , încă m a i e ra . O perlă M e lo M e lo e ra cunoscută a fi c e a m a i rară perlă din lum e și una dint re c e le m a i sc um pe . Ce e a c e a u a vut părinții noștri a fost inc re dibil, c â t a dura t . A fost întreruptă de m oa rt e a m a m e i. O tăcere încordată s-a înt ins înt re noi. Singurul sune t c a re se a ude e ra fre dona t ul c onst a nt a l lui Are s în t im p c e se juc a c u jucăriile sa le . Billie părea bătută. Obosit . Ea arăta așa c um a m simțit-o. "Î m i pa re rău." Am lua t c hipul surorii m e le înt re m â ini. „N e -a m îngrijit unul de celălalt. Ai făcut c e va pe nt ru m ine și Are s pe c a re nu o voi put e a plăti niciodată. Nu-ți c e re sc uze . Vreodată. Chia r și c â nd sunt supărat. Ești sora m e a . Fa m ilia m e a . Sunt luc ruri pe c a re le -a m făcut... luc ruri de spre c a re nu a m vorbit niciodată... Ea a clătinat din c a p, tăindu-mă. „N im ic nu contează. Am făcut c e e a c e t a t a a r fi făcut.” A fost din nou a c e a dure re la pom e nire a lui. M i-a m înghițit t oa t e emoțiile și a m c iugulit obra zul surorii m e le . „Ai făcut m a i m ult de c â t a r fi făcut oric e fra t e norm a l. Am t e rm ina t fa c ult a t e a de medicină datorită ție. Ai fost a c olo c â nd s-a născut Are s. Ai a vut grijă de noi doi. Ac um , lasă-mă să a m grijă de t ine .” — Cu ba nii lui, a răspuns e a se c . „Î nt ot de a una se înt oa rc e la nenorociții de ba ni Ashford.” "Ce vre i să spui?" Am înt re ba t . Ea nu știa că fa m ilia Ashford e ra răspunzătoare pe nt ru ruina re a spit a lului Tatălui. Oc hii i-a u pâ lpâ it și obra jii i se înroșiră. — Și Winst on Ashford e st e un ticălos îndreptățit, mormăi e a . Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t în t im p c e o prive a m gâ ndit oa re . "Ce vre i să spui?" a m înt re ba t din nou. Ea flutură m â na exasperată. „N u-m i pla c e fa pt ul că sunt ba nii lor.” „N u mă interesează a i c ui sunt ba nii în a c e st m om e nt .” S-a r put e a să fi fost greșit, da r c hia r nu am făcut-o. Mă căsătorisem c u Byron pe nt ru a -m i sa lva fa m ilia . Sora m e a și fiul m e u. Sinc e r, aș fi făcut m ult m a i rău pe nt ru e i doi. Până a c um , sora m e a a a vut grijă de noi. Era râ ndul m e u. N u spuse se niciodată a st a , da r bănuiam că ve de a dia m a nt e le c a pe o oport unit a t e de a-și porni visul. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re i-a lua t , fără să se gândească niciodată că se va înt oa rc e a t â t de rău. „Să învățăm din a st a și să m e rge m m a i de pa rt e .” I -a m lua t m â na în a m e a . „Poa t e că în sfârșit ne put e m c onc e nt ra a supra c a rie re i noa st re . Puteți să vă mutați la Pa ris, să lucrați c u de signe ri și să vă începeți propria linie de bijut e rii. Și în sfârșit pot pra c t ic a m e dic ina fără să mă uit pe st e umăr.” Cu a st a , m i-a m st re c ura t o roc hie de lungim e m ijloc ie Dior în nuanțe pe rla t e , c u m â ne c i t re i sfe rt uri, c a re îm i îmbrățișează silue t a de parcă a r fi fost făcută pe nt ru m ine . Cunosc â ndu-l pe Byron, a fost făcut pe nt ru m ine , indife re nt c â t de ridic ol a r suna . — Bine , a fost de a c ord e a fără t ra ge re de inimă. "Cum arăt?" T onul m e u e ra usc a t c a ginul în t im p c e mă învâ rt e a m în fața surorii m e le . Oc hii e i a u strălucit, oprindu-mă în loc , înc runt a t . Arătam așa de rău? — Byron a spus că vre a să porți a st a . A înt ins m â na spre o c ut ie albastră, legată de pie le , de pe masă și m i-a da t -o. Întrebându-mă c e e ra înăuntru, a m ridic a t c a pa c ul c u ba la m a le și gâ fâ it ul surorii m e le a um plut spațiul. „La dra c u’. V oc e a îi e ra tăcută și oc hii străluceau c a bijut e riile din de c orul de c a t ife a de pluș. „Est e uim it or. Cu a t â t m a i m ult în persoană.” Oc hii m e i s-a u a runc a t înt re sora m e a și c olie r. A fost frum os, a st a e ra sigur, da r s-a c om port a t c a și c um a c e st c olie r a r fi fost fa im os. Singura bijut e rie faimoasă de spre c a re a uzise m vreodată e ra H ope Dia m ond — un dia m a nt de 4 5 ,5 2 c a ra t e e x t ra s din m ina K ollur din I ndia — da r știam c u siguranță că c olie rul e ra de pozit a t în siguranță la Sm it hsonia n I nst it ut ion. "Ce e st e ?" a m înt re ba t . — Est e un H a rry Winst on, spuse e a , c u t onul e i st ins și reverențios. „Ar va lora c e l puțin douăzeci de m ilioa ne ”. Dia m a nt e le , așezate a st fe l înc â t să a ra t e c a niște vițe a c ope rit e de gheață, a u înc orona t înt re gul c olie r până c â nd a a juns la un singur sm a ra ld uim it or. „Pove st e a e st e că această piesă a fost concepută pe nt ru re gina Anglie i, da r H a rry Winst on nu a suport a t să o renunțe, așa că a făcut o altă piesă pe nt ru e a în t im p c e se ținea de a c e a st a .” „Cum îl a re Byron?” a m înt re ba t pe un t on st ins. Ea a ridic a t din um e ri. „Cu siguranță a m fi pregătiți pe nt ru viață c u a c e l c olie r”, a spus e a c u tristețe. am ge m ut . — N ic i să nu te gândești la a st a , Billie . Dia m a nt e le ne -a u băgat în de st ule ne c a zuri. Pune -l în jurul gâ t ului m e u și aruncă-mă pe st e bord c a să mă pot îne c a c u e l dacă ești t e nt a t să-l furi. Billie râ nji. — S-a r put e a , soe ur. N oi doi a m râ s – un râ s sugrum a t și lipsit de um or – în t im p ce boc e t ul vâ nt ului și grindina c a re bătea fe re st re lor avertizează că se a propie o m oa rt e . Oc e a nofPDF.c om îm pot riva Ca pit ol 3 6 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e A N oră m a i t â rziu, m -a m uit a t c u ne înc re de re la c e rt ific a t ul nost ru de căsătorie în mână. O bucată de hâ rt ie a t â t de simplă, da r a ve a a t â t de multă gre ut a t e . Î n funcție de c ine e ra i, a re pre ze nt a t dra gost e , prom isiuni, a ra nja m e nt e . Niciodată înt r-un m ilion de a ni nu m -a m gâ ndit că va fi o a fa c e re re c e pe nt ru m ine . Da r a ic i a m st a t , uluit și amorțit, uitându-mă la viit orul m e u. M â na lui Are s m i-a prins roc hia , oc hii lui mă st udia u. M i-a a m int it a t â t de m ult de tatăl său c â nd a făcut a st a . I -a m c iufulit părul c u afecțiune, ba nda a urie prinzâ nd lum ina și batjocorindu-mă. „V oi păstra a st a în siguranță. Și prim a rul o va de pune la prim a oră dimineață.” Byron m i-a sm uls hâ rt ia din st râ nsoa re a m e a , voc e a lui pătrunzând în ceața din c re ie rul m e u. M i-a m ridic a t oc hii să-l găsesc pe e l și pe m a rt orii noștri – Winst on și Billie , împreună c u prim a rul c a re s-a căsătorit c u noi – uit â ndu-se la m ine . Prim a rul și-a dre s gla sul inc onfort a bil, m i-a zâ m bit și a spus: „Felicitări din nou”. Z â m be t ul m e u părea ne fire sc . "Mulțumesc." M â na lui Byron a ve nit în jurul m e u, ținându-se de m ine , de parcă și-ar fi făcut griji că voi de c ola . Poa t e că e ra îngrijora t de c olie rul c a re cântărea m a i m ult de c â t m ine . „Frum os c olie r”, a c om plim e nt a t prim a rul. Oc hii lui Billie e ra u fixați pe pie sa din jurul gâ t ului m e u, da r nu m -a m gâ ndit pre a m ult la a st a . La urm a urm e i, bijut e riile e ra u pa siune a e i. „Am a uzit că e st e fa im os pe nt ru a t ribut e le sa le ”, mormăi e a . Byron s-a înțepenit și i-a m a runc a t o privire curioasă. N u a spus nim ic , așa că m i-a m îndre pt a t atenția către Billie . „Ce a t ribut e ?” a m int re ba t c urios. „Fie a duc e fe ric ire în căsătorie, fie dezamăgire.” Oc hii m i sa u îndre pt a t spre soțul m e u. I suse , poa t e a plănuit să mă om oa re . Deși prin fe lul în c a re mă prive a , nu c re de a m . Ce l puțin nu până c â nd i-a m da t moștenitori. Mai mulți moștenitori. Dum ne ze ule . Sora m e a , pe de altă pa rt e , a r put e a fi o fe m e ie moartă, c u fe lul în c a re oc hii lui Byron a u de ve nit înghețați în t im p c e e l o prive a în jos. „N u c re d în superstiții”, a m c om e nt a t , spe râ nd să a t e nue z situația tensionată. „Deși sora m e a a r fi put ut să menționeze a st a m a i de vre m e .” Ea a zâ m bit sfioasă. „N u a m vrut să a da ug la suferința t a . Î n plus, Byron a r t re bui să se gândească de două ori să folosească c olie rul.” „N u a i vreodată o părere?” m â râ i Byron. Billie a ridic a t din um e ri, re fuzâ nd să se la se intimidată de Byron. „De pinde de t ine , soe ur. Da r din c â t e știu, a c e st c olie r datează de t re i generații din fa m ilia DiLust ro îna int e de a a junge pe gâ t ul tău.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . Cine na iba a u fost DiLust ros? „Z vonurile spun că fa c pa rt e din m a fie .” Ea și-a flut ura t m â na în a e r, de parcă pie sa a c e e a mică nu a r c ont a și pove st e a c olie rului e ra m a i importantă. „Oric um , a c e st m ic „H ope Dia m ond w a nna be ” le -a a dus DiLust ros căsnicii ne fe ric it e .” — N u știam că ești a t â t de e x pe rt în dia m a nt e , remarcă se c Byron. Ar t re bui să fiu recunoscător că nu ne -a num it hoți de dia m a nt e . „Sunt o mulțime de luc ruri pe c a re nu le știi de spre m ine . Da r să nu-ți fa c i griji, soe ur. Există speranță, pe nt ru că îna int e de DiLust ros, a c e st c olie r a fost c onc e put pe nt ru re ga lit a t e . Se spune că a duc e fe ric ire și dra gost e t ut uror c e lor dina int e a lor.” „Cre d că t re buie doa r să sperăm că a ve m o re ga lit a t e în linia noastră de sâ nge unde va pe pa rc urs.” T onul m e u e ra usc a t . N u m i-a plăcut a c e a pove st e și nic i șansele. Prim a rul și-a dre s gla sul inc onfort a bil. „O să porne sc . N e ve de m la st râ nge re de fonduri, Byron.” Soțul m e u a da t din c a p, băgându-și pe rm isul de căsătorie în jachetă. Bătrânul prim a r a dispărut pe uşă, în t im p c e privire a lui Byron a rămas a supra lui Are s şi a supra m e a . Părea c um va m a i c a lm , în t im p c e t e nsiune a din m ine e ra de ze c e ori. "T ot ul e st e bine ?" e l a int re ba t . Bănuiesc că mă c re de a superstițioasă. N u c re de a m că sunt , da r c e l puțin sora m e a s-a r put e a re gâ ndi să fure c olie rul a c um . M i-a m ridic a t privire a spre e l, prinzâ nd un indic iu de îngrijora re în oc hii lui albaștri. „Da ,” l-a m a sigura t , uitându-mă la m a x ila rul lui put e rnic . Același pe c a re îl urmărisem c u buze le m e le . Ex pre sia lui a m ist uit și a st â rnit c e va a dâ nc în m ine . Ce va c e c re de a m că a m îngropa t c u m ult t im p în urmă. M -a îngrozit și m -a înc â nt a t în același t im p. N e -a m spus jurămintele și a m se m na t a c t e le . N u e ra nic io înt oa rc e re . Am t re c ut de griji și re gre t e . Ar t re bui să fa c t ot c e e st e m a i bun din a st a . A fost dulce-amărui c um a înc e put t ot ul, da r nu aș put e a spune e x a c t că a m re gre t a t . T ot c e t re buia să fa c a fost să mă uit la fiul m e u să știu că o voi fa c e din nou. Fie c a re lacrimă vărsată și toată dure re a de inimă — aș suport a t ot ul din nou pe nt ru e l. Era t re c ut de opt și căscatul lui Are s m i-a a m int it de ora lui de c ulc a re . T re buie să fi obse rva t și Byron, pe nt ru că s-a ghe m uit c hia r lângă m ine . "Obosit ?" Încă un căscat în t im p c e dădea din c a p. — Î n pa t , a t unc i, a m ic e , spuse Byron, ridic â ndu-l pe um e ri. U n râ nje t la rg s-a răspândit pe c hipul m ic a l lui Are s și Byron a râ s — blâ nd și... fe ric it ? — în t im p c e e u m e m ora m a c e st m om e nt . Tată și fiu. De -a lungul a nilor, în m om e nt e ra re , de liniște, m -a m înt re ba t a de se a c um va fi Byron ca tată. Ac um , prim e a m o pre vizua liza re și m -a făcut să vre a u să văd înt re gul film . M -a făcut să-mi dore sc și m a i m ult ba sm ul. "Est i bine ?" M â na lui Billie a a t e riza t pe umărul m e u. I nim a m i-a t una t . N e put â nd să-mi îndepărtez privire a de la fiul și soțul m e u, a m grăuntat t re m urâ nd: „Da ”. „N u știu de spre a st a ”, mormăi e a pe sub răsuflarea e i. „N u a m un se nt im e nt bun de spre nim ic .” I -a m a runc a t o privire lui Billie . Purt a o roc hie roșie de sâ nge . Ea a spus că a fost o a le ge re înt re roșu sa u ne gru. Ea a vrut să poa rt e ne gru pe nt ru doliu, da r în c e le din urmă ne a m hotărât pe roșu. M ult m a i bine , m -a m gâ ndit ironic . "Buna ziua . Pământ pe nt ru sora m e a .” M i-a m fre c a t na sul. „T ot ul va fi bine ”, a m rost it a ut om a t , c a de a t â t e a ori îna int e . De ve nise m ot t o-ul m e u c â nd ra ha t ul e ra rău în ult im e le șase luni. „Dacă m a i spui a st a încă o dată, o să-mi pie rd cumpătul.” Billie ținea un pa ha r de șampanie, studiindu-mă c u atenție. Bănuiesc că a r t re bui să-i fiu recunoscător că nu a fost o fe m e ie cavernică pe Byron. N u e ra mulțumită de nim ic din t oa t e a c e st e a – m a i a le s că e ra conectată c u Winst on – da r e ra ine vit a bil. Fie că a m fost dispuși să recunoaștem sa u nu, din m om e nt ul în c a re l-a m născut pe Are s, a m fost conectați. „Est e pre a t â rziu pe nt ru oric e a lt c e va .” M -a m a ple c a t și i-a m apăsat un sărut pe obra z. „Doa r, t e rog, ga t a de de c izii st upide . Să ne concentrăm doa r pe bine . Are s e st e în siguranță. Sunt e m în siguranță.” „Cu excepția fa pt ului că a c um sunt e m înt r-o c u t ot ul altă încurcătură.” Am oft a t , simțindu-mă brusc epuizată. Astăzi fuse se un vâ rt e j și nu știam c â t m a i put e a m suport a . Simțind oc hii ațintiți a supra m e a , m i-a m înt ors c a pul și i-a m găsit pe Byron, Are s și Winst on st udiindu-ne . Oc hi albaștri ide nt ic i. Culoa re a părului identică. Ex pre sii ide nt ic e . — E t im pul să-l ba g pe Are s înăuntru, observă Byron lin, c u oc hii a rzâ nd de flăcări a lba st re c a re prom it e a u că plăcerea trupească va ve ni după c e ne -a m c ulc a t fiul. Ar t re bui să mă lupt c u e l. Păstrează-mi distanța. Da r nu m a i a ve a m nic io luptă în m ine . Era c a și c um c e i șase a ni de măcinare, sa c rific ii și dure re m -a u prins. „Știați că Are s e st e și a l doile a num e a l lui Byron?” Winst on m i s-a a dre sa t pe nt ru prim a dată în se a ra a st a . M -a m înțepenit, da r m i-a m păstrat c a lm ul. Eu c hia r știam. Făcea pa rt e din fișa medicală a lui Byron, da r nic i Winst on, nic i Byron nu știau a st a . Și aș fi e x e rsa t c e e a c e aș spune dacă a r fi apărut vreodată a st a . De c i a m fost c om ple t pregătit. „N u”, a m mințit. „Ce coincidență ciudată.” Câ nd a m a fla t că voi a ve a un fiu, o pa rt e din m ine a vrut să-l le ge de Byron, indife re nt de m odul în c a re ne -a m despărțit. M -a m îndrăgostit de a ve nt ura m e a de o noa pt e și să da u drum ul a fost a t â t de gre u, înc â t a t re buit să păstrez o pa rt e din e a în viață. A ve nit sub form a num e lui său. „N um e le m it ologic e a u de ve nit popula re și m -a m urc a t pe va l.” Winst on și-a a rc uit o sprânceană, de parcă a r fi vrut să spună că ești a t â t de plin de ra ha t . Ei bine , nu a ve a nim ic a supra m e a și nic io dovadă. Byron și c u m ine nu a m disc ut a t niciodată num e le lui a l doile a . Cu o ultimă ciugulă pe obra zul surorii m e le și o încuviințare concisă din c a p, m -a m alăturat fiului m e u și noului m e u soț. Byron m -a c ondus afară din sufra ge rie prin spa t e le m e u și spre a ripa c a se i în c a re se a fla u c a m e re le sa le priva t e . U nde e ra u c a m e re le noa st re priva t e . Buze le lui Byron e ra u c urba t e în t im p c e Are s c ont inua să clătina din c a p c â nd i-a m ofe rit a jut or. Re ze m a t de ușa băii priva t e , ne prive a c u o privire de ne de sc ris în oc hi. „Îți mulțumesc că îi ții c a m e ra a proa pe ”, a m m urm ura t în t im p c e inim a îm i bătea sălbatic. Are s se spăla pe dinți, insist â nd a supra independenței sa le . "De sigur. Ac e st a e st e loc ul unde îi e st e loc ul.” Răspunsul lui c ript ic nu a a jut a t să-mi uşureze a nx ie t a t e a . După c e i-a u fost spălați dinții lui Are s, l-a m sc him ba t în se t ul lui pre fe ra t de pija m a le și a m c it it o c a rt e . Spre înc â nt a re a lui, Byron și c u m ine a m a lt e rna t pie se le de dia log și c e va din pie pt ul m e u a crăpat a uzind c hic ot e le fe ric it e a le lui Are s de fie c a re dată c â nd sc him ba m voc ile . Da r în t ot a c e st t im p, c orpul m e u bâ zâ ia în așteptarea a c e e a c e urm a . I nim a m i-a bătut pe c oa st e în t im p c e mă așezam pe pa t ul m a re și c onfort a bil a l lui Byron, purt â nd c e e a c e a le se se e l pe nt ru m ine . U n ba bydoll a lb din sa t in, c u chiloți asorți. Se t ul e ra încă în pa c he t ul de lic a t îm pa c he t a t c â nd m i l-a înm â na t . Sune t ul c urge rii dușului m i-a um plut ure c hile . Am lua t unul m a i înt â i, spe râ nd că îm i va c a lm a ne rvii. Dacă c e va , i-a ținut să se clătinească pe m a rgine . Ca sa lui Byron e ra luxoasă și scumpă, c u nim ic c u c a re e ra m obișnuit. Am c re sc ut c onfort a bil, da r nu bogați. Da r e ra m fericiți. Această casă părea... pre a m a re . Pre a gol. M i s-a încleștat m a x ila rul, știind că a le ge rile m e le e ra u lim it a t e în c e e a c e privește acasă și setările viit oa re . Aș fi pre fe ra t să-l c re sc pe Are s pe Rivie ra Franceză, înc onjura t de căldură, dra gost e și a m int iri fe ric it e . N u înt r-un oraș m e t ropolit a n. Wa shingt on, DC, nu a fost niciodată pe list a m e a de orașe de vis pe c a re să le vizit e z, nu contează să trăiesc. "La c e t e ga nde st i?" Am tresărit, trăgându-mi ge nunc hii m a i a proa pe de pie pt . Byron nu stătea în pra g în doa r o pe re c he de box e ri ne gri. I nvolunt a r, oc hii m e i a u c ut re ie ra t c orpul lui și fața m e a s-a îm bujora t . Spre dispe ra re a m e a , a ve a c e l m a i m a gnific c orp. Cu gre u a vuse se m șansa de a -l prim i pe de plin m a i de vre m e în biroul lui, da r a c um a m a vut , arăta m a i bine de c â t îm i a m int e a m . Oc hii m i s-a u așezat pe t a t ua jul lui c u e le m e nt e , a m int indu-m i c â t de fa sc ina t a m fost de e l c â nd l-a m văzut pe nt ru prim a oară gol. Am înghițit, lăsându-mi privire a să călătorească pe pie pt ul lui, a poi pe a bdom e ne , până unde un V a dâ nc e ra c la r vizibil sub t a lie . Î n c e le din urmă, m i-a m sm uls privire a de pe c orpul lui și m ia m înt â lnit oc hii. At unc i m i-a m da t se a m a că a ve a un nou t a t ua j. Chia r pe pie pt ul lui. S-a făcut c u o mână ușoară, a proa pe de parcă nu a r fi vrut să se obse rve . „Ce e st e a c e l t a t ua j de pe pie pt ul tău?” Privind a supra m e a , s-a dus spre pa t , ia r e u a m înghițit în se c . Privire a din oc hii lui m i-a spus că va fi puțin som n în se a ra a st a . Era o dorință a t â t de arzătoare în a c e le a dâ nc im i a lba st re , înc â t mă t e m e a m că nu mă va c onsum a de viu. Ce e a c e m -a îngrijora t c e l m a i m ult a fost să știu că aceeași privire se reflectă în proprii m e i oc hi. „Byron, ți-am pus o înt re ba re ”, a m m urm ura t , t ot c orpul m e u fre donâ nd în așteptare. "E o înt â lnire ." Bine , nu a fost c e e a c e mă așteptam. „Da t a la c a re ne -a m c unosc ut .” U n gâ fâ it m oa le mă sm ulge în t im p c e mă uit a m la e l, uluită. Ave a tatuată pe pie pt da t a c u c a re ne -a m înt â lnit . De c e ? Ce înse m na a st a ? De parcă nu a r fi a runc a t bom ba a ia a supra m e a , s-a băgat în pa t și s-a înt ors spre m ine , c u spa t e le lipit de tăblie, lăsânduși t runc hiul la ve de re . Dorința m e a a c re sc ut c u o crestătură, pot rivindu-se pe a lui și îndemnându-mă să-l a t ing. Poa t e a fost recunoașterea lui, sa u poa t e a fost doa r fa pt ul că e ra e l. Oric um , de ge t e le îm i t re m ura u de ne voia să-l sim t . Arăta a t â t de ridic ol de a t ra c t iv, înc â t îm i pie rde a m hotărârea de a mă păstra detașat. După c e e a c e m i s-a părut c e a m a i lungă zi din viața m e a , a m simțit că lupt a părăsește c orpul m e u. „V ino a ic i”, murmură e l, privindu-mă prin ple oa pe gre le . Î na int e să-i pot proc e sa c uvint e le , m -a m pus în ge nunc hi, târându-mă spre e l pe st e pa t ul ridic ol de m a re . „Ești la fe l de frumoasă pe c â t îm i a m int e sc .” M i-a lua t o șuviță de păr înt re de ge t e și l-a ridic a t la na s, inspirâ nd a dâ nc . „Si t u m irosi la fe l.” Byron a înt ins m â na spre m ine , trăgând un țipăt ușor din pa rt e a m e a c â nd m -a ridic a t în brațe și m -a poziționat a st fe l înc â t să mă călăresc pe e l. Și-a pus m â inile pe c oa pse le m e le și s-a uit a t în oc hii m e i, privire a lui mișcându-și pe înde le t e , de parcă a r fi înc e rc a t să-mi m e m ore ze fie c a re c e nt im e t ru a l feței m e le . I nim a m i-a năvălit, sălbatic și t a re , amenințând să-mi spargă c oa st e le . — M a de line a m e a , șopti e l, c u voc e a răgușită. Era m în bunăvoința lui dacă s-a r fi înt ors să mă numească pe a l doile a num e . „Uită-te la m ine , soție.” M i-a m mușcat buza , c u t ot c orpul a rzâ nd la a uzul a c e st or c uvint e . Am făcut c um m i- a c e rut , inim a bătându-mi în pie pt . V â rfurile de ge t e lor lui m iau t re c ut ușor pe st e t â m pla . „Îți mulțumesc că t e -a i căsătorit c u m ine .” M i s-a u m a rit oc hii la a c e le c uvint e . Mă așteptam la oric e și la oric e , da r nu la a st a . „V oi fi un soț bun, prom it . T e voi fa c e fe ric it .” Sinc e rit a t e a din privire a lui m i-a făcut un fior. Blândețea a t inge rii lui m i-a a rs pie le a c u dispe ra re . Am simțit că c uvint e le pe c a re m i-a i lăsat nu m i-a i lăsat de a le s pe buze le m e le , da r nu a m put ut să le spun. A dispărut om ul re c e c a re stătea în fața m e a c u o ofertă pe c a re nu a ve a m de a le s de c â t să o a c c e pt , dată fiind situația. A dispărut om ul c u a t â t a înverșunare în oc hi, c u a t â t a amărăciune. Era c a și c um se m na re a a c e lui c e rt ific a t de căsătorie l-a r fi înm uia t și i-a r fi a m int it de fe lul în c a re a m fost în prim a noa pt e împreună. — Îți mulțumim că a i a c c e pt a t să t e oc upi de proble m a noastră, a m m urm ura t . Și-a t re c ut dosul m â inii pe st e obra zul m e u, c u oc hii ațintiți a supra m e a . Chim ia și poft a sfâ râ ia u înt re noi. Corpul m e u sa a ple c a t în e l de bunăvoie, în t im p c e m i-a lua t fața, de ge t ul m a re a t ingâ ndu-m i buza de jos. Privire a îi c oborî, inspirâ nd a dâ nc . „Sărută-mă, soție.” Ordinul lui m i-a făcut inim a să sară, da r dorul din oc hii lui m -a făcut să mă supun. Î nt ot de a una a m a vut această atracție incredibilă - această c him ie - căreia e ra im posibil să-i rezistăm. Privire a m i-a c oborâ t pe buze le lui și s-a întărit sub m ine . U n sc â nc e t m i-a st re c ura t prin buze în t im p c e pulsația dint re c oa pse îm i pulsa , a vâ nd ne voie de lungim e a lui în m ine . Totuși nu s-a mișcat. El a așteptat, buze le m e le plut ind pe st e a le lui. "Vă urăsc." Si t e iube sc . Pe nt ru dure re a pe c a re m i-a u provoc a t -o tatăl său și e l. Pe nt ru vise le pe c a re le -a u lua t . Pe nt ru a nii pe c a re i-a m pie rdut . M â na lui Byron m i-a t re c ut prin păr și s-a st râ ns st râ ns. „Disprețuiește-mă c â t vre i, da r să nu m a i ple c i niciodată.” Am re dus distanța dint re noi, buze le m e le a t ingâ ndu-i pe a le lui. Byron a ge m ut și și-a st râ ns st râ nsoa re a în părul m e u, a t inge re a lui aspră în t im p c e îm i forța buze le să deschidă, a dâ nc indu-ne sărutul. M â inile lui a u c ut re ie ra t c orpul m e u c u o foa m e și o urgență pe c a re le simțeam pe limbă. Buze le lui s-a u m ut a t pe gâ t ul m e u. Chia r dacă m i-a r m a i rămâne e ne rgia să îi re zist , nu aș put e a . Efe c t ul pe c a re l-a a vut a supra m e a a fost de ne de sc ris, da r un luc ru e ra c la r: îl dore a m . Chia r și știind că fie c a re a t inge re a lui prom it e a o dure re de inimă iminentă. Ex a c t c um a făcut îna int e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 7 Oc e a nofPDF.c om Byron EU și-a t re c ut o mână prin c oa m a e i roșie și și-a înfășurat brațele în jurul gâ t ului m e u. Ea sa mișcat în poală, repoziționându-se a st fe l înc â t pe nisul m e u să se împingă de păsărica e i acoperită c u chiloți. I nt ra re a fie rbint e a soției m e le s-a lovit de t ija m e a t a re , trimițându-mi fiori pe șira spinării. Corpul e i e ra așa c um m i-a m a m int it , doa r puțin m a i c urba t . M a i m oa le . M a i frum os. M â inile m i-a u c oborâ t de la t a lia e i la fund și i-a m frământat c urbe le , bucurându-mă de senzația e i. Sărutul nost ru a de ve nit urge nt și respirația e i s-a oprit în t im p c e șoldurile e i s-a u rot it în poa la m e a . „Byron”, a șoptit e a , st râ ngâ ndu-se de pe nisul m e u. N um e le m e u pe buze le e i și t rupul e i la m ila m e a a u fost un vis de ve nit re a lit a t e . M i-a m mișcat m â na în sus și i-a m lua t c e a fa , buze le m e le de vorâ ndu-le pe a le e i. Nerăbdător, i-a m t ra s cămașa de noa pt e ba bydoll pe st e c a p, rupâ nd sărutul. „La na iba ”, a m ge m ut c â nd i-a m văzut sfâ rc urile , t a ri și ga t a . Pe nt ru m ine . Știam de st ule înc â t să știu că nu a juc a t niciodată joc uri; dorința e i scrisă fără sc uze pe toată fața. M â inile e i se plim ba u c u foa m e pe st e a bdom e ne le și t runc hiul m e u. Ac e a st a a fost fe m e ia de c a re m i-a m a m int it . M -a m a ple c a t pe nt ru un a lt sărut, a t inge re a m e a m a i aspră a c um . I -a m forțat buze le să se deschidă, înghițindu-i fie c a re geamăt, fie c a re pa nt a lon. Pe nisul a înc e put să-mi bată – dure ros. A vrut -o – soția m e a , iubit a m e a , m a m a c opilului m e u . U n m ilion de a ni nu a r fi de a juns. Azi de vre m e , luc rurile e ra u pre a urge nt e . N e voia m e a e ra pre a m a re . Ac um , t re buia să o sa vure z. Gustă fie c a re c e nt im e t ru din e a . M i-a m înfășurat m â inile în jurul t a lie i e i și a m t ra s-o în ge nunc hi, c u sâ nii c hia r în fața m e a . Buze le m e le s-a u înfășurat în jurul sfa rc ului e i, ia r num e le m e u i-a lăsat buze le înt r-un geamăt. M â inile e i s-a u înc urc a t în părul m e u, ia r oc hii m e i s-a u bloc a t c u a i e i în t im p c e îm i t re c e a m lim ba pe st e m ugurii e i se nsibili. Oc hii e i străluceau c a un a pus de soa re a uriu, plini de dorință. M â inile m e le s-a u m ut a t în jos de la t a lia e i la chiloții e i, îm pingâ ndu-i de opa rt e , în t im p c e de ge t ul m a re i-a t re c ut păsărica. Ca pul i-a căzut pe spa t e și șoldurile i s-a u îndoit . — Byron, șopti e a , c u voc e a împletită de dorință. "Oh Doa m ne ." Anii de fa nt e zii de spre e a nu s-a u a propia t de re a lit a t e . „A c ui e st e păsărica a st a ?” I -a m râ s, t a c hina ndu-i păsărica udă. I -a m înc onjura t c lit orisul, respirația i-a a c c e le ra t . „A c ui e st e păsărica a st a , soție?” a m re pe t a t . „Al tău”, a re spira t e a , strângându-și șoldurile de m â na m e a . „O, Doa m ne , a m ne voie de ... m a i m ult .” Soția m e a a înt ins m â na după box e rii m e i, c u de ge t e le oa re c um st â nga c e . M i-a m ridic a t șoldurile și le -a m îm pins din drum , pierdută în c lipa c u e a . N e voia de e a se ghe a re în int e riorul m e u, frenetică și exigentă. Ea s-a așezat din nou în poa la m e a , pe nisul m e u poziționat pe rfe c t pe păsărica e i, în t im p c e și-a înfășurat brațele în jurul gâ t ului m e u, sâ nii e i apăsând pe pie pt ul m e u. De ge t e le m e le s-a u înfășurat în jurul m a t e ria lului subțire de dantelă a chiloților e i și i-a u rupt . Ea s-a mișcat de a supra m e a , măcinat c u nerăbdare și urmărindu-și propria plăcere. „T oc m a i așa”, a m ge m ut în gura e i în t im p c e e a s-a așezat de a supra m e a . M â inile m e le a u prins-o de fund, sm uc ind-o îna poi și îna int e . Sus si jos. Fie c a re mișcare a îm pins vâ rful pe nisului în e a . — Arată-mi c â t de m ult vre i pe nisul m e u, M a de line . Cre ie rul m e u a t re c ut înt ot de a una la a l doile a pre num e le e i c â nd e ra atât de îngăduitoare și a t â t de dornică să mulțumească. „Î m i dore sc ”, a sc â nc it e a fără sufla re , c u m â inile în părul m e u. Sărutul nost ru s-a t ra nsform a t m a i gre u, m int e a m e a și c ont rolul m i-a u a lune c a t în ne a nt . Și-a ridic a t șoldurile, a poi le -a a dus îna poi în jos, luâ nd din nou vâ rful pe nisului în int ra re a e i. „T e rog, Byron.” Cont rolul m e u s-a rupt și a m răsturnat-o brusc pe spa t e , sâ nii e i sărind la im pa c t ul c u sa lt e a . Oc hii m e i a u c ut re ie ra t c orpul e i gol, ispitindu-mă. Părul i s-a înt ins în jurul e i c a un e va nt a i și s-a uit a t la m ine print re ge ne . Privire a e i e ra t ulbure , flămândă și nevoiașă. Buze le i s-a u învinețit din gura mea. Da , e ra m a l na ibii de obse da t de Ode t t e M a de line Sw a n. Corecție, Ashford. Ea a fost în sfârșit a m e a . I ne lul m e u pe de ge t ul e i. I -a m desfăcut pic ioa re le și m -a m mișcat înt re e le , oc hii e i așezându-se pe pe nisul m e u în t im p c e m -a m ridic a t în ge nunc hi. Aplecându-mă pe st e e a , i-a m prins înc he ie t urile și le -a m prins de a supra c a pului e i c u o mână, în t im p c e m i-a m folosit cealaltă pe nt ru a -m i a lini pe nisul până la int ra re a e i înmuiată. Î m pingâ nd vâ rful în e a , a m ge m ut . — Ești ra iul, a m m urm ura t . „Propriul m e u ra i pe rsona l c â nd ești a ic i și ia dul c â nd nu ești.” Și-a a runc a t lim ba afară, t re c â nd-o pe st e buza de jos. „Byron, t e simți a t â t de bine .” Am îm pins puțin m a i de pa rt e , pereții e i int e riori st râ ngâ ndum i în jurul pe ne i. I nim a m e a a înc e put să-mi bată năvalnic, zvâ c nindu-m i c ut ia toracică. M -a m îm pins m a i m ult în e a , păsărica e i sugrundu-mă. U n gâ fâ it m oa le i-a scăpat buze le și oc hii i s-a u da t pe st e c a p. Șoldurile e i s-a u înc lina t sub gre ut a t e a m e a . „Ești a t â t de ud. Est e pe nt ru m ine ?” "Da ." „O fată a t â t de bună”, a m m urm ura t , ținându-o c u gre ut a t e a m e a , c u privire a a rzâ nd una în cealaltă. Și-a a rc uit spa t e le , sâ nii e i zdrobindu-se de pie pt ul m e u. "Fe m e ia m e a . Spune că ești a m e a .” "Da . A t a ." Oc hii e i străluceau, trăgându-mă sub vra ja e i în t im p c e pătrundeam m a i a dâ nc . „Păsărica t a strâmtă îm i ia pe nisul a t â t de pe rfe c t .” M i-a m t re c ut gura pe st e gâ t ul e i grațios, pe m a x ila rul e i și pe st e buze le e i. — Uită-te la noi, M a de line . — Lasă-mă să te a t ing, Byron, șopti ea, cu voc e a tremurândă. Oc hii m e i i-a u găsit pe a i e i, ia r inim a m i-a sărit o bătaie. "V re a u sa t e sim t ." Chia r a c um , parcă nu a r fi t re c ut niciodată șase a ni. I -a m e libe ra t înc he ie t urile și m â inile e i s-a u înfășurat în jurul m e u, pa lm e le e i t re c â nd pe st e spa t e le m e u c ic a t ric i. "Ești ga t a ?" Am răpit, muşchii t re m urâ ndu-m i de ne voia de a mă îngropa a dâ nc în e a . „Dă-mi-o”, a c e rut e a , a rc uindu-se îm pot riva m e a . Ge m e t ul e i a vibra t dire c t în inim a m e a și nu m -a m put ut abține m a i m ult . Am îm pins, um plâ nd-o până la m â ne r. — La na iba , a m mormăit e u. Am sărutat-o pe gâ t în t im p c e a m t ra s a proa pe c om ple t afară și a m îm pins din nou a dâ nc în e a . „Păsărica t a e st e a t â t de strânsă.” Gura m e a a călătorit de la gâ t ul e i la ure c he a e i, la a c e l loc se nsibil. Ea ge m u, c u oc hii pe m ine . Ast a a fost t ot c e m i-a m dorit vreodată. Pe nt ru c a e a să fie la fe l de consumată de m ine pe c â t a m fost consumată de e a . U nghiile e i s-a u c urba t în spa t e le m e u în t im p c e e u m urm ura m nim ic dulc e . Am c ont inua t să int ru și să ie s din e a , înc e t la înc e put , dâ ndu-i șansa de a se a da pt a c u m ine . Șoldurile e i s-a u mișcat odată c u m ine , gura noastră mulțuindu-se. — M a i m ult , gâ fâ i e a , implorându-mă. M olic iune a a t inge rii e i de -a lungul pie lii m e le c ic a t ric i m i-a da t fiori pe șira spinării. Dorința ne -a m ist uit pe a m â ndoi, da r a fost m a i m ult de c â t a t â t . Era u două inim i c a re băteau c a una . Două c orpuri se mișcă c a unul singur. — Dă-mi m a i m ult , Byron. N u t re buia să m a i înt re be . M i-a m t râ nt it pe nisul până la capăt în e a doa r c a să sm ulg, câștigându-mi un m â râ it nemulțumit. I -a m lua t c oa pse le în m â ini și i-a m înfășurat pic ioa re le lungi în jurul șoldurilor m e le , ofe rindu-m i un unghi m a i bun. Șoldurile i s-a u ridic a t , a m îm pins îna poi în e a , m a i a dâ nc . De ge t ul m a re s-a sprijinit de c lit orisul e i c â nd a m int ra t și ieșit din e a . „Buna fată”, a m șoptit în t im p c e m -a m îm pins îna poi, câștigându-mă încă o gâfâială de la e a . Ea a ge m ut și s-a zvâ rc olit sub m ine , fie c a re c e nt im e t ru din e a la ve de re . „Această păsărică e st e a m e a . Fie c a re c e nt im e t ru din t ine e st e a l m e u.” I -a m înc onjura t c lit orisul în t im p c e a m a lune c a t înăuntru și afară din e a , mișcările m e le sa c a da t e și dure . „Oh… Oh…” „U it e c e -m i fa c i.” Am int ra t și ieșit din e a , c ont rolul m e u ine x ist e nt . "V re i sa vii?" Pa sa ric a e i m i-a sugrum a t pe nisul c u la c om ie si m i-a fost t e a m a c a nu voi re zist a m ult . Fie c a re mișcare a de ge t e lor pe c lit orisul e i se pot rive a pe rfe c t c u mișcările m e le . M i-a m îm pins pe nisul în unghiul pot rivit , îm pingâ nd-o pe punc t ul e i G. Ge m e t e le e i a u de ve nit fre ne t ic e . M a i t a re . „Byron”, a re spira t e a , oc hii e i privindu-m i pe nisul a lune c â nd în și afară din păsărică. „T e rog, t re buie să... a m ne voie de ...” Și-a rot it șoldurile, înc e rc â nd să-mi facă de ge t e le să se miște unde dore a e a . Ea m i-a călărit pe nisul și m â na în sinc roniza re , desfăcându-se în secundă. „De c e a i ne voie , iubit o?” "T u." A a uzi recunoașterea e i a fost o grabă. N u va îmbătrâni niciodată. „T e rog, dă-mi m a i m ult e . Fă-mă să vin, soțule.” La dra c u. Auzind a c e le c uvint e din gura e i, m -a m pregătit să mă revărs în e a îna int e c a e a să-și poată găsi plăcerea. Am c re sc ut rit m ul îm pinge rilor m e le și pre siune a de ge t e lor m e le a supra c lit orisului e i, t a c hina ndu-l m a i t a re și trimițând-o pe st e m a rgine . M -a m îm pins a dâ nc în e a , din c e în c e m a i t a re și m a i re pe de , oc hii m e i înc hizâ ndu-m i de fe ric ire în t im p c e păsărica e i s-a c ont ra c t a t în jurul m e u, mulgându-mă pe nt ru t ot c e m e rit a m . Oc hii e i i-a u înt â lnit pe a i m e i, străluciți de orga sm ul e i. O dădeam c u dispe ra re . Obse sie . M -a m t ra s îna poi și m -a m îm pins îna poi în e a , a spru și a spru. „Mă ie i a t â t de bine , soție”, a m m urm ura t , lovind-o din nou. Am t ra s-o, mișcându-mă și ieșind din e a , ia r și ia r. Pic ioa re le e i s-a u înfășurat în jurul m e u, s-a mișcat c u m ine , unghiile e i zgâ riindu-m i spa t e le . „T e simți a t â t de bine , iubit o.” Am t ra s-o sălbatic, de parcă a r fi fost ult im a noastră oară. De parcă a r fi fost prim a dată. Gura soției m e le a găsit-o pe a m e a înt r-un sărut de zordona t , înghițindu-mi mormăiturile în t im p c e mă revărsam a dâ nc în e a . Șase a ni de abstinență și re zult a t ul fina l a fost c um a m pic t a t păsărica albă a noii m e le m ire se . N a sul e i m i-a t re c ut pe gâ t , apăsând sărutări blâ nde pe gâ t ul m e u. O viață întreagă nu a r fi suficientă c u soția m e a . Am c lipit în înt une ric , înt inzâ nd m â na spre e a . Din nou. Am pie rdut soc ot e a la de c â t e ori a m a juns la e a pe pa rc ursul nopții, pierzându-mă în c orpul ei și în ge m e t e le e i. Întinzându-mă spre cealaltă pa rt e a pa t ului și simțind nim ic a lt c e va de c â t cearșafuri, c e va m i-a t re c ut dire c t prin pie pt și m -a sm uc it în poziție așezată. Ținându-mi respirația, i-a m a sc ult a t pașii. Oric e . Privind la c e a s, ora 5 .0 0 strălucea în roșu urâ t . M -a m ridic a t și m i-a m pus o pe re c he de pa nt a loni de pija m a îna int e de a părăsi dorm it orul nost ru în căutarea e i. Am găsit-o în pa t ul fiului nost ru. Purt â nd pa nt a loni lungi de pija m a în c a rouri și un t ric ou ne gru, e a dorm e a de a supra c uve rt urii, c u brațul în jurul lui. Au dorm it în poziții ide nt ic e , c u Are s a sc uns st râ ns sub cearșafuri. U n zâ m be t m i-a a t ins buze le și pie pt ul m i s-a um plut , văzându-le așa. După o viață întreagă de căutări, în sfârșit m a m simțit în pa c e . Lum e a m e a a fost redusă la această cameră. Ac e st e două ființe um a ne . M -a m dezbătut dacă o duc sa u nu îna poi în pa t ul m e u, da r a m de c is să nu o fa c . Doa r pe nt ru că a ve a m de -a fa c e c u un c ont ra ba ndist de dia m a nt e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 8 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e T a doua zi m -a m t re zit c u o bătaie în uşă. Am tresărit, frecându-mă la oc hi, întrebându-mă în ce cameră de hot e l ne aflăm. Apoi m i-a m a m int it . Cona c ul Ashford. Loc ul lui Byron. Poa t e m i-a m im a gina t și e u bătaia în ușă. Da r a poi a ve nit din nou. Am a lune c a t din pa t și m -a m re pe zit spre uşă, c u pic ioa re le tăcute pe c ovoa re le de pluș din c a m e ra lui Are s. Ca m e ra fiului m e u. Era c e a m a i luxoasă cameră pe c a re o văzusem vreodată. M obilie rul din le m n Boc ot e — l-a m re c unosc ut doa r datorită hobby-ului tatălui m e u de sculptură în le m n — împreună cu pa t ul lux os nu e ra doa r prim it or, ci și c onfort a bil. T ra ve rsâ nd sufra ge ria m a re , m -a m re pe zit la uşă îna int e c a bătăiile să se t ra nsform e în bătăi. De sc hizâ nd ușa, m -a m înt â lnit față în față c u Winst on. Arăta c a păcatul înt r-un c ost um ble um a rin c u dungi. „Winst on, c e cauți a ic i?” Am îmbrățișat ușa, înăbușind un căscat. Doa m ne , nu c re de a e l să doarmă? — Mă înt re b același luc ru, replică e l se c , a poi aruncă o privire pe st e umăr. "Pe a ic i." A t re c ut pe lângă m ine , solda t în zona de re la x a re alăturată a dorm it orului fiului m e u. Părea m e re u morocănos, da r din m om e nt c e ne -a m băgat în e i în N e w Orle a ns, m -a m înt re ba t dacă poa t e nu e ra supărat. Că Are s nu e ra fiul lui Billie . Sa u poa t e că e ra uşurat. H a ba r n-a ve a m . "Ce fa c i?" a m înt re ba t , uluit c â nd încă doi bărbați a u t re c ut prin spa t e le lui. „Puneți-o a ic i, în c a m e ra de joacă”, le ordonă Winst on, ignorâ nd înt re ba re a m e a . „Câ nd c um na t a -m e a părăsește c a m e ra , t e voi c he m a să asamblați pie sa .” „Ce adunăm?” I -a m înt re ba t pe bărbați, urmărindu-i c um t ra nsport a u două c ut ii m a ri în cameră. „U n se t T hom a s T re nul .” Bătăile inim ii m i s-a u oprit și m -a m uit a t la c ut ii de parcă s-a r dezvălui. "Dom nul. Ashford a vrut să le fie livra t e prim ul luc ru.” Am înghițit în se c , emoțiile se învâ rt e a u în m ine . A obse rva t c â t de m ult i-a plăcut lui Are s de c orul. N u a r t re bui să mă surprindă. N u e ra u m ult e luc ruri c a re i-a u scăpat de obic e i, da r c e va de spre această lovitură a fost dife rit . U nde va a dâ nc și t a ndru. Ce i doi bărbați a u ple c a t , lăsându-mă singur c u Winst on. M i-a băgat un plic ga lbe n în pie pt . „Fra t e le m e u c re de deodată că sunt băiatul lui de livra re . El a vrut să-ți da u a st a .” L-a m lua t și l-a m de c ojit . „Est e o listă și un c a rd de c re dit . De a se m e ne a , a re ne voie să c om ple t e zi c â t e va doc um e nt e . Avoc a t ul nost ru de fa m ilie se va oc upa de sc him ba re a num e lui dumneavoastră le ga l și...” Am c lipit , a poi a m clătinat din c a p. „Î m i păstrez num e le .” Winst on doa r a ridic a t din um e ri. La fe l c a fra t e le său m a i m a re , prezența lui a ve a un m od de a a git a a e rul din jurul lui. N um a i că Winst on nu m -a a fe c t a t așa c um a făcut Byron. I nim a m e a nu a ra t a t nic io bătaie în jurul a c e st ui om . „V a t re bui să t e lupți c u soțul tău.” A-i spune că nu e st e ne goc ia bil a fost inut il. soț. Cuvâ nt ul nu int ra se în e l. N u încă. N u e ra m sigur dacă se va înt â m pla vreodată. „Ce e st e c u voi, fe t e le Sw a n și să vă păstrați num e le ?” mormăi e l. Am înc lina t o sprânceană, c u privire a concentrată a supra lui. H a ba r nu a ve a m c e vre a să spună c u a c e l c om e nt a riu. Era u doa r două fe t e Sw a n — Billie și c u m ine . Doa r unul dint re noi e ra a c um căsătorit. „Ești supărat pe nt ru că Billie t e -a K O?” a m înt re ba t , a duc â nd în discuție c u e zit a re inc ide nt ul din N e w Orle a ns. El a ba t joc orit . „N u a fost prim a dată.” huh? „Da r a t unc i, proba bil că știai a st a .” Era c la r că nu a ve a să disc ut e nim ic c u m ine . N u încă. E c la r că nu a ve a înc re de re în m ine . N u pre a c ont a . N ic i e u nu a m a vut înc re de re în e l. Și l-a m vrut să ple c e de a ic i îna int e c a Are s să se trezească. Am vrut să-l ușurez în t oa t e a st e a . Ce re m onia puștii l-a lăsat ușor c onfuz. A t ot înt re ba t dacă ne vom înt oa rc e la hot e l. Nu e ra ne voie ca el să audă conversațiile c iuda t e a le lui Winst on. „Pot să-mi ia u...” M -a m oprit să spun soț . A fost îngrozit or c â t de ușor a ve nit . Și t oc m a i ne -a m căsătorit. O căsătorie de conveniență. Sa u poa t e a fost o căsătorie forțată, deși nic i a st a nu suna c ore c t . Am clătinat din c a p. N im ic din t oa t e nu m a i c ont a a c um . „Pot a ve a numărul de t e le fon a l lui Byron?” „Est e de ja în t e le fonul tău”, a spus e l în t im p c e se înt oa rse pe nt ru a ple c a . "N e m a i ve de m ." "Aștepta!" a m st riga t . — Da r... c ont ra ba ndist a de dia m a nt e ? S-a oprit la uşă. „De ja ge st iona t .” Și c hia r așa, t oa t e proble m e le m e le a u dispărut, da r și-au făcut apariția une le noi-nouțe. Sa la de m e se e ra pre a m a re – pre a formală – pe nt ru gust ul m e u. Sora m e a , Are s, și c u m ine a m st a t în pra g, simțindu-ne m ult deplasați. Winst on e ra de ja în m ijloc ul m ic ul de jun, își be a c a fe a ua și c it e a un zia r. Da , hâ rt ia propriu-zisă. Fereastră m a re franceză a c ope re a t ot pe re t e le sudic a l c a m e re i, lăsând să pătrundă lum ina naturală. M irosul de ouă și cârnați plut e a prin a e r, făcând st om a c ul lui Are s să bubuie . „Îți e st e foa m e ?” I -a m zâ m bit . El a da t din c a p. „Oui.” Arunc â nd o privire spre sora m e a , i-a m obse rva t m a x ila rul încleștat, oc hii e i obișnuiți, căprui, blâ nzi, strălucind de furie . De t e st a . Amărăciune. Winst on și-a lăsat hâ rt ia pe masă, c u oc hii călătorind pe st e noi. S-a u oprit a supra lui Are s și a m jura t două bătăi de inimă, privire a lui s-a înm uia t . Era c e va c a re semăna c u dorul a c olo. Trecuseră a proa pe două săptămâni de la inc ide nt ul nost ru din N e w Orle a ns, da r c uvint e le surorii m e le a u fost înre gist ra t e a bia a c um . Winst on Ashford c re zuse că Are s e ra fiul lui. M -a m înt re ba t c um se simțise c â nd a de sc ope rit că e ra a l m e u, și nu a l lui Billie . Oc hii m e i a u găsit-o pe sora m e a . Buze le e i apăsate înt r-o linie subțire. — Ai de gâ nd să zăbovi la uşă sa u să int ri? a mormăit Winst on, a m int indu-m i de ziua în c a re l-a m c unosc ut pe Byron. „Billie , ești bine ?” a m înt re ba t e u liniştit, ignorâ nd c um na t ul m e u. Ea m i-a da t un se m n c onc is din c a p îna int e c a noi t re i să ne îndreptăm spre masă. La fe l c a m ine , Billie nu a vorbit de spre c e sa înt â m pla t înt re e a și Winst on. Cum va , a m a vut se nt im e nt ul că pove st e a lor e ra m ult m a i m ult de c â t c e e a c e m i-a spus sora m e a . N oi t re i a m a juns la masă și, în m om e nt ul în c a re ne -a m așezat, a u ve nit se rvit orii. Era c a și c um a i fi la re st a ura nt . Oc hii m a ri a i lui Are s le urmăreau mișcările, hipnot iza t de eficiența lor. Î n fața noastră a fost pusă o fa rfurie plină c u caserolă c u ouă și slănină. St om a c ul m i s-a st râ ns. N u m â nc a se m m ult noa pt e a trecută — sa u ie ri în ge ne ra l — da r a c um e ra m înfom e t a t . Oc hii m a ri și albaștri a i lui Are s i-a u înt â lnit pe a i m e i, privindu-mă de parcă a r fi put ut simți t e nsiune a m e a . Am zâ m bit , m â ngâ indu-l pe c a p. M i-a m dre s gla sul, i-a m da t fiului m e u o pa rt e din caserolă. A sc os un sune t blâ nd m m m și nu m -a m put ut abține să-l c iugule sc în vâ rful c a pului. „At â t de bine , nu?” a m t a c hina t . „M a i bine îl înc e rc îna int e să mănânci t ot .” A zâ m bit și Billie m i-a a runc a t o privire amuzată. „De c â nd mănânci m ic ul de jun?” — Se pa re că nic i una dint re surorile Sw a n nu mănâncă m ic ul de jun, a c om e nt a t Winst on, c onfirm â ndu-m i suspic iune a . „Est e bine că noi, băieții, știm c â t de im port a nt e st e m ic ul de jun. Da , Are s?” Două se t uri de oc hi albaștri s-a u înt â lnit . Are s încuviință ra pid din c a p, a poi înt inse m â na spre propria furculiță și luă o furculiță în gură. A m e st e c a t și a înghițit, a poi a ple c a t după a lt ul. „Î i pla c e să mănânce”, a re m a rc a t Winst on. „T re buie să-și ia după lui...” S-a înt re rupt și m -a m înt re ba t încă o dată dacă și-a da t se a m a că Are s e ra un Ashford. Sa u poa t e , la fe l c a tatăl său, nu ne -a r a c c e pt a niciodată – Billie , Are s și c u m ine – c a pa rt e a fa m ilie i. Era c la r că se na t orul Ashford a ve a pla nuri dife rit e pe nt ru fiul său și pre fe ra să se căsătorească c u c ine va de un c a libru sim ila r. Winst on se ridică brusc , c u oc hii găsindu-i pe Billie . M ie zul nopții înt une c a t e , sc lipind c a c e le m a i a dâ nc i oc e a ne . A ple c a t fără un a lt c uvâ nt , în t im p c e c e va în pie pt ul m e u se răsucea. S-a u de sc his răni ve c hi. Cuvint e le ve c hi pe c a re tatăl lui și a c e a fe m e ie m i le -a u a runc a t în față s-a u re pe zit , da r m i-a m întărit c oloa na vertebrală. N im ic din t oa t e nu c ont a . N im e ni nu a c ont a t pe nt ru m ine de c â t fiul m e u și sora m e a . Ei e ra u înt re a ga m e a lum e . După m ic ul de jun, a m înc e rc a t să ne înt oa rc e m în dorm it or. Are s alergă în st â nga și în dre a pt a , dornic să vadă t ot ul. Dornic să atingă t ot ul. Cona c ul e ra m a re , c u pa t ru a ripi, o sală de fa m ilie , o bibliotecă m a re și m a re le foa ie r de marmură c a re put e a găzdui c u ușurință c inc ize c i de oa m e ni. De c e Byron a r a ve a vreodată ne voie de un loc a t â t de m a re e ra pe st e m ine ! Billie oftă. „N u pot st a a ic i.” Era m în foa ie rul m a re , e vide nt rătăciți în drum ul nost ru prin c ona c ul m a re . Ce l puțin a m a juns m e re u în m a re le hol în loc de vre o temniță înfricoșătoare. M i-a m înc lina t c a pul, privind-o. Ea a fost c u m ine prin gre u și subțire. Da , e a a fugit să fure a c e le dia m a nt e , da r e a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m put ut să-mi păstrez fiul și să t e rm in fa c ult a t e a de medicină. Sora m e a a fost m ot ivul pe nt ru c a re rezidența și a nul m e u în Gha na a u fost posibile . "Spune -m i de c e a i ne voie ." Ea a oft a t . "Ast a e st e ? N u o să mă certați?” „N u m -a i c e rt a t niciodată”, a m sublinia t e u. „Ai fost alături de m ine , indife re nt de c e . Dacă vre i să vorbe sc de spre t ine și Winst on, t e voi a sc ult a . Dacă nu, nu vă voi pune întrebări. Doa r să știi că sunt a ic i pe nt ru t ine . Oric e a i ne voie ." Ea a făcut un pa s îna poi. "V orbe st i se rios?" Am zâ m bit , dâ nd din c a p. „Est e t im pul să strălucești și să prospe ri, așa c um a m știut înt ot de a una că ve i fa c e . Sora m e a m a i m a re e st e c e a m a i bună.” Era adevărul și a ve a m ne voie de e a să-l vadă. Billie înghiți, clătinând din c a p. — Î nt ot de a una m -a m înt re ba t dacă t u ești c e l m a i în vârstă. a m zâ m bit . „Ave m doa r un a n de distanță. Ast a nu e c u m ult m a i ve c he . Ai fost m e re u c e l m a i dist ra c t iv. Ac um , vre a u să t e văd făcând t ot c e ți-ai dorit . List a t a de găleți.” Surpriza i-a pâ lpâ it în oc hi. „De unde știi de spre list a m e a de luc ruri?” U n c hic ot it um plu m a re le foa ie r. A m e a . Pe nt ru prim a dată după luni de zile , put e a m să c hic ot e sc . Era u dife rit e griji c a re mă c hinuia u a c um , sigur. Da r, în m a re a schemă a luc rurilor, nu s-a u c om pa ra t c u ra ha t ul pe viață și pe m oa rt e din ult im e le șase luni. I -a m t re buit să-i mulțumesc lui Byron pe nt ru a st a . — T e -a m văzut t a st â nd, a m re c unosc ut . „Ac um , spune -m i de c e a i ne voie , c a să mă pot a sigura că poți înc e pe să ve rific i luc rurile din a st a .” Are s a înc e put să urc e scările, ia r e u a m t ra s-o. "Câ nd ple c i?" "Cu c a t m a i re pe de c u a t a t m a i bine ." Am da t din c a p. — Î m i ve i lipsi, a m re c unosc ut înc e t . „Da r știu că t re buie să fa c i a st a . Î m i pa re rău că nu pot m e rge c u t ine .” Billie m -a privit curioasă. „Veți fi bine c u Are s? Sunt ingrijora t ." I -a m ofe rit c e l m a i încrezător zâ m be t a l m e u. „N oi doi vom fi bine . Iţi prom it ." Ea a a runc a t o privire în jurul nost ru pe nt ru a se a sigura că c oa st a e ra lim pe de îna int e de a șopti: „Cre zi că Byron știe de spre e l ?” U ne ori mă înt re ba m , da r e l nu mă c he m a se pe nt ru a st a . Byron e ra m ult e luc ruri, da r nu s-a sfiit de c onflic t . "Eu nu c re d a c e st luc ru. De c e întrebaţi?" Ea a ridic a t din um e ri. „Pa re c iuda t că Winst on nu amintește de c e e a c e s-a înt â m pla t în N e w Orle a ns și de fa pt ul că l-a m rătăcit.” A fost c iuda t . „Poa t e că e ra be a t în ziua a c e e a în N e w Orle a ns”, i-a m suge ra t . Ea nu părea convinsă. „Byron pa re bine c u e l. Are s, adică.” Era adevărat... e ra bun c u Are s. M a i bine de c â t mi-aș fi put ut im a gina . M -a înt rist a t că băiețelul m e u a t re buit să ra t e ze a st a în ult im ii șase a ni. — T e îndrăgostești din nou de e l, soe ur? Î nt re ba re a m -a lua t neprevăzut. Billie m -a sc a na t c u oc hi c a re păreau să văd pre a m ult . N u a m vrut să-i re c unosc că nu m -a m îndrăgostit niciodată de bărbatul re spe c t iv. M -a m împăcat c u fa pt ul că viețile noa st re a r fi se pa ra t e , da r s-a r părea că o noa pt e de se x uim it or și uim it or m i-a dispărut oric e simț și rațiune. "Sunt bine ." M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Eu sim t pe nt ru Byron așa c um simți t u pe nt ru Winst on”, a m răspuns va g. „U h-huh.” I -a m găsit privire a și, deodată, m i-a m făcut griji c â t de a dâ nc e ra sora m e a c u Winst on, da r îna int e să pot înt re ba , e a a c ont inua t : „Mă suni dacă c e va nu m e rge bine ?” Am da t din c a p, luâ ndu-i m â na în a m e a . „N u vre a u să-ți fa c i griji pe nt ru noi. V om fi bine . V re a u sa t e va d fericită. Ac um , ha i să m e rge m la cumpărături, să a ve m grijă de num e ra r, a st fe l înc â t să poți călători c onfort a bil, ia r c â nd vom îmbătrâni și vom fi fra gili, a ve nt urile t a le ne vor dist ra pe nt ru t ot re st ul vieții.” Era t im pul c a Billie să-și urmărească propria fe ric ire . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 3 9 Oc e a nofPDF.c om Byron D a nso Sa bir se uită c u privire a în int e riorul c e lor t re i genți m a ri și ne gre . "U n m ilion de dola ri?" — Numără-l, râ nji V a sili, sc uipâ nd pe pode a . Ale x e i stătea st oic lângă e l, c u brațele încrucișate pe st e pie pt , c u o venă c a re îi pulsa în tâmplă, singurul luc ru c a re îi trăda furia . Lăsându-mi fiul și soția în siguranță acasă, a m zbura t la N e w Orle a ns, unde fa m ilia N ik ola e v puse se m â na pe Da nso Sa bir. Cont ra ba ndist ul de dia m a nt e c a re a îndrăznit să-mi atingă fe m e ia . Supra ve ghe re a pe c a re N ic o a reușit să o re c upe re ze , reluată în m int e a m e a . Din nou si din nou. N u e x ist a nic io șansă în ia d, Da nso Sa bir să părăsească loc ul ăsta dint r-o bucată. Aș prim i num e le șefului său îna int e să-i da u îna poi c e e a c e i-a da t soției m e le . Da nso înc e pu să c e rc e t e ze ba nii, legați în st ive de ze c e m ii. N u părea îngrijora t , post ura lui relaxată și încrezătoare. I -a lua t ze c e m inut e să-și de a se a m a că toți ba nii e ra u a c olo. Ori a st a , ori nu știa să num e re . „Î m i pla c e să fa c a fa c e ri c u t ine .” A înc his c u fe rm oa r ult im a geantă, a poi a zâ m bit . U n zâ m be t de re c hin, amenințător. „Aproa pe că a m spe ra t că t â rfa a ia nu va ve ni c u ba nii. Pun pa riu că păsărica a ia merită un bănuț. M -a r fi făcut de două ori m a i m ult .” V a sili și Ale x e i și-au a runc a t o privire îna int e de a se înt oa rc e spre uşă. Ale x e i l-a bloc a t c u un c lic ușor. Am achiziționat clădirea a c um o oră, așa că dacă aș vre a , aș put e a să-i da u foc . „ Ac e a păsărică e st e soția m e a ”, i-a m spus. „M a m a c opilului m e u.” Oc hii lui Da nso s-a u a prins de surprinde re . Am făcut un pa s spre e l, V a sili și Ale x e i bloc â ndu-i singura ieșire. A ve nit râ ndul m e u să zâ m be sc m a nia c . „Ac um ve i a ve a un gust din c e e a c e i-a i da t soției m e le .” A înc e rc a t să-și lupt e drum prin Ale x e i și V a sili. O m a re gre se a la . Ale x e i l-a prins de gâ t în t im p c e e u m -a m dus c a lm să ia u o găleată c u apă c u gheață. L-a îm pins pe un sc a un și l-a le ga t de e l, a poi i-a îm pins o cârpă pe st e c a p. Î nc e t , i-a m t urna t apă c u gheață pe st e c a p și pe st e cârpă, punâ ndu-l pe apă. Au fost de st ul de m ult e luc ruri pe c a re le -a m învățat în t im pul pe t re c ut în armată. — Oprește-te, a țâșnit e l, im plorâ nd. „M a i m ult , spui? De sigur. Sa o fa c e m din nou." Și așa a m făcut. I a r si ia r. Apoi l-a m văzut pe V a sili a t â rnâ ndu-l de brațe de un c â rlig din t a va n unde fuse se c a nde la bru în urmă c u două ore . M i-a suna t t e le fonul și l-a m sc os din buzuna r. Privind pe e c ra n, a m văzut num e le Ode t t e i c lipind. „Uită-te și îți voi tăia gâ t ul”, l-a m amenințat, a poi a m răspuns la t e le fon, punâ nd-o pe difuzor. „Soție, e st e t ot ul în regulă?” Da nso a de sc his gura și, îna int e să poată sc oa t e un sune t , la m lovit c u pum nul în gură. El a mormăit și m i-a m st râ ns din nou pum nul, ga t a să-l re duc la tăcere. L-a înc his inst a nt a ne u. "Ce a fost a st a ?" a c e rut e a să știe. "U n sobola n. Est e t ot ul în regulă?" A t re c ut o bătaie. „Da , t ot ul e st e în regulă”, a a sigura t e a c u a c e a voc e blândă c a re m -a r put e a scăpa c u ușurință doa r de la a uzul e i. „Și num e le m e u e st e Ode t t e . Doa r în c a zul în c a re m e m oria t a e st e de scurtă durată.” Chic ot ul înăbușit a l lui V a sili ve ne a din fundul c a m e re i. L-a m da t jos fără să mă gâ nde sc . „Î m i pla c e să t e num e sc soție. Da r dacă t e deranjează, iubit o, voi găsi un a lt num e de a nim a l de c om pa nie .” U n m â râ it înc e t frust ra t um plu încăperea. "T ot c e e a c e ." a m c hic ot it . „M ot ivul pe nt ru c a re sun e st e această listă pe c a re m i-a i lăsat-o.” "Da ?" „De c e m e rg la cumpărături? Pe nt ru o roc hie , totuși.” a m zâ m bit . — Pe nt ru că t e -a i căsătorit c u un bărbat boga t și vre a u să t e răsfăț. Tăcerea s-a înt ins c â t e va se c unde , a poi un oft a t gre u. „Dacă a st a e ide e a t a de a răsfăța pe c ine va , t re buie să înveți c e va sa u două de la fra nc e zi.” De da t a a st a a m m â râ it . „Menționează alți bărbați și va fi un ia d de plătit c â nd mă înt orc .” "V ino îna poi?" La na iba , a m a lune c a t . "U nde t e -a i dus?" „Nicăieri im port a nt . Mă voi înt oa rc e la cină.” Î m i put e a m im a gina doa r c hipul pe c a re îl făcea. "A m e rge la c um pa ra t uri. M e rgi la un spa . Cheltuiește niște ba ni. A c um pa ra ha ine . I a -i lui Are s niște jucării.” Ea sc oa se o re spira t ie frust ra t a . "Glum e st i nu? Î m i va lua c â t e va zile să-l t ra g de pa rt e de ga rnit ura a ia de t re n. Am zâ m bit . „I -a plăcut?” La na iba , a m vrut să-i văd fața c â nd a de sc his-o. „Da , i-a plăcut.” Ea și-a dre s gla sul. „Am făcut c â t e va fot ogra fii. U m m ... pot să-i t rim it .” M i-a bătut inim a în pie pt . Auze a m vulne ra bilit a t e a din voc e a e i. Era u a t â t de m ult e se c re t e pe c a re le păstra, une le pe c a re le știam și a lt e le pe c a re nic i nu put e a m să înc e p să le ghic e sc . Tânăra fără griji pe c a re o c unosc use m de ve nise o enigmă, da r aș re zolva a c e st m ist e r. At unc i i-aș arăta că e st e a m e a . Că e a fuse se înt ot de a una a m e a . Cuvint e le nu a r a sigura -o, da r t im pul a r fa c e -o. „M i-a r plăcea a st a ”, a m spus. O lua se m de m ult e ori noa pt e a trecută, da r încă nu mă sa t ura se m . M i-a fost teamă că nu va fi niciodată de a juns. Dacă ult im ii șase a ni fără e a nu m -a r fi vinde c a t de e a , nim ic nu m -a r fi vinde c a t . Aș vre a -o până în ziua morții m e le . M i-a suna t t e le fonul. O singura da t a . De două ori. De t re i ori. „Bine , fot ogra fiile t rim ise ”, a anunțat e a , c u t onul e i blâ nd. "Mulțumesc." Am ținut-o pe difuzor în t im p c e ve de a m fot ogra fiile t rim ise de e a . I nst a nt a ne u, buze le m e le s-a u t ra s în sus. Fața lui Are s strălucea, un râ nje t de la ure c he la ure c he înt inzâ nduse la rg în t im p c e se uit a la noul se t T hom a s T re nul . „Est e în regulă c a m e ra lui Are s? Puteți sc him ba oric e doriți. Î n oric a re dint re c a m e re .” „Da , e în regulă. Pe rfe c t ." „Totuși, c e va nu t re buie să fie sufic ie nt de bun în c a m e ra noastră”, a m spus. „N u a m put ut să dorm .” Încă un oft a t a dâ nc . „N u sunt obișnuit să îm pa rt pa t ul c u o persoană necunoscută.” Am oprit difuzorul pe nt ru c a ceilalți să nu audă. "Ra ha t ." N u a a vut proble m a a st a în prim a noa pt e petrecută împreună. Î m i a m int e a m încă c um se înfipse se în m ine , ațipind, doa r c a să se trezească c u fața m e a îngropată înt re pic ioa re . „Ac um spune -m i c a re e st e a fa c e re a . Sa lt e a ua nu pe pla c ul tău?” — E în regulă, Byron. "At unc i c e ?" a m provoc a t . „Î m i cunoști fie c a re c e nt im e t ru, așa că nu-m i da sc uze pe nt ru „pe rsoa na necunoscută din pa t ul tău””. „Sa u a lt fe l” a t â rna în a e r. Ea sc oa se o re spira t ie frust ra t a . „De obic e i Are s nu doa rm e bine în prim a noa pt e înt r-un loc ne c unosc ut . Am vrut să mă a sigur că e bine .” Bine , a st a a ve a puțin m a i m ult se ns. Aurora , sora m e a m a i mică, așa e ra și e a c â nd e ra mică. „Î m i ia u un m onit or pe nt ru c opii. Oric um vom a ve a ne voie de e a până la urmă.” M a i a le s că plănuiam să o ia u dra c u de fie c a re șansă pe c a re o a ve a m . Șase a ni de legături. Ave a m ult e de ispășit, indife re nt dacă știa rolul pe c a re îl juc a se sa u nu. — Da , ești ne bun, mormăi e a . a m c hic ot it . "Ai dre pt a t e . Sunt înne bunit după c e va . Sa u pe c ine va , m a i degrabă.” La na iba , a st a m -a făcut să pa r pre a bătut? Era m pre a bătrân pe nt ru porcăria a st a . Am vrut doa r c a luc rurile să revină așa c um e ra u îna int e . N u a e x ist a t nic io reținere. Ode t t e pe c a re o cunoșteam nu a e zit a t să-mi spună c e a ve a în c a p și nic i c e își dore a — în pa t sa u în a fa ra lui. "Alt c e va ?" a m înt re ba t . Era c e va dife rit la fe m e ia c u voință puternică de c a re m -a m îndrăgostit. Era a proa pe c a și c um se t e m e a de c e va în afară de a c e st c ont ra ba ndist de dia m a nt e . Da r pe nt ru viața m e a , nu pre a îm i put e a m da se a m a c e . N u put e a m fi e u. Dre a pt a ? N u i-a m da t niciodată m ot ive să se teamă de m ine . Pe nt ru num e le lui H rist os, nu suport a m s-o văd în dure re . A fost princ ipa lul m ot iv pe nt ru c a re i-a m re spe c t a t dorințele a t unc i c â nd m i-a c e rut să ple c în ziua a c e e a la spit a l. N u a m vrut să fiu c a uza dure rii e i. A rămas pe linie , tăcută, a proa pe de parcă a r fi t re buit să spună a lt c e va , da r nu se put e a gâ ndi la o c a le . „I a -l să ia m a i m ult e t re nuri și a c c e sorii pe nt ru a st a .” Câ nd e a nu a răspuns, a m c ont inua t : „Există un m a ga zin de jucării în c e nt rul orașului. Î i va plăcea a st a .” Încă nic i un răspuns, da r de da t a a c e a st a a m lăsat tăcerea să zăbovească. — Bile t ul tău spune a să folosești c a rdul pe nt ru oric e , a spus e a în c e le din urmă înc e t . "Am fa c ut ." Ea și-a dre s gla sul. „Pot să-l folose sc pe nt ru a re t ra ge ba ni?” m -a m linist it . Prim ul gâ nd c a re m -a izbit a fost că va înc e rc a să fugă. Că m -a r părăsi. „U m m , Billie a re luc ruri de c a re a re ne voie – bine , vre a – să facă și...” Ea se opri, oftăând. „T e voi plăti îna poi de îndată c e voi obține un loc de muncă. Eu doa r... A făcut a t â t de m ult e pe nt ru Are s și... „Ac e st c a rd e st e a l tău să fa c i c e vre i.” Doa r să mă la se . „N u a re o limită. Retrageți c â t aveți ne voie .” „Îți voi plăti îna poi.” M -a părăsit un suflu sa rdonic . Oa re uit a se de ja că nu a m puso să se m ne ze un N DA sa u prenupțial? Cu oric e altă fe m e ie , a r fi prim ul luc ru pe c a re l-aș fa c e . Cu e a , nu m -a m îngrijora t niciodată că mă va lua pe nt ru ba nii m e i. Dacă c e va , e a e ra reticentă să-l atingă. — Sunt ba nii tăi, Ode t t e . Poți să fa c i c e vre i c u e a .” O a uze a m oft â nd frust ra t prin t e le fon. „Pa rie z că dacă pozițiile noa st re a r fi inve rsa t e , nu a i spune a st a .” a m c hic ot it . „Câ nd ești un c hirurg c e le bru, poți ridic a c e c ul la cină.” Am put ut -o ve de a pra c t ic dându-și oc hii pe st e c a p. — T oc m a i ți-ai da t oc hii pe st e c a p? Ea a tușit. „Aveți c a m e re a ic i?” Ave a m c a m e re prin casă, da r nu a ve a m ne voie de e le pe nt ru a -i c it i m a nie re le . „M a i bine folosești c a rdul ăla până mă înt orc . Mă aștept pe de plin la o pătură în e a .” „Sigur, hub-uri. Î l voi flut ura în jurul DC c a un st e a g a lb. Și voi lovi fie c a re ba nc om a t de a ic i până la m a ga zinul de jucării.” „Ac e a st a e st e o soție bună.” „Ești la fe l de a roga nt pe c â t îm i a m int e sc ”, a spus e a , a poi a înc he ia t a pe lul. U n c hic ot a dâ nc a ve nit din spa t e le m e u. — Ai înțeles rău, a înt re ba t V a sili, clătinând din c a p. „Bine ați ve nit la fe ric ire a căsătoriei.” Am râ s. Azi a fost o zi buna . U na dint re c e le m a i bune zile pe c a re le -a m a vut de m ult pre a m ult t im p. Î nt orc â ndu-m i atenția a supra t ipului din fața m e a , a m zâ m bit . „H a i să înc he ie m a st a , da ?” „Ar fi t re buit să-l duc e m la subsolul c e le ila lt e clădiri a m e a ”, a spus V a sili. „Sunt a t â t de m ult e inst rum e nt e pe c a re m i-a r fa c e plăcere să le folose sc . Pe nt ru că a m int ra t în orașul m e u fără pe rm isiune a m e a . Pe nt ru că a m bătut o fe m e ie în ne noroc it ul m e u oraș.” „T e rog”, a pufnit Da nso, clănţănind dinţii, pie pt ul c e da nduse . „N u ştiam că se află sub protecţia t a ”. „N u m a i cerși”, a de c la ra t Ale x e i c u răceală. „N u contează dacă a fost sub protecția noastră sa u nu. N im e ni nu t re buie să pună m â na pe o fe m e ie în orașul nost ru. ” „Și se întâmplă așa că nu sunt ge nul iertător”, a m c loc ot it , im a ginile c u Ode t t e înc e rc â nd să-l combată m i-a u re pe zit prin m int e . O oră m a i t â rziu, Da nso a fost le ga t de sc a un, c u fața și c orpul a c ope rit e de vânătăi, în t im p c e ic ne a după a e r. Arăta c a un porc viole t . M â inile m e le e ra u la fe l de învinețite și însâ nge ra t e . a spus Ale x e i, întorcându-și c a pul în direcția m e a . „T e gândești la c e mă gâ nde sc e u?” „Într-adevăr sunt , c um na t e ”, a m înt re ba t . Ale x e i aruncă prosopul îna poi pe fața lui Da nso și goli o altă găleată c u apă pe e l. Î nt inzâ nd m â na după o bâtă de ba se ba ll, a m a runc a t -o prin a e r și i s-a izbit de fața, zdrobindu-i de a supra na sului. Sc oa se un țipăt, lupt â ndu-se îm pot riva lanțurilor. Fără suc c e s. Apoi la m lovit în c oa st e . Spa t e le lui. Apoi obra zul lui. Î na poi în ge nunc hi. „Păstrează ba nii”, i-a m spus. „Șeful tău știe că o a i. Dacă nu îți prinzi zborul, va fi a supra t a .” M i-a m lipit pa rt e a de jos a pa nt ofului de ge nunc hiul lui rupt și l-a m îm pins pe st e e l, c u c a pul t râ nt indu-se de scândură de le m n cu o bătaie puternică. „Dacă re spiri în direcția fa m ilie i m e le , îți voi șterge înt re a ga linie de sâ nge de pe fața a c e st ui pământ.” M irosul de sudoa re , sâ nge , pis și violență pa rfum a a e rul. M i-a a dus a m int e de război. Chia r și în lum e a civilizată, violența ne -a înc onjura t m e re u. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 0 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e B I llie s-a îmbrăcat înt r-o fustă c re ion, o bluză de mătase și colanți ne gri puri. Ce l puțin de da t a a c e a st a a pre fe ra t m a i degrabă pa nt ofi pla t e de c â t t oc uri. Alt fe l și-ar pie rde de ge t e le de la pic ioa re . Oc hii e i a u a t e riza t a supra m e a . „Are o garderobă c om ple t nouă de ha ine de de signe r pe nt ru t ine și t u ve i purt a a st a ?” T onul surorii m e le e ra e x a spe ra t în t im p c e oc hii e i rătăceau pe st e ținuta aleasă de m ine . Blugi a lbi c u un pulove r roz a prins Lilly Pulit ze r c u pa nt ofi pla t e roz. a m ridic a t din um e ri. „M -a m dus pe nt ru c onfort . V om m e rge m ult pe jos.” Privind la fiul m e u, a m zâ m bit . „V a t re bui să ve de m o mulțime de m a ga zine , înc e pâ nd c u...” Am sc os un sune t de t obe în t im p c e așteptam c a e l să c om ple t e ze . „M a ga zin de jucării”, a e x c la m a t Are s, c u oc hii strălucind c a m a re a sub soa re le strălucitor. Îmbrăcat în blugi de c uloa re închisă, un t ric ou polo a lb și un bla ze r, m i-a a m int it de un m ini-Byron. „At unc i ha i să m e rge m să ne distrăm puțin.” — Și c e a m a i bună pa rt e e st e ... Billie râ nji răutăcios. „Est e c u ba nii a lt c uiva .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „V oia m să spun că a st a e pa rt e a c e a m a i re a . Da r cerșetorii nu pot a le ge . Ea și-a flut ura t m â na . „N u ve i fi niciodată un cerșetor. Î n plus, Byron Ashford s-a căsătorit c u t ine fără un prenupțial. Ori e st e un prost , ori a t â t de îndrăgostit înc â t e st e orb.” Sa u „fără divorț” fa c e pa rt e din stipulația lui , a m adăugat e u în tăcere. Sora m e a s-a uit a t la m ine de parcă s-a r fi așteptat la un răspuns. N u a m a vut unul. Sinc e r, a m fost de a c ord c u e a . A fost nesăbuit pe nt ru Byron să nu aibă un prenupțial. El e ra încărcat și e u... e i bine , nu e ra m . Billie a de sc his gura , da r îna int e să poată spune a lt c e va , a m înc e rc a t să mă a ba t . „Bine , ha i să înc e pe m această pe t re c e re .” Și c u a st a , ne -a m c oborâ t pe scări și a m ieșit pe ușa unde ne aștepta șoferul lui Byron, ga t a să ne ducă oriunde dorim . Dacă ne -a r put e a duc e îna poi acasă, pe Rivie ra Franceză. Până a ve nit prâ nzul, cumpărasem fie c a re t re n din m a ga zinul de jucării, ia r Billie a ve a două sut e de m ii în poșetă. „Ești sigur că nu ve i a ve a proble m e ?” a înt re ba t sora m e a pe nt ru a ze c e a oară. „Sunt mulți ba ni.” "Da sunt sigur; L-a m înt re ba t . Și nu-ți fa c e griji, îi voi plăti îna poi.” Ea clătină din c a p. "Cum ? Cu c orpul tău?” M -a m re ze m a t de ra ft , privindu-l pe fiul m e u c um se juc a . Pe nt ru prim a dată în șase luni, e ra c u adevărat fe ric it . Ex t a t ic . Re la x a t . Ave a o zi bună, normală. „Dacă îți rupe inim a din nou?” Am clătinat din c a p. „N u-l voi lăsa. Și nu poți să-mi spui de spre acești ba ni. Ai plătit să mă duc i la școală.” — O pa rt e din a st a , m -a c ore c t a t e a . „Burse le t a le a u plătit c e le m a i m ult e .” Doa r jumătate, da r he i, c ine ținea evidența? „Oric um , voi găsi un loc de muncă”, a m spus. Am ve rific a t postările a zi dimineață. Păreau să fie m ult e loc uri libe re în a c e st oraș. N u e ra e x a c t c e e a c e m i-a m dorit să fa c — visul m e u e ra încă să mă înt orc pe Rivie ra Franceză și să-l c re sc pe Are s a c olo — da r a vâ nd în ve de re ult im ul meu a ra nja m e nt , a st a nu s-a r fi înt â m pla t . Ce l puțin, nu pe nt ru viit orul pre vizibil. Am înt â lnit privire a surorii m e le . „N u mă va răni”, a m m urm ura t . „Ar t re bui să-l iube sc pe nt ru c a inim a m e a să se rupă din nou. Și nu fa c .” M inc iuna e ra amară pe lim ba m e a . Sinc e r, nu știam de c e la m iubit . Poa t e pe nt ru că, în c iuda t ut uror, îm i făcuse c e l m a i prețios c a dou. Fiul nost ru. El nu știa, da r ne -a sa lva t . L-a sa lva t pe fiul nost ru. Dacă nu a r fi fugit îna poi la spit a l c u m ine în brațe, l-aș fi pie rdut . Billie m i-a a runc a t o privire c a re m i-a spus că nu mă c re de . — Ești sigur de a st a , soe ur? "Da sunt sigur." M i-a m înt ors atenția a supra lui Are s, privindu-l juc â ndu-se c u un a lt băiat. „T ot c e contează e st e că a m supraviețuit. Că Are s e st e în siguranță.” N um a i că nu știam pe c ine înc e rc a m să c onving. Ea , sa u e u însum i. N ic i unul dint re noi nu s-a simțit vreodată st a bilit în relații pe jumătate. V e de re a părinților noștri fericiți ne -a ruina t . Sa u poa t e ne -a ofe rit o nouă perspectivă a supra dra gost e i și relațiilor. „Est e în siguranță și fe ric it ”, a spus e a c u voc e joasă. „Da r și t u t re buie să fii fe ric it . A t re c ut a t â t de m ult t im p de c â nd nu l-a m văzut pe bătrânul t u.” „Bătrânul e u”, a m m urm ura t . „N ic i nu-m i a m int e sc ve c hiul e u.” Brațul surorii m e le s-a înfășurat în jurul m e u. „N u c re zi că e st e t im pul să înc e rc i?” Am ridic a t din um e ri, ne sigur c um să răspund la a st a . „Î na int e de a-ți frâ nge inim a . Î na int e să moară t a t a . Î na int e c a t ot ul să se îndre pt e spre sud.” M i s-a st râ ns pie pt ul. Părea o viață diferită. T ot ul se înt â m pla se în de c urs de c â t e va luni. Am t re c ut de la a fi fericiți, la toată viața noastră să ne prăbușim. I a r se na t orul Ashford s-a a sigura t că t ot ul va fi lua t . As put e a ie rt a m ult e . Da r nu a st a . Niciodată a st a . Tatăl fuse se t ot ul pe nt ru m ine . Pe nt ru se na t orului ne -a fura t a ni de zile c u e l. noi . Iar c ruzim e a O singură împușcătură. N u a uzise m niciodată sune t ul până în noa pt e a a c e e a , da r știam – în a dâ nc ul sufle t ului, știam dra c ului – că put e a fi doa r un singur luc ru. Billie și c u m ine a m sărit în pic ioa re , sc a une le căzând pe spa t e c u o bufnitură puternică. Am a le rga t în direcția biroului tatălui nost ru. Î nt ot de a una își pe t re c e a se rile a c olo. "T a t a ?" Billie a bătut în ușa biroului său, pa nic a îm ple t indu-i voc e a . N ic i un ra spuns. Am făcut un pa s îna int e , a m apăsat m â ne rul și a m îm pins ușa. După bubuit ul put e rnic , e ra c iuda t de liniște. Pre a linist e . Cu groază în a dâ nc ul st om a c ului, oc hii m e i c ut re ie ra u încăperea. T re c â nd pe ușă, a m înc re m e nit . Corpul prăbușit a l tatălui, c u c a pul pe birou, a fost prim ul luc ru pe c a re l-a m văzut. O gaură în tâmplă a fost a l doile a luc ru înre gist ra t . Sâ nge le a fost ult im ul. At â t de m ult sâ nge , c urgâ nd pe st e suprafața strălucitoare a biroului său a lb c ura t . M irosul de c upru m i-a int ra t în plămâni. Am fost prin pre a jm a lui de st ul de de s c a să-i re c unosc m irosul. a țipat Billie . Părea îndepărtat, de parcă aș fi fost sub apă și unde va de pa rt e , unde e x ist a doa r această dure re . Dure re a din pie pt s-a e x t ins, din c e în c e m a i la rg și m a i profund, până c â nd fie c a re respirație îm i t rim it e a dure re înfiorătoare. N u mă mișcasem de la loc ul m e u, c u oc hii urmărind râ ul de sâ nge c a re se răspândea pe birou. Crim son c ont ra a lb. Păcatul m e u – greșeala m e a – a c a uza t a st a . e u a provoc a t a st a . Am făcut un pa s, a poi a lt ul, c u m e m bre le înțepenite și c u inim a gre a , până a m a juns la tatăl m e u. Billie încă țipa în funda l, da r a bia o a uze a m . Z gom ot ul din c re ie rul m e u a îne c a t t ot zgom ot ul. T oa t e c u excepția une i singure voc e . A m e a . „Ai făcut a st a ”, m i-a șoptit conștiința m e a vinovată. "T u a i fa c ut a st a . T u a i fa c ut a st a ." Oc hii de obic e i c a ldi a i tatălui e ra u libe ri. Privire a îi e ra concentrată pe c e va în mână. Bu-bum . Bu-bum . I nim a m i-a t una t dure ros, ia r dure re a m i-a ciocănit prin oa se , luâ ndu-m i respirația în t im p c e mă uit a m la ult im ul luc ru pe c a re l-a văzut t a t a îna int e să-și ia viața. Am căzut în ge nunc hi, sâ nge le c urgâ nd de pe birou și pic urâ nd pe le m nul t a re . Picatură . Picatură . Picatură . Sâ nge le m i-a uda t ge nunc hii în t im p c e mă uit a m la fot ogra fia fa m ilie i noa st re . U lt im a fot ogra fie c u m a m a , t a t a , Billie și m ine împreună, râ zâ nd bucuroși în fața c linic ii priva t e . Greșeala m e a a pus ult im ul c ui în sic riu și l-a c ost a t viața pe tata. Am clătinat din c a p, a lungâ nd a m int irile și furia . Mă dure a pie pt ul. Doa m ne , m i-a fost dor de e l. Chia r și după t ot a c e st t im p, dure re a crudă de a -l pie rde m i-a tăiat răsuflarea. Î nt ot de a una a m visa t să e x e rse z alături de e l. T a g-t e a m și călătoresc prin lum e în m isiuni m e dic a le . M e re u mă înt orc acasă, pe Rivie ra Franceză. Lăsând o respirație gre a , a m t ra s sora m e a . — Să m e rge m , a m spus, îndreptându-mă spre m a sa la c a re juc a Are s. „Am a rt ic ole de cumpărat. List a soțului m e u.” Cu m â na lui Are s în a m e a , a m pe t re c ut următoarele două ore la cumpărături. De la H e rm è s, la Dior, Cha ne l și t e rm inâ nd c u V a le nt ino. Am e ric a n Ex pre ss ne gru a l lui Byron și num e le lui de fa m ilie a u de sc his fie c a re ușă și a u făcut c a fie c a re vânzător să fie dornic să a sist e . Deși nu c re de a m că mă voi obișnui vreodată să c he lt uie sc ba nii a lt c uiva . M ic a c a fe ne a din Ge orge t ow n a viruit de viață. V re m e a frumoasă – c a o vară indiană, c u excepția ie rnii în loc de toamnă – i-a a t ra s pe oa m e ni din c a se le lor și să iasă în a e r libe r. Sc a une le e x t e rioa re e ra u la c a pa c it a t e maximă, muzică slabă plut ind împreună c u vorbărie și râ se t e a le Wa shingt onie nilor. „Oa m e nii a c e ia pleacă”, a e x c la m a t Billie , trăgându-mă pe m ine și pe Are s de parcă m â nt uire a noastră s-a r fi așezat la m a sa a c e e a . T re buie să nu fi fost sufic ie nt de ra pizi pe nt ru că a m a juns a c olo în același t im p c u un a lt dom n. N e -a m înt ors c u fața pe străin, c â nd surpriza a t re c ut prin m ine . N u m-aș fi așteptat niciodată să da u de e l a ic i. „M a rc o”, a m e x c la m a t Billie și c u m ine în același t im p. „M a ddy. Billie .” T â râ it ul lin a l lui M a rc o um plu a e rul. N u-l m a i văzusem de la ult im a m e a vizită în DC, c â nd a ve nit să mă vizit e ze la Ge orge Wa shingt on. Z iua c a re m i-a sc him ba t c ursul vieții înt r-un m od a t â t de im port a nt . Î n ziua în c a re Byron a c re zut că a m pie rdut c opilul din c a uza une i m inc iuni nu a t â t de m ic i spuse lui. I ubit a lui la a c e a vre m e luc ra a c olo și e l o vizit a . Ca rie ra sa de m ode l a înc e put c hia r în a c e a perioadă și s-a căsătorit la sc urt t im p după. Am ținut legătura câțiva a ni și a poi viața a de ve nit pre a ocupată. N u m a i vorbise m c u e l de a ni de zile . M â inile lui a u t re c ut în jurul t a lie i m e le și a m țipat de înc â nt a re c â nd m -a ridic a t în a e r. M i-a a t e riza t un zgom ot put e rnic pe obra z, buze le lui zăbovind pre a m ult t im p. „Fa t a , arăți bine ”, m i-a spus e l în franceză. „Doa m ne , c e cauți a ic i?” M a rc o e ra încă supe rb. L-a m văzut de -a lungul a nilor în dife rit e re vist e de modă. — Cre de a m că ești la Rom a sa u la Pa ris. „M -a m înt ors săptămâna trecută. Ac e a st a e st e ba za m e a de acasă.” „Î nt ot de a una a m c re zut că o să locuiești pe un ia ht , ținândut e c u spe e do-ul tău”, a m glum it . Și-a da t c a pul pe spa t e și a râ s. „Spe e do, nu?” Pomeții lui sculptați, oc hii întunecați și părul ne gru ne -a u a t ra s atenția m ult or fe m e i. „Î nc e rc i să mă dezbrăci?” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. "Ai vre a t u." El a zâ m bit . „De c i, c e t e -a făcut să a le gi DC pe nt ru ba za t a de acasă?” „Ține m int e , soția m e a lucrează în oraș.” m i-a m a dus a m int e de e a . M -a t ra t a t după a c c ide nt . Era sora m a i m a re a lui T rist a n. „Călătoresc la N e w Y ork , LA și M ila no, da r mă înt orc m e re u a ic i.” — De c i, ești o m a re șansă, spuse Billie ușor, c om ple t neimpresionată. „U n m ode l fa im os și căutat.” încearcă e a să spună, M a rc o, e st e că ne bucurăm pe nt ru t ine . Felicitări." Ca fe ne a ua e ra plină de viață și, subliniind c â t de năuciți e ra u să-și agațe un loc , un a lt c uplu a ve nit la m a sa noastră. "Ple c i?" întrebă fe m e ia . „De fa pt , t oc m a i a m a juns.” M a rc o ne -a făcut se m n să ne așezăm, în t im p c e e u îi ofe ri un zâ m be t de sc uze . Odată c e la m așezat pe Are s pe sc a unul lui și ne -a m așezat c u toții, se rve rul e fic ie nt nu a dura t să ne pre ia c om a nda . „Ac um spune -m i, c e cauți a ic i? Sunt surprins să t e văd în oraș, M a ddy. M -a m simțit c a o viață diferită c â nd prie t e nii m e i m i-a u spus M a ddy. N ic i măcar sora m e a nu a m a i făcuto. — Sora t a enervantă, da . Ea a fost înt ot de a una c e a pe nt ru viața în orașul m a re .” M â na lui a a t e riza t pe a mea, a c ope rind-o c om ple t . M -a m înțepenit și a m numărat până la c inc i îna int e de a -m i t ra ge m â na îna poi c u pretenția de a mă juc a c u m e niul lui Are s. — Evit orașele în c a re t e a fli, a spus Billie . „Da r a i tendința să o urmărești pe sora m e a , așa că iată-ne.” „Ești doa r ge los, nim e ni nu t e urmărește.” T onul lui M a rc o e ra m a i re c e , c e e a c e nu m -a surprins c u adevărat. Billie nu a a vut niciodată pre a multă răbdare pe nt ru t ipul re spe c t iv. „De fa pt , nim e ni de la această masă nu vre a să fie urmărit”, a m re m a rc a t , sărind în apărarea surorii m e le . „Billie a fost alături de m ine . Da r a c um își va urmări visul.” — Apropo, a i a uzit că Ode t t e s-a căsătorit? Billie zâ m bi c a un re c hin c a re i-a prins m om e a la . Pur și sim plu nu s-a put ut abține. — E groza v, a spus Are s. Oc hii lui M a rc o s-a u îndre pt a t spre m ine în t im p c e a m lua t o înghițitură din a pa mea sc lipit oa re . Un indic iu de nemulțumire sa u c e va asemănător îi fulgeră privire a . Ar put e a fi ușor supra prot e c t or une ori. "Într-adevăr?" întrebă e l, t onul lui nu la fe l de prie t e nos. Am da t din c a p. "Ce ? Cum ?" "Doa r s-a int a m pla t ." Lit e ra lm e nt e . Cuvint e le m i s-a u simțit străine pe lim ba , c a și c um i-a m vorbit de spre viața a lt c uiva . Am înghițit în se c , a poi a m zâ m bit . „De fa pt , îm i c a ut un loc de muncă.” — Ei bine , s-a r put e a să a i noroc , a spus M a rc o, râ njind îngâ m fa t . Câ nd i-a m a runc a t o privire în gol, e l a c ont inua t : „Soția m e a e st e șefa spit a lului Ge orge Wa shingt on a c um . Ea tratează pacienții oc a ziona l, da r preocupările e i princ ipa le sunt să aibă c e l m a i c a lific a t pe rsona l în spit a lul e i.” M i-a u făcut oc hii m a ri. "Ce ? Î n nic i un c a z! Bun pe nt ru e a ." U lt im a dată c â nd a m fost la a c e l spit a l, e a își făcea drum prin râ nduri. Era doa r o c he st iune de t im p până c â nd e a de vine șefa spit a lului. U n luc ru de spre c a re nu a m disc ut a t niciodată a fost vâ rst a soției lui M a rc o. Ea e ra c u a prox im a t iv șapte a ni m a i m a re de c â t e l, da r părea să funcționeze pe nt ru e i. Fără judecată, a t â t a t im p c â t e ra u a m â ndoi fericiți. El a vorbit de spre c a se le lor din oraș, de pe Rivie ra și c hia r de spre o casă de vacanță în Colora do. Ac e st a e ra un luc ru pe c a re se put e a c ont a pe M a rc o. T ipul a r put e a vorbi. „Wow , e im pre siona nt .” Nu m i-a păsat de loc luc rurile m a t e ria le , da r părea fe ric it . A ridic a t din um e ri de parcă nu a r fi fost nim ic . „M -a m căsătorit m a re .” "Eu a s spune ." Billie nu a put ut să-și ascundă sa rc a sm ul din t onul e i în t im p c e își mușca sandvișul. „Și m a m a e măritată m a re . E m a i m a re de c â t mătușa Billie și m a m a .” Are s zâ m bi, de ge t e le lui m ic i înfășurându-și c orne t ul de înghețată și băgându-l în gură îna int e c a e u să-l pot opri. Apoi a înt ins m â na după pra jit ura m e a . Ape t it ul lui a r put e a c u ușurință să ne fa lim e nt e ze . Oc hii lui M a rc o i-a u găsit pe a i m e i, îngust â ndu-se în fa nt e . Aproa pe c a și c um i-a r fi fost nemulțumit că i s-a a dus a m int e . „Câ nd a fost ziua c e a m a re ?” a m ridic a t din um e ri. „I e ri”, a m răspuns, a t urâ ndu-m i privire a . Din păcate, a m surprins privire a chicotită a lui Billie . Colțurile buze lor e i s-a u zvâ c nit și m i-a m put ut doa r im a gina c uvint e le c a re îi a rde a u lim ba . „Da r nu contează a st a . Spune m i, de c â t t im p ești căsătorit? Ai c opii?" M a rc o clătină din c a p. "N u. N u vre m c opii. Sunt e m pre a ocupați c u c a rie re le noa st re .” „Se pa re că ești pre a oc upa t c u c a rie ra t a de băiat drăguț”, a ba t joc orit Billie . Știam că nu se poa t e abține pre a m ult . — Ei bine , se pa re că m ode la jul m e rge foa rt e bine , a m obse rva t , ignorâ nd-o pe Billie . „T e -a m văzut c hia r și în zia re din Gha na .” Z â m bind încrezător, și-a îm pins o șuviță din păr după ure c he . Aproa pe că se simțea re pe t a t . Î nt ot de a una fuse se ușor vanitoasă, da r s-a r fi put ut depăși în ult im ii a ni. Sa u poa t e , după c e a ni de zile nu l-a m văzut și nu a m vorbit c u e l, a m obse rva t m a i m ult . „Am a uzit că ești în Gha na ”, a re m a rc a t e l. „Am înc e rc a t să t e găsesc, da r loc ul a c e la e st e o m ize rie .” „De c e nu sunt surprins să a ud că a i înc e rc a t să ne găsești?” T onul lui Billie e ra se c și plin de sa rc a sm . „Proba bil e ra m înt r-o locație îndepărtată în a c e l m om e nt .” Am zâ m bit st râ ns, a runc â nd o mică privire a supra surorii m e le . Răspunsul e i a fost un oc hi. „N e -a m c a za t în c olibe , m a i a le s, în sa t e le loc a le .” Oroa re a c a re t re c u pe lângă e x pre sia lui M a rc o e ra a proa pe comică. M â na lui s-a st râ ns pe st e a m e a și a st râ ns st râ ns. Î nc e pe a m să mă sim t inc onfort a bil c u a t inge re a constantă. M i-a m a lune c a t de ge t e le de pa rt e de c e le m oa le lui și m i-a m pus a m be le m â ini în poală. „Da r a c um trăim înt r-un c ona c ”, a spus Are s, lăudându-se c u un zâ m be t fe ric it . "Îți pla c e a c olo?" Încuviințarea nerăbdătoare a lui Are s a fost inconfundabilă. „Îți pla c e soțul m a m e i?” Fe lul în c a re a spus „soț” suna st inghe r. Aproa pe c a și c um c uvâ nt ul a r fi fost m urda r. Are s îşi înclină c a pul gâ ndit or. T oc m a i îl c unosc use , nu put e a m să înțeleg că c opilul m e u de c inc i a ni a re vre o părere de spre e l. N oi t re i l-a m privit , așteptând, da r e u e ra m singurul c a re îm i ținea respirația. De c e ? N u a ve a m nic i un indic iu na ibii. "Î m i pla c e de e l. V re a u c a Byron să fie tatăl m e u.” Billie a căzut gura . Sprâ nc e ne le lui M a rc o s-a u îndre pt a t spre linia părului și privire a lui m -a găsit. Ex pre sia din oc hii lui părea a proa pe supărată, da r nu de loc . Si e u? M i-a m da t c a pul pe spa t e și m i-a m sc urs pa ha rul. Am a vut o problemă. Fiul m e u părea că s-a îndrăgostit de fa rm e c ul tatălui său – la fe l c a și e u în urmă c u șase a ni. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 1 Oc e a nofPDF.c om Byron EU m -a m urc a t în a vion, trăgându-mă de cravată, ga t a să mă re la x e z în următoarele două ore – unul dint re num e roa se le be ne fic ii de a a ve a propriul m e u je t și pilot priva t . — Du-ne acasă, Olive r. Luâ nd loc pe c a na pe a ua c re m , m i-a m sc os t e le fonul pe nt ru a -m i ve rific a m e sa je le în t im p c e pilot ul se îndre pt a spre c oc k pit . M i-a m răsfoit e -m a ilurile de la se rvic iu c â nd a prim it un e m a il. N ic o M orre lli. „Ah, m om e nt ul pe rfe c t ”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . I -a m ruga t să țină c ont de Ode t t e și Are s. Ar put e a fi disc ut a bil din punc t de ve de re m ora l, da r a fost pe nt ru liniștea m e a sufletească, așa că îi supra ve ghe a m . Î n plus, e a a ve a a c c e s ne lim it a t la ba nii m e i a c um și încă nu m -a m put ut abține să nu-m i fa c griji că va lua ba nii și va fugi. Era m a i ușor să dispa ri c â nd a ve a i ba ni. Am de sc his m e sa jul și a înc e put înre gist ra re a . M â inile lui M a rc o pe t a lia Ode t t e i în t im p c e o ridică în a e r, a poi o ciugulă pe obra z, zăbovind m ult pre a m ult t im p. M i sa u st râ ns dinții. Î n următoarele c inc i m inut e , a m urmărit c um se desfășoară înre gist ra re a , sc e ne de la da t a aparentă a prâ nzului c om pila t e , inc lusiv o se rie de im a gini c a re m i-a u făcut să fiarbă sâ nge le . Se părea că t ot găsea modalități de a o a t inge . Ceața roșie m i-a st ric a t ve de re a . Furia s-a st re c ura t pe sub pie le a m e a , înc e t , da r a rzit oa re . A t re buit să-mi ia u o secundă să înghit ge lozia arzătoare c a re năvăli în m ine , a t â t de puternică, înc â t a bia îm i put e a m form a un gâ nd c oe re nt . Î nre gist ra re a a arătat-o pe soția m e a luâ nd un prâ nz c onfort a bil c u fost ul e i prie t e n, M a rc o. Și m â inile lui e ra u pe fe m e ia m e a . N e noroc it a m e a de fe m e ie . Pa rt e a irațională a m e a – c e a obsesivă, geloasă – m i-a lovit pie pt ul, sc ut urâ nd gra t iile cuștii. V oia m să st rig „la na iba de pa rt e de e a ” lum ii și lui M a rc o. Da r e ra m la t re i ore distanță. Z gom ot ul m ot orului a vionului a fost dist orsiona t de furia c a re mă străbătea. A t re buit să înc hid oc hii și să re spir a dâ nc pe nt ru a -m i lim pe zi c a pul. S-a r fi put ut a fla înt r-o c a fe ne a înconjurată de oa m e ni – inc lusiv sora e i – în m ijloc ul zile i, da r nu e ra m nic i pe de pa rt e c onfort a bil să-l a m a proa pe de fiul m e u. Și sigur că nu-m i plăcea c â t de a proa pe stătea de soția m e a . L-a m suna t pe N ic o și m i-a răspuns la prim ul a pe l. „Lasă-mă să ghic e sc , vre i c a t ipul m e u să-l urm e ze pe doc t orul Sw a n acasă.” — N u t re buie lăsată singură c u t ipul ăla, a m spus e u. „N u pe nt ru un m inut .” "Luc ru sigur." Următorul m e u a pe l a fost către c um na t ul m e u. „N u t oc m a i a i ple c a t de a ic i?” a fost sa lut ul lui Ale x e i. M -a m a puc a t dire c t de luc ru. "Am ne voie de o fa voa re ." — Am im pre sia că a re c e va de -a fa c e c u soția t a . Ave a dre pt a t e . N u i-a m c e rut niciodată fa voruri și iată că a m fost — c e râ nd una de la N ic o M orre lli și, proba bil, m a i rău, de la Enric o M a rc he t t i. „Am ne voie de soțul T a t ia ne i pe nt ru a -i da un num e lui Enric o M a rc he t t i.” Ava nt a je le sore i lui T a t ia na să se căsătorească c u I llia s K onst a nt in nu a u fost niciodată pie rdut e pe nt ru m ine în vre m uri c a a c e st e a . K onst a nt in a a vut legături va st e în lum e a interlopă și, c e l m a i im port a nt , c u proprie t a rul une ia dint re m a rile c a se de modă. Enric o M a rc he t t i. „U n c a ndida t m ode l?” "Gre sit ." At â t de greșit. M -a m uit a t în c ont inua re la înre gist ra re a soției m e le luâ nd prâ nzul c u M a rc o, c a re a c um o ținea de mână. „V re a u c a o anumită persoană să fie pe list a neagră de pe t oa t e pist e le și prezentările de modă.” I sus a l na ibii de H rist os. Era m a t â t de îndrăgostită de e a , c u fie c a re respirație pe c a re o lua ... c u zâ m be t e le e i, c oloa na vertebrală și put e re a e i. Fie c a re . Singur. La na iba . Luc ru. Am a dora t fie c a re bucată din e a . Fuse se c ript onit ul m e u din m om e nt ul în c a re a m c unosc ut -o. S-a înt ors în sfârșit în viața m e a și ne noroc it ul ăla n-a vrut să o ia de lângă m ine . Ode t t e și fiul nost ru a u aparținut vieții m e le . Eu le aparținem. N oi t re i a m fi o unit a t e pe nt ru t ot de a una . Și M a rc o... Ar prim i bătaia vieții sa le dacă s-a r a propia din nou de e i. De ge t e le îm i mâncărim să-l vâ ne z pe ne noroc it a c um și să-l love sc c u pum nul. Rupe fața a ia drăguță c a să nu se uit e niciodată la e l. Să nu-i zâmbești niciodată. Ex a c t așa c um i-a m făcut e u c u ne m e rnic ul bețiv c a re a int ra t c u mașina în e a . M e m oria m e a a ple c a t în t re c ut . Bețivul m -a privit cu privire a , cu fața învinețită și însângerată. Arăta așa c um se simțea sufle t ul m e u, da r nu mă put e a m gâ ndi la e a a c um . Am fost o greșeală. Furia a izbuc nit prin m ine și l-a m lovit din nou. Ca pul i se dădu pe spa t e și un geamăt dure ros um plu a e rul. Am vrut săl pe de pse sc . Pe nt ru că m i-a m rănit fe m e ia . Pe nt ru că ne -a m lua t șansa de a a ve a un c opil. Pe nt ru că m i-a m fura t șansa de a o a ve a . Fe ric ire a m e a . Trecuseră două zile de la a c c ide nt . Două zile de c â nd m i-a c e rut să ple c . Am ple c a t de la Spit a lul Ge orge Wa shingt on, lăsându-mi inim a în urmă. Era rupt oric um – de t e riora t pe nt ru t ot de a una – și singura fe m e ie c a re put e a să-l vinde c e nu voia să aibă nic io legătură c u m ine . O gre se a la . Am urâ t a c e l ne noroc it de c uvâ nt . Așa că a m lua t -o pe ne noroc it ul c a re a rănit-o. Pe ne noroc it ul c a re a ve a m â na pe e a . N im e ni nu a amenințat c e e ra a l m e u. Și, la na iba , Ode t t e e ra fe m e ia m e a . M -a m dus la masă, m i-a m pus de ge t e le de alamă și m -a m înt ors la vic t im a m e a . Dându-și c a pul pe spa t e , a m șuierat: „M -a i c ost a t c e va neprețuit”. Bețivul prost a râ njit , c u dinții roșii. „Arăți de parcă ți-ai pe rm it e să c um pe ri a lt ul din c e e a c e a fost .” O clipă m a i t â rziu, un urle t c hinuit a rupt a e rul. Câ nd a m t e rm ina t c u e l, fața lui e ra de ne re c unosc ut și îi lipse a u m a i m ult de câțiva dinți. Poa t e că fe m e ia m e a m -a părăsit, da r a gonia a rămas. Da r n-aș lăsa-o să mă părăsească astăzi. Sa u vreodată. Odată c e a m a juns îna poi în DC, a m pus șoferul m e u să mă ducă dire c t acasă. M -a m îndre pt a t spre biroul m e u și a m înc uia t ușa în urm a m e a . Am pus c odul în se if și a poi a m sc os două pașapoarte, răsfoind pa ginile până m -a m oprit pe c e l pe c a re îl căutam. Ode t t e M a de line Sw a n. Are s Et ie nne Sw a n. N u o lua se m pe a lui Billie . Fe m e ia a c e e a put e a să rămână sa u să ple c e pe nt ru t ot c e îm i păsa. Fără e zit a re , a m băgat pașapoartele îna poi în se if, l-a m înc his t râ nt it și l-a m înc uia t încă o dată. N im e ni nu a ve a c odul de combinație în afară de m ine . Polița m e a de a sigura re e ra c e a c a re îi ține pe a m â ndoi a ic i. N u put e a m risc a c a e a să mă părăsească pe nt ru a c e a e x plozie franceză din t re c ut . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 2 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e W Am a juns acasă c u o mașină încărcată c u sacoșe, șoferul nu e ra de pa rt e în spa t e le nost ru, în t im p c e ne duc e a sa c ii de cumpărături. Are s își prinse ge a nt a plină de t re nuri c u un zâ m be t m a re pe față. „Ac um , iată o priveliște pe nt ru oc hi dornic i.” Ca pul m i-a răsucit să-mi găsesc soțul așteptându-ne în pa rt e a de sus a intrării pe scări c a re duc e în c ona c ul im pre siona nt . Încă e ra supra re a list că trăim a ic i și m -a m înt re ba t dacă măreția t ut uror va înc e t a vreodată să mă șocheze. „Ești acasă de vre m e ”, a m re m a rc a t e u. — Cre de a m că a i spus ora cină. M -a m uit a t la ora pe t e le fon. „Sunt doa r t re i.” Ce va înt une c a t îi t re c u pe lângă e x pre sia în t im p c e stătea c u m â inile în buzuna re , trimițând o neliniște prin m ine . N u m i-a răspuns, da r i-a zâ m bit lui Are s. „H e i, a m ic e , ți-a plăcut ga rnit ura de t re n?” Are s dădu din c a p nerăbdător, a le rgâ nd spre e l să-i a ra t e c e a prim it astăzi. Byron se lăsă în ge nunc hi, a duc â ndu-i pe c e i doi la nive lul oc hilor. — M a m a a spus că m i-a i cumpărat-o. Are s radiă, fe ric ire a vizibilă pe c hipul lui și în c uvint e le lui. "Mulțumesc." M â inile m ic i a le fiului m e u l-a u încolăcit pe Byron și a m înc re m e nit , privindu-i înt r-o îmbrățișare pe c e i doi bărbați pe c a re i-a m iubit . Byron îl ridică pe Are s și se ridică la înălțimea lui. Deși e ra îna lt pe nt ru vâ rst a lui, în brațele lui Byron, părea a t â t de m ic . Aproa pe m inusc ul. Brusc , m int e a m e a a e voc a t im a gini c u c e e a c e a r fi put ut fi. Byron îl ține pe Are s c â nd s-a născut. Sa u să-l hrănesc. Ținându-l de mână c â nd făcea prim ii pași. M i s-a st râ ns gâ t ul și, pe nt ru prim a dată, m -a m înt re ba t : Am făcut c e e a c e t re buie ? M i-a m sc ut ura t îndoia la de m ine . T ot c e a m făcut a fost să-mi prot e je z fiul și sora m e a . N u a m fi supraviețuit m â nie i se na t orului. — Să m e rge m să-ți ve de m t re nul, a m ic e , a re m a rc a t Byron, a runc â ndu-m i o privire întunecată pe st e umărul lui. Ce i doi a u dispărut în casă și Billie a ve nit la m ine . „De c e e st e supărat?” a m înghițit. "N u știu." „Poa t e a m c he lt uit pre a mulți ba ni?” A băgat m â na în poșetă și a sc os plic ul c a re îi ținea ba nii. Am clătinat de opa rt e ." "N u vre a u-" din c a p. „N u c re d că sunt ba nii. Pune -l I -a m a runc a t o privire de a ve rt iza re . — Pune -o de opa rt e , Billie . Sunt se rios." Oft â nd, puse plic ul îna poi în poșetă. „V re i să st a u c â t e va zile ?” s-a ofe rit e a . „Doa r în c a zul în c a re ne noroc it ul de vine ne bun c a fra t e le său.” Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t la c uvint e le e i și t re buie să fi re a liza t că a a lune c a t , pe nt ru că a adăugat im e dia t : „Toți sunt ne buni”. Î n t im p c e pe rsona lul lui Byron se oc upa să ne aducă t oa t e ba ga je le în casă, m -a m îndre pt a t spre c a m e ra de joacă a lui Are s. Auze a m voc e a emoționată a fiului m e u e x plic â ndu-i lui Byron logic a lui în c onst ruire a șinelor de t re n. Era o altă asemănare pe c a re o a ve a cu Byron – m int e a lui strălucitoare. Billie e ra artistică și creativă. Ave a m un t a le nt pe nt ru științe. Da r Are s – c hia r și la vâ rst a lui fragedă – a reușit în t oa t e . Î n m om e nt ul în c a re a m int ra t în c a m e ra de joacă, două se t uri de oc hi albaștri ide nt ic i – unul tânăr și unul m a i bătrân – s-a u ridic a t să ne înt â m pine . „H e i, mamă.” Am zâ m bit c â nd s-a înt ors să-și rupă pa c he t e le pe nt ru a put e a pune fie c a re t re n pe masă. Am înt â lnit oc hii lui Byron, aceeași e x pre sie întunecată pe rsist â nd pe c hipul lui. Am e zit a t , m e st e c â ndu-m i buza de jos. N u c re de a m că e ra supărat din c a uza ba nilor, da r nic i măcar nu put e a m să-mi da u se a m a c e a lt c e va a r put e a fi. „Am c he lt uit pre a mulți ba ni?” M i-a bătut inim a uitându-mă la e l și amintindu-și noa pt e a trecută. Ori de c â t e ori e ra m în prezența lui, c orpul m e u int ra în m odul hipe ra c t iv. Era im posibil să-l oprești. Chia r și a t unc i c â nd inim a m i se frâ nge a a c um șase a ni, l-a m dorit . T ot e l. „N u a i c he lt uit sufic ie nt ”, a răspuns e l, ridic â ndu-se la toată înălțimea. "N u e u a m ?" At unc i c e -l făcuse a t â t de c a pric ios? Poa t e i-a fost dor de m ine . Da , sigur . Byron i-a zâ m bit fiului nost ru și inim a m i s-a răsucit. N u put e a m ne ga că e ra bun c u Are s. Fie c a re zâ m be t și ge st a m a bil m -a u făcut a c um să-mi pun la îndoială de c izia . O de c izie pe c a re a m c re zut -o a fi c e a corectă la a c e a vre m e , da r a c um se pa re că se înt inde a . — Are s, o să luăm c ina înt r-o oră, îi spuse e l. N ic i măcar nu s-a obosit să se uit e la nic iunul dint re noi. "Bine ." „H a i să vorbim .” De ge t e le lui Byron s-a u înfăşurat în jurul braţului m e u. Abia a m put ut să țin pa sul c u pașii lui lungi în t im p ce se îndre pt a spre propriul nost ru dorm it or. În m om e nt ul în c a re ușa s-a t râ nt it în urm a noastră, m â na lui Byron m i-a părăsit antebrațul și a ve nit să-mi încolăcească gâ t ul, c u spa t e le lovind ușa. „U nde a i fost , iubit o?” A a plic a t o pre siune ușoară, înc linâ ndu-m i fața în sus, a st fe l înc â t privirile noa st re să se ciocnească în t im p c e e u c lipe a m c onfuz. "Ce fa c i?" Am înc e rc a t să-l a lung, da r Byron e ra un zid solid de mușchi. Buze le lui stăteau la o sufla re de pa rt e de a le m e le . „V oi înt re ba din nou. U nde a i fost , soție?” Corpul m i s-a încălzit, simțindu-l apăsând îm pot riva m e a . Plămânii m i s-a u îmbătat de m irosul lui. I a r păsărica m e a a c e a pa rt e a c orpului trădătoare - a pa lpit a t , dova da dorinței m e le înm uiâ ndu-m i chiloții. "Cumpărături. Ac olo a m fost . I a u ra ha t din list a pe c a re m i-a i lăsat-o.” "M inc inos." M a x ila rul lui Byron s-a bloc a t , pre siune a lui în jurul gâ t ului m e u c re sc â nd. N u sufic ie nt pe nt ru a răni, da r sufic ie nt pe nt ru a amenința. „Ai lua t prâ nzul c u a c e l pla yboy. M a rc o.” Neliniștea m i-a a lune c a t pe șira spinării. Părea că Byron e ra la fe l de ge los c a înt ot de a una , c e e a c e încă m -a surprins, a vâ nd în ve de re c â t de multă înc re de re re zum a . Arăta la fe l c a în urmă c u toți a c e i a ni în a c e l lift st râ m t ; înt une c a t și pose siv. Lui Byron nu i-a plăcut niciodată să împărtășească c â nd a fost vorba de spre m ine . M i-a apăsat gâ t ul, gura lui t re c â nd pe st e pie le a m e a . — Răspunde-mi, Ode t t e . Ac olo e ra . N u m -a st riga t niciodată pe pre num e le m e u c â nd m -a a t ins, m -a sărutat. Doa r dacă nu e ra nemulțumit. Ei bine , ra ha t dur. N ic i e u nu e ra m t oc m a i în ra i. — Ia-ți m â inile de pe m ine , Byron. T onul m e u e ra c a lm . Re c e . Da , încă l-a m vrut . Da r nu așa. Niciodată c a a st a . Și aș fi a l na ibii dacă l-aș lăsa să mă m a nipule ze . La na iba vreodată. Se înt inde a u se c unde , simțindu-se ore lungi, până c â nd s-a rupt de m ine . Se îndreptă spre ba ie . Da r a st a nu sa t e rm ina t . Am vorbi de spre a st a , dacă a r fi ult im ul luc ru pe c a re l-a m făcut. L-aș sc oa t e din e l. Dacă a spus un luc ru tatăl m e u de spre căsătorie, a fost că t re buia să vorbești prost ii. Alt fe l, proble m e le a r crește. Așa că l-a m urmărit, hotărât să a duc a st a la un c a p. „Fe a m la cumpărături și a poi ne -a m oprit pe nt ru prâ nz. Ac olo ne -a m înt â lnit c u M a rc o.” Pașii i s-a u clătinat c hia r îna int e de a a junge la ba ie . S-a înfrunt a t c u faţa spre m ine , neliniştea t re c â nd pe st e oc hii lui. Da r și a lt c e va m a i pâ nde a sub suprafață. N u a m put ut c it i c e e ra , da r m i s-a părut im port a nt că a m a fla t . „Sunt e m ve c hi prie t e ni. Soția lui M a rc o e st e șefa Spit a lului Ge orge Wa shingt on. S-a ofe rit să-i transmită num e le m e u și nu put e a m ra t a oc a zia . Am ne voie de o slujba ." M -a a runc a t o privire și a m știut c a re vor fi următoarele c uvint e . „N u t re buie să luc re zi.” Am înc his oc hii, c iupind punt e a na sului. Mi-aș fi dorit să înțeleg de c e a insist a t să se căsătorească c u m ine . Aveți moștenitori c u m ine . Pun pa riu că a ve a un ha re m de fe m e le pregătite să-și facă dorința. Oric e voia e l. De c i de c e m -a vrut ? „ V re a u un loc de muncă”, a m spus în c e le din urmă. „N u m a m c hinuit să obțin fa c ult a t e a de medicină doa r pe nt ru a a ve a un CV frum os.” Privirile noa st re a u ținut. Pulsul îm i bubuia în ure c hi. Au fost a t â t de m ult e c uvint e – spuse și ne spuse – c a re da nsa u înt re noi. Ac e a noa pt e c u e l a fost prim a dată c â nd m i-a m da t drum ul c om ple t . Și a poi sa înt ors a t â t de rău înc â t a proa pe m -a dist rus. Cu t oa t e a c e st e a , m i-a plăcut fie c a re m inut a l a c e le i nopți c u e l. Fie c a re a t inge re . Fie c a re sărut. Fie c a re c uvâ nt m i-a șoptit la ure c he . Era int im it a t e a de c a re îm i dore a m . M i-a da t să gust c e va uim it or și a poi a fost sm uls, lăsând o gaură căscată în pie pt – un vid sc obit – pe c a re știam că num a i e l o poa t e um ple . „Ce îți pla c e la a st a ?” Am c lipit îna int e să-mi a m int e sc de spre c e vorbise m . Loc ul m e u de muncă. Ca rie ra m e a . Am sc os un oft a t , un m ic zâ m be t c urba ndu-m i colțul buze lor. „Î m i pla c e ha osul din c a m e ra de urgență. Î m i pla c e să e fe c t ue z operații și să văd privire a de pe fețele oa m e nilor c â nd le anunț că vor fi bine . T onul m i-a zguduit pe nt ru o clipă, da r a poi a m c ont inua t : „Aproa pe că sim t că tatăl m e u e c hia r a c olo, umblându-mă. Î m i pla c e să o fa c și nu o să renunț. Am renunțat de ja la pre a m ult e .” S-a liniştit. „La c e a i renunțat?” La na iba ! Am a lune c a t . „Ode t t e , răspunde-mi. Ce . Făcut. T u. Da . Sus?" Era a l na ibii de e x ige nt . Am t re c ut pe lângă e l, grăbindu-mă spre ba ie . M -a urm a t , c u pașii fără grabă, um e rii la rgi încordați. — N u mă voi opri până nu-m i spui, a spus e l se c . Privire a lui intensă a înt â lnit -o pe a m e a prin re fle x ia oglinzii. O a m int ire m i-a fulge ra t în m int e și, jude c â nd după fe lul în c a re oc hii i sa u înc ins, și soțul m e u și-a a m int it -o. Am oft a t , urâ nd și iubind această int e nsit a t e dint re noi. A fost a t â t de ușor să mă la s să c a d în a c e a rețea și să ignor oric e a lt c e va . Doa m ne , a m vrut să ignor oric e a lt c e va . Da r a m vrut și... m a i m ult . Ce a u a vut părinții m e i, oric â t de scurtă durată. „M i-e dor de casă”, a m m urm ura t . S-a înc runt a t . " Est i a c a sa ." Doa m ne , nu put e a fi a t â t de de ns. „Rivie ra Franceză. Loc ul tatălui m e u. Spit a lul lui. Era m ic a noastră lum e . M ic și m ode st , da r c onfort a bil. A fost a l nost ru.” O privire goală de c onfuzie pe c hipul lui m -a a la rm a t . „De c e tatăl tău a scăpat de spit a l?” e l a int re ba t . M -a m înțepenit, c onfuzia învâ rt indu-se în m ine . T onul lui părea c u adevărat c urios. „Aș c re de că a r a ve a se ns să-i duc i m a i de pa rt e moștenirea.” Fie Byron a fost e x c e siv de c rud, fie nic i măcar nu știa c â t de m ult a junge a tatăl său în urmă c u șase a ni. Poa t e fi ne m ilos și a roga nt , da r nu l-a m c onside ra t c rud. „Am vrut să-i duc moștenirea m a i de pa rt e ”, a m răpit, privindu-l în oglindă. „Încă vre a u. Da r ba nc he rii a u lua t spit a lul.” Și tatăl tău a a jut a t să a c c e le re ze situația . „Ba nc he ri? A ne re spe c t a t a st a ?” „Da , e ra prost la finanțe. V oia doa r să a jut e oa m e nii, nu să conducă spit a lul c a pe o a fa c e re . Din păcate, unul nu poa t e m e rge fără celălalt. Și tatăl tău s-a lăsat pe e a . Confuzia din privire a lui Byron e ra evidentă. "Tatăl m e u?" Am înghițit gre u. Încă nu le -a m înțeles dina m ic a tată/fiu. N u a m îndrăznit să a m înc re de re în Byron în m od e x plic it , în c iuda căsătoriei noa st re de conveniență. Așa că m -a m mulțumit c u un adevăr pe jumătate. — Tatăl tău e un prost , a m mormăit e u. „Și se pa re că a a vut niște legături c u ba nc a pe nt ru a t ra ge niște sfori.” Furia fulgeră în privire a albastră a lui Byron. A fost le t a l. „De c e a r fa c e a st a ?” Am ridic a t din um e ri, ga t a c u această conversație. Z iua a înc e put pre a bine pe nt ru a o st ric a c u această conversație. „Pe nt ru că e un prost . Și nu c e i buni.” M a x ila rul lui Byron s-a încleștat și l-a m privit c um se adună în t im p c e dive rse emoții t re c e a u pe lângă e x pre sia lui. „O voi prim i îna poi”, a jura t e l. I nim a m i-a tresărit în c iuda fa pt ului că știam că e st e im posibil. Bine , poa t e nu im posibil, da r a r fi a l na ibii de gre u. a m înghițit. „N u fa c e a st a .” V oc e a m e a e ra o șoaptă. Byron a fost lipit de spa t e le m e u dint r-o dată, m â inile lui t re c â ndu-m i pe c oa pse le m e le . A fost uim it or c â t de re pe de i s-a supus c orpul m e u. At inge re a lui m i-a um plut c hia r și blugii, dorind pie le pe pie le . Am ne voie de e l în m ine . "Fă c e ?" Respirația lui m i-a încălzit pie le a . Buze le lui s-a u lovit de lobul ure c hii m e le , ia r e u m i-a m înc lina t c a pul înt r-o pa rt e pe nt ru a -i pe rm it e un a c c e s m a i bun. Dinții lui s-a u t â râ t de -a lungul gâ t ului m e u, c iugulind a dâ nc ul se nsibil de -a lungul om opla t ului m e u. Și în t ot a c e st t im p, oc hii lui e ra u ațintiți pe a i m e i în oglindă. „Fă prom isiuni pe c a re nu le ve i re spe c t a ”, a m re spira t . S-a liniştit. „N u fa c niciodată prom isiuni pe c a re nu intenționez să le țin”, mormăi e l. Oc hii lui străluceau c u c e va înt une c a t . Poa t e c hia r furios. N u l-a m put ut ide nt ific a . „T ot c e t re buie să fa c i e st e să înt re bi, iubit o, și lum e a e st e a t a .” V oc e a lui e ra profundă și răgușită. Am a runc a t o privire în spa t e le m e u, găsindu-i privire a plină de dorință a supra m e a . Erecția lui m a re s-a îm pins pe spa t e le m e u și a m t re m ura t de la vâ rful c a pului până la vâ rful de ge t e lor de la pic ioa re . "Ce vre i să spui?" a m re spira t . M -a înt ors, a duc â ndu-ne față în față. N e rvii m i-a u flut ura t în st om a c . Fie c a re fibră a m e a a bătut t a m burul în așteptarea să-l a m din nou. Aseară, m -a lua t de a t â t e a ori, încă mă m a i dure a u c oa pse le din c a uza a st a . A fost c e l m a i dulc e fe l de dure re . „Ce e a c e vre a u să spun e st e că lum e a e st e la pic ioa re le t a le .” Arousa l da nsa c a foc ul în oc hii lui și m i-a lua t buza de jos înt re dinți. N u a m rupt sărutul. l-a m vrut . "Ridicați m â na ." M -a m supus inst a nt a ne u, ia r e l m i-a t ra s pulove rul pe st e c a p. Sut ie nul m e u a fost desfăcut și a runc a t pe pode a . T re c â nduși gura pe st e m a x ila rul m e u, a jungâ nd la ure c he a m e a și c iugulindu-m i lobul ure c hii. M i-a desfăcut c u pric e pe re blugii și i-a pus pe pic ioa re în t im p c e a căzut în ge nunc hi. M i-a m ridic a t pic iorul st â ng, lăsându-l să-mi a lune c e încălțămintea. A făcut același luc ru c u pic iorul m e u dre pt . Fără un a lt c uvâ nt , Byron m i-a sm uls le nje ria înt r-o singură mișcare fluidă, a poi și-a t â râ t lim ba în fa nt a m e a . a m gâ fâ it . M â râ ia e l. Dinții soțului m e u m i-a u zdrobit păsărica în t im p c e c a pul m e u a căzut pe spa t e de oglindă. „Ohhh.” Și-a băgat lim ba print re buze le m e le , lovindu-m i ne rvii. M â inile m i-a u ve nit la c a pul lui, prinzâ ndu-i șuvițele. „Byron”, i-a m șoptit, în t im p c e e l mă lăsa înt r-un rit m se nzua l, zgom ot e le lui m â râ it oa re vibrâ nd prin m ine . „N u fi dur. Mă doa re de aseară.” „O să a m grijă de t ine , iubit o”, a m urm ura t e l lângă păsărica m e a și ge nunc hii m i s-a u t ra nsform a t în apă. Alcătuirea lui sa t ra nsform a t înt r-un sărut franțuzesc la nguros. Căldura c loc ot e a în m ie zul m e u, amenințând să mă trimită înt r-o spirală. Sfa rc urile m i s-a u întărit în m om e nt ul în c a re Byron m i-a lua t c lit orisul înt re dinți, sugâ ndu-l leneș. U n orga sm s-a încolțit în a dâ nc ul st om a c ului m e u, e x t inzâ ndu-se până la de ge t e le de la pic ioa re . Dure re a uitată, i-a m pus pum nii în păr și l-a m călărit pe față. dispe ra t . N e voia . „Ahhh... Byron.” Și-a înfipt lim ba îna poi în m ine , m a sâ ndu-m i c lit orisul c u de ge t ul m a re și rupându-mă. Ge m e t e le m e le a u spulbe ra t a e rul, num e le lui fiind c onst a nt pe buze le m e le . Lim ba lui s-a sc ufunda t a dâ nc în m ine , ia r e u m i-a m a rc uit spa t e le , ținându-mă de e l. Am a vut înc re de re în e l să mă aibă. Din nou și din nou, așa c um a făcut aseară. Era a t â t de c ont ra int uit iv. M i-a frâ nt inim a în urmă c u șase a ni, da r a m a vut înc re de re în e l că mă a re a c um . Ce l puțin, c orpul m e u a făcut-o. M i-a rupt c lit orisul. Cu blândețe. Am ge m ut a t â t de t a re , pa t inâ nd pe m a rgine a orga sm ului, înc â t a m c re zut că voi m uri dacă se oprește. L-a m prins a t â t de st râ ns de păr, înc â t de ge t e le m e le a u de ve nit a lbe . Era m lim pe de de e x c it a re , măcinandu-mă fără rușine pe fața lui, a vâ nd ne voie de e l m a i m ult de c â t a ve a m ne voie de a e r c a să re spir. Î m pinge re a lim bii lui. Si a lt ul. Orga sm ul m e u s-a străbătut de m ine , fiorii punâ nd stăpânire pe fie c a re muşchi a i c orpului m e u. M -a m legănat de fața lui, dezvăluindu-mă c e nt im e t ru c u c e nt im e t ru și lăsând c e a m a i frumoasă senzație să-mi inunde c orpul. M i se simțea c a plut ind pe un nor pe st e a pe le c a lde a le pa ra disului. Byron s-a ridic a t în pic ioa re , ștergându-și gura c u dosul m â inii, în t im p c e cealaltă mână sa c urba t în jurul gâ t ului m e u, atrăgându-mi ure c he a la buze . M i-a a runc a t un zâ m be t le nt și mulțumit, da r oc hii i s-a u înt une c a t . „Î l văd pe M a rc o a dulm e c â nd din nou în jurul tău și îl voi pune capăt. Ca rie ra lui. Fa m ilia lui. Î nt re a ga sa lum e .” Oc hii îi a rde a u, gura încă sc lipind de e x c it a re a m e a . „T u-l a t ingi și nu mă ve i m a i ve de a ”, a m spus, t onul m e u ușor fără sufla re din c a uza orga sm ului pe c a re m i l-a ofe rit . „Ți-am spus, e l e st e căsătorit și e st e st ric t o prie t e nie .” M i-a prins fața, a ple c â ndu-se și apăsând un sărut le nt pe buze . Lim ba lui m i-a t re c ut prin buze le înt re de sc hise . „Poa t e pe nt ru t ine , da r nu pe nt ru e l”, șopti e l. M -a sărutat din nou, a dâ nc și gre u, înghițindu-mi prot e st ul. Oc hii m i-a u fâ lfâ it închiși de fe ric ire . Sărutul c u Byron e ra a proa pe la fe l de bun c a se x ul. Fe lul în c a re m -a de vora t , c a și c um aș fi un lux c u c a re nu e ra obișnuit. Fie c a re a t inge re și mormăit îm i a c ope re a c orpul în pie le de găină și put e a m a ve a orga sm num a i din a st a . M i-a prins părul c u o mână, înc linâ ndu-m i c a pul pe nt ru a put e a gust a fie c a re c e nt im e t ru din gura m e a . Și-a t ra s buze le pe gâ t ul m e u până la um e rii m e i goi, întorcându-mă. Re fle c t a re a noastră doi. Byron st â nd în spa t e le m e u, c u oc hii tăiați în glugă, în t im p c e m â inile lui c ut re ie ra c orpul m e u. Cu buze le pe gâ t ul m e u și c u dinții zgâ riindu-m i pie le a , și-a dus m â na și m i-a despărțit pliurile um e de , strecurându-și de ge t e le prin e le . Pe nisul lui e ra t a re pe fundul m e u. T oc m a i îm i dăduse un orga sm și iată-l, a vâ nd grijă din nou de m ine . Excitația noastră a pom pa t put e rnic înt re noi, sărind de pe re t e le băii. Am put ut să gust — ne voia lui — și a m vrut să a m grijă de e l. Fe lul în c a re a a vut grijă de m ine . „Byron, vre a u să...” Cuvint e le m i-a u m urit pe lim ba în t im p c e e l a a lune c a t două de ge t e în int e riorul păsăricii m e le cealaltă mână a lui îm i prinde a sâ nul. st râ nse , în t im p c e A m a i st re c ura t un de ge t înăuntru și a rsura a t re i de ge t e groa se c a re mă t ra ge a u s-a simțit fie rbint e și c a pt iva nt . Sune t ul um e ze lii m e le a răsunat prin a e r. M urda r și e rot ic . M i-a m ridic a t pic iorul, propt indu-l pe colțul căzii de lux , de sine stătătoare. La na iba blâ nd. Ave a m ne voie de de ge t e le lui în m ine m a i a dâ nc și m a i a spru. — Byron, a m sc â nc it . „T e rog, t e vre a u în m ine .” M i-a m îm pins fundul gol îm pot riva lui, măcinat a st fe l înc â t e l să știe că vorbe sc se rios. şuieră e l. — T e doa re , iubit o. „N u m a i sunt . T e rog t e rog. Am ne voie de t ine ." Abia îm i t ra ise m următoarea sufla re îna int e c a e l să-și de a jos ha ine le . T re buia să fie un re c ord pe nt ru t im pul în c a re i-a lua t să se de zbra c e . M -a m uit a t pe st e umăr pe nt ru a -i ve de a pe nisul gros, pic urâ nd c u pre c um și ga t a pe nt ru m ine . Î nt r-o mișcare rapidă, m i-a t ra s șoldurile îna poi și m i-a îm pins spa t e le în jos, aplecându-mă. M â inile m i s-a u înt ins pe oglindă și fundul m i-a ieșit afară. S-a t râ nt it în m ine . Gre u. a m ge m ut . M â inile lui m -a u prins de șolduri în t im p c e e l a t ra s a proa pe t ot drum ul, doa r pe nt ru a se îm pinge îna poi în m ine . — La na iba , mormăi e l. „N u t e opri”, a m ge m ut e u, măcinandu-mă de e l. Apoi m -a călărit, gre u și fără sc uze . Pie le a lui lovindu-se de a m e a . Ca rne îm pot riva cărnii răsunând în ba ie . Am surprins im a gine a noastră în oglindă. Orga sm ul m e u încolăcit, c onst ruind. V e de re a lui e ra magnifică. At â t de m a re . At a t de put e rnic . T oa t e a le m e le . Pie le a lui bronzată strălucea de transpirație c â nd își înfige de ge t e le în șoldurile m e le . Aspe c t ul de e x t a z pur în t im p c e mă prive a prin oc hi c u glugă – a m be le priviri înc hise în oglindă – m -a făcut să t re c în spirală. Om ul ăsta m -a făcut săm i pie rd c a pul. „M a i gre u”, a m ge m ut . M i-a ple snit put e rnic în fund și a m â râ it : „Eu fa c cerințele a ic i.” Da r rit m ul i s-a a c c e le ra t și îm pinge rile lui a u ve nit din c e în c e m a i a dâ nc i și m a i gre i. Am st riga t , c u int e riorul m e u st râ ns în jurul t ije i lui. Orga sm ul c a re s-a spulbe ra t prin m ine m i-a tăiat respirația. „La na iba , la na iba , la na iba .” Ac um e ra râ ndul lui să țipe. Corpul m e u s-a c ont ra c t a t în jurul lui în t im p c e pe nisul lui sa sm uc it a dâ nc în m ine . M -a m c ut re m ura t de int e nsit a t e a e i, a m â ndoi gâ fâ ind după a e r. Corpul m e u încă a ple c a t , pa lm e le înt inse pe oglindă, pie pt ul lui Byron s-a c oborâ t să-mi a c ope re spa t e le în t im p c e buze le lui s-a u lovit de lobul ure c hii m e le . „Oric e vre i, iubit o”, a m urm ura t e l, înghițindu-mi c e a fa . „T ot c e t re buie să fa c i e st e să înt re bi.” M -a m uit a t în oc hii lui, inim a m e a sâ nge râ nd și strălucind în același t im p. M -a spe ria t a t â t de m ult c ont rolul pe c a re îl a ve a a supra inim ii m e le . De parcă nu t re c use t im pul. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 3 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU a m făcut un duș pe nt ru cină, m i-a m înfășurat prosopul, a poi a m t re c ut print r-un dula p plin a proviziona t fără să m a i știe c e să mă îm bra c . Am pre fe ra t să port c a sua l, da r Byron părea să fie înt ot de a una îmbrăcat în c ost um ul lui Brioni – sa u e ra Arm a ni –. S-a a uzit o bătaie și, st râ ngâ nd prosopul în jurul m e u, m -a m dus la ușă și a m de sc his-o. „Billie ?” Oc hii m e i rătăceau în jur. "Est e t ot ul în regulă?" Ea și-a flut ura t m â na . „Da , doa r pie rsic i.” Ea a int ra t în dorm it or, c u oc hii e i străbătând curioși c a m e ra . „U a u, c a m e ra a st a e st e m ult m a i m a re de c â t a m e a .” Sora m e a e ra îmbrăcată înt r-o roc hie neagră V a le nt ino c u a c c e nt e a urii în jurul t a lie i și pe um e ri. Arăta supe rb. — V re i să-l rog să-ți de a dorm it orul lui? Am glum it . Răspunsul e i a fost un oc hi. "Arătaţi frum os." Z â m be t ul e i s-a înm uia t . „Poți purt a c â rpe și t ot a i străluci. Frumusețea t a e st e atemporală.” a m c hic ot it . „Ești părtinitoare pe nt ru că ești sora m e a .” Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre dre ssing și și-a făcut drum spre e l. De ge t e le e i a u t re c ut pe st e t oa t e ha ine le frum oa se pe c a re Byron le -a a sigura t în c â t e va ore . H a ba r nu a ve a m c ine sa u c um a făcut-o. — Byron a țipat la t ine ? întrebă ea dezinvoltă. Conștientizarea a fost înțeleasă. Era îngrijorată pe nt ru m ine . Oc hii e i i-a u găsit pe a i m e i. „De spre ba ni.” Am clătinat din c a p. "N u. Ți-am spus, a spus că e de a c ord c u a st a .” "Est i sigur?" Am da t din c a p. „Părea depărtat c â nd ne -a m înt ors.” Lăsând un oft a t , a m spus: „N u e ra de loc supărat din c a uza a st a . Îți prom it ." Sprâ nc e ne le e i s-a u st râ ns. „At unc i de c e a fost supărat?” M i-a m a runc a t brațele în a e r, a proa pe făcându-mi prosopul să a lune c e de pe m ine . L-a m prins re pe de și l-a m a sigura t îna poi. Mulțumesc lui Dum ne ze u pe nt ru re fle x e . „T re buie să mă fi urmărit pe nt ru că știa că lua m prâ nzul c u M a rc o.” Ea m i-a a runc a t o privire goală. a m ridic a t din um e ri. „Bănuiesc că e l c re de că îm i pla c e de e l. La na iba dacă știu.” Ea c lipi la m ine mirată c â nd un râ nje t le nt s-a e x t ins pe fața e i. "Oh Doa m ne ." "Ce ?" „Est e ge los”, toarcă e a , zâ m bind c a o pisică c a re t oc m a i a m â nc a t un șoarece. „N u aș m e rge a t â t de de pa rt e ”, a m mormăit. „El e st e în t ot a lit a t e .” Era convinsă și știam că nu se put e a răzgândi. — Cre zi că își dă se a m a că a fost prost că t e -a lăsat să ple c i? Sc urt a conversație pe c a re a m a vut -o c u soțul m e u m i-a t re c ut prin m int e . Părea c u adevărat int e re sa t de c e e a c e s-a înt â m pla t în spit a l. Dacă c u adevărat nu e ra conștient de intențiile tatălui său, poa t e că t oa t e sa c rific iile din ult im ii șase a ni a u fost în za da r. Absolut nim ic . — N u știu, Billie , a m m urm ura t , așezându-mă pe c ovorul de pluș a l dre ssingului. Ridic â nd t ivul roc hie i e i, s-a lăsat jos și s-a așezat lângă m ine . „Ce s-a înt â m pla t m a i e x a c t înt re voi doi?” I -a m a runc a t o privire . — Î n afară de se x , ge m u e a . „N u a m ne voie să știu a c e st e de t a lii.” M i-a m m e st e c a t buza de jos. Î i da t ora m adevărul. „T re buie să-ți spun c e va ”, a m șoptit, ținându-mi oc hii pe e a . „S-a r put e a să mă urăști.” I nim a m i-a tresărit în pie pt . Era sora m e a . Gâ ndul de a o pie rde e ra insuport a bil. Î n e x pre sia lui Billie a int ra t îngrijora re a . M i-a lua t m â inile în a le e i și le -a st râ ns st râ ns. „N u t e voi urî niciodată. Dacă a i săvârși o crimă, te-aș sprijini. Dacă a i a rs înt re a ga lum e , aș fi a libiul tău și aș pre t inde că nu a i făcut-o.” „L-a m uc is pe t a t a .” Recunoașterea a fost a bia pe st e o șoaptă, da r a r fi put ut la fe l de bine să fi fost la fe l de t a re c a o bombă atomică. Billie se uită la m ine confuză. "Ce vre i sa spui? N u, nu a i făcut-o. Era i c u m ine c â nd a e x ploda t a rm a .” Am înghițit nodul din gâ t . "N u c a a st a ." Fie c a re celulă din c orpul m e u a t re m ura t . „După noa pt e a c u Byron, m -a m t re zit și l-a m găsit pe tatăl său, se na t orul Ashford, în cameră.” U n fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. Urăsem să mă gâ nde sc la a st a . „A vrut să ple c și să ie s din viața lui Byron. La înc e put a m c re zut că e st e pur și sim plu ne bun, da r a poi a de ve nit m a i răutăcios și m a i înfricoșător. A amenințat spit a lul, jurâ nd că va dist ruge t ot c e a c onst ruit t a t a .” Înțelegerea a int ra t în privire a m a ro de sc his a lui Billie . „I isuse H rist oa se , M a ddy. Î n t ot a c e st t im p, t u... t e -a i învinuit pe t ine ? „Cum aș put e a să nu?” a m pufnit . „Dacă nu m-aș fi înc urc a t c u Byron, t a t a a r fi t ot a ic i.” "Uită-te la m ine ." V oc e a surorii m e le e ra puternică. N e c lint it . "T u. N u a făcut-o. Do. Ac e a st a ." "Da r-" „Repetă, M a ddy. Sa u jur pe Dum ne ze u, o vom sc oa t e .” Lim ba m i-a t re c ut pe st e buze . „N u a m făcut-o.” "Ast a e c ore c t . Ac um , Byron știe? Am sc os un oft a t gre u. "M -a m gâ ndit e u. Î n toți acești a ni, a m fost c onvins că și e l se joacă de m ine și știa c e a făcut tatăl lui.” N um a i e ve nim e nt e le , că, a c um une le luc ruri că mă gâ nde a m nu s-a u a duna t . la „Da r t oa t e mai de vre m e , c â nd a m spus c e va de spre spit a l și tatăl lui, a părut surprins. Apoi a spus că o va prim i îna poi.” Billie mă prive a gâ ndit oa re și a proa pe că put e a m ve de a roțile învâ rt indu-se în c a pul e i. „Dacă Byron a r fi a vut un rol în e a , nu c re d că i-a r păsa dacă îl a i îna poi sa u nu.” Am da t din c a p de a c ordul m e u. „Și poa t e mulțumi ve de t e lor sa le noroc oa se pe nt ru că, dacă a r fi făcuto, l-aș uc ide . Tăiați-i m ingile .” Am c lipit , c onfuz. „De c e nu ești supărat pe m ine ?” — Pe nt ru că nu a i dus la spit a lul lui t a t a . Ai iubit clădirea a c e e a stupidă la fe l de m ult c a t a t a . E c a și c um ne noroc it ul a c e la a fost o pa rt e din t ine . La fe l c um a fost pa rt e din e l.” M i-a u a rs oc hii. Doa m ne , nic i măcar nu a m înțeles c â t de m ult mă cunoaște sora m e a . Proba bil m a i bine de c â t mă cunoșteam e u. „O să-mi fie a t â t de dor de t ine ”, a m mormăit, trăgând-o înt ro îmbrățișare. „At â t de m ult . Da r vom t rim it e m e sa je și vom vorbi. Și îți ve i găsi fe ric ire a , pe nt ru că ești c e a m a i uim it oa re ființă umană de pe această planetă.” Corpul e i t re m ura ușor în t im p c e c hic ot e a . „N u aș m e rge a t â t de de pa rt e . N u sa lve z oa m e ni, deși sunt de st ul de bun să-i dist rug.” M -a m îndepărtat, găsindu-i oc hii. — Încă plănuiești să ple c i m â ine ? Ea a da t din c a p. „Est e pe nt ru bine le . T e de sc urc i c u soțul tău. Găsește-ți fe ric ire a pe nt ru t ot de a una . Est e proba bil că ult im ii șase a ni a u fost irosiți. Era m supărată pe e l că t e -a da t pe st e c a p, da r aș minți dacă aș spune că încă mă sim t așa. N u mi-aș put e a im a gina viața fără a c e l m ic ticălos.” Am zâ m bit , pie pt ul m i se simțea m ult m a i ușor. „T e iube sc , Billie .” S-a ridic a t și și-a înt ins m â na . "Și e u t e iube sc . Ac um , ha i să t e îmbrăcăm c u unul dint re a c e st e m ode le supe rbe .” Și e x a c t a st a a făcut e a . O jumătate de oră m a i t â rziu, îmbrăcată înt r-o roc hie Give nc hy frumoasă, din sa t in, înt r-un a ur ga lbe n pa l, a m ieșit din dorm it or și a m c oborâ t pe hol. Billie a părăsit c a m e ra m e a pe nt ru a c oborî c u ze c e m inut e în urmă. V oc i sla be a u călătorit din c a m e ra de joacă a lui Are s, ia r e u a m urmărit sune t ul. I -a m găsit pe Byron și Are s a c olo împreună, înt r-o discuție serioasă. — Chia r a u fost a i tăi? întrebă Are s c urios, c u oc hii privindu-l pe Byron de parcă a r fi însuși Dum ne ze u. Byron stătea pe pode a lângă Are s, purt a pa nt a loni gri și o cămașă neagră c u na st uri. Am â ndoi a u luc ra t int e ns la a m e na ja re a ga rnit urii de t re n și a munților c u soldați în jurul lor. „Au fost ”, a spus soțul m e u se rios. „Au fost se t urile m e le pre fe ra t e . Așa că, c â nd e ra m pre a bătrân să mă joc c u e i, ia m lăsat pe frații m e i să le folosească. Da r i-a m a ve rt iza t dacă nu se îngrije sc c ore c t de soldați, le voi lua t ot ul”. M -a m re ze m a t de t oc ul ușii și i-a m privit . „De c i a u făcut o treabă bună a vâ nd grijă de e i?” a de c la ra t Are s. — Au făcut-o, confirmă Byron. „T re buia să fiu c u oc hii pe e i puțin, da r m a i a le s unc hii tăi s-a u de sc urc a t de st ul de bine .” N u m -a m put ut abține că t oa t e a c e st e se nt im e nt e c a lde da nsa u a dâ nc în pie pt ul m e u văzându-le împreună. Așa c um a r fi t re buit să fie t ot t im pul. Oa re făcusem greșit ne înt ors să-l văd pe Byron din nou? Câ nd l-a m văzut în spit a l și m i-a spus că a m pie rdut c opilul, a m fost de va st a t . Pre a tânăr pe nt ru a a ve a un c opil, da r e ra m încă de va st a t . N u a m uit a t niciodată a c e l m om e nt la spit a l. Fe lul în c a re pie pt ul îi t re m ura vizibil. Fe lul în c a re m i-a m ținut respirația în t im p c e îl prive a m ple c â nd. Da r e u... nu m -a m put ut înt oa rc e să-l c a ut . N u după c e se înt â m pla se . "U nc hii m e i?" V oc e a lui Are s e ra blândă și mică și c u oc hii m a ri în t im p ce-și prive a tatăl. — Pe nt ru că t e -a i căsătorit c u mama? M â na lui Byron a junse la c a pul lui Are s, a t inge re a a proa pe reverentă. „Da , Are s, sunt unc hii tăi. Si fa m ilia t a . At â t t u, c â t și m a m a t a .” N u c re de a m că există o re ve nire din această cădere liberă. N ic i nu voia m să mă înt orc din a st a . L-a m vrut doa r pe e l . Are s, Byron și c u m ine . Al m e u fe ric it pe nt ru t ot de a una . „Î m i pla c e de t ine ”, a ra dia t Are s. „Ești c a bunic ul. M a m a spune m e re u că a fost c e l m a i bun tată.” Cuvint e le fiului m e u m -a u durut inim a , în se nsul bun. „N u l-a m c unosc ut bine pe bunic ul tău, da r din puținul pe c a re îl cunoșteam, e ra un om foa rt e bun. M -a a jut a t să a m grijă de c ic a t ric ile m e le .” Are s făcu oc hii m a ri. „Ai c ic a t ric i?” Byron și-a c iufulit părul, c u e x pre sia m oa le . „Da , da r nu doa re . Mulțumesc bunic ului tău și m a m e i t a le .” Se aplecă îna int e și apăsă un sărut pe frunt e a lui Are s. M i-a tăiat respirația și inim a m i s-a st râ ns la ve de re a soțului m e u fiind așa c u e l. Ge st ul a fost sim plu, da r a t â t de grijuliu. M i-a m dre s gla sul și două se t uri din aceeași nuanță de oc hi albaștri i-a u înt â lnit pe a i m e i. „H e i, băieți”, a m spus înc e t . „Sunt e m ga t a de cină? M i-e foa m e ." Am â ndoi zâmbiră și se ridicară re pe de în pic ioa re . Oc hii lui Byron e ra u ba zine înt une c a t e în t im p c e m i-a u c oborâ t c orpul, lăsând o dâră de foc și gheață în urm a lor. U n fior m ia zguduit c orpul, ia r e u a m re spira t tremurător, aşteptând c a e l să spună c e va . „Arăți uim it or, soția m e a .” M i-a m băgat o șuviță din părul sălbatic după ure c he . „Mulțumesc pe nt ru roc hie , soț.” A înc his distanța dint re noi în doi pași m a ri, înfășurându-mi m â na în jurul t a lie i m e le . Coborându-și c a pul, și-a a propia t buze le de a le m e le și a m urm ura t : „Spune -o din nou”. Dispe ra re a îi a c ope ri c uvint e le . Oc hii lui albaștri străluceau și nu voia m a lt c e va de c â t să mă îne c în e i. „Mulțumesc pe nt ru roc hie ”, a m re spira t înc e t . M i-a c iupit ușor buza de jos. "N u a ia . U lt im a pa rt e .” V oc e a îi e ra răgușită. Î n oc hii lui albaștri e ra u adevăruri pe c a re m i-e ra frică să le de sc ifre z. „Soț”, a m m urm ura t , apăsându-mi buze le de a le lui. Are s s-a clătinat înt re noi și și-a c uprins brațele în jurul nost ru pe a m â ndoi. „Ac um sunt e m o fa m ilie .” Satisfacția, întunecată și leneșă, se a prinse în oc hii lui Byron. „Că sunt e m , fiule . Pe nt ru t ot de a una ." Pe nt ru t ot de a una . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 4 Oc e a nofPDF.c om Byron A s Am ieșit din dorm it orul nost ru, lăsând-o pe soția m e a dorm ind a dâ nc în pa t ul nost ru, a m da t pe st e c um na t a -m e a . Era pe drum să prindă un zbor de dimineață, ga t a să de c ole ze în „a ve nt ura e i pe listă”, așa c um m i-a e x plic a t Ode t t e aseară. Era e vide nt din puținul pe c a re m i-a spus e a , da t ora m m ult c um na t e i m e le . Ea a a jut a t la creșterea fiului m e u și și-a susținut sora prin școala de medicină. Pe nt ru a st a , e a va a ve a pe nt ru t ot de a una recunoștința m e a . „Bună dimineața, Billie ”, a m sa lut a t -o. — Ple c i de ja ? Ea a da t din c a p. „Urăsc rămas-bun și dacă văd fața lui Are s, s-a r put e a să nu ple c niciodată.” Am da t din c a p înțelegând. Abia îl c unosc use m și ura m să ple c în fie c a re dimineață. Pe nsiona re a anticipată a părut dint r-o dată o a le ge re atrăgătoare. Am vrut să-mi pe t re c zile le împreună c u noi c a fa m ilie . Era c la r că voia să luc re ze , totuși, și e ra m hotărât să găsesc o m oda lit a t e de a fi de a c ord c u a st a . Aș put e a fi îngrijit oa re a , a st fe l înc â t e a să se poată c onc e nt ra pe c a rie ra e i. M i-a m put ut im a gina de ja , Are s și c u m ine o lua m în fie c a re zi, spunâ ndu-i t oa t e luc rurile la c a re ne -a m gâ ndit . — V re i să t e c onduc la a e roport ? „N u, mulțumesc”, a răspuns e a re pe de . „Sunt sigur că ești oc upa t .” „N u sunt niciodată pre a oc upa t pe nt ru fa m ilia m e a .” Ea clătină din c a p. „N u sunt fa m ilia t a .” Am zâ m bit . Ea a int ra t în c a pc a na m e a a t â t de frum os. "Da t u e st i. Și a i fost o fa m ilie prin căsătorie, c hia r m a i m ult de c â t sora t a .” Ea s-a îm pie dic a t și m â na m e a a țâșnit pe nt ru a o liniști. Apoi i-a m lua t va liza din mână. „N e va da t im p să vorbim .” „Se sim t e c a un șantaj”, mormăi e a . — I a -o c um vre i, dragă cumnată. M i-a a runc a t o privire suspectă, da r nu a spus nim ic a lt c e va . Cinc i m inut e m a i t â rziu, e ra m în spa t e le mașinii m e le , sorbim din c a fe a ua de călătorie. Șoferul m e u și-a făcut drum prin oraș spre Re a ga n N a t iona l. M -a m re ze m a t pe sc a un, st udiind-o pe Billie . Surorile e ra u a propia t e – în m od c la r – și o voia m de pa rt e a m e a , da r din privirile oc a ziona le pe c a re le a runc a în direcția m e a e ra c la r că nu e ra fericită c u m ine . „De c i c a re sunt pla nurile t a le ?” Am înt re ba t . Ea a ridic a t din um e ri. "N u sunt sigur inc a . Le voi inve nt a pe drum .” Gâ ndul de a t re c e prin viață fără un pla n amenința să mă izbucnească în st upi, da r a m ținut c om e nt a riul pe nt ru m ine . „De c i, c um a fost să t e revăd c u M a rc o?” M i-a a runc a t o privire . "Est i ge los?" a ba t joc orit e a . La na iba , a m fost așa de t ra nspa re nt ? Din păcate, c â nd a fost vorba de soția m e a , toată ge lozia și pose sivit a t e a s-a u re pe zit în prim -pla n și a fost gre u să o c ont role z. „Poa t e ”, a m înt re ba t . Billie m i-a ofe rit prim ul e i zâ m be t sinc e r. „Proba bil că a i t oa t e m ot ive le să fii.” Ceața roșie m i-a a c ope rit ve de re a , pe c a re t re buie să o fi prins pe nt ru că s-a grăbit să a da uge : „N u, nu pe nt ru că surorii m e le îi pla c e de e l. N u l-a c onside ra t niciodată m a i m ult de c â t un prie t e n. Da r M a rc o nu e st e a lt c e va de c â t un ne noroc it pe rsist e nt .” Roșul a dispărut înc e t și m -a m c onc e nt ra t a supra c uvint e lor e i. "Ela bora t ." Câ nd e a s-a uit a t c u privire a , a m spus: „T e rog”. Am be le surori Sw a n a r fi bune pe nt ru fa m ilia noastră. Era u norm a li c â nd noi c u siguranță nu. Ex a c t c e a ve a m ne voie . Ei bine , Ode t t e e ra e x a c t c e e a c e a ve a m ne voie . N u aș fa c e pre supune ri de spre Billie și Winst on. „M a rc o a sa lit m e re u în pre a jm a surorii m e le ”, a răspuns e a în c e le din urmă. „El a fost a c olo după fie c a re despărțire, așteptând și spe râ nd că e a îl va a le ge . N u a făcut-o niciodată – și nu va fa c e niciodată – da r c um va t ipul nu poa t e înțelege m e sa jul.” „Cre de a m că e st e căsătorit”, a m re m a rc a t e u de ga ja t . „Oh, el e st e .” Se lăsă pe spa t e pe sc a un, de ve nind confortabilă. „N u înseamnă o prost ie . Dacă Ode t t e dădea c e l m a i m ic indic iu că e ra interesată de e l, e l și-ar lăsa soția c a pe un c a rt of fie rbint e . Ar fi t re buit să ve zi c um e ra e l pe st e e a c â nd e ra în spit a l, fe m e ia lui a proa pe uitată. M -a m înțepenit, conștientizarea trăgând prin m ine c a un fulge r. M int e a m e a a luc ra t e ne rgic , înc e rc â nd să c one c t e ze punc t e le . Doc t orul c a re părea c unosc ut . Î m i a m int e a m unde a m văzut-o a c um . A fost așezată la aceeași masă c u Ode t t e la a c e l ba r în urmă c u mulți a ni. "I n spit a l?" Am înt re ba t . „Ac e l doc t or din spit a l e st e soția lui M a rc o.” Proba bil că și-a da t se a m a că a lune c a se , pe nt ru că s-a îndre pt a t , ia r buze le i s-a u subțiet de hotărâre. Privire a m i s-a îngust a t . Î nt ot de a una a m a vut un t a le nt pe nt ru a c it i lim ba jul c orpului. A fost ut il în c onduc e re a une i a fa c e ri, m a i a le s c â nd e x ist a u ina m ic i c a re înc e rc a u să t e doboa re la fie c a re colț. I a r post ura și e x pre sia strâmtă a lui Billie m i-a u spus că nu va m a i spune un c uvâ nt în această privință. Așa că i-a m făcut un solid și i-a m sc him ba t subie c t ul, păstrând fâșia de informații pe nt ru altă dată. „Are s e st e fiul m e u.” Am a runc a t bom ba a supra e i și privire a e i s-a îndre pt a t spre m ine , frământări înot â nd în a c e i oc hi. Ave a oc hi a t â t de diferiți de soția m e a , da r e ra u asemănări în m a nie re le lor. "De unde ştiţi?" V oc e a e i e ra a bia pe st e o șoaptă. „A-a i de gâ nd să-l ie i?” Ea se aplecă, im plorâ nd în oc hi. "Vă rog. Vă rog. O va dist ruge și...” — N im e ni nu-l ia pe Are s, i-a m spus hotărât. „Și nu pui întrebările a ic i, e u sunt . V re a u să știu c um s-a înt â m pla t .” Sprâ nc e ne le i s-a u ridic a t și s-a uit a t la m ine de parcă aș fi nebună. „Eu a m fost c e l c a re a a dus-o la spit a l. Doc t orul m i-a spus că Ode t t e a pie rdut c opilul. A t re buit să o a ud spunâ nd a st a c u voc e t a re . Cum na t a m e a a ridic a t din um e ri. "N u a m nic i o ide e . Ea plâ nge a c â nd a m a juns a c olo, spunâ ndu-m i că c re de că a pie rdut -o, da r a poi M a rc o i-a spus că c opilul e ra în viață, sănătos.” Neliniștea m i-a t â râ t pe șira spinării. — Și a i spus că M a rc o a vizit a t -o în t im p c e e ra în spit a l? Ea a da t din c a p. — Da , a văzut-o adusă. Cre d că s-a înt â m pla t să-și întâlnească fe m e ia la prâ nz. Proba bil că t e -a văzut și pe t ine , nu a i purt a t -o t oa t e bloc urile a le a în brațe? Agitația i se a prinse în oc hi în t im p c e c ont inua . „Oric um , e ra m a t â t de e ne rva t , că ne noroc it ul a așteptat ore înt re gi să-mi spună că e a c olo. Î nne bune a m în c a m e ra de hot e l, așteptând-o.” Dacă bănuielile m e le a r fi c ore c t e , ne noroc it ul ăla și soția lui a r fi t re c ut în ist orie până dimineața. „De ce scrâșni din dinți?” întrebă Billie , studiindu-mă curioasă. „Parcă t e -a i pregăti să uc izi pe c ine va .” Ex pre sia și c uvint e le lui Billie m i-a u spus că nu împărtășește suspic iunile m e le . N ic i soția m e a , de a lt fe l. M i-a m forțat m a x ila rul să se re la x e ze . „V re a u să-ți mulțumesc”, i-a m spus. Oc hii e i străluciră surprinși. „De c i scrâșni din dinți pe nt ru că vre i să-mi mulțumești?” Am sc os un râ s forțat. „Poa t e că nu sunt obișnuit să mulțumesc oa m e nilor.” Billie a c hic ot it . „Da , t e c re d a c olo.” M a x ila rul m e u st râ ns m i-a slăbit c e va și i-a m zâ m bit sinc e r. Billie nu și-a reținut părerile. N ic i sora e i, da r Ode t t e e ra m a i subtilă și a ve a m a nie re m ult m a i bune . Proba bil din c a uza profe sie i e i. Billie e ra o altă rasă de persoană, da r c e va m i-a spus că e st e c e e a c e l-a a t ra s pe fra t e le m e u la e a . „V re a u să-ți mulțumesc că a i ve ghe a t a supra fiului m e u și a surorii t a le .” T onul m e u e ra se rios. „Ai recunoștința m e a și îți sunt pe nt ru t ot de a una da t or. Înseamnă foa rt e m ult pe nt ru m ine că t e -a u a vut a m â ndoi.” Billie flutură m â na cu nonșalanță. „Sunt fa m ilia mea. Bineînțeles că aș fa c e oric e pe nt ru e i. Î n plus, a m greșit m ult e . Uită-te la c e s-a înt â m pla t c u a c e le dia m a nt e .” Câ nd m i-a m înc lina t sprâ nc e ne le , zâ m be t ul lui Billie a de ve nit oc hi. „Ei bine , e u le -a m lua t . Evide nt ." Am clătinat din c a p. I suse , a c e le două surori e ra u groa se c a hoții. Soția m e a m -a făcut să c re d că e a a făcut-o. N u că aș fi re fuza t -o oric um . "Înțeleg. Ei bine , nu o să-ți rețin dacă nu-i spui surorii t a le că știu că Are s e st e a m e a . Î nt r-un fe l, a m înc he ia t c e rc ul și a m re ve nit la fa za de ne goc ie re . Billie și-a înc lina t c a pul, privindu-mă și i-a m put ut ve de a m int e a luc râ nd la c e va . Ce ? N u a m put ut spune . — Bine , a fost de a c ord e a . „Da r dacă o fa c i pe sora m e a să plângă din nou, o să t e găsesc și o să t e uc id. T e voi tăia în bucăți m ic i și îți voi împrăștia rămășițele în toată lum e a .” Ei bine , a st a a fost de st ul de spe c ific . T re buie să se fi gâ ndit m ult la a st a de -a lungul a nilor. — Ce ți-a spus Ode t t e ? Sinc e r, aș vre a să știu de c e m -a a lunga t și Ode t t e . Ea a ridic a t din um e ri. „Sora m e a nu m i-a spus niciodată pe de plin c e s-a înt â m pla t înt re voi doi. Ast a e înt re voi doi. N u va fi, totuși, dacă o fa c i să plângă din nou.” Oc hii e i s-a u îngust a t a supra m e a . — Pe nt ru că, din nou, t e voi om orî. a m c hic ot it . „N ot a t în m od corespunzător. Și din m om e nt c e ești a t â t de plin de căldură, un sfa t de spre fra t e le m e u. Obra jii lui Billie s-a u pătat în roz și, de fa pt , și-a fe rit privire a . „El se bucură de o provoc a re și, c um va , c re d că a i de ve nit din neatenție a lui.” Am pe t re c ut re st ul surprinzător de liniștită. drum ului înt r-o liniște oa re c um I de e a îm i juc a se în m int e de c â nd l-a m lăsat pe Billie la a e roport . Până la prâ nz, mă hotărâsem c u privire la c a doul de nuntă pe rfe c t pe nt ru soția m e a – indife re nt c â t de m ult mă c ost a . Am suna t pe K rist off. El deținea Ba ldw in I nt e rna t iona l și a ve a legături în dom e niul im obilia r internațional, print re a lt e le . „Cum e viața de căsătorie?” a fost sa lut ul lui. "Cum a i a uzit ?" „Winst on i-a spus lui Royc e . Royc e m -a suna t . Ave a m un pa riu c a re m e rge .” Surpriza a t re c ut prin m ine . „Pa rie z pe c e ? Și de c â nd ești pa rior?” El a c hic ot it . „N u put e a m să ra t e z oc a zia de a da o lecție fra t e lui tău și de a -l fa c e c u o sută de m ii m a i ușor.” „Doa m ne , c e dra c u a fost pa riul?” — Că a i fa c e c a fe m e ia a ia să se căsătorească c u t ine în două săptămâni, a spus e l. „Royc e a spus că a i ne voie de o lună. Da r, e vide nt , t e c unosc m a i bine . Câ nd îți pui m int e a pe c e va , ești c u toții.” Am clătinat din c a p. Era u a m â ndoi idioți. "Asa de ? Cum e st e viața de căsătorie?” M i-a plăcut la na iba , da r lipse a c e va . Ode t t e m i-a da t t rupul e i libe r, da r t ot se ținea. Ea a re fuza t să se deschidă pe de plin față de m ine și la na iba , a ve a m ne voie de toată e a . a m poft it . "Est e bine . Am un fiu." „Wow , a st a e o căsnicie rapidă pe c a re a i înc e put -o. Est e pe îna int e rapidă?” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. "E o pove st e lunga . Cre d că c ine va a fugit c u m ine . Se va oc upa de e l în c urâ nd.” U n c hic ot înt une c a t a t re c ut pe st e linie . K rist off a r fi făcut același luc ru. "Am ne voie de o fa voa re ." „Sunt ure c hi. Da r dacă vre i c a t ipul m ort , sună-l pe M orre lli. a m c hic ot it . „Dacă c ine va a re de gâ nd să ucidă, e u voi fi. V re a u să cumpăr o clădire pe Rivie ra Franceză.” „Spune -m i cerințele t a le .” "E sim plu. Am a dre sa . V re a u înt re a ga proprie t a t e din jurul e i și a c e a clădire specifică. A fost c â ndva un c a st e l.” „T ra ge -m i a dre sa și voi ve de a c e pot fa c e .” "Mulțumiri." I nt e rfonul m e u a bâ zâ it . „Bine , da t oria sună. Pre t ul nu fa c e obie c t . Doa r fă să se înt â m ple . O vre a u c â t m a i c urâ nd posibil.” — T rim it e -m i a dre sa , repetă e l îna int e de a înc hide . Încă un bâ zâ it prin int e rfonul m e u. "Da ?" Am răspuns în t im p c e t a st a m a dre sa clădirii. „Fra t e le tău e a ic i”, a anunțat se c re t a ra m e a . Făcând c lic pe but onul de t rim it e re , a m sc os un oft a t tăcut. N u știa a c e a fe m e ie după atâția a ni, că a m a t â t de mulți frați înc â t e ra gre u să țin evidența. Pe nsiona re a suna din c e în c e m a i a t ra c t iv. Sa u luc râ nd dint r-un loc însorit și c a ld. La fe l c a Rivie ra Franceză , m i-a șoptit m int e a . N u reuşisem să uit c uvint e le Ode t t e i. A vrut să ne crească fiul așa c um e ra e a , după c e e a și sora e i a u părăsit St a t e le U nit e c â nd e ra u c opii. Î na poi în V ille fra nc he -sur-M e r. Știam că K rist off va fa c e c a a st a să se înt â m ple . Ar fi c a doul pe rfe c t de nuntă pe nt ru frum oa sa m e a soție. „Dom nule ?” V oc e a se c re t a re i m e le m i-a re a m int it că nu e ra t im pul să vise z c u oc hii deschiși. „Ca re fra t e ?” Am înt re ba t . „Ale ssio.” Surpriza m -a c uprins. Î n t im p c e frații m e i e ra u plini de surprize , Ale ssio îm i dădea de obic e i un a ve rt ism e nt ori de c â t e ori m e rge a în vizită. „T rim it e -l înăuntru.” N u a dura t m ult până să urm e ze o bătaie la uşă. Ușa s-a de sc his și Ale ssio a apărut, fiul său, K ol, în urm a lui. — Bună, unc hiule Byron. "H e i a m ic e !" M -a m ridic a t și m -a m îndre pt a t spre e l. „Est e o surpriză a t â t de bună. M i-a fost dor de t ine ." A zâ m bit , lăsând m â na tatălui său și a le rgâ nd spre m ine . La m ridic a t și l-a m rot it . Și-a înt ins m â inile la rg de sc hise . „Sunt un a vion.” a m c hic ot it . „Și c e pilot ve i fi. Cum de c urg lecțiile t a le de pilot ?” a m înt re ba t , c oborâ ndu-l îna poi la pământ. K ol și-a încrețit na sul. „T a t a nu mă lasă să zbor c u un a vion adevărat.” „Și lum e a îi e st e recunoscătoare tatălui tău pe nt ru a st a .” Fra t e le m e u c e l m a i m a re – e i bine , fra t e le vit re g – sa a runc a t pe sc a un și și-a desfășurat pic ioa re le . „Doa m ne , a i c e le m a i c onfort a bile sc a une vreodată a ic i. N u știu c um pleacă oa m e nii din biroul tău.” „U ne ori t re buie să-i da u afară”, a m re m a rc a t se c . „N u t e așteptam.” El a ridic a t din um e ri. „Î nt â lnire a soției c u Aurora . Sunt e m a ic i pe nt ru c ina de fa m ilie poim â ine .” La na iba , a m uit a t . „Și lasă-mă să ghic e sc , a i uit a t .” „De sigur că nu a m uit a t .” Privire a pe c a re m i-a a runc a t -o m ia spus că nu mă c re de . M -a m așezat pe spa t e și m i-a m îm pins m â na prin păr. „Da , a m uit a t .” Buze le i se răsuciră înt r-un zâ m be t . „Și pun pa riu că știu și de c e .” M -a m re ze m a t pe sc a unul m e u de birou, studiindu-mă pe fra t e le m e u m a i m a re . Era gre u de c re zut c â t de de pa rt e a m a juns în ult im ii a ni. De la a nu vorbi, la a fi m a i a proa pe de c â t mi-aș fi im a gina t vreodată. Fra t e le morocănos s-a t ra nsform a t înt r-un soț mulțumit. A re nunt a t la t oa t e pe nt ru fe m e ia lui si nu pa re a sa re gre t e de loc . „Și de c e , fra t e le m e u a t ot put e rnic și atotștiutor?” M i-a ofe rit unul dint re a c e le zâ m be t e îngâ m fa t e . „Are legătură c u o franțuzoaică foa rt e specifică.” I suse , de unde dra c u a știut? Da r a poi c uvint e le lui de de m ult m i-a u t re c ut în m int e . A fost în t im pul une ia dint re vizit e le m e le la loc ul lui în Ca na da . Ca re a u fost e x a c t c uvint e le lui? Pun pa riu că o anumită fe m e ie îți c e re să st a i și t u de pa rt e de ve de re a e i. V oia să mă da u de pe spa t e , ia r c e l m a i bun m od de a o fa c e e ra să mă love sc a c olo unde mă doa re . N um a i că de unde na iba știa? — Lasă-mă să ghic e sc , spuse e l. „T e înt re bi de unde știu de spre e a .” „Ar fi bine de știut”, a m mormăit e u. Ținând c ont că doa r Winst on a văzut-o vreodată și a bia și-a a m int it de e a . Ale ssio c hic ot i. „N u e st e c hia r de uit a t , da r a t unc i Winst on e ra oc upa t să se învelească în sora e i, dacă nu mă înșel.” Am clătinat din c a p. „Sinc e r, nu t e -a m văzut niciodată c a un urmăritor.” „T re buia să fii în profe sia m e a , a lt fe l a i a junge m ort .” Se re fe re a la zile le sa le în m a fie , la t ra fic ul de droguri și la c ont ra ba nda c u a rm e prin Ca na da . Da r, așa c um a m spus, a c e le zile e ra u în urmă lui. „De c i c um a i a fla t de spre e a ?” Ale ssio a ridic a t din um e ri. „T e -a m urmărit. Sinc e r, nu m-aș fi da t se a m a de e a , da r a poi t e -a i dus și l-a i bătut pe șoferul c a re a da t pe st e e a .” „N e noroc it ul be a t a proa pe că a uc is-o.” Doa r gândindu-mă la a st a , m i s-a form a t o transpirație re c e sub pie le . N u fuse se m niciodată a t â t de îngrozit în toată viața m e a . „A a t ins c e va c a re nu-i aparținea.” Fra t e le m e u m a i m a re nu părea de ra nja t de fa pt ul că l-a m pus pe bărbat în comă. Bine , de c i s-a r fi put ut pie rde c â t e va de ge t e și fața lui e ra a proa pe de ne re c unosc ut , da r a proa pe că m i-a uc is fe m e ia . Și a m c re zut că m i-a uc is c opilul nenăscut. „N u t re buie să t e just ific i în fața m e a .” m -a m ba t joc orit . „De parcă aș fa c e -o.” Fra t e le m e u m a i m a re făcuse m ult m a i m ult de c â t a bătut un ne noroc it ic i și c olo. „Regreți vreodată?” l-a m înt re ba t , sc him bâ nd subie c t ul brusc . Câ nd și-a ridic a t din sprâ nc e ne , a m adăugat: „Regreți vreodată că ți-ai părăsit t oa t e a fa c e rile pe nt ru a fi doa r tată și soț?” N ic i măcar nu a e zit a t . „Niciodată a l na ibii.” Am st a t puțin în tăcere, în t im p c e K ol s-a oc upa t c u ga rnit ura de t re n pe c a re l-a m ținut la îndemână e x a c t pe nt ru a c e st e vizit e . Era c hia r în fața biroului m e u, da r a lăsat ușa deschisă și voc e a lui mică și trăncănitoare a călătorit prin a e r. El încă m a i a lt e rna foa rt e m ult înt re engleză și franceză. Ca m c a propriul m e u fiu, mă gâ nde sc bine . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 5 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e S st â nd în ve st ia rul m a ga zinului de roc hii de de signe r, m i-a m urmărit reflecția, da r nu m -a m put ut recunoaște. Am juc a t rolul pe c a re și-l dore a e l. N um a i că nu e ra m fe ric it . Lum e a a st a nu e ra pe nt ru m ine , da r m i-a m înghițit prot e st e le și plâ nge rile , pe nt ru că mă vâ nduse m . I suse , m -a m vâ ndut . Singura m e a c onsola re a fost să văd c hipul fe ric it a l lui Are s. Ori de c â t e ori mă lupt a m c u dorința de a ridic a și de a mă înt oa rc e la V ille fra nc he -sur-M e r, mă uit a m la fața lui fericită. Are s nu i-a lua t t im p să se îndrăgostească de fa rm e c e le tatălui său. Adică, c e e ra să nu-ți placă? „Cum îți pla c e roc hia ?” a înt re ba t vânzătorul. M -a m forțat să zâ m be sc . "E frum os." Și c hia r a fost . Da r m i-a r a duc e privirile t ut uror. A țipat de ba ni, de put e re și de a c e l „uită-te la m ine ”. N im ic din e le nu a m fost e u. N u știam că Byron mă progra m a se la o înt â lnire pe nt ru a fi văzut de a c e st pre supus fa im os de signe r. Am vrut să-i t rim it un m e sa j surorii m e le și să-i c e r să se întoarcă. Da r nu a m făcut-o. Î n sc him b, a m zâ m bit și a m da t din c a p, a c c e pt â nd zâ m be t e e x a ge ra t e și c om plim e nt e . Byron stătea pe c a na pe a ua din holul m a ga zinului, arătând e ne rva nt de se x y și dist ra c t iv pe Are s. V e ne a acasă dire c t de la birou, a poi ne t â ra se a ic i. Cost um ul și c ra va t a lui a lba st re e ra u im pe c a bile , oc hii lui năvălindu-mi în c a le a m e a din c â nd în c â nd, c a și c um a r fi să mă a sigur că sunt fla t a t în m od a de c va t . „De c e fa c e m a st a din nou?” Am făcut o față. N u a m vrut să iasă a t â t de ascuțit, da r e ra m obosit și ne rvos. Billie a r fi în ra i c hia r a c um . Da r a m fost în ia d. El a zâ m bit , ne t ulbura t de t onul m e u. „T re buie să știu că ești îngrijit și t re buie să coordonăm c ulorile .” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Ce va a dia c e nt sâ nge lui sună de st ul de t e nt a nt a c um .” „Roșul ți -a r arăta supe rb, da r mă gâ nde a m la sm a ra ld.” Lui Byron îi plăcea să aibă c ont rolul – știam din m om e nt ul în c a re l-a m c unosc ut – da r să-mi a le g ha ine le e ra puțin pe st e bord. De signe rul s-a înt ors c u o altă roc hie și a m ge m ut . "N u m a i. T e rog, nu m a i m ult .” Ea a c hic ot it de parcă t oc m a i aș fi rost it c e a m a i amuzantă glumă. Ca pul e i e ra plin de păr a lb și fira v și, în c iuda calităților lui a rgint ii, se mișca surprinzător de re pe de . Era zveltă și colecția de brățări din jurul înc he ie t urii e i zgâ iâ ia c u fie c a re mișcare pe c a re o făcea. „Colecția m e a de primăvară a r fi perfectă pe nt ru t ine ”, a spus e a , dâ nd din c a p pe nt ru sine . Asist e nt a e i a urm a t -o în spa t e le e i c u un ra ft de roc hii și a m înăbușit un geamăt. N u e ra nic io șansă să le înc e rc pe t oa t e . „Cu a c e l t on a l pie lii și acel păr roșu m a gnific , ve i străluci de a supra t ut uror celorlalți.” Era e x a c t c e e a c e nu îm i dore a m , da r nu părea să c ont e ze . Așa că i-a m da t doa r un se m n c onc is din c a p și un zâ m be t dure ros. Î n c e mă băgasem? "Y a y." Sa rc a sm ul a pic ura t din a c e l singur c uvâ nt ca înghețata topită, da r fe m e ia l-a ignora t intenționat. Am oft a t , înc e rc â nd să nu a t e nue z dispoziția t ut uror. Re c upe râ ndu-m i t e le fonul din poșetă, a m făcut o poză c u ra ft ul de roc hii și ia m t rim is-o surorii m e le . * Cumpărături c u Byron și Are s. Î m i e dor de t ine .* Câ nd a m ridic a t c a pul, oc hii t ut uror e ra u ațintiți a supra m e a . a m ridic a t din um e ri. „Sora m e a e st e o fanatică a m ode i.” „Numărul ve rde fără bre t e le va fi roc hia t a .” Oc hii e i sc â nt e ia u. „Aveți înc re de re în m ine pe nt ru a st a . Sa lve zi vieți. Sa lve z m oda .” Comparația nu a ve a se ns, da r nu m -a m obosit să o sublinie z. „Bine , a t unc i, ha i să încercăm pe a ia m a i înt â i”, a m spus, prefăcându-mi un zâ m be t . Am vrut doa r să se t e rm ine . M i-a m a runc a t t e le fonul în poșetă în t im p c e e a îm i dădea roc hia . Byron și Are s stăteau încă pe c a na pe a ua de c uloa re c re m și m i-a u zâ m be t înc ura ja t oa re . Doa m ne , c e i doi semănau a t â t de m ult înc â t e ra înspăimântător. M -a m înt ors în dre ssing și, odată c e ușa s-a înc his în urm a m e a , m i-a m simțit fața căzând în t im p c e îm i fre c a m obra jii. Î i rănesc din c a uza t ut uror zâ m be t e lor fa lse . Ar fi t re buit să fiu e nt uzia sm a t . Ac e st a a fost pra c t ic visul oricărei fetițe – a l t ut uror, în afară de a l m e u – da r, c um va , m -a m simțit prins în capcană. T ot ul părea fa bric a t . Ei bine , t ot ul, în afară de viața noastră sexuală. Da r relația noastră nu a r put e a dura doa r c u c one x iune a fizică. a ve a m ne voie de m a i m ult . Relația m e a c u Byron va de ve ni m a i m ult de c â t t e nsiune sexuală și c him ie copleșitoare? Privire a m e a a a t e riza t pe roc hia de sm a ra ld. Aș put e a la fe l de bine să-l pun. V e rde le e ra c uloa re a m e a preferată, așa că poa t e că a r fi în regulă. Am ieșit din c a bina de probă purt â nd numărul fără bre t e le și a m urc a t t re pt e le pe nt ru a st a pe pla t form a în fața oglinzilor, luâ nd-o din t oa t e unghiurile . Câ nd m i-a m ridic a t oc hii spre oglindă, respirația m i s-a bloc a t în gâ t . Roc hia e ra de c uloa re a put e rii și a invidie i. Țesătura ve rde boga t a e libe ra t dive rse t onuri strălucitoare. Sub t a lie , c orse t ul c orse t a t a izbuc nit în roze t e de t ul în nuanțe de sm a ra ld și mușchi, c urgâ nd în jos pe pode a și lăsând în spa t e le m e u înt r-un t re n sc urt . Privire a lui Byron a înt â lnit -o pe a m e a prin oglindă și inim a m i-a tresărit; foa m e a din oc hi o formă a bia diluată de dorință. M i-a ținut privire a a t â t de m ult t im p că ge nunc hii m i s-a u înm uia t , ia r obra jii m i s-a u încălzit de înroșire. Ceața m i s-a răspândit prin m int e , t ot ul dispărând, în afară de noi doi și de fiul nost ru. De parcă a m fi în propria noastră bulă. „Îți pla c e roc hia ?” m -a înt re ba t e l, c u voc e a profundă. Am da t din c a p și buze le lui lux uria nt e s-a u c urba t înt r-un zâ m be t frum os. „Ac e st a e st e c e l”, i-a spus el de signe rului fără să-și îndepărteze privire a . „Mamă, arăți c a o prințesă.” Buze le lui Byron s-a u ridic a t înt r-un zâ m be t fără e fort , da r privire a lui a rămas a supra m e a . „N u, fiule . M a m a n arată c a o regină.” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 6 Oc e a nofPDF.c om Byron D a ys a zbura t . Nopți c u a t â t m a i m ult . Și e ra c a și c um a m fi fost m e re u împreună. N oi t re i. Billie a ple c a t c u ba nii pe c a re i-a da t soția m e a și a m știut că Ode t t e i-a fost dor de e a . Dacă Billie a r fi știut că i-aș fi da t de ze c e ori a c e a sumă, proba bil s-a r fi înt ors să înc a se ze . Winst on dispăruse de c â t e va zile , proba bil urmărind după Billie , da r s-a înt ors pe nt ru noa pt e a noastră obișnuită înt re frați și m -a m buc ura t pe nt ru a st a . Toată fa m ilia ve ne a la cină în se a ra a st a . Ei bine , c u excepția tatălui m e u. Dacă e ra vorba de a a le ge înt re K ingst on și tatăl m e u, fra t e le m e u a r câștiga înt ot de a una . Dacă t a t a a r fi fost prin preajmă, K ingst on nu a r fi fost . Se na t orul – n-a r fi niciodată președinte, dacă aș put e a să mă abțin – Ashford a a fla t de spre căsătoria m e a la fe l c a m a jorit a t e a lum ii. Cit ind luc ra re a . Singurii pe c a re m -a m de ra nja t să-i sun a u fost frații m e i. Am oprit în fața c a se i m e le nu pre a de vre m e . Părea că toți a u sosit în același t im p. Frații m e i și soții lor. Ei bine , a r fi doa r soții Aurore i și Ale ssio. Și a c um a m e a . K ingst on e ra a ic i singur, ia r Royc e încă nu și-a c onvins fe m e ia să se căsătorească c u e l. Î n m om e nt ul în c a re a m ieșit din mașină, un a lt ul a oprit . S-a oprit la doa r t re i m e t ri de m ine c u frâ ne zgomotătoare și a m ble st e m a t pe sub răsuflare. Era tatăl. Privire a m e a s-a străduit să-mi găsească fra t e le c e l m a i m ic , da r e l dispăruse de ja . K ingst on se pric e pe a la umbră, în t im p c e tatăl m e u a t â njit m e re u în lum ina re fle c t oa re lor. Ușile mașinii s-a u de sc his și s-a u t râ nt it . T a t a s-a năpustit spre m ine . El și-a pie rdut m e re u c a pul, în t im p c e e u nu l-a m pie rdut niciodată pe a l m e u. Ei bine , a proa pe niciodată. Soția m e a a fost o excepție. — Căsătorit, şuieră e l. „Al na ibii de căsătorit. Am c re zut că t e ve i căsători c u N ic k i.” Print re m ult e luc ruri, tatăl m e u e ra de lir. Chia r și după șase a ni, a vrut să le ge num e le nost ru de fa m ilie de Popova . Pre fe r să-mi t a i pula de c â t să la s a st a să se înt â m ple . Î n plus, e a nu e ra a lt c e va de c â t o a m int ire greață și singurul m od în c a re s-a r înt â m pla e ra dacă s-a r căsători c u e a . "T e -a i gâ ndit greșit." Am t re c ut pe lângă e l și i-a m apăsat un sărut pe obra zul Aurore i. „H e i, soră. Cum stă t re a ba ?" I -a m da t lui Ale x e i, soțului e i, un se m n de sa lut din c a p – e l nu a fost niciodată unul c a re să a pre c ie ze oric e formă de c ont a c t fizic de c â t dacă a ve nit de la surioa ra m e a . Ea făcu c u oc hiul. „Această cină va fi distractivă”, mormăi e a pe sub răsuflarea e i. Știam că m a i degrabă a r fi sărit pe st e se a ra a st a și să nu-l vadă pe tatăl, da r e ra tradiția noastră de fa m ilie și a r fi ve nit a ic i pe nt ru noi. Fra t ii e i. „Put e m înt ot de a una să vorbim fra nc e za și să ne pre fa c e m că nu-l înțelegem pe tatăl tău”, a mormăit Aut um n, soția lui Ale ssio. Era c a na dia n fra nc e z. „Se pre fa c e că înțelege, da r nu înțelege.” A urm a t o se rie de c hic ot e li, în t im p c e tatăl nost ru încă fum e a de furie , așteptând să ne mișcăm și să intrăm înăuntru. L-a m da t pe st e c inc i pe K ost ya . "H e i a m ic e . N u ne -a m văzut de m ult ." Aurora își dădu oc hii pe st e c a p. „Ne-ați văzut a c um t re i săptămâni.” a m zâ m bit . „După c um a m spus, m ult t im p.” „Cine m oa re de foa m e ?” anunță Royc e . „M i-e a t â t de foa m e , că aș put e a m â nc a un c a l.” — Ești un c a l, Royc e . Tatăl m e u e ra un ne noroc it de ne noroc it , da r c e l puțin noi ceilalți a m a vut destulă c urt oa zie să nu-l strigăm. Royc e își ura c ura jul și nic i măcar nu s-a oprit să-l recunoască în t im p c e se îndre pt a în c a sa m e a . — Arată-ne soția t a , Byron, spuse Royc e , ignorâ ndu-l pe tată. „N u pot să c re d că un a lt Ashford mușcă pra ful. Sunt Winst on, K ingst on și e u a m ple c a t .” N u m -a m obosit să-l c ore c t e z. Winst on a r t re bui să facă a st a e l însuși. „Tată, c re d că a m spus c la r că această cină e ra doa r pe nt ru frați.” V oc e a m e a e ra calmă, da r furia m e a nu. I -a m prom is soției m e le să-mi țină tatăl de pa rt e de e a și a m fost un bărbat c a re și-a ținut prom isiunile . Și-a flut ura t m â inile dra m a t ic , părul cărunt zburâ nd pe st e t ot . „Ți-am da t toată viața. Să nu uiți na ibii de a st a .” „V -a m plătit donația de spermă de m ult e ori”, a m mormăit e u. Deodată, t a t a l-a prins de pie pt în t im p c e ge nunc hii i se clătinau. „I nim a m e a ”, a sc â nc it e l. „Doc t orul m e u m i-a spus să mențin nive lul scăzut de st re s. Aurora , nu știu c â t m a i a m .” L-a m st udia t c u ne înc re de re . Ac e st fiu de cățea m a nipula t or și ne bun. Aurora și-a înt ins m â na fără t ra ge re de inimă și l-a sprijinit pe tatăl nost ru de c ot . „Ar t re bui să vă chemăm o ambulanță?” T a t a clătină din c a p. "N u N u N U . T re buie doa r să mă odihne sc un m inut . Poți să mă duc i înăuntru? N u vre a u să mă înc lin pe a le e . Vă puteți im a gina c e zi de t e re n a r a ve a pre sa ? Se na t orul Ashford a m urit în fața c a se i fiului său, în t im p c e a c e st a e ra înăuntru la c ina c u frații săi.” Ea sc oa se un oft a t e x a spe ra t . Aurora a ve a o coloană vertebrală da r și o inimă m oa le . N u-i păsa de tatăl nost ru, da r nic i nu-i dore a rău. „Bine ”, a c e da t e a . M i-a a runc a t o privire rugătoare. — Lasămă să t e duc puțin înăuntru. Apoi, de parcă a r fi put ut să-mi citească gâ ndurile , a adăugat: „Doa r pe nt ru puțin.” La na iba , la na iba , la na iba . — Du-l în sa la de ba r. N im e ni nu a int ra t în a c e a cameră. Aș fi pre fe ra t să-l ba g în dula pul măturii, da r surioa ra m e a nu a fost de a c ord. Era u lim it e pe c a re e a nu ne pe rm it e a să le t re c e m , deși nic i e i nu îi păsa pre a m ult de tatăl nost ru. N e -a m urc a t pe scările de marmură, asemănătoare unui t ort , și a m int ra t în foa ie r. M uzic a t a re suna t obe c u un ba s, sc ut urâ nd c a nde la bru. Ale x e i a înc lina t din sprâ nc e ne și toți a m urmărit sune t ul m uzic ii. N u a m reușit să-i a m int e sc Ode t t e i că a ve a m obligații la cină și înc e pe a m să re gre t . Î i plăcea să se plim be prin casă purt â nd pa nt a loni scurți slăbiți și m a ie u. Î n m od norm a l, nu mă de ra nja , da r nu voia m să o vadă nim e ni așa. M -a m oprit în ușa sufra ge rie i unde soția m e a își pe t re c e a de obic e i c e a m a i m a re pa rt e a t im pului și i-a m găsit pe e a și pe fiul m e u râ zâ nd, un c â nt e c ridic ol de t a re răsunând prin difuzoa re le Bose . Are s și Ode t t e săreau, da nsa u și țipau c uvint e le c â nt e c ului. M -a m uit a t la e c ra nul sist e m ului m e u Bose . „H a ndCla p” de Fit z și T he T a nt rum s a de rula t pe st e e l. Am zâ m bit . Cuvint e le nu a u fost re le , da r soția și fiul m e u le a u măcelărit. Î n t im p c e e i doi săriră, înt re gul e t a j t re m ura c u fie c a re notă de ba s răsunând prin st e re o. T oa t e pe rne le zăceau a runc a t e pe pode a de parcă s-a r fi lupt a t c u pe rne . U na dint re e le e ra ruptă, c u pe ne le împrăștiate pe c ovor. A fost c om ic . „Părinte, ți-am spus că nu.” V oc e a supărată a surorii m e le a ve nit din spa t e le m e u și m -a m înt ors și i-a m găsit pe tatăl și pe Aurora st â nd la un pa s depărtare. M -a m uit a t la e l în t im p c e Aurora îm i aruncă o privire de sc uze . „Se sim t e m a i bine ”, a spus e a . Imaginează-ți a st a . Dint r-o dată, s-a vinde c a t . Ac e l șarpe m a nipula t or. Am st râ ns din dinți, dorind să mă love sc , da r nu a m vrut să pa r fără inimă în fața noii m e le soții și a fiului m e u. Frații m e i știau c ine și c e e st e tatăl nost ru, da r c u fiul m e u a r fi dife rit . El a proie c t a t doa r bunătate și dra gost e , pe nt ru că așa l-a u c re sc ut soția m e a și Billie . Tatăl m e u m -a ignora t , c u oc hii ațintiți a supra noii m e le fa m ilii, c â nd arăta de parcă a r fi fost lovit . Așa că, c u m a x ila rul st râ ns, a m înt ors spa t e le tatălui m e u și m -a m c onc e nt ra t a supra luc rurilor bune din viața m e a . Ode t t e a sărit în sus și în jos, ia r e u le -a m mulțumit t ut uror sfinților că purt a sut ie n, a lt fe l a r t re bui să-mi orbe sc frații. Purt a o roc hie neagră de de signe r de șifon, c u bre t e le a rgint ii, c a re se pot rive a u c u c e le de pe noua e i pe re c he de c izm e Guc c i. Î n c iuda a ra nja m e nt ului forțat – pe nt ru e a , nu pe nt ru m ine – soția m e a strălucea. Arăta sănătoasă, odihnită și fericită. A fost e a totuși? m -a m gâ ndit . Era gre u de spus. Royc e a sc os un c hic ot it blâ nd lângă m ine . Aurora zâ m bi, privindu-m i fa m ilia da nsâ nd. Mișcările soției m e le a u fost se x y și se nzua le ? Proba bil că nu, deși a reușit totuși să-mi pună pula t a re . Chia r și după o săptămână în c a re i-a m lua t c orpul în fie c a re noa pt e , nu m -a m săturat de e a . — Dansează c a pe o trambulină, șuieră t a t a , c la r nemulțumit. El put e a ple c a m e re u. Știa unde e ra ușa. N u-m i pasă m a i puțin c um a da nsa t , a t â t a t im p c â t a c e le zâ m be t e și fe ric ire a u rămas pe fețele lor. Fața e i e ra îmbujorată, părul roșu t re c â nd prin a e r în t im p c e o ținea pe Are s. Pie pt ul m i s-a încălzit, senzația înot â nd prin m ine . Ea și-a da t c a pul pe spa t e și a râ s, un râ nje t m a re pe fața lui Are s lum inâ nd c a m e ra . A fost c e l m a i bun se nt im e nt din lum e să-i văd fericiți. Soția m e a a înc e t a t să sară. „Ave m ne voie de apă. Da , a m ic e ?” Părea fără sufla re . El a da t din c a p, ia r e a s-a învâ rt it . Câ nd ne -a văzut, s-a înțepenit im e dia t . "A t e dist ra ?" Oc hii e i se a runc a u în jur, a c e l zâ m be t fe ric it încă înghețat pe fața e i. Oc hii e i a u călătorit înc e t pe st e frații m e i – Winst on și morocănosul lui, Royc e și zâ m be t ul lui, sora m e a m a i mică împreună c u fa m ilia e i… până c â nd oc hii e i a u a t ins tatăl m e u. Oric e fe ric ire rămasă pe c hipul e i a fost șters. N e t e zindu-m i m â na pe st e vestă, m -a m dus la st e re o și l-a m oprit . M uzic a s-a oprit , ia r tăcerea c a re a urm a t a fost a surzit oa re în t im p c e e a stătea încremenită c u Are s în brațe. „Doa m ne , e st e c a o grădină zoologică a ic i”, a de c la ra t t a t a . I gnorâ ndu-l, m -a m îndre pt a t spre soția m e a . M -a m a ple c a t și i-a m sărutat obra zul, urmărind c uloa re a ridic â ndu-se pe pie le a e i de porțelan. Apoi m -a m înt ors către Are s și i-a m c iufulit părul. "H e i a m ic e . Ai a vut grijă de m a m a t a astăzi?” Oc hii fiului m e u s-a u a runc a t pe st e umărul m e u, a poi îna poi la m ine , îna int e de a da din c a p. — Amintiți-vă, diseară e st e c ina noastră în fa m ilie , a m spus c u răceală. „Tatăl m e u a de c is să se invit e singur, de oa re c e e st e un învins îngrozit or.” Ea c lipi, oc hii e i se îndreptă spre tatăl m e u și a poi îna poi la m ine . — Cre d că nu m i-a m da t se a m a că t e re fe ri la înt re a ga t a fa m ilie . M i-a m da t deodată se a m a de neînțelegere. I -a m spus că luăm o cină în fa m ilie . Ea a c onside ra t că înseamnă doa r noi t re i. Aș minți dacă aș spune că nu mă fa c e fe ric it . Dacă de ja se gâ nde a la noi c a la o fa m ilie , ne îndre pt a m în direcția bună. „U it e , permiteți-mi să vă pre zint fraților m e i, în afară de Winst on, pe c a re îl cunoașteți.” Am c ondus-o a c olo unde încă m a i stătea fa m ilia m e a . „Bine , c e a m a i tânără și proba bil c e a m a i drăguță e st e Aurora .” Sora m e a nu a pie rdut t im pul, le -a st râ ns pe amândouă în brațe. "Bun ve nit in fa m ilie . Oric â t de ne noroc it e st e , unii dint re noi sunt bine .” Ode t t e s-a uit a t la m ine , proba bil înt re bâ ndu-se dacă Aurora glum e a . Din păcate, e a nu e ra . "Î nc â nt a t de cunoştinţă." Ode t t e l-a m ut a t pe Are s pe șold. Era pre a m a re pe nt ru a fi purt a t , da r din a num it e m ot ive , e a a re fuza t să-l la se să ple c e . "Ac e st a e st e Fiul M e u. Are s.” Sprâ nc e ne le Aurore i se ridicară. Poa t e că a r fi t re buit să le a ve rt ize z pe toți. Spre m e rit ul e i, sora m e a nu a c om e nt a t . Mulțumesc la na iba . U lt im a dată c â nd a m a vut această c onve rsie , a m c re zut c u toții că e st e fiul lui Winst on. Î n sc him b, e a l-a a dus pe K ost ya îna int e . „Ac e st a e st e fiul nost ru, K ost ya .” Ode t t e a zâ m bit și a înt ins m â na . "Î nc â nt a t de cunoştinţă. Î m i pla c e foa rt e m ult num e le tău.” K ost ya a pufnit c â t e va c uvint e rusești, zâ m bind la rg. „H m m , t e voi învăța fra nc e za , ia r t u poți să mă înveți rusă.” A urm a t o se rie de c hic ot e li și deodată a m știut – nu că m-aș fi îndoit – soția m e a nu va a ve a nic io problemă să se potrivească c u fa m ilia m e a . Văzând un a lt băiat, Are s s-a sc ut ura t din îmbrățișarea m a m e i sa le și a a lune c a t pe c orpul e i. Î n t im p c e c e i doi a u înc e put să șoptească, Aurora s-a înt ors spre bărbatul de lângă e a . „Ac e st a e st e soțul m e u, Ale x e i.” Ode t t e a zâ m bit și a înt ins m â na . "Î nc â nt a t de cunoştinţă." De da t a a st a m -a m înțepenit. N u a ve a c um să știe că Ale x e i nu a t inge a oa m e nii. Pe nt ru c â t e va se c unde st â nje nit oa re , m â na e i a a t â rna t în a e r, da r c e e a c e s-a înt â m pla t a poi a făcut pe toți să gâ fâ ie . Ale x e i îi luă m â na în a lui și o st râ nse . „Dr. Sw a n, mă buc ur să t e c unosc .” Cum na t ul m e u t oc m a i a de ve nit pe rsoa na m e a preferată din t oa t e t im purile pe această planetă. „Bine , fra t e le c e l m a re și soția lui. Ale ssio și T oa m na .” Am c iufulit părul ne pot ului m e u. „Și a c e st t ip e st e un viit or pilot și a rt ist . K ol.” Ode t t e le st râ nse m â inile , a poi se aplecă, sprijinindu-și m â na stângă pe ge nunc hi și ofe rindu-i-o pe c e a dreaptă lui K ol. „Î m i pa re bine să t e c unosc , K ol. Abia aștept să vă văd ope ra de artă.” Oc hii ne pot ului m e u s-a u lum ina t și a da t din c a p nerăbdător. Ea a t re c ut la franceză și a spus: „Și poa t e înt r-o zi, poți să mă duc i c u a vionul în jurul lum ii. Pun pa riu că ve i fi c e l m a i bun pilot vreodată.” M i-a fost teamă că soția m e a a prim it un ve nt ila t or nou, pe viață, de oa re c e ne pot ul m e u ra dia c a un be c de o sută de wați. „T u și K ost ya aveți vâ rst a lui Are s. Cre d că voi t re i vă veți înțelege bine .” Ce i t re i băieți a u părăsit c e rc ul de adulți și s-a u îndre pt a t spre t re nurile pe c a re Are s le a ve a înt ins în jurul sufra ge rie i. A ve nit râ ndul lui Royc e și, de sigur, și-a înfășurat c orpul m a re și volum inos în jurul e i. — Ai grijă, fra t e , l-a m a ve rt iza t . „N u prim i ide i.” El a c hic ot it . "N u vă faceți griji. Soția t a e st e în siguranță c u m ine .” Făcu un pa s îna poi și privire a lui călătorește pe st e e a . „Păcat că l-a i văzut prim ul. Cre d că t u și c u m ine a m fi m a i potriviți.” U n râ s sufoc a t i-a scăpat soției m e le și a m m â râ it prom pt . M a nie ra uşoară a lui Royc e a a t ra s înt ot de a una fe m e ile şi nu fuse se m niciodată geloasă pe e a . Până a c um . „Ești căsătorit c u m ine , așa că nu-ți da ide i”, a m a ve rt iza t -o. A flut ura t m â na . „Ușor de re m e dia t . Put e m scăpa de e l.” îi făcu c u oc hiul lui Ode t t e . „Da r îm i pla c e Byron.” V oc e a lui Are s a a t ra s atenția t ut uror spre e l. „N u vre a u să sc a p de e l.” Royc e l-a privit pe fiul m e u c u o e x pre sie nespusă – privire a lui ve nind spre m ine , a poi îna poi spre fiul m e u – îna int e c a un zâ m be t la rg să se răspândească pe c hipul fra t e lui m e u. A înge nunc he a t , a poi și-a înt ins m â na . „Are s, nu?” Fiul m e u a da t din c a p sum bru, împingându-și m â na în a m e a . "Cre d c a a i dre pt a t e . N u vre m să scăpăm de e l. Și m ie îm i pla c e de e l.” El a zâ m bit . „E fra t e le m e u, așa că îm i pla c e să-l t a c hine z.” Ezit a nt , i-a st râ ns m â na fra t e lui m e u, ia r pie pt ul m e u a strălucit a t â t de put e rnic , înc â t a proa pe că a a lim e nt a t înt re a ga capitală coruptă. Era t im pul pe nt ru pre ze nt a re a tatălui m e u și, inst a nt a ne u, oc hii Ode t t e i a u de ve nit furt unosi. Buze le e i s-a u subțire și a m jura t că disprețul i-a strălucit e x pre sia . „Și a c e st a e st e tatăl m e u”, i-a m pre ze nt a t . „Se na t orul Ge orge Ashford, c a re nu t re buia să fie a ic i.” Nemulțumirea m e a e ra evidentă în voc e a m e a , deși nu l-a de sc ura ja t de loc pe tatăl m e u. Înțepătură egoistă. Spre surprinde re a m e a , Ode t t e nu s-a mișcat. N u a zâ m bit și nic i nu a înt ins m â na așa c um a făcut c u Ale x e i. Ea nu a spus nim ic . Ea a așteptat. Pe nt ru c e , nu e ra m sigur, da r t e nsiune a a um plut spațiul și, deodată, a m a vut o senzație inconfortabilă. O șoaptă în m int e a m e a m i-a spus că soția m e a l-a m a i înt â lnit pe tatăl m e u. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 7 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e F Din m om e nt ul conveniență, în am c a re Byron știut că în și-a propus c e le din căsătoria de urmă ne vom reîncrucișa. Chia r și c u asigurările lui Byron că nu-l va a duc e prin preajmă, știam că e ra ine vit a bil să ne încrucișăm c u tatăl lui. Oc hii se na t orului s-a u înghețat c â nd m -a e va lua t , da r a m re fuza t să mă mișc. N u e u aș fi c e l c a re va fa c e prim a mișcare. Î n c e e a c e mă prive a , se na t orul Ashford put e a să cadă m ort , ia r e u n-aș mișca nic iun de ge t . Jurământul lui H ipoc ra t să fie a l na ibii. „Dr. Lebădă." Pulsul m i-a încărcat pie le a în t im p c e inim a îm i t une a a t â t de t a re , înc â t m i-e ra teamă că nu va e x ploda în c onfe t t i roșii în pie pt . De c e e ra m a t â t de îngrijora t ? N u a ve a m nim ic de a sc uns. N u a m făcut nim ic rău. Da r a c e st om , pe de altă pa rt e , înc e puse m să-mi da u se a m a , a greșit m ult . Și nu doa r m ie și fa m ilie i m e le , c i și prin poziția lui în politică. I -a ondula t st a t ura grasă și m i-a făcut pie le a să se târască. „Se na t or”, a m spus e u. Încă nu înt inse se m m â na c a să o st râ ng. N u a m vrut să a t ing șarpele. Chia r și după șase a ni, c uvint e le lui a u ust ura t . Chia r și după șase a ni, amenințarea lui în t im p c e zăceam spe ria t și ne a jut ora t în spit a l – pe nt ru că a c e st ui om nu îi păsa dacă love a oa m e nii c â nd e ra u c e i m a i vulne ra bili – se simțea încă proaspăt. Se m e nii lui și c e i a i m e i nu s-a u a m e st e c a t . El a a vut dre pt a t e . Pe nt ru că ge nul lui e ra put re zit până la m ie z. Se na t orul și-a înt ins m â na și m i-a înt ins-o să o ia u. N u a m făcut nic io mișcare să fa c a st a . N u a m ie rt a t și nu aș uit a . Și c u siguranță nu m-aș pre fa c e că nu sa înt â m pla t nim ic înt re noi. După c â t e va c lipe , și-a st re c ura t m â inile în buzuna re , observându-mă c u o nemulțumire detașată. De parcă aș fi un fir de murdărie sub c izm a lui. De parcă nu m i-a r fi greșit niciodată. De parcă n-a r fi lua t c e va prețios de la m ine . Șansa m e a la fe ric ire . Șansa fiului m e u de a-și a ve a a m bii părinți împreună. Tatăl meu , m -a m gâ ndit , simțind tristețea familiară st re c urâ ndu-m i în inimă. „Cina e st e ga t a ”, a anunțat M a ria , bucătăreasa lui Byron, și nu pre a de vre m e . Byron m -a lua t de mână, a poi pe a lui Are s și ne -a c ondus în sufra ge ria formală, în t im p c e toți ceilalți ne -a u urm a t . T e nsiune a a um plut c ona c ul și, pe nt ru prim a dată de c â nd Byron ne -a a dus a ic i, a m urâ t a c e st loc . T ot ul din c a uza lui. Tatăl lui. "Est i bine ?" şopti Byron. Am da t din c a p. Până a c um , e ra m sigur că Byron c u adevărat ha ba r nu a ve a c e spuse se tatăl său în urmă c u șase a ni. Sa u ga t a . Și în a c e st m om e nt ne fe ric it , a m fost a t â t de supărat – a t â t de supărat – înc â t a m vrut să da u pe st e c a p și să-l fa c pe se na t orul Ashford să sufe re . Fă-l să plătească, așa c um m -a pus pe m ine să plătesc. M i-a lua t tatăl de la m ine . Poa t e nu fizic , da r l-a de t e rm ina t să-și ia viața. Se na t orul Ge orge Ashford a ve a ne voie de un gust din propriul m e dic a m e nt în a c e st unive rs înt ort oc he a t . „Ei bine , put e m folosi această cină pe nt ru a sărbători căsătoria t a ”, a de c la ra t Aurora în t im p c e M a ria se grăbea să pună un a lt de c or pe nt ru oa spe t e le ne invit a t . Odată c e a t e rm ina t , ne -a m așezat c u toții. Aurora e ra drăguță c u părul înt une c a t și c u oc hi c hia r m a i întunecați. Înfățișarea e i e ra contrastată c u c e a a soțului e i t a t ua t , c u oc hii lui de un a lba st ru pa l, deranjanți și părul lui blond c a re e ra a t â t de strălucitor, înc â t a proa pe că părea de c olora t . M -a m îndoit că a fost , totuși. Î na poi în N e w Orle a ns, a m văzut alți doi bărbați c a re arătau e x a c t c a e l și părul lor e ra blond de c olora t . — Est e o ide e excelentă, a fost de a c ord Byron. „Winst on și Billie – sora soției m e le – a u fost singurii a c olo la c e re m onie , așa că a st a va c om pe nsa .” — U nde e st e Billie , oric um ? m -a înt re ba t Winst on. a m ridic a t din um e ri. „Își urmărește visul.” Era t im pul e i și, din m e sa je le lui Billie , e ra c la r că nu voia să spun nimănui unde se află. După privire a lui Winst on îm i put e a m da se a m a că știa c e va . N u că mă așteptam să-l dezvăluie. M â nc a re a a fost adusă afară și conversația s-a oprit . Byron a um plut tăcerea inconfortabilă c u subie c t e sigure . Sport . Copiii. Chia r și vre m e a . Î n t ot a c e st t im p, oc hii tatălui său nu m -a u părăsit niciodată. K ost ya , K ol și Are s stăteau unul lângă celălalt, fără să țină se a m a de t e nsiune a c a re da nsa prin a e r. M i-a m îm pins m â nc a re a în fa rfurie , ignorâ nd a t e nt pe bărbatul c u oc hii re c i, a bia a c ordâ nd atenție conversației. M -a m simțit în a fa ra e le m e nt ului m e u. — Byron spune că ești c hirurg. Royc e și-a îndre pt a t înt re ba re a spre m ine , înc e rc â nd să mă atragă în conversație. "Da ." „U nde e x e rse zi?” „Am pe t re c ut ult im ul a n în Gha na c u ON U , ofe rind asistență medicală prin int e rm e diul une ia dint re organizațiile lor. Poa t e că ați a uzit de e a , e st e Organizația Mondială a Sănătății.” — U a u, e im pre siona nt , a int e rve nit Aurora . Am ridic a t din um e ri. „Și a i făcut t oa t e a st e a c u fiul tău lângă t ine ? Sa u fa m ilia t a l-a ținut în St a t e ?” Coborâ ndu-m i privire a spre fa rfurie , a m răspuns. „Sora m e a a a jut a t . Ea a ve nit împreună c u fiul m e u și c u m ine . Am bii m e i părinți sunt morți.” Re se nt im e nt ul s-a c onst ruit în sufle t ul m e u, înc e t , da r sigur. A re a dus ura și amărăciunea față de bărbatul c a re îl c onduse se pe tatăl m e u la sinuc ide re . O pa rt e din m ine a vrut să-l facă să plătească, să-l pedepsească, c a să simtă dure re a une i a st fe l de pie rde ri, așa c um a m simțit e u și sora mea. "Luc re zi a c um ?" a înt re ba t Royc e , a proa pe c a și c um a r fi simțit c um îm i crește furia . „V re a u să mă a sigur că dacă a m ne voie vreodată de o intervenție chirurgicală, sunt luc ra t de t ine .” Am clătinat din c a p, duc â nd apă la buze și luâ nd o înghițitură. M i-a m pus pa ha rul îna poi pe masă. "N u, nu încă. V orbe sc c u șeful lui Ge orge Wa shingt on pe nt ru o posibilă oport unit a t e . Da r din m om e nt c e sunt e m o fa m ilie a c um , oric um nu aș put e a să t e ope re z. Mi-aș pie rde pe rm isul.” Cu c oa da oc hiului, l-a m put ut ve de a – și simți – pe Byron înțepenindu-se. N u i-a m spus că a m a uzit din nou de la M a rc o. Ge orge Wa shingt on m i-a făcut o ofertă de a mă alătura e c hipe i lor de c hirurgie de urgență, la re c om a nda re a soției lui M a rc o. M i-a a dm inist ra t acreditările și a a t ins ba za cu c ont a c t e le m e le OM S și ON U . S-a dove dit că e ra nerăbdătoare să mă aibă în e c hipa e i, da r e u mă t â ra m c u răspunsul m e u fina l. „N u c re d că ve i a ve a proble m e să obții un loc de muncă”, a spus Ale x e i cu răceală. Om ule , ăla a r t ipul put e a fi înfricoșător. Se c re t e bâ nt uit oa re zăboveau în privire a lui a lba st ru pa l. Bănuiam că a c e l bărbat nu a a vut o viață ușoară. „De a c ord”, a pregătire c u de c la ra t Ale ssio. „Cu Organizația Mondială a experiența t a de Sănătății și ON U , spit a le le se vor lupt a pe nt ru t ine .” Le -a m zâ m bit st râ ns. N ic iuna dint re oportunități nu m -a e nt uzia sm a t . V isa m să luc re z în spit a lul tatălui m e u încă de c â nd e ra m mică. Chia r îna int e să ne mutăm în Franța. „Am put e a folosi m unc a e i la ON U în be ne fic iul nost ru”, a int e rve nit se na t orul. „Ca m pa nia m e a de re a le ge re e st e pe c a le să înceapă”. T ipul ăsta a fost c u adevărat? Furia a sărit prin cameră, juc â nd ping-pong înt re se na t orul Asshole și m ine . „La urm a urm e i, e a nu a re a lt e legături polit ic e .” M -a m ridic a t în pic ioa re , furia aprinsă prin fie c a re celulă din c orpul m e u. Oc hii m e i l-a u găsit pe fiul m e u c a re se uit a a c um la m ine , c u oc hii m a ri. „Ești a l na ibii de adevărat?” a m șuierat, c u m â inile t râ nt indumi m a sa lungă și trimițând t oa t e argintăria să zdrăngănească. N u m i-a m pie rdut niciodată cumpătul. Ar put e a înse m na viață sa u m oa rt e c â nd a fost vorba de profe sia mea. Da r ne rvii a c e st ui t ip e ra inc om pa ra bil. Obse rvâ nd e x pre sia speriată a fiului m e u, a m inspira t o respirație liniștitoare, a poi a m forțat să zâ m be sc . „I ubit o, poți să t e duc i să t e joc i c u t re nurile t a le ? M a m i îți va a duc e c ina sus.” Oc hii lui Are s s-a u a runc a t în jur îna int e de a a t e riza pe K ost ya și K ol. N u voia să-și părăsească noii prie t e ni. „K ost ya , a m ic e , du-t e c u noul tău prie t e n și K ol”, m i-a spus Ale x e i și i-a m ofe rit un zâ m be t recunoscător. Î n m om e nt ul în c a re a u dispărut din ve de re și zgom ot e le pic ioa re lor lor m ic i s-a u st ins, m i-a m înt ors m â nia îna poi a supra noului m e u soc ru. — Scutește-mă de prost iile t a le , doc t ore Sw a n, murmură e l. „Toată lum e a e st e de vâ nza re .” Obra jii m i-a u a rs, furia m i-a a prins prin ve ne . Pa rt e a c e a m a i proastă a fost că nu put e a m c ont e st a , pe nt ru că mă vâ nzuse m lui Byron. Să-mi sa lve z fiul, sora m e a și pe m ine . Împărtășise Byron a c e l de t a liu tatălui său? „Bărbaților c a t ine nu a r t re bui să li se permită niciodată să oc upe poziții de put e re ”, a m șuierat e u. U re c hile m e le bâ zâ ia u de furie c a re m i-a c loc ot it prin ve ne . „N u ve i folosi, sub nic io circumstanță, num e le m e u sa u nim ic de spre m ine pe nt ru c a m pa nia t a .” „Toți m e m brii lui Ashford...” Toți a u privit șocați c um l-a m înt re rupt . „Folosește num e le m e u sa u a l fiului m e u și t e a ve rt ize z, voi fi sigur că lum e a știe e x a c t unde sunt c u t ine .” Corpul m e u se a git a de furia pe c a re a m simțit-o pre lingâ ndu-m i pe c oloa na vertebrală. Se na t orul Ashford nu părea îngrijora t . Se lăsă pe spa t e și își înclină pa ha rul, sc urgâ ndu-l dint r-o gură. „Și unde e a st a ?” „Că nu te-aș vot a niciodată, unul. Dacă re a le ge re a t a a r fi a t â rna t de un singur vot – a l m e u – a i pie rde . N im e ni nu a re ne voie de corupția t a .” El a râ s. A râ s a l na ibii. „Bine că nu ești a m e ric a n, a t unc i. V ot ul tău nu contează.” „Se pa re că nu ți-ai făcut t e m e le prim a dată c â nd m -a i amenințat.” Furia a fost o adrenalină puternică, da r și c e a m a i bună m oda lit a t e de a scăpa. „At â t e u, c â t și sora m e a ne -a m născut în St a t e , se na t or Asshole .” Royc e a înc e put să bată din pa lm e , da r e ra m pre a supărat c a să mă gâ nde sc la a st a . „I ubit o, nu t e supăra. Mă voi oc upa de a st a ”, a spus Byron și a a vut e x a c t e fe c t ul opus. M -a făcut să văd roșu. "Supărat?" a m m â râ it . "Eşti se rios? Am t re c ut c u m ult de punc t ul de a fi supărat. Om ul ăsta e st e a l na ibii de ne bun și dist ruc t iv.” Se na t orul Ashford a râ njit . „ De a c e e a ești ina de c va t , așa c um e ra i a t unc i. Ac e st a e st e m ot ivul pe nt ru c a re anumiți oa m e ni nu aparțin fa m ilie i noa st re .” Pe nt ru o fracțiune de secțiune, oc hii lui s-a u îndre pt a t spre Ale x e i și nu e ra nic io îndoială în m int e a m e a că nic i se na t orul Ashford nu l-a a proba t . N u că părea că Ale x e i a r fi da t două ra ha t uri de spre a st a . Ave a m senzația că bărbatul put e a să rupă gâ t ul soc rului său și să nu-și piardă som nul din c a uza a st a . Bine pe nt ru e l! M -a m ba t joc orit , c hia r dacă această conversație înc e pe a să se îndre pt e către un t e rit oriu pe ric ulos. „N im e ni sănătos la m int e nu și-ar dori să facă pa rt e din fa m ilia t a nenorocită.” Și c u a st a , a m părăsit c a m e ra și toți Ashford-ii în urm a m e a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 8 Oc e a nofPDF.c om Byron M Soția a dispărut și t e nsiune a a bifa t c â nd a m t re c ut prin t ot c e se spuse se . Din reacția e i e ra c la r că tatăl m e u făcuse c e va . Ce va groa znic . S-a st râ ns m a i st râ ns pe pa ha r și a m fost surprins că nu s-a spulbe ra t . A t re buit să-mi ia u o secundă să înghit furia arzătoare, c a să nu mă a runc pe st e masă și să st orc gâ t ul tatălui m e u. Ar put e a ne noroc it ul ăla să ne la se pe c ine va în pa c e să ne trăiască viața fără să se a m e st e c e c onst a nt ? Oc hii m e i a u călătorit în jurul m e se i, da r următoarele c uvint e s-a u îndre pt a t doa r către tatăl m e u. „N im e ni nu-m i va lipsi de re spe c t niciodată soția.” Apoi m ia m îngust a t oc hii pe bărbatul c a re îm i dăduse viață, da r e ra la fe l de a proa pe de m ine – și de frații m e i – c a un străin pe rfe c t . „N u-m i pasă că ești tatăl m e u. Dacă ve i m a i vorbi așa c u soția m e a , o să t e pun capăt, a m spus e u c a lm . „Ca rie ra t a se va t e rm ina îna int e de a put e a spune „la na iba ”. Era singurul a ve rt ism e nt pe c a re îl a ve a vreodată. „Ac um o să-mi spui c e a i făcut.” V oc e a m e a e ra m a i re c e de c â t t e m pe ra t urile pola re . — Și voi a fla dacă minți, l-a m a ve rt iza t . Cuvint e le m e le au a vut e fe c t ul dorit . Tata se mișcă inc onfort a bil, a poi tuși, scărpinându-și ure c he a . Winst on nu se de ra nja să se miște, întinzându-și în sc him b pa ha rul c u apă. Royc e i-a a runc a t tatălui nost ru o privire dezgustată. Fața lui Ale x e i nu înfățișa nim ic , da r știam că nui pasă de tatăl nost ru și a st a înse m na ușor. A urm a t o lungă tăcere în t im p c e așteptam. Obra jii tatălui sa u pe t a t și pie pt ul i s-a urc a t . N e noroc it ul ăla e ra a t â t de e goist , înc â t nu i-a sc ut it nic i măcar o privire lui Are s. Dacă a r fi a vut , a r obse rva că m a i a re un ne pot . Da r, a t unc i, nu a fost niciodată prin preajmă c â nd e ra m c opii să-și amintească c um arătăm. Chia r și a c um , a bia îi cruța lui K ost ya o privire . După c e l-a a jut a t pe Ale ssio, fiul său ne le git im , să-l re c upe re ze pe Aut um n, a m c re zut că în sfârșit a văzut greșeala căilor sa le . Da r a c um , mă înt re ba m dacă a făcut a st a și c u un m ot iv a sc uns. N u a m înțeles niciodată de c e K ia n a fost în Afga nist a n la m isiune a tatălui m e u, da r știam că nu voi prim i un răspuns sinc e r de la tatăl m e u. Și K ia n nu a r trăda înc re de re a unui c lie nt . „N u voi m a i înt re ba , părinte. Ce -a i făcut?" Și-a măcinat m ola rii. „Am a ve rt iza t -o, a st a e t ot .” M a x ila rul m i s-a încleștat. O arsură m i-a ra dia t în pie pt . "Câ nd?" m -a m grăbit. S-a a ple c a t pe spa t e în sc a un, în ne noroc it a m e a casă, și m ia a runc a t un zâ m be t vic le a n. Ce l c u c a re fie c a re c opil a l lui e ra fa m ilia riza t . Ce l pe c a re l-a îmbrăcat c â nd ne -a folosit pe nt ru a obține c e e a c e își dore a . El a fost m ot ivul pe nt ru c a re fra t e le m e u c e l m ic fuse se răpit și pe nt ru c a re l-a m plâ ns t im p de două de c e nii, fără să știam dacă e ra viu sa u m ort . N ic i măcar nu put e a m să înțeleg a buzul la c a re a sufe rit K ingst on. L-a r bâ nt ui pe nt ru t ot re st ul zile lor lui. Tatăl m e u și-a învățat lecția? La na iba nu! M i-a m t râ nt it m â na de masă, argintăria și c rist a le le zdrănnind pe nt ru a doua oară în se a ra a st a . „Am înt re ba t c â nd na iba !” Sora m e a a clătinat din c a p, ia r e u a m scăpat un râ s a m a r. Adevărul se a fla c hia r sub suprafață, c â nd m i-a m da t se a m a înc e t c e înse m na a st a . Cum a m put ut să fiu a t â t de prost ? At a t de orb? Bineînțeles că tatăl m e u a fost m ot ivul a gonie i na ibii de a c um atâția a ni. „Ce a i folosit îm pot riva e i?” „T e gândești c u pula t a , fiule și...” Pulsul m i s-a a c c e le ra t și m i s-a îngust a t ve de re a . „N u”, a m urlit e u. „T u ești c e l c a re s-a gâ ndit c u pe nisul tău, dist rugâ nd pe toți în c a le a t a de ze c i de a ni, fiu de cățea a vid de put e re .” U n zâ m be t sinist ru îi ridică colțurile buze lor. „Și t u ești la fe l c a m ine .” — Ești de lir, tată, a int e rve nit Aurora , uit â ndu-se la e l. „Și nic i măcar nu meriți a c e st t it lu. Ești un străin pe nt ru noi toți. Am c re zut că a i înc e put să t e de sc urc i, da r, în adevăr, înc e rc i doa r să găsești c e l m a i bun m od de a ne folosi în a va nt a jul tău. N oi t ot i." — Pe st e c a da vrul m e u, a m spus c u răceală. „N u va m a i fi din a st a . Est e c la r că nu aveți sc rupule , se na t or Ashford. Ești ga t a să-ți dist rugi fa m ilia în be ne fic iul tău.” „Cum a i put ut să-l c ost e pe Byron pe propriul său fiu?” şuieră Aurora . T a t a își flutură m â inile în a e r, de parcă nu e ra m a re luc ru. „N u știi că a c e st a e st e fiul lui. Fa t a a ia e st e franceză. Ei se deplasează în jur.” Nările m i s-a u de sc his și m -a m uit a t la a c e st străin print r-o ceață de furie roșie. „Ce na iba știi?” a m urla t . „V oi distrugeți de unul singur această fa m ilie .” "Sunt tatăl tău. Sa nu uit i a st a ." M -a m uit a t în oc hii bărbatului c a re e ra pra c t ic un străin pe nt ru m ine . U n dona t or de spermă. Da r nu a st a aș fi fost . Aș fi o pa rt e importantă din viața fiului m e u. Ar fi t re buit să fa c pa rt e din viața lui în toți acești a ni. — Am a uzit de st ule , spuse Aurora , ridic â ndu-se în pic ioa re . „Și t e înt re bi de c e fiul tău c e l m ic nu vre a să aibă de -a fa c e c u t ine .” A sc ut ura t c a pul, buze le c urbe de dezamăgire față de tatăl nost ru. Am fost c om ple t de a c ord c u se nt im e nt ul. "Ce . Făcut. T u. Do?" a m înt re ba t , c u voc e a c iuda t de calmă. U nul dint re angajații m e i de la bucătărie a ve nit și m i-a da t un pa ha r de sc ot c h. L-a m lua t și l-a m a dus la buze . „Și nu uit a , a m o m oda lit a t e de a-ți va lida pove st e a .” T e nsiune a m i-a t ra s mușchii. A sufoc a t a e rul. I m a ginile Ode t t e i în urmă c u șase a ni m i-a u juc a t în m int e — c a m e ra de e x a m e n numărul c inc i, prim a noastră noa pt e împreună, a doua zi, t e roa re a c â nd a m văzut-o sâ nge râ nd pe stradă, a c e le ore c â nd o țineam de mână în spit a l. Frații m e i și-au ținut respirația. Știam că urmează c e va rău. La na iba știam a st a . „Prie t e nul m e u de la De ut sc he Ba nk a t ra s niște sfori și a bloc a t îm prum ut ul pe nt ru spit a lul tatălui e i.” Chia r dacă soția m e a făcuse a luzie , c uvint e le tatălui m -a u lovit c a un pum n în pie pt și m i-a scăpat c ont rolul. N u e de m ira re că e ra a t â t de timidă în jurul m e u. Poa t e c hia r m -a urâ t . Cu siguranță nu m -a suport a t c â nd ne -a m înt â lnit din nou. Deodată, furia ei după ce am pe t re c ut noa pt e a împreună a căpătat se ns. Tatăl m e u i-a dist rus fa m ilia iubită. M int e a m e a le ga de ja punc t e le ; nu a fost ne voie de un ge niu c a să-și de a se a m a . Conform informațiilor pe c a re le -a m găsit, tatăl e i s-a sinuc is la sc urt t im p după c e Ode t t e și c u m ine a m pe t re c ut noa pt e a împreună. M i s-a st râ ns st râ nsoa re a și pa ha rul din mână sa spa rt . Furia – spre de ose bire de oric e simțisem până a c um – mă năvăli, a prinzâ ndu-m i furia . Am sc os un râ s fără um or în t im p c e mă ridic . Ar fi t re buit să știu că va m e rge a t â t de de pa rt e înc â t să distrugă c e va a t â t de pur. At â t de bine . La urm a urm e i, l-a m m a i văzut de m ult e ori îna int e . Da r totuși, a reușit să mă șocheze de fie c a re dată. Să-mi fie rușine că i-a m a c orda t m a i m ult c re dit de c â t m e rit a . „Ei bine , părinte. Lasă-mă să răspund fa voa re a . Și t u ești în fa lim e nt a c um .” M-aș a sigura na ibii de a st a . Și toți dona t orii săi a r fi un luc ru din t re c ut . „Știi c um poți ieși din c a sa m e a . Să nu t e m a i înt orc i niciodată.” Sa u a t â rna t în a e r. Cu a st a , a m ple c a t în căutarea soției m e le . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 4 9 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e A nge r îm i t re m ura m â inile c â nd mă îndre pt a m spre e t a j. Ca la un se m na l, t une t ul se rost ogoli print re nori și un vâ nt a spru bătea fe re st re le . M i-a im it a t t ulbura re a m e a interioară. T une t ul m â râ it a zguduit c e rul de de a supra , da r datorită lui Byron, a ve a m un adăpost de a supra c a pe t e lor noa st re . N u știam dacă să-mi la s inim a să-l iubească sa u să-l de t e st . El și înt re a ga lui fa m ilie , da r m a i a le s tatăl său. Pulsul îm i bătea t a re în ure c hi la îndrăzneala a c e lui ne noroc it de om . Furia m i-a c loc ot it în sâ nge – a ni de vinovăție și învinovățire – amenințând să se re ve rse și să c re e ze ha os. I m a gini c u c a da vrul tatălui m e u a u juc a t în m int e a m e a , fe lul în c a re t rupul lui s-a prăbușit, sâ nge le ieșind din c ra niu, în t im p c e e l s-a st râ ns de a c e a singură fot ogra fie . Se na t orul Ashford îl c onduse se la sinuc ide re . Da r a m fost și e u de vină. N -a r fi t re buit să mă a t ing niciodată pe c ine va c a Byron. El re zum a put e re , bogăție și – c e l m a i im port a nt – ne m ilosire . Da r din nou, poa t e că t oc m a i a st a m -a a t ra s spre e l. Î n m om e nt ul în c a re a m int ra t în c a m e ra fiului m e u, un fe l de ușurare liniștită m -a c uprins. N u mă obse rva se , nic i noii lui prie t e ni. Fa m ilie , a r t re bui să spun. Se juc a u c u t re nurile , disc ut a u înt re e i. Am e libe ra t o respirație înfiorătoare, înc e rc â nd să-mi liniștesc inim a năvalnică și m -a m re ze m a t de ușă. Ac e st a e ra c e e a c e a ve a m ne voie pe nt ru a mă împăca c u t oa t e – să-mi văd fiul fe ric it . Am înc his oc hii, inspirâ nd a dâ nc și spe râ nd la pa c e . Ce l c a re mă oc olise de c â nd se na t orul Ashford m -a t re zit în c a m e ra lui Byron în a c e a dimineață. Am int irile m i-a u înțepat pie le a . Re gre t ul – sa u c e va asemănător – a da nsa t în sufle t ul m e u. Ar dispărea vreodată? „N u sunt e m c u toții nenorociți.” O voc e blândă de fe m e ie m ia tresărit oc hii de sc hisi. M i-a m măturat la c rim ile de pe obra ji, spe râ nd că e a nu va ve de a c hinul pe c a re mă străduiam a t â t de m ult să-l îngrop. Sora lui Byron și soția lui Ale ssio mă prive a u c u o privire pre a înțelegătoare. Oc hii m e i s-a u a runc a t în spa t e le lor, pe hol, unde a m bii lor soți păreau să fie a dâ nc i în conversație. „Tatăl m e u a făcut a t â t de m ult e prost ii înc â t nu mă surprinde să a ud c e ți-a făcut ție și lui Byron. T ot c e vă c e r e st e să nu ne luați îm pot riva noastră. Sa u e l, a adăugat Aurora înc e t , și nu a fost ne voie să-i spună num e le pe nt ru c a e u să înțeleg la c ine se re fe re a . Au t re c ut pra gul și s-a u a propia t de m ine , de parcă s-a r put e a a propia de o căprioară speriată. N u m a i e ra m o tânără c u oc hii m a ri și, sinc e r, o gre ut a t e m i se ridic a se de pe pie pt odată c u c onfrunt a re a . Î nc e pe a m să c re d că a r fi t re buit să fa c c e va c u a ni în urmă. Pe nt ru liniștea m e a sufletească. Băieții a u tresărit și și-au înt re rupt mișcările, obse rvâ ndu-ne în c e le din urmă. „O să cadă c a sa ?” întrebă Are s, c u privire a lui de c oba lt a runc â ndu-se în jur la sune t e le furt unii c a re năvăliră afară. „Ca celălalt?” Lângă m ine , Aurora și Aut um n m -a u privit la observația ciudată, c la r c onfuze . Am oft a t . Î na poi în Gha na , a m st a t o săptămână c u un t rib, îngrijindu-ne de bolna vi. N i s-a da t o colibă modestă în c a re să stăm, da r, din păcate, a t re c ut o furtună. A provoc a t alunecări de t e re n și dist ruge ri în jurul zone i. Am ieșit din c oliba noastră c u c â t e va se c unde îna int e c a a c e a st a să se prăbușească în fața oc hilor noștri. I nut il să spun că a lăsat o urmă. Pe noi toți, da r a fost de ose bit de înfricoșător pe nt ru băiețelul m e u. "N ic i un be be lus. N im ic nu va fa c e c a sa prăbușească.” Cu excepția m inc iunilor și a a st a să se înșelăciunii se na t orului Ashford. „Continuă să t e joc i c u prie t e nii tăi.” „Fa m ilie ”, int e rve ni Aurora . Câ nd i-a m a runc a t o privire curioasă, e a a adăugat: „Sunt e m o fa m ilie . Tatăl m e u nu e st e , da r ve i de sc ope ri că frații m e i, sora vitregă... Sprâ nc e ne le m e le s-a u înc runt a t . N u știam că Byron m a i a re o soră. Ea flutură m â na exasperată. "Pove st e lunga . N ic io surpriză, tatăl m e u a fost vinova t . Oric um , c e e a c e înc e rc să spun e st e că frații m e i t e vor sprijini m e re u. I ndife re nt de sit ua t ie . Fa c i pa rt e din fa m ilia noastră a c um și nim e ni – a l na ibii de nim e ni – nu va îndrăzni să se înc urc e c u t ine sa u nu va sufe ri m â nia Ashford. Această fa m ilie e ra a t â t de diferită de oric e a m înt â lnit vreodată. Poa t e că a ve a m pre a înc re de re , da r a m c re zut -o. Era pre a deschisă și până la punc t ul să creadă că mă înșela. — Da , păcat că nu se aplică se na t orului, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a . „Oh, va fi. A t re c ut lim it a de m ult e ori îna int e , da r de da t a a c e a st a , Byron îl va lovi a c olo unde îl doa re c e l m a i m ult .” Răspunsul e i a t ra nsm is o undă de șoc prin m ine . Poa t e că făcusem o greșeală fundamentală c u toți acești a ni în urmă. Poa t e a r fi t re buit să-i spun lui Byron c e spuse se tatăl lui. Î n sc him b, i-a m făcut pe c e i doi să fie unul și același. Aut um n a rămas tăcută pe t ot pa rc ursul încercării și m -a m înt re ba t dacă poa t e nu a fost de a c ord c u e va lua re a c um na t e i e i. Proba bil că m i-a c it it gâ ndurile , pe nt ru că a zâ m bit înc e t . „N u îl c unosc bine pe se na t orul Ashford. Sunt a num it e luc ruri pe c a re nu le voi ie rt a niciodată pe rsona l, da r a făcut un luc ru c ore c t pe nt ru Ale ssio și pe nt ru m ine . A a vut un om le t a l să mă ve ghe ze în t im p c e e ra m în Orie nt ul M ijloc iu. K ia n Cort e s. Deși îi sunt recunoscător pe nt ru a st a , pa t ruze c i de a ni de greșeli nu sunt doa r spălați.” Doa m ne , poa t e că se na t orul Ashford s-a dispărut c u toată fa m ilia lui. Încă nu t e rm in prim ul pa ra gra f din jurna lul m e dic a l pe c a re înc e rc a se m să-l c it e sc în ult im e le t re ize c i de m inut e . Gâ ndurile m e le a u sărit pe pereții bibliot e c ii, a sc unzâ ndu-se în um bre le și colțurile a c e st e i c a m e re frum oa se . După c e m -a m băgat în Are s, l-a m lăsat pe Byron să-și de a se a m a de a ra nja m e nt e le de dorm it pe nt ru frații săi. Mă simțeam în a fa ra e le m e nt ului m e u și nu a ve a se ns să mă pre fa c că știu unde dorm e a u de obic e i. Așa că l-a m lăsat pe Byron să fie ga zda c u a jut orul pe rsona lului său, în t im p c e m a m c onc e nt ra t a supra lui Are s și a poi a m găsit un colț în c a re să mă a sc und. M irosul cărților le ga t e c u pie le și bâ zâ it ul ușor a l lum inilor sla be e ra u singure le sune t e din această aripă a c a se i. Furt una încă răvășea afară, oglindindu-l pe c e l din m ine , în t im p c e m -a m ghe m uit în colțul c a na pe le i m oa le , c u jurna lul în m â ini. „Iată-te.” V oc e a lui Byron, profundă și puternică, amestecată c u sune t e le t une t e lor c a re se rost ogole a u prin c e r. M i-a m ridic a t c a pul să-l găsesc sprijinit în pra gul bibliot e c ii, purt â nd a lt c e va de c â t pa nt a loni de t re ning ne gri și un t ric ou a lb. „T e a sc unzi de m ine ?” Ac e l se nt im e nt c a ld fa m ilia r a da nsa t prin m ine , îm pingâ ndumă spre e l. Tatăl lui e ra unde va în această casă – toată fa m ilia lui a rămas – și știind că a c e l bărbat se a fla sub același acoperiș, m i-a făcut pie le a să se târască. Oc hii m e i a u c ut re ie ra t soțul m e u, întrebându-mă dacă a e x ist a t vreodată un m om e nt în c a re e l să nu a ra t e seducător. I ndife re nt c e purt a – c ost um , ha ine c a sua l, pa nt a loni de t re ning, nim ic . Deși e ra c e va de ose bit de fie rbint e în a -l ve de a pe Byron a t â t de re la x a t . M i-a bătut inim a puțin m a i re pe de și flut urii din st om a c îm i fâ lfâ ia u m a i t a re . Am clătinat din c a p pe nt ru a scăpa din această năucire c a re părea să cadă pe st e m ine de fie c a re dată c â nd soțul m e u e ra în pre a jm a m e a . „Ar t re bui să mă a sc und?” a m înt re ba t în sc him b. Byron s-a îm pins de pe re t e și s-a îndre pt a t spre m ine , c u privire a concentrată a supra m e a . De fa pt , pe c hipul lui e ra o de t e rm ina re intensă c a re m -a pus în gardă. S-a așezat pe c a na pe a lângă m ine , a poi m -a ridic a t ra pid și m -a așezat îna poi în poală. S-a uit a t la c a rt e a din m â inile m e le – J ourna l of t he Am e ric a n Colle ge of Ca rdiology – a poi a lua t -o și a pus-o pe masă lângă e l. „T u și c u m ine t re buie să a ve m o conversație.” Brațele lui sa u înfășurat în jurul m e u, poziționându-mă în așa fe l înc â t a m fost forțată să-l înfrunt . Am înc e rc a t să mă îndepărtez de e l, da r st râ nsoa re a lui s-a st râ ns doa r. „N u, nu t e m a i a sc unde . Ga t a c u a le rga t ul. T re buie sa vorbim ." N u știam dacă aș put e a m e rge a c olo. Doa r a m int ire a e fe c t e lor de undă din a c e a noa pt e petrecută împreună m -a sufoc a t . „Byron, sunt obosit .” Și-a înc lina t fața, buze le lui a t ingâ ndu-m i gâ t ul. — Ești îngrijora t pe nt ru tatăl m e u? I -a m înc re m e nit în poală, surprins că mă put e a c it i a t â t de ușor. — Î l urăsc, a m înt re rupt e u. Cuvint e le m i-a u scăpat, t onul m e u muşcător. „Urăsc a st a ...” N u a m put ut t e rm ina , t oa t e emoțiile pe c a re le -a m înăbușit de -a lungul a nilor mă sufoc a u. "M a ura st i?" întrebă e l înc e t . Am c lipit , înghițind gre u. Ar fi fost m a i ușor dacă l-aș fi urâ t , da r nu a m făcut-o. M i s-a părut greșit să urăsc pe c ine va c a re mă dăruise c u c e va la fe l de pur și frum os c a fiul nost ru. Am clătinat din c a p. „Bine ”, a m urm ura t e l, unindu-ne na surile . „Put e m luc ra c u a st a .” „T e rog, nu-m i c e re să re zolv luc rurile c u tatăl tău.” Aproa pe că mă așteptam să râdă de m ine , da r nu a făcut-o. Î n sc him b, m i-a c uprins fața, oc hii lui s-a u plic t isit în m ine și m -a lăsat fără c uvint e . „Niciodată, iubit o.” Am inspira t brusc t onul lui dur. „N u va m a i ve ni niciodată în jurul nost ru. A ple c a t de finit iv și, dacă se a propie vreodată de t ine sa u de Are s, îl voi om orî. Emoțiile m e le fuseseră t ulbura t e de c â nd a m ple c a t din Gha na în m ie zul nopții, da r de c â nd m -a m căsătorit c u Byron, a fost și m a i rău. L-a m iubit ; N u a m vrut să-l iube sc . l-a m poft it ; a r fi m a i ușor dacă nu aș fa c e -o. Am urâ t t oa t e a c e st e emoții c onflic t ua le . „Totuși, e st e a ic i a c um ”, a m m urm ura t . A sc ut ura t din c a p. "N u, e l nu e st e . El a ple c a t ." M -a m uit a t la e l șocată. — L-a i t rim is afară în această furtună? Ex pre sia soțului m e u s-a întărit. "Da . N u m a i e st e niciodată bine ve nit a ic i și nu a ve a m de gâ nd să-l m a i suport nic i măcar o clipă.” Adevărul răsună în t onul lui și în oc hii lui. At unc i de c e m i-a fost a t â t de frică să a m înc re de re în e l? Ai înc re de re în e l , m i-a șoptit inim a . Da r în a c e a noa pt e , a m a vut înc re de re orbește și nu m i-a a dus de c â t neliniște. Și m a i rău, fa m ilia m e a plătise pe nt ru a st a . Proba bil că m i-a c it it c e va pe față, pe nt ru că a sc os un oft a t gre u. Părea obosit , la fe l c a și m ine . Poa t e și e l și-a dorit doa r o viață simplă. — Mă buc ur că a ple c a t , a m răpit. „Î m i pla c frații și sora voastră. Și soții lor.” El a zâ m bit înc e t . „Sunt oa m e ni buni. N im ic c a tatăl nost ru.” Am da t din c a p. O ve de a m , deși e ra gre u să m a i a m înc re de re în inst inc t e le m e le . N u după c e m -a u eșuat a c um șase a ni. Sa u a u făcut-o? „V re a u să a ve m o c a rt e curată, Ode t t e . Pe nt ru Are s. Pe nt ru viit orii noștri c opii. Pe nt ru noi." M i-a prins ușor o șuviță de păr și și-a înfășurat-o în jurul de ge t e lor. Da r nu a t inge re a lui blândă m i-a st râ ns inim a . Era c hinul din privire a lui. De parcă i-a r fi frică să nu mă piardă. "T e rog vorbește c u m ine ." Am inspira t a dâ nc și a m privit în altă pa rt e . M i s-a părut m a i ușor să-i spun fără să-l prive sc în oc hi, de parcă îm i dezvăluiam sufle t ul față de e l. „Câ nd m -a m t re zit după...” După a c e a noa pt e uim it oa re . După c e m -a i fugit și a poi a i făcut dra gost e c u m ine până c â nd zorii a u pâ lpâ it la orizont a l Rivie re i Fra nc e ze . „M -a m t re zit c â nd tatăl tău stătea pe un sc a un lângă pa t ul tău. El a spus că ești logodit , ia r e u a m fost „ult im ul tău ura ” îna int e de a t e st a bili.” Expirația lui ascuțită m -a făcut să-mi înt orc c a pul să-i c a ut a lba st rul c oba lt . Ase m e ne a furie c loc ot e a în a c e i oc hi, promițând răzbunare. Da r nu e ra îndreptată spre m ine . L-a m put ut ve de a a c um . „El a spus că ge nul tău și c e l a l m e u nu s-a u a m e st e c a t . N u știam c e a vrut să spună. N u a uzise m niciodată de „se na t orul Ashford” îna int e . M -a num it curvă și a a runc a t c u ba ni în m ine . La înc e put a m c re zut că e st e ne bun și l-a m c onc e dia t , da r a poi a înc e put să-mi amenințe fa m ilia .” Am înghițit în se c , știind c um se va t e rm ina a st a . „Câ nd a m a juns la muncă în a c e a zi, de ja se înt â m pla . T a t a a pie rdut spit a lul.” V oc e a m i s-a spa rt și e l m -a t ra s m a i a proa pe de e l, c u st râ nsoa re a strânsă a supra m e a . „Câ t e va zile m a i t â rziu, t a t a a c om is...” M -a durut a t â t de t a re să vorbe sc de spre a st a , da r c u fie c a re c uvâ nt , st râ nge re a în pie pt m i s-a uşurat înc e t . N odurile din inim a m e a s-a u desfăcut și speranța a înc e put să crească. Poa t e de a st a a m a vut ne voie t ot t im pul. L. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 0 Oc e a nofPDF.c om Byron H V oc e a e i s-a rupt și și-a îngropa t fața în gâ t ul m e u, c u t rupul e i t re m urâ nd. „Shhh.” La c rim ile e i m i-a u pătat pie le a și m i-a u pătruns prin pori, făcându-mă să mă doară sufle t ul pe nt ru e a . Ar fi t re buit să fiu a c olo pe nt ru e a . Î n t ot a c e st t im p, a r fi t re buit să fiu st â nc a e i. Î n sc him b, a c e le c uvint e pe c a re i le -a m spus... La dra c u '! Am fre c a t -o pe spa t e , m urm urâ nd c uvint e liniștitoare. N u știam dacă o fa c bine , da r a st a îm i a m int e a m că făcea m a m a . Tatăl m e u nu a m â ngâ ia t nic iun sufle t în toată viața lui. — A fost vina m e a , Byron. V oc e a e i e ra plină de angoasă. „M a m înc urc a t c u t ine și tatăl m e u a plătit pe nt ru a st a . Aș fi put ut la fe l de bine să fiu c e l c a re i-a pus pist olul la c a p. Sunt surprinsă că Billie nu mă urăște.” I -a m lua t c e a fa și ne -a m bloc a t oc hii. „Sora t a nu t e va urî niciodată. Î n prim ul râ nd, îl int e rzic .” U n hohot e de hohot e de râ s sugrum a t a um plut spațiul dint re noi. „Și m a i im port a nt , pe nt ru că e a a r m uri pe nt ru t ine . Ea t e iubește. Chia r m -a amenințat că mă uc ide dacă t e rănesc.” Ea a a dulm e c a t , buze le îi tremură în t im p c e zâ m be a . „Cre zi că a m put e a lua de la capăt? Să lași în urmă pa gube le pe c a re tatăl m e u l-a făcut?” V oc e a m e a e ra blândă, da r inim a îm i bubuia a t â t de t a re și de t a re , înc â t nu a ve a c um să nu o audă. „La na iba , iubit o. Ești t ot c e m i-a m dorit vreodată, din m om e nt ul în c a re a i int ra t în a c e a sală de e x a m e n pe nt ru a mă vinde c a de a rsurile m e le de soa re . N u a e x ist a t niciodată o logodnă. N u a e x ist a t niciodată o fe m e ie c a re să mă facă să vre a u să a m o relație pe t e rm e n lung.” Am lăsat c uvint e le să se c ufunde , apăsând un sărut pe frunt e a e i și inspirâ nd pa rfum ul de m e re proa spe t e . "Până c â nd t u. N u-m i a m int e sc pe nim e ni îna int e a t a și nu a m a i fost nim e ni după t ine . Doa r t u, iubit o. T u ești pe nt ru m ine .” Inspirația e i ascuțită a călătorit prin bibliot e c a întunecată. — N -a i m a i fost c u nim e ni a lt c ine va de a t unc i... Aș put e a să m int și să-i spun că nu a m așteptat-o. Că nu spe ra m că drum ul e i mă va duc e la e a . Î n sc him b, a m dezvăluit t ot ul pe nt ru e a . „N u a m put ut să suport o altă fe m e ie după t ine ”, a m re c unosc ut . La dra c u de ra ha t de m a c ho. Viața e ra pre a scurtă c a să mă pre fa c indiferență și să mă pre fa c că nu sunt îndrăgostit de soția m e a . „Spe ra m – îm pot riva t ut uror pronoze lor – că vom găsi o c a le unul către celălalt. T e -a i simțit pe rfe c t . T e simțeai c a a l m e u , spre de ose bire de oric ine a lt c ine va . Și a m simțit că îți aparțin ție și num a i ție. M -a m îndrăgostit de t ine . N u m-aș put e a opri să t e iube sc c hia r dacă aș fi vrut și, sinc e r, nu vre a u să mă opre sc . Ești c e l m a i bun luc ru c a re m i s-a înt â m pla t vreodată.” Pa lm a e i s-a oprit pe obra zul m e u și m -a m a ple c a t în e a . „N u a mai fost nim e ni a lt c ine va nic i pe nt ru m ine .” O recunoaștere blândă. Da r a t una t la fe l de t a re pre c um bătăile inim ii m e le . "Am înc e rc a t . Chia r a m făcut-o, da r m ia m da t se a m a , indife re nt unde aș fi sa u c u c ine aș fi fost , t e iube a m și nu put e a m uit a . T e voi iubi m e re u. Cu adevărat. Com ple t . T u a i fost m e re u, Byron. Da r după c e sa înt â m pla t c u tatăl tău, a m înc e t a t să m a i a m înc re de re în m ine .” Lum inile a u pâ lpâ it , oglindind înc e put ul pe c a re a r fi t re buit să-l a ve m a c um șase a ni. Cu un m â râ it , m i-a m t râ nt it gura de a e i. M -a m simțit a t â t de plin de speranță c u privire la m odul în c a re arăta re st ul vieții noa st re . Fiind fe ric it . Să a i o casă plină de fetițe și băieți. Da r, m a i a le s, a bia așteptam să pe t re c t im p c u fe m e ia m e a . Fe m e ia c a re a r fi t re buit să fie a m e a c u toți acești a ni în urmă. Fe m e ia c a re m i-a da t un fiu. A m e a . Pe nt ru t ot de a una . I ubit ul m e u. T oa t a via t a m e a . Ținându-i m a x ila rul c u a m be le m â ini, m -a m înt re rupt și m i-a m lipit frunt e a de a e i. „Dacă tatăl tău...” Am oprit -o. „V a a ve a put e re doa r dacă i-o dăm. Lasă-mă să mă oc up de e l. Și crede-mă, e l va plăti pe nt ru c e e a c e a făcut. El nu ne poa t e și nu ne va dist ruge . N um a i t u a i put e re a să mă dist rugi. N u sunt nim ic fără t ine , a bsolut nim ic . Și nu t e voi lăsa niciodată, niciodată.” M â inile e i s-a u înfășurat în jurul gâ t ului m e u în t im p c e și-a t urna t sufle t ul în sărutul nost ru. M -a m întărit sub e a , ia r e a sa mișcat în poală, a st fe l înc â t pe nisul m e u s-a îm pins de păsărică. M â inile m e le i-a u c oborâ t spa t e le până la t a lie , iubindu-i c urbe le . Era m a i blândă de c â t fuse se c u toți acești a ni în urmă și m i-a plăcut că m ot ivul a fost fiul nost ru. Ea dăduse naștere une i vieți c re a t e de noi. „Ce a m a i făcut tatăl m e u?” a m înt re ba t . N u mă îndoia m că sunt m a i m ult e și nu a ve a m înc re de re în tatăl m e u să fie c om ple t sinc e r. Ea a oft a t , st râ nsoa re a e i a supra m e a s-a st râ ns. „Câ nd a m ve nit să t e văd, a fost a c olo la biroul tău și m -a t rim is de pa rt e ”. M i s-a u st râ ns dinții, da r nu a m înt re rupt -o. „M -a num it căutător de a ur. Da r a poi a apărut la spit a l, după c e a i ple c a t .” Gâ t ul i s-a clătinat în t im p c e înghiți. „A amenințat-o pe Billie . Mă simțeam a t â t de sla b și nu put e a m să mă lupt c u e l. Cre de a m că pie rduse m c opilul și nu m a i suport a m să m a i pie rd c e va .” Ea a c re zut că a pie rdut c opilul. Ea a lune c a se și nu-și dăduse se a m a , da r n-aș fi c he m a t -o. Aș aștepta-o. Ea îm i spune a – e ra m sigur de a st a – c â nd se simțea în siguranță. Pie pt ul m i-a a rs de furie față de tatăl m e u și s-a st râ ns de dure re pe nt ru soția m e a . Tatăl m e u a r plăti, în m odul c a re l-a rănit c e l m a i m ult . N e -a c ost a t a ni de zile . A na ibii de a ni pierduți . L-a je fuit pe fiul m e u de tatăl său. M -a fura t să a m o fe m e ie bună în viața m e a . „Crede-mă, îl voi fa c e să plătească.” Buze le m e le s-a u lovit de a le e i, gust ul e i a fost a t â t de de pe nde nt . „Ac um că t e a m , nu a re rost . Lasă-l să fie un bătrân singura t ic .” Ea m i-a c iupit buza de jos. „T u, Are s și Billie sunteți t ot c e contează pe nt ru m ine .” Ea a zâ m bit sfioasă. „De a se m e ne a , frații și surorile t a le .” Am t ra s ușor și m -a m uit a t la e a . — Am ve nit , a m spus înc e t . Sprâ nc e ne le e i s-a u înc runt a t . „Winst on și c u m ine a m ve nit în se rvic iul tatălui tău. N u știam c e s-a înt â m pla t și știam că nu mă vre i, da r voia m să mă a sigur că ești bine .” Frunt e a m e a s-a oprit de a e i. „Am vrut să fa c t ot ul m a i bun pe nt ru t ine . Mi-aș fi dorit să fi știut.” Și-a lins buze le , c u respirația ușor superficială. „Și mi-aș fi dorit să fi a vut înc re de re în inst inc t ul m e u. Ar fi t re buit să știu că nu ești ge nul ăsta de bărbat. Poa t e un pic morocănos, da r nu vic ios și c rud.” „Tatăl m e u ne -a juc a t pe a m â ndoi.” Ar t re bui să vorbim și de spre fiul nost ru. Ea a re c unosc ut doa r că nu m a i fuse se c u nim e ni din a c e a noa pt e , da r o pa rt e din m ine a ve a ne voie de e a să spună c uvint e le , să-mi spună că Are s e ra fiul m e u. Să a i înc re de re în m ine c u a c e st e informații. Da r știam că a re ne voie de t im p. Ea se de sc hide a față de m ine și a st a e ra t ot c e c ont a . M â inile m e le a u c oborâ t de la t a lia e i la fund, st râ ngâ ndu-i c urbe le . M i-a r spune — în c e le din urmă. Ave a ne voie de t im p și a m lăsat-o să ajungă a c olo. La urm a urm e i, a m a vut re st ul vieții noa st re . „M i-a i fost a t â t de dor de t ine ”, a m m urm ura t , buze le m e le a t ingâ ndu-le pe a le e i. — La fe l, respiră e a , c u obra jii înroșiți și c u oc hii căprui sc lipind. Am sărutat-o din nou, de da t a a st a înc e t . De vorâ nd. De parcă a m a ve a t ot t im pul din lum e . Și a m făcut-o. N e -a r. M -a s a sigura . I s-a oprit respirația și sărutul e i a de ve nit urge nt . M -a a prins c a nim ic a lt c e va . Și-a rot it ușor șoldurile în poa la m e a , făcându-mă să c a d și m a i a dâ nc în această dependență. M â inile e i a u c ut re ie ra t pe st e t ric oul m e u, fără să rupă niciodată sărutul, până c â nd a u a juns la bicepși, a poi de ge t e le e i m i-a u t ra sa t t a t ua jul. Î nc e t . Cu re spe c t . „N u m i-a i spus niciodată de c e a i o moleculă chimică c a t a t ua j”, gâ fâ i e a , rupâ nd sărutul. „Est e o combinație c a re fa c e bom be . A fost a m e st e c ul c e lor doi c a re m i-a a rs spa t e le ”, a m spus. „Est e re a m int ire a m e a să nu finanțez niciodată ne m e rnic ii c a re fa c ra ha t ul a st a .” At inge re a e i a fost ușoară în t im p c e m i-a urmărit t a t ua jul. „Da r dacă nu a i fi a vut a c e st e c ic a t ric i, a rsurile t a le sola re din a c e a zi s-a r put e a să nu fi fost sufic ie nt de gra ve pe nt ru a căuta t ra t a m e nt m e dic a l și nu a i fi a juns niciodată la spit a lul tatălui m e u.” H a ba r nu a ve a de c â t e ori m i-a t re c ut prin m int e a c e l m ic fa pt . După c e m i-a frâ nt inim a , m i-a m ble st e m a t spa t e le a rs m a i m ult c a niciodată pe nt ru că m -a c ondus la e a . Da r pe măsură c e dure re a din pie pt s-a a t e nua t și s-a inst a la t a dâ nc în inim a m e a , a m știut că nu a r fi făcut o diferență. N oi doi a m fi găsit o c a le de a ne încrucișa. La urm a urm e i, viața fără e a a r fi fost sumbră. O pânză goală. Da r a c um , a r fi c ulori st ropit e pe st e t ot . Ea a fost c e l m a i bun luc ru c a re m i sa înt â m pla t vreodată. Ea m i-a t ra s de t ivul t ric oului m e u și m i l-a t ra s pe st e c a p. Privire a e i s-a înălțat în t im p c e se uit a la a bdom e ne le m e le și m i-a făcut buze le c urba t e înt r-un zâ m be t . M i-a m a m int it aceeași privire în urmă c u șase a ni, c â nd e a m i-a ra dia t a bdom e nul. „Cre d că une le luc ruri nu se schimbă niciodată”, a m t a c hina t e u înc e t . N u s-a juc a t niciodată timidă sa u nu s-a prefăcut c u dorința e i. „Încă a i c e i m a i m a gnific i a bdom e ne ”, toarcă e a . „V a t re bui să mă a sigur că mă a nt re ne z până c â nd mă t re ze sc pe nt ru a mă a sigura că ești mulțumit de a bdom e ne le m e le .” Ea și-a flut ura t m â na în se m n de de m it e re , în t im p c e un zâ m be t blâ nd se juc a în jurul buze lor e i. Dorința e i e ra scrisă pe toată fața și e a recunoștea a st a . I n c e le din urm a ! Aș lua a st a c a pe un se m n bun. Î na int a m . M -a m a ple c a t pe nt ru un a lt sărut, a t inge re a m e a m a i aspră a c um . M a i foa m e . I nt roduc â ndu-m i lim ba în gura e i, a m e x plora t fie c a re c e nt im e t ru din e a . I -a m înghițit geamătul de foa m e . I -a m îm pins ha la t ul de pe um e ri, lăsându-l să a lune c e în jos și să cadă în spa t e le e i. M â inile m e le s-a u înfășurat în jurul t ivul cămășii e i de noa pt e mătăsoase și l-a u sc os c u nerăbdare, rupâ ndu-ne sărutul sufic ie nt de m ult înc â t să-i tragă cămașa de noa pt e ba bydoll pe st e c a p. „La na iba ”, a m ge m ut , văzându-i sâ nii. Dacă e a e ra obsedată de a bdom e nul m e u, e u e ra m obse da t de sâ nii e i. „T u ve i fi m oa rt e a m e a ”, a m răpit în t im p c e a m t ra s-o m a i a proa pe , c a să-i pot a ve a sâ nii c hia r în față. U nde le e ra loc ul. M i-a m a ple c a t c a pul și i-a m lua t m a m e lonul t a re înt re dinți. Ea a ge m ut num e le m e u, spa t e le a rc uindu-se în m ine și șoldurile rost ogolindu-se îna int e și îna poi, st râ ngâ ndu-se de erecția m e a dură. M â inile e i m i-a u t re c ut părul, ia r e u m i-a m ridic a t privire a în t im p c e m i-a m a runc a t lim ba . Oc hii e i a lune i-a u înt â lnit pe a i m e i, întunecați de dorință și de a lt c e va c a re m i-a st râ ns pie pt ul în c e l m a i bun m od posibil. — Byron, gâ fâ i e a înc e t . „Am ne voie de t ine în m ine .” Am zâ m bit la c e re re a e i. M â inile m e le a u c oborâ t înc e t de la t a lia e i, până a u dispărut înt re c oa pse . I -a m îm pins chiloții um e zi de opa rt e , t re c â ndum i de ge t ul m a re pe st e păsărică. Oc hii e i s-a u înc his și buze le i s-a u înt re de sc his, în t im p c e șoldurile i s-a u înc lina t . „O, Doa m ne ... T e rog...” Soția m e a a băgat m â na în pa nt a lonii m e i de t re ning și și-a înfășurat de ge t e le de lic a t e în jurul pe nisului m e u și m i-a st râ ns. „Dacă a i de gâ nd să mă t a c hine zi, a t unc i voi fa c e la fe l.” Am c hic ot it , deși e ra ușor sugrum a t . „At â t de solic it a nt ”, a m m urm ura t , muşcându-i lobul ure c hii. „T u a i înc e put -o, așa că termină-l.” Am c hic ot it în t im p c e m i-a m ridic a t șoldurile și m i-a m îm pins pa nt a lonii de t re ning și box e rii din drum . Am be le mișcări a u fost fre ne t ic e , de parcă a r fi fost prim a dată împreună. Și înt r-un fe l, poa t e că a fost . Pe nt ru prim a dată în șase a ni, nu e x ist a u ba rie re emoționale și nic i fa nt om e a le fa pt e lor greșite a le tatălui m e u atârnă înt re noi. A fost recunoașterea noastră că ne așteptam unul pe celălalt. Soția m e a s-a așezat din nou în poa la m e a , pe nisul m e u poziționat pe rfe c t lângă de sc hide re a e i. Cu sâ nii lipiți de pie pt ul m e u, și-a c uprins brațele în jurul m e u. — Rupe chiloții pe c a re m i i-a i cumpărat, soțule, murmură e a . „Am ne voie de t ine în m ine .” Buze le m e le a u c oborâ t pe a le e i și, dint r-o st râ nge re , sune t ul mărunțirii m a t e ria le lor a um plut spațiul. Era m doa r noi doi. Bătăile noa st re gre le a le inim ii. Respirațiile noa st re obosit oa re în t im p c e sufle t e le noa st re da nsa u pe t onul mișcărilor noa st re . V oia m —nu, a ve a m ne voie c a și c um viața m e a de pinde a de a st a , să-i sim t păsărica din plin. M â inile m e le pe șoldurile e i, a m c oborâ t -o pe pe nisul m e u. Ea ic ni. a m ge m ut . M -a m simțit c a prim a dată c u e a , de fie c a re dată. Ea a înc e put să se macină de a supra m e a , c u gura modelată împreună, în t im p c e ne pie rde a m unul în celălalt. Î n a c e st sărut. „Da ”, a m ge m ut în gura e i. — Ex a c t așa, iubit o. M â inile e i m i-a u t re c ut prin păr în t im p c e e u o st râ nge a m de fund, frământând, jucându-mă. Cu fie c a re rost ogolire a șoldurilor e i, pe nisul m e u s-a îm pins m a i a dâ nc în e a , um plâ nd-o până la m â ne r. Am sărutat-o m a i t a re , m ic ile e i sc â nc e t e mă destrămau. Am lăsat-o brusc pe c a na pe a , c u spa t e le lovind pe rne le . Cu părul înt ins în jurul e i, arăta frumoasă. M -a privit print re ge ne le e i groa se , buze le e i ușor înt re de sc hise și roșii de sărutările m e le . Oc hii m e i a u c ut re ie ra t c orpul e i gol. „La na iba , iubit o. De fie c a re dată c â nd t e prive sc , îm i t a i respirația.” Ea a înroșit și inim a m i-a sărit o bătaie. Soția m e a . Ode t t e M a de line Ashford. La na iba , da ! Suna pe rfe c t . Împreună, a m fost perfecți. I -a m desfăcut pic ioa re le și m -a m mișcat înt re e le încă o dată, oc hii e i așezându-se pe pe nisul m e u în t im p c e mă ridic a m în ge nunc hi. M -a m a ple c a t pe st e e a și i-a m prins înc he ie t urile , fix â ndu-le de a supra c a pului e i c u o mână. „V re a u să t e a t ing și e u”, a prot e st a t e a înc e t , c u oc hii pe pe nisul m e u. M i-a m a dus m â na liberă la pe nis și m i-a m înfășurat de ge t e le în jurul erecției m e le pa lpit a nt e . „M a i t â rziu, iubit o. V re a u să re zist și să mă re va rs în t ine .” I nim a m i-a bătut în pie pt în t im p c e m i-a m a linia t pe nisul de pliurile e i fierbinți și ude . „Ești a t â t de ud.” Mișcându-mi a m be le m â ini în jurul înc he ie t urilor e i, a m îm pins până la capăt. Și-a a rc uit spa t e le , sfa rc urile e i zgâ iindu-m i pie pt ul. „T e simți a t â t de bine ”, a râ s e a . „De c i, a t â t de bine .” Î n t im p c e a m a lune c a t din păsărica e i udă, m i-a m apăsat buze le de gâ t ul e i și a m sărutat-o, doa r c a să mă îm ping din nou în e a . — Î m i ie i pe nisul a t â t de bine , M a de line . I -a m supt pie le a sensibilă de pe gâ t , făcând-o să ge m e pe nt ru m ine . — M a i m ult , șopti e a , c u voc e a tremurândă. Oc hii m e i i-a u găsit pe a i e i, ia r inim a m e a c â nt a . A c â nt a t a l na ibii să văd c um se uit a la m ine . M i-a făcut inim a să sară o bătaie și să cadă a dâ nc sub vra ja e i. M -a m sc os a proa pe c om ple t din e a îna int e de a mă t râ nt i îna poi înăuntru. Era toată a m e a . Ea a stăpânit fie c a re dint re gâ ndurile m e le și înt re a ga m e a inimă. Ac um a m vrut să dețin toată e a . Lăsându-i înc he ie t urile , a m m urm ura t : „Ce m a i fa c e a st a , iubit o?” Am int ra t și ieșit din e a , simțindu-i int e riorul st râ ngâ ndu-se în jurul pe nisului m e u. — Da , ge m u e a , șoldurile e i mișcându-se odată c u m ine . — Doa m ne ... da , Byron. „Păsărica t a îm i m ulge pe nisul, iubit o”, a m lăudat în t im p c e mă îm pinge a m îna poi, din c e în c e m a i a dâ nc , câștigându-mă încă o gâfâială de la e a . Am sărutat-o c u foa m e în t im p c e a m c ont inua t să o t ra g în a c e st fe l, înnebunindu-mă c om ple t de dorință. Am t ra s-o a t â t de t a re înc â t m i-a fost teamă că o voi spa rge , îm pinge rile , da r c â nd M a de line am a înc e rc a t m â râ it să-mi înt r-un înc e t ine sc a ve rt ism e nt nemulțumit. I -a m ținut șoldurile ridic a t e înt r-un unghi în t im p c e m -a m îm pins îna poi în e a , c u de ge t ul m a re sprijinit de c lit orisul e i, în t im p c e a m a lune c a t înăuntru și afară din e a . „Această păsărică e st e a m e a .” Oc hii m e i s-a u fix a t pe pa sa ric a e i, privindu-m i pe nisul dispa ra nd in e a . Se simțea c a în ra i, c u fața înroșită în t im p c e oc hii e i smălțuiți de plăcere se fix a u a supra m e a . Pliurile e i uda t e m i-a u sugrum a t c ioa ra , ia r ge m e t e le e i m -a u înde m na t să m e rg m a i re pe de și m a i a dâ nc . „Da , Byron... Oh, oh, oh .” I -a m înc onjura t c lit orisul, ținându-mi pe nisul în unghiul pot rivit pe nt ru a îm pinge punc t ul e i G. M i-a plăcut num e le m e u pe buze le e i, fe lul în c a re a ge m ut . Fe lul în c a re m i-a da t toată dorința e i. Toată e a . A fost așa c um a r fi t re buit să fie înt ot de a una . Și-a rot it șoldurile în înc e rc a re a de a -m i fa c e de ge t ul m a re să se rotească m a i t a re , dispe ra t după m a i m ult . a m c hic ot it . „Soția m e a lacomă vre a să mă călărească a t â t pe pe nis, c â t și pe m â na m e a .” — Byron, ge m u e a . Era disperată după a st a , orga sm ul doa r e u l-a m put ut a c orda . „Spune -m i c ui îi aparține această păsărică”, a m m urm ura t , jucându-mă c u e a și chinuindu-mă. — E a l tău, gâ fâ i e a , pe t onul e i im plorâ nd. „Păsărica m e a a fost înt ot de a una a t a . Î nt ot de a una a m fost a l tău.” A a uzi recunoașterea e i a fost o grabă c a oric a re a lt a . Au fost șase a ni de fabricație. Am m e rit a t a st a . M i-a m mărit rit m ul, îm pingâ nd până la capăt, oc hii m e i înc hizâ ndu-m i de înc â nt a re c â nd păsărica e i s-a c ont ra c t a t în jurul m e u, mulgându-mă pe nt ru t ot c e m e rit a m . De ge t ul m a re de pe c lit orisul ei s-a mișcat m a i t a re și a m privit , hipnotizată, c um soția m e a s-a spulbe ra t sub m ine . Oc hii e i încă străluceau de la orga sm ul e i, și-a îm pins de ge t e le în părul m e u. Și-a a rc uit șoldurile și și-a înfășurat pic ioa re le subțiri în jurul m e u, mișcându-se cu m ine . Ge m e t e le e i m -a u înde m na t să m e rg m a i t a re până c â nd m a m destrămat înt r-un orga sm put e rnic c a re m i-a ondula t de la ba za c oloa ne i ve rt e bra le . Lăsându-se pe st e e a , gura lui M a de line a a juns la tâmplă m e a și m -a sărutat – înc e t – în t im p c e pe nisul m e u încă zvâ c ne a , revărsându-se a dâ nc în e a . Câ nd respirația m i-a înc e t init și a m c oborâ t din sus, a m înt â lnit privire a soției m e le . Ea a zâ m bit înc e t , c u e x pre sia relaxată. — Ast a a fost ... Oftă e a visătoare. "Pur și sim plu uim it or." „N um a i pe nt ru că ești t u.” M i-a m lăsat frunt e a spre a e i oft â nd. De ja îm i dore a m m a i m ult de la e a . Aș fa c e t ot ul c ore c t . Aș fi de m n de e a și aș re pa ra t ot ul. Î nc e pâ nd c u c e e a c e greșise tatăl m e u. Aș fa c e t oa t e vise le soției m e le să devină re a lit a t e . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 1 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e D Am a sc ult a t , în m od a t ra s, dire c t orul Școlii Rive r list a c u t oa t e facilitățile și activitățile e x t ra c urric ula re pe c a re le a ve a u în pre ze nt pe nt ru e le vii lor de c la sa I . Cu excepția fa pt ului că nu a m put ut găsi un gra m de e nt uzia sm pe nt ru nim ic din list a e i. Ei bine , poa t e că fra nc e za e st e predată c a limbă străină, da r fiul m e u vorbe a de ja franceză. „Ele vii noștri prosperă a ic i. Ave m c opii din fa m ilii polit ic e proe m ine nt e și sunt sigur că... De da t a a c e a st a , a m înc e t a t de -a dre pt ul să a sc ult . Are s m -a st râ ns de mână, ne dorind să-mi da u drum ul. N u a t re buit să-l înt re b să știe că nu-i pla c e școala. După c e a m pe t re c ut a ni de zile c u Billie , spirit ul libe r, și a poi un a n în Gha na , a c e st loc părea pre a înfunda t . Am zâ m bit și a m da t din c a p încă douăzeci de m inut e , până m i-a m găsit fe re a st ra oportunității de a mă st re c ura afară. Dire c t orul a fost dist ra s de o altă mamă c a re a prot e st a t că fiul e i se juc a c u un a num it c opil căruia îi plăcea să mănânce popsic le s c a re nu e ra u „fără zahăr și la c t a t e ”. Pe bune ? — Ești ga t a să ple c i de a ic i, a m ic e ? l-a m înt re ba t pe Are s în franceză. A da t din c a p nerăbdător și a înc e put să mă târască spre ieșire. Șoferul lui Byron — Be rna rd — ne aștepta de ja și de sc hise im e dia t ușa c â nd ne a propia m . "D-na . Ashford, m -a sa lut a t . „M ic ul Are s. Cum ți-a plăcut școala?” Grim a sa lui Are s a fost răspunsul lui. Be rna rd c hic ot i. „Nu-ți fa c e griji, omuleț. Î l ve i găsi pe c e l pot rivit .” Totuși, nu c re de a m că va fi unul în a c e st oraș. Are s s-a a lune c a t pe sc a un c u m ine c hia r lângă e l. I m e dia t , a înt ins m â na spre t re nul său și s-a înt ors spre m ine . „M a m i, pot a ve a m ic i soldați pe c a re să-l călătoresc în t re nuri?” M i-a m înc lina t sprâ nc e a na . — N u știam că îți pla c soldații? El a ridic a t din um e ri. „Byron a spus că a ve a soldați c â nd e ra m ic și că e i m e rge a u c u t re nurile pe nt ru a a junge la război.” A pus t re nul de ge a m ul mașinii, ținând-o sus. Am pre supus că t re nul poa t e ve de a unde m e rge . — Știai că Byron e ra înt run război? M i-a a runc a t o privire și și-a mărit oc hii de parcă a r fi vrut să-și aducă punc t ul acasă. „U n adevărat război.” Am zâ m bit . "Da a m făcut." M -a m înt ors să prive sc pe fereastră străzile a glom e ra t e din DC. Loc uit orii a c e st ui oraș păreau m e re u să se grăbească să ajungă unde va , ploua sa u soa re . „M a m i?” „Da , a m ic e .” „Poa t e Byron să fie tatăl m e u?” Am înghețat, c u oc hii m a ri. Î nc e t , m -a m înt ors să mă uit la fiul m e u. Ex pre sia lui m i-a spus că e ra se rios. N u aș put e a spune că m -a surprins. Byron a a vut o c a le c u Are s. Și m a i e ra și m ic ul fa pt că e ra tatăl lui Are s. Am oft a t . T re buia să-i spun. Ar fi t re buit să-i spun. Cu t oa t e a c e st e a , c uvint e le a u re fuza t să-mi părăsească buze le . De c e ? H a ba r n-a ve a m . Poa t e nu a m vrut să st ric m om e nt ul. Poa t e că mă t e m e a m că mă va urî pe nt ru că l-a ținut pe fiul său de pa rt e de e l. Am înc e rc a t să-i spun, da r N ic k i și tatăl lui stătuseră în c a le . Apoi a a vut loc a c c ide nt ul și a c re zut că a m pie rdut c opilul. „Mamă?” V oc e a lui Are s m -a sc os din gâ nduri și a m oft a t . "Da , de sigur. Poți să-i spui tată.” Pe nt ru că e l e st e tatăl tău. Doa m ne , a r t re bui să vorbe sc a t â t c u Byron, c â t și c u Are s. T e le fonul m e u a suna t și l-a m sc os. Am c it it m e sa jul. * Bouilla ba isse la cină și c rè m e brûlé e la de se rt .* O respirație neîncrezătoare m -a părăsit. A fost ult im ul luc ru la c a re mă așteptam. Bouilla ba isse e ra un fe l de m â nc a re franțuzesc. Eu și sora m e a a m c re sc ut c u e l. N e -a plăcut, da r nu c re de a m că Byron o va fa c e . Era o supă clasică de pește franțuzesc c u fruc t e de m a re , da r dacă nu e ra pregătită c ore c t , nic iunul dint re noi nu a r fi m â nc a t -o. Am t a st a t un m e sa j îna poi. * Est i sigur? m urim de foa m e . Bouilla ba isse și c rè m e brûlé e sunt dific il de pre pa ra t .* Răspunsul a fost inst a nt a ne u. * Ai puțină credință.* a m c hic ot it . „Bine , a t unc i”, a m m urm ura t pe sub răsuflarea mea. Î n t im p c e ne -a m înt ors acasă, gâ ndurile m i-a u re ve nit la se c re t ul de mărimea unui băiețel de c inc i a ni. N odul din st om a c ul m e u s-a răsucit. Ave a m im pre sia că — fără să vre a sa u nu — i-a m fura t c e va prețios de la soțul m e u și, în m om e nt ul în c a re luc rurile înc e pe a u să se îmbunătățească, e ra m pe c a le să-l st ric c u recunoașterea m e a . Da r nu a e x ist a t nic io c a le de oc olire . T re buia să-i spun. Mașina s-a oprit și îna int e c a Be rna rd să aibă șansa să deschidă ușa, Are s e ra de ja afară, urc â nd scările în fugă. Am clătinat din c a p, m e rgâ nd în spa t e le lui. „Mulțumesc, Be rna rd.” A da t din c a p și m i-a zâ m bit m ic . Urcându-mă fără t ra ge re de inimă pe scări, m i s-a răsucit st om a c ul la gâ ndul că îm i împărtășesc se c re t ul soțului m e u. A t re buit sa o fa c . A t re buit sa ! V oc ile a u plut it prin casă c â nd a m int ra t în casă. I nim a m i-a bubuit în t im p c e urmăream sune t e le voc ilor lui Are s și Byron. „Dum ne ze ule , pot să ia u c e va ?” L-a m a uzit pe Are s înt re bâ nd. „N u știu”, l-a m a uzit pe Byron mormăind. „Pa re c a m m oa le . N u l-a m m a i văzut niciodată m oa le . U nde e st e bucătarul?” Am int ra t în bucătărie pe nt ru a -m i găsi pe a m bii m e i bărbați st â nd a c olo, uit â ndu-se la oală. Byron a ve a o lingură de le m n în mână și se încruntă. Din c â nd în c â nd, clătina din c a p, mormăind: „Est e greșit”. — Pa re a vom it a , remarcă Are s, c u faţa uşor răsucindu-se. N u c re de a m că va m â nc a de se rt ul ăla dacă e x pre sia lui a r fi c e va de pre fe ra t . „U f, a m ic e . N u c re d că gătitul e st e put e re a m e a . Sunt m a i bun la c onduc e re a a fa c e rilor.” Buze le mi s-a u c urba t înt r-un zâ m be t . Era gre u să-mi im a gine z că Byron nu e st e bun la c e va . Are s bătu c u blândețe m â na m a re și puternică a lui Byron. — E în regulă, t a t i. Ești bun la oric e a lt c e va .” Byron a înc re m e nit pe nt ru o clipă și Are s a c ont inua t , neștiind de frământările pe c a re proba bil le -a provoc a t . „Î n plus, m a m a se pric e pe la gătit și e groaznică la a fa c e ri. Ce l puțin așa spune mătușa Billie .” Byron s-a înt ors să se uit e la fiul nost ru. La na iba , t re buia să-i spun. St a t . Oc hii lui Are s – m a ri și vulne ra bili – se uit a u la tatăl său și e l zâ m bi t im id. „Est e în regulă dacă t e num e sc așa?” O emoție puternică i-a pâ lpâ it c hipul și l-a m privit înghițind în se c . Era c e va put e rnic în a ve de a pe c ine va a t â t de put e rnic a fe c t a t de un băiat a t â t de m ic . „Da ”, a grămăit e l, zâ m bindu-i fiului nost ru. „Aș fi onora t .” Privire a lui Byron a găsit-o pe a m e a în c ont inua re , sc lipind c a sa fire , ia r inim a m i s-a st râ ns. „Est i de a c ord c u a st a ?” Î nt re ba re a lui Byron e ra blândă, voc e a lui răgușită și plină de emoție. Ar t re bui să-i spun a c um . A fost m om e nt ul pe rfe c t , da r e ra m a t â t de spe ria t să st ric c e plănuise Byron pe nt ru cină. Înghițind nodul din gâ t , a m da t din c a p. V oia m să-i spun – doa r sm ulge -i strigătul – da r Are s e ra a ic i și nu voia m să a m conversația în fața fiului nost ru. De parcă Byron m i-a r fi put ut c it i gâ ndurile , s-a uit a t la e l. "H e i a m ic e . Am o surpriză pe nt ru t ine în c a m e ra de joacă. V re i să ve rific i?” Are s a micșorat din cameră, sărind în sus și în jos și țipând de buc urie . T ot urc a t ul scărilor, c uvint e le lui a u răsunat prin c ona c : „Am un tată. Am un tată.” Am sc os un oft a t gre u. Ast a a fost . Era a c um sa u niciodată. — E a l tău, Byron, a m răpit, ținându-i privire a frumoasă și ținându-mi respirația. Pulsul m i-a a c c e le ra t în t im p c e inim a îm i bătea a t â t de t a re pe c oa st e , înc â t amenința să le spargă. — N e -a i sa lva t ducându-mă la spit a l la t im p. V oc e a m i-a t re m ura t c â nd m -a m îne c a t în privire a lui. „T e rog încearcă să înțelegi…” Lăsându-și lingura de le m n pe pode a , s-a îndre pt a t spre m ine în t im p c e îm i țineam respirația. M â inile lui a u a juns la șoldurile m e le și m -a ridic a t în a e r. M â inile m e le a u zbura t pe um e rii lui put e rnic i, ținându-mă. — La na iba , M a de line . Și-a îngropa t c a pul în st om a c ul m e u, dușându-l c u m ic i sărutări. Le -a m mulțumit sfinților că purt a m o roc hie lejeră c a să-i pot simți gura prin m a t e ria l. „T oc m a i m -a i făcut a l dra c ului de fe ric it .” „N u ești supărat?” „Avâ nd în ve de re prin c e t e -a făcut tatăl m e u, nu a m dre pt ul să fiu supărată.” Am a dulm e c a t , a t â t e a se nt im e nt e m i se învâ rt e a u în pie pt și îm i st râ nge a u gâ t ul. „Eu... a m înc e rc a t să vin să t e văd la se rvic iu. Am a vut toată intenția să-ți spun, a m re c unosc ut înc e t . M i-a u a rs oc hii, înc e rc â nd să țin la c rim ile la distanță. M i-a m îm pins m â na prin părul lui de s și a m t ra s de e l c a să-i pot ve de a oc hii. „Prom it că a m făcut-o. Da r a poi m -a m înt â lnit c u tatăl tău și m -a e sc ort a t afară. M i-a spus gunoi și... Prim a lacrimă s-a rost ogolit pe obra zul m e u și, în c urâ nd, a u urm a t și a lt e le . Ex pre sia lui de ve ni criminală. „Am de gâ nd să-l om or.” Am clătinat din c a p, ștergându-mi fața c u dosul m â inii. "N u merită." I -a m a runc a t un zâ m be t clătinat. „Și nic i un ble st e m ”, a m spus print re la c rim i. Byron dădu din c a p. "Ast a e c ore c t . N u în fața băiatului nost ru.” A zâ m bit a t â t de la rg, înc â t i-a m văzut liniile șifonate din jurul oc hilor. „Fără înjurături.” a m c hic ot it . „Doa r nu în fața lui.” „Sa u viit orii noștri c opii.” M i-a m da t oc hii pe st e c a p. — Ai spus că vre i un moștenitor. a m livra t .” „Abilitățile t a le de ne goc ie re de vin pe ric ulos de a proa pe de ne m ilos”, a m urm ura t e l în t im p c e mă st râ nge a de șolduri și mă a lune c a pe c orp. „S-a r put e a să te-aș fi da t jos.” Buze le lui ve ne a u la un c e nt im e t ru de a le m e le . „N u m a i vre i c opii?” M i-a m înc lina t c a pul. Ave a m încă c â t e va ne c unosc ut e de a fla t , da r, în m od surprinzător, nu m -a m opus m a i m ult or c opii. „V oi fi un soț bun și un tată bun.” Ex pre sia de pe c hipul lui e ra sfâșietoare, e x pre sia lui chinuită. De parcă a r fi c re zut că îl voi re spinge din nou. „Î m i ia u jurămintele în se rios.” Oc hii lui i se păreau deodată străvechi. „V re a u doa r să a ve m un viit or împreună. V re a u să t e fa c fericiți pe t ine și pe c opiii noștri. N oi t ot i. Oric e a lt c e va va cădea la loc .” I -a m st râ ns fața, oc hii m i-a u rătăcit în t im p c e inim a m i-a sărit o bătaie. Poa t e în sfârșit aș obține ba sm ul m e u. Tatăl m e u obișnuia să-mi spună c e simțea pe nt ru m a m a m e a și a st a se simțea a t â t de m ult . „Î m i dore sc m a i mulți c opii, da r ha i să o luăm înc e t . T oc m a i ne -a m găsit unul pe a lt ul... M -a tăcut c u un sărut pe buze . Câ nd s-a de sprins, a m â ndoi re spira m gre u. „T e iube sc ”, i-a m șoptit în t im p c e îm i înfășuram brațele în jurul t a lie i lui. M -a m ridic a t în vâ rful pic ioa re lor și m i-a m t re c ut buze le de a le lui. N u mă put e a m opri să-l a t ing, simțindu-l îm pot riva m e a . A ge m ut în t im p c e îm i prinde a c e a fa , st râ nsoa re a lui strânsă trădându-i dispe ra re a . — Și e u t e iube sc , murmură e l, buze le lui plut ind pe st e a le m e le . "At â t a . A trăi fără t ine e ra doa r să e x ist e , da r c u t ine – e st e a l na ibii de înflorit or.” U n oft a t blâ nd m i-a scăpat buze le la c uvint e le lui frum oa se . „At â t de m ult t im p pie rdut .” Am oft a t . M i-a sărutat m a rgine a buze i. „Să nu m a i irosim . Din a c e st m om e nt îna int e , înc e pe m să trăim.” Câ nd m -a m îndepărtat pe nt ru a -i găsi oc hii, e l a zâ m bit c u o e x pre sie înmulțumită în privire . „T ot c e e a c e vă c e r e st e să nu acceptați post ul de la Spit a lul Ge orge Wa shingt on.” m -a m înc runt a t . "De c e ?" M -a prins de bărbie și și-a lăsat frunt e a pe a m e a . „Pe nt ru că sunt un ticălos ge los și pose siv.” N u m -a m put ut abține să-mi zvâcnească buze le la a c e a a dm it e re . „Și a m tendința de a e x a ge ra c â nd vine vorba de t ine ”, a re c unosc ut e l în șoaptă. — Ai înc re de re în m ine de da t a a st a , iubit o. M i-a apăsat un sărut dulc e pe obra z, a t inge re a lui pe rsist â nd. „Am luc ruri m a i bune pregătite pe nt ru noi. Singurul m e u sc op în viață e st e să vă fa c fericiți pe voi și pe c opiii noștri.” Doa m ne ajută-mă, da r a m a vut înc re de re în e l că va înde plini prom isiune a lui. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 2 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e A Câ nd ne -a m plim ba t în Ca sa Albă, a m a uzit anunțul și a pla uze le , de parcă a m fi fost celebrități. Byron nic i măcar nu a tresărit în t im p c e um e rii m i s-a u înc orda t , ia r e u a m reușit să re spir. I nst inc t iv, m â na m e a a ve nit să răsucească c olie rul m a re de dia m a nt e în jurul gâ t ului m e u. Era a doua oară c â nd îl port și încă strălucea c a t oa t e st e le le de pe c e r. Soțul m e u m -a st râ ns de mână. „Sunt doa r oa m e ni.” Z â m be t ul lui e ra dulc e . re c onfort a nt . „Ce i m a i mulți dint re e i sunt niște idioți, așa că ignoră-i. Și amintește-ți... Ești un Ashford. Pra c t ic re ga lit a t e a americană.” U n râ s sugrum a t m -a părăsit. „U m il m ult ?” De da t a a st a , a zâ m bit . „Am ve nit c u o regină. De c e aș fi um il?” T onul lui e ra ne t e d și c a ld, c a vinul roșu de epocă. U n c oordona t or ne -a făcut se m n prin c a m e ra m a re . N e -a m c roit drum pe st e ba lc onul e norm de piatră — înc e t , datorită t oc urilor și roc hie i m e le — și c â nd a m a juns în vâ rful scărilor, m â na lui Byron m -a prins de t a lie , oprindu-ne . M urm ure le și șoaptele a u călătorit prin a e r, fie c a re pe re c he de oc hi ațintită a supra noastră și inim a m i-a bătut în pie pt . Urăsc să fiu în c e nt rul atenției și, în a c e st m om e nt , sut e de fețe e ra u înt oa rse în direcția noastră. N u a fost doa r lum e a politică locală, a u e x ist a t celebrități și socialiți din toată lum e a . Pe unii i-a m re c unosc ut – mulțumită surorii m e le – pe alții nu i-a m re c unosc ut , da r nu put e a m să le c onfunda m c u indivizi obișnuiți din c la sa m unc it oa re . "Dom nul. și doa m na Byron Ashford.” V oc e a a bubuit din difuzoa re și a pla uze le a u izbuc nit , pline de ura le și fluie re . M -a m uit a t la Byron. „Foa rt e subt il.” M i-a ofe rit un zâ m be t fermecător. „N im ic în a c e st loc nu e st e subt il, iubit o.” N ic i un ra ha t . M â na soțului m e u a rămas în jurul t a lie i m e le în t im p c e c a m e re le de lua t ve de ri a u fulge ra t , da r a m rămas c u oc hii pe e l. Era o opțiune m a i bună de c â t să mă uit îna poi la t oa t e privirile ne c unosc ut e . „Ești ga t a pe nt ru a c e st spe c t a c ol de ra ha t ?” spuse e l sub zâ m be t , c u buze le a bia mișcându-se. m -a m ba t joc orit înc e t . "N u." Byron și-a ofe rit brațul și l-a m lua t , în t im p c e îm i prinde a m fust a plină c u m â na liberă. Poa t e m i s-a părut că roc hia e st e pre a elaborată, da r a c um m -a m buc ura t pe nt ru e a . T oa t e roc hiile pe c a re le a le se se m e ra u frum oa se , da r subt ile . Și, așa c um a menționat Byron m a i de vre m e , nu a fost nim ic subt il la această pe t re c e re . Bărbia m i s-a ridic a t și ne -a m c oborâ t pe scări, t re pt e le e i de piatră a c ope rit e c u un c ovor roșu de pluș. Ai c re de că sunt e m celebrități, nu doa r e u micuțul și — m -a m uit a t la soțul m e u chipeș — nu a t â t de m ic Byron. N e -a m plim ba t spre grădinile unde e ra u așezate m e se pe ga zon în jurul unui ring de da ns int im . De a supra c a pului s-a u a t â rna t lum ini c u fe soa ne , dâ nd spațiului o strălucire caldă, în t im p c e dia m a nt e le și roc hiile străluceau de de subt . „I isuse H rist oa se ”, a m mormăit e u. „Dola ri fisc a le la se rvic iu a ic i.” — Din păcate, aprobă Byron. Pic ioa re le noa st re a bia atinseseră ia rba îna int e c a oa m e nii să se re pe zi spre noi. Cine va m i-a da t un pa ha r de șampanie, pe c a re l-a m a c c e pt a t și l-a m doborâ t c u nerăbdare. M i-a r t re bui c e va m a i put e rnic c a să suport această mulțime. U n c he lne r a t re c ut pe lângă m ine și m i-a m pus pa ha rul gol pe tavă îna int e de a a junge la a lt ul. Bărbații și fe m e ile disc ut a u în același t im p, da r nu put e a m înțelege un singur c uvâ nt . N u pe nt ru că vorbe a u o limbă străină, c i pe nt ru că vorbe a u în același t im p. a m c hic ot it . Chia r și fiul m e u știa că e st e o manieră proastă să vorbești a supra celorlalți. Buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t blâ nd gândindu-mă la Are s. Fe lul în c a re a zâ m bit , spunâ ndu-m i că e ra un băiat m a re . N u a m vrut să-l la s c u ve c he a dădacă a lui Byron, doa m na Ba k e rs. Doa m na în vârstă părea amabilă și competentă, da r nu l-a m lăsat niciodată c u un străin îna int e . Am mâncărime să mă înt orc la mașina lui Byron și să-mi ia u t e le fonul c a să pot suna să-l ve rific . De parcă m i-a r fi c it it gâ ndurile , Byron m i-a înt ins t e le fonul, ia r e u m i-a m ridic a t c a pul, înt â lnindu-i privire a . "El e st e bun. U it a -t e la a st a ." M -a m a ple c a t pe st e e c ra n și a m zâ m bit . El și doa m na Ba k e rs juc a u șah, ia r Are s îi dădea c u pic iorul în fund. Am a ndoi a ve a u za m be t e m a ri pe fa t a . — Măcar se distrează, a m m urm ura t e u înc e t . „M a i m ult de c â t put e m spune .” H uh. De c i nic i e l nu se dist ra bine . Totuși, a st a e ra o a fa c e re , așa că aș suport a -o. Pe nt ru e l. „Cum de a i încă dădaca prin preajmă?” l-a m înt re ba t c urios. Câ nd i-a suge ra t să-l urmărească pe Are s, a m fost uim it că e l m a i a ve a c ont a c t c u e a . El a ridic a t din um e ri. „Ea a făcut m ult e pe nt ru m ine și frații m e i. Am vrut să re t urne z fa voa re a . Ea a a vut grijă de noi, ia r a c um a ve m grijă de e a .” Ei bine , la dra c u. Dacă a st a nu m -a făcut să-l iube sc pe Byron, doa r încă o crestătură. Î n a c e st rit m , aș a ve a inim ile în oc hi, leșinând până în ziua morții m e le . Sa u până c â nd îți rupe inim a din nou , șopti o voc e nervoasă. „Est e drăguț din pa rt e a t a și a fraților tăi.” M a i m ult de c â t frum os. Deodată, m a re a de oa m e ni din jurul nost ru s-a despărțit în t im p c e un dom n m a i în vârstă și-a făcut drum spre noi. Părea c unosc ut , da r a bia c â nd s-a oprit în fața noastră m i-a m da t se a m a de c e . Era ne noroc it ul de președinte a l St a t e lor U nit e . I nut il să spun că bie t ul t ip părea m ult m a i bătrân de a proa pe . „Ei bine , a st a a fost neașteptat.” Președintele îi st râ nse m â na lui Byron. „Vă pregătiți pe nt ru următoarele a le ge ri? Ar put e a la fe l de bine să-l scoată pe tatăl tău din drum .” Byron i-a zâ m bit st râ ns, da r nu a c om e nt a t . L-a m văzut c a următorul președinte, deși în m od e goist nu a m vrut c a e l să aibă această aspirație. "Dom nul. Președinte, a c e a st a e st e soția m e a , Ode t t e ”, m i-a pre ze nt a t Byron. Am da t din c a p, înt inzâ ndu-m i m â na . "Î nc â nt a t de cunoştinţă." Președintele l-a sc ut ura t a t â t de fe rm , înc â t m i-a zguduit oa se le . „Dr. Sw a n, a m a uzit m ult e de spre t ine .” M -a m liniștit, c onfuz la declarația lui. Oa re se na t orul Ashford mă pronunțase de ja ? — Sa u a r t re bui să-ți spun doc t or Ashford? „Dr. Sw a n e bine , a m m urm ura t . „Ce a i a uzit de spre m ine ?” „Est e un prot oc ol st a nda rd pe nt ru a ve rific a fie c a re plus unu c a re vine la Ca sa Albă. Da r t re buie să spun că nic iun a lt plus-unu nu e st e la fe l de im pre siona nt c a t ine . A se rvit alături de Organizația Mondială a Sănătății c a c hirurg în Gha na . Ați făcut c â t e va luc ruri și pe nt ru Națiunile U nit e . A a bsolvit fa c ult a t e a de medicină în frunt e a c la se i t a le . Ai fi put ut a junge la oric e spit a l de t op și totuși, a i fost în Gha na . De c e ?" M i-a m ridic a t din um e ri goi, înc e rc â nd să-mi pun o mască de înc re de re pe c a re nu mă simțeam pe loc . „Tatăl m e u a făcut c e va asemănător în tinerețe și m e re u a m vrut să-i c a lc pe urm e . A spus că a fost unul dint re c e le m a i bune luc ruri pe c a re le -a r fi put ut fa c e vreodată pe nt ru e l însuși.” „De c e nu a rămas c u e l?” întrebă e l c urios. Am zâ m bit . „S-a îndrăgostit de m a m a m e a , un m ode l. Ea a spus că Afric a nu e st e pist a e i.” Toți a m c hic ot it în t im p c e în m int e a m e a da nsa u a m int iri frum oa se . M i-a fost a t â t de dor de e l. Și m ie m i-a fost dor de m a m a , da r a fost înt ot de a una tatăl m e u pe nt ru m ine . Billie e ra m a i degrabă o fată de mamă. Președintele a t re c ut să vorbească c u a lt c ine va . Încă nu-m i ve ne a să c re d că m i-a a c orda t t im pul și atenția lui. Poa t e că a fost c e l m a i c om plim e nt a t pe c a re l-a m simțit vreodată. Î n următorul t im p, oa m e nii a u ve nit și a u ple c a t , în t im p c e Byron și-a juc a t rolul pe rfe c t . Am zâ m bit și a m da t din c a p, jumătate din t im p nic i măcar nu a ud c e îm i spune a u oa m e nii. Da r a m c ont inua t c a și c um aș fi a vut c e l m a i bun m om e nt din viața m e a , de dra gul lui Byron și pe nt ru bunătatea pe c a re m i-o arătase de c â nd i-a m spus de spre Are s. După o oră de a sc ult a t politică și de zâ m be t ținut, mă dor obra jii c a o cățea. Și c a pul m e u la fe l. Văzând o fereastră pe nt ru o pauză, a m lua t -o. La na iba , l-a m prins c u a m be le m â ini. „Scuză-mă, t re buie să folose sc c a m e ra doa m ne lor.” Byron m i-a sărut linia părului. „N u t e pie rde .” I -a m a runc a t un zâ m be t înc ura ja t or. "N u voi. La urm a urm e i, călătoria m e a e st e c hia r a ic i.” M i-a m c roit drum prin mulțime, făcând o pauză în t im p c e străinii mă trăgeau în conversație de parcă ne cunoșteam de ve c i, până c â nd în sfârșit m i-a m găsit drum ul în Ca sa Albă. Am urc a t la e t a j, t re c â nd pe lângă se c urit a t e și spre băile de la e t a jul doi. Am îm pins ușa și pașii m i-a u zguduit . Aproa pe că m -a m înt ors dre pt îna poi, pe nt ru că N ic k i – fost a – stătea lângă chiuvetă spălându-și m â inile . Privire a e i s-a îndre pt a t spre m ine , plină de ură și a lt c e va . Îndreptându-mă c u spa t e le , m a m îndre pt a t către c hiuve t a c e a m a i îndepărtată de e a și m a m spălat pe m â ini. Am st a t unul lângă a lt ul a c olo. Și-a a plic a t ruj, în t im p c e e u așteptam să ple c e . Ac e st a t re buia să fie t im pul m e u de e va da re și de respirație, nu dra m a une i fost e logodnic e . Odată c e a t e rm ina t c u rujul, și-a pe ria t a t â t de multă pudră pe obra ji, înc â t m -a m t e m ut pe nt ru plămânii e i. A c re a t un nor a t â t de m a re de fum a lb în jurul e i, înc â t până și e u a t re buit să-mi dre se z gla sul. „Își va da se a m a că ești o greșeală.” At â t pe nt ru puțin t im p ze n în ba ie . Am oft a t , fără să-mi opre sc niciodată mișcările. „Și în c e le din urmă, îți ve i da se a m a că e st e t im pul să t re c i de la Byron.” Ea e ra netulburată. „El și c u m ine sunt e m la fe l. Același funda l. Aceeași a ve re . Aceiași prie t e ni.” Doa m ne , e a a ve a de fa pt să meargă a c olo. Am oprit a pa și a m înt ins m â na spre t e a nc ul de prosoa pe lux oa se , c a lde , de unică folosință. Luâ nd unul, m i-a m usc a t m â inile c u de t a lii minuțioase. „Poa t e că a c e st a e st e m ot ivul pe nt ru c a re a de c is să se căsătorească c u m ine în loc de t ine .” Aș pre fe ra să m or de c â t să-i spun că c he st ia a st a dint re Byron și c u m ine a înc e put c a o căsătorie de conveniență, sa u c um na iba i-a r fi spus e l. Lasă-o să creadă că a fost un fe st iva l a l dra gost e i. El e ra îndrăgostit de m ine , ia r e u e ra m îndrăgostit de e l. Afecțiunea noastră fuse se a c olo din prim ul m om e nt . N u s-a r e st om pa c u t im pul. nu l-a s la sa . De da t a a st a , m-aș lupt a c u dinți și unghii dacă c ine va a r înc e rc a să ne despartă. — Sa u poa t e l-a i prins în capcană. Am simțit o mișcare ciudată în pie pt . De c e ? H a ba r n-a ve a m . Am ridic a t o sprânceană. „Și c um l-aș fi prins în capcană?” „Ei bine , e l e st e un bărbat. Și proba bil că ești bine în ge nunc hi.” I suse , c hia r a ve a m această conversație în ba ia Ca se i Albe ? Ori e ra m pre a obosită, ori pur și sim plu nu-m i păsa de loc de această fe m e ie . Ac um șase a ni, a st a m -a r fi supărat. Da r astăzi, inim a m e a nic i nu m i-a bătut. Poa t e că e ra adevărat c e e a c e a u spus; pe măsură c e a i îmbătrânit, a i de ve nit pie le a t a și c ine e ra i c a persoană. Dacă ne gâ ndim bine ... poa t e că a fost adevărat doa r pe nt ru m a jorit a t e a oa m e nilor. Fe m e ia a st a e ra la fe l de nesigură c a și e i. „De fa pt , sunt bine în ge nunc hi”, a m spus c a lm în t im p c e mă îndre pt a m spre uşă. Cu m â na pe clanță, a m a runc a t o privire pe st e umăr, e va luâ nd-o. „Da r soțul m e u e st e și m a i bun.” Am ieșit din ba ie , da r a bia a m făcut c inc i pași pe c oridor c â nd c ine va m -a îm pins. I nst inc t iv, a m înt ins m â na și m i-a m apăsat pa lm a de pe re t e le ve rde pe nt ru e c hilibru. Slavă Dom nului, a lt fe l aș fi căzut pe față. „N e -a i dist rus.” Glumești a l na ibii de m ine ? M -a m înt ors înc e t și m -a m înt re ba t dacă bătând o fe m e ie la Ca sa Albă m -a r fi a re st a t . Oc hii lui N ic k i s-a u fix a t pe fața m e a . „Ești o broască a l dra c ului.” Am ridic a t sprâ nc e a na . Ea c hia r a m e rs a c olo – a pe lâ nd la o insultă ridicolă. Doa m ne , t re buie să fie disperată. „Și ești ja lnic , t â njind după un bărbat c a re c la r nu t e vre a .” Ea și-a ridic a t m â na și îna int e c a e u să mă pot mișca, de ge t e le groa se i-a u înfășurat înc he ie t ura , răsucindu-o la spa t e . — N u înc e rc a i doa r să-mi lovești soția, nu-i așa, N ic k i? T onul lui Byron e ra lin, da r e x pre sia lui e ra re c e c a gheața. „N -nu.” „N u a m c re zut a st a .” Buze le soțului m e u s-a u răsucit înt r-un zâ m be t . „Și c e a m a uzit de spre o broască?” Oc hii lui N ic k i s-a u mărit și obra jii e i s-a u înroșit, proba bil de jenă. "N u e u a m -" „N u-m i insult a inteligența c u ne noroc it e le t a le m inc iuni”, se răsti e l, c u voc e a c a un bic i. Până și e u m -a m înțepenit la t onul e i. „Veți părăsi această pe t re c e re . La na iba a c um . Dacă t e văd unde va lângă soția m e a , fiul m e u sa u vre unul din fa m ilia m e a – sa u a e i – t e voi fa c e să re gre t i că a i privit vreodată în drum ul lor. I nim a m i-a strălucit c a foc urile de a rt ific ii din 4 iulie . O inc lude se pe Billie . „Și nu mă re fe r la moștenirea t a , pe nt ru că a i renunțat la a st a în se a ra a st a . Ac e st a e st e prim ul și ult im ul tău a ve rt ism e nt .” Am înghițit în se c . M -a m c onc e nt ra t pe m a t e ria lul c ost um ului lui. Cost um ul din t re i pie se a lba st ru c oba lt . St ua rt H ughe s Dia m ond Edit ion. I se pot rive a pe rfe c t și, pot rivit surorii m e le , a c ost a t șase c ifre . M -a m uit a t la e l, întrebându-mă c e a făcut-o a t â t de sc um p, luc râ nd prin dive rse sc e na rii st upide din c re ie rul m e u pe nt ru a mă dist ra s de m â nia lui. De dra gul lui Pe t e . N ic i măcar nu e ra îndreptată spre m ine . — Lasă-ne, a lătrat e l, ia r e a a ple c a t în fugă. Î n c e le din urmă, singur, m i-a m ridic a t c a pul și i-a m înt â lnit privire a . M â nia din oc hii lui s-a st ins înc e t și st râ nge re a în pie pt s-a a t e nua t . Tatăl m e u nu a ridic a t voc e a la m ine și la sora m e a . Și c hia r și a t unc i c â nd l-a m înne bunit , nu și-a pie rdut niciodată c a lm ul. N e -a așezat și ne -a vorbit de spre horm onii noștri, invoc â nd m ot ive le științifice din spa t e le a c e e a c e ne -a de t e rm ina t să ne comportăm prost . Până la sfârșitul t ut uror, fie a m fi c onfuzi, fie – în c a zul lui Billie – a dorm im . "Est i bine ?" Am da t din c a p. „T e -a rănit?” Am clătinat din c a p. — N u, da r proba bil că i-a m rănit m â ndria . Chic ot ul lui blâ nd a um plut spațiul dint re noi. "Cum așa?" De da t a a c e a st a , a u fost obra jii m e i înroșiți de jenă, c â nd oc hii lui Byron sc lipe a u. „Văzând c um roșești, a c um t re buie să știu.” I -a m a runc a t un zâ m be t de oi. „Ea m -a a c uza t că sunt bun în ge nunc hi.” Înțelesul s-a înre gist ra t și a m put ut să văd furt una de ja c urgâ nd în oc hii lui. „I -a m spus că sunt , da r că ești și m a i bun.” Privire a lui e ra la fe l de intensă c a soa re le . Pre a gre u de privit , da r frumusețea e a t â t de orbit oa re înc â t nu poți privi în altă pa rt e . Apoi a re dus distanța dint re noi, înfășurându-și m â na în jurul gâ t ului m e u, în t im p c e ne a propia fețele a t â t de a proa pe , înc â t na sul ni s-a a t ins. — Ai a l na ibii de dre pt a t e , murmură e l, atingându-și na sul de a l m e u. „Da r t u ești singurul pe nt ru c a re mă înge nunc he z.” Am gâ fâ it , ia r e l a profit a t , trântindu-și gura de a m e a . Câ nd s-a îndepărtat, oc hii lui străluceau c a dia m a nt e le din jurul gâ t ului m e u. „Sunt c e l m a i noroc os bărbat în viață c â nd sunt c u t ine , iubit o. V re a u t ot ul, da r num a i c u t ine .” „Byron”, a m re spira t , c u oc hii înțepați de la c rim i fe ric it e c a re amenințau să-mi st ric e m a c hia jul. N u-m i ve ne a să c re d călătoria c a re ne a duse se a ic i. După toți acești a ni, în sfârșit a m fost a lui și e l a fost a l m e u. N e -a m le ga t de ge t e le , zâ m bindu-i. „Si e u vre a u t ot ul c u t ine .” Î l iube a m a t â t de m ult , înc â t e ra im posibil să mă opre sc . Dra gost e a m e a pe nt ru e l de ve nise o pa rt e integrantă a m e a . Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 3 Oc e a nofPDF.c om Byron O De t t e a fost tăcută c â nd a m int ra t în dorm it orul nost ru. Era c la r supărată de c om port a m e nt ul lui N ic k i. Î nt re a ga experiență a fost neașteptată, c hia r și pe nt ru m ine . Deși s-a de sc urc a t c a un profe sionist . A fost c e e a c e m i-a plăcut m e re u la soția m e a . Coloa na e i. „Î m i pa re rău pe nt ru N ic k i”, a m spus, uitându-mă pe soția m e a dându-și t oc uri și punându-și pa nt ofii lângă a i m e i. Era c e va a l na ibii de c a lm a nt și de c ore c t în a ve de a luc rurile e i lângă a le m e le . Ea a ridic a t din um e ri. „N u sunt sigur la c e mă așteptam, da r a c e st luc ru e st e proba bil bun. E în spa t e le nost ru.” „Est e de pa rt e de a se t e rm ina . M â ine , N ic k i se va t re zi înt r-o lum e c om ple t diferită.” M i-a a runc a t o privire nedumerită. "Ce vre i să spui?" „V re a u să spun că nim e ni – a l na ibii de nim e ni – nu vorbește așa c u soția m e a și pleacă nevătămat.” M i-a m t ra s c ra va t a și e a s-a înt ors spre m ine , ajutându-mă să o de sfa c . Am fost surprins că e ra a t â t de calmă. N u părea să o de ra nje ze de loc , în t im p c e e u e ra m a ic i fum â nd pe nt ru noi doi. N ic k i a a vut noroc că e ra fe m e ie , a lt fe l aș fi uc is-o. Chia r a c olo și a t unc i. „Est e doa r o fe m e ie tristă c a re nu a re rost în viață”, a spus e a , c iuda t de perceptivă. „Î n spit a lul tatălui, e ra u mulți dint re c e i c a re ve ne a u și ple c a u. Se așteptau c a înt re a ga lum e să se înc hine în fața lor în t im p c e îi t ra t a u pe toți ceilalți c a pe un ra ha t .” Buze le e i s-a u t ra s în sus. „Î n plus, t u ești a ic i c u m ine , nu c u e a . De c i c ui îi pasă de e a ?” M i-a t ra s c ra va t a prin gule r, m i-a da t -o și s-a îndre pt a t desculță spre pa t ul nost ru, a runc â ndu-se pe spa t e pe e l. Corpul e i subțire sări în sus și în jos și e a a sc os un oft a t uşurat. „Aș put e a rămâne fără o altă funcție c a a st a pe nt ru t ot re st ul vieții”, mormăi e a pe nt ru sine , mișcându-și de ge t e le de la pic ioa re . „At unc i așa va fi.” Am urâ t că a m t ra s-o înt r-o lum e în c a re nu voia să fie . Da r și m a i m ult , a m urâ t fe lul în c a re și-a a sc uns dure re a de m ine . Am vrut să fiu m â ngâ ie re a e i, m â ngâ ie re a e i, c onfide nt ul e i. Cu t oa t e a c e st e a , s-a ținut la distanță, păzindu-și inim a c a pe c om oa ra c a re e ra , c hia r și după c e m i-a spus că mă iubește. Ei bine , la na iba - a m vrut să dețin a c e a comoară. S-a propt it pe c oa t e , privindu-mă prin oc hi c u glugă. — Știi, nic i măcar nu o pot învinovăți, murmură e a absentă. Am ridic a t sprâ nc e a na . "Pe nt ru?" „T e vre a u”, remarcă ea. „V re a u să spun, ce fe m e ie sănătoasă la m int e nu t e -a r vre a .” Mișcările m i-a u înghețat și a m privit -o pe soția m e a în t im p c e se înt inde a leneș pe pa t ul nost ru. "M a vre i?" — At â t de m ult , Byron. Ge nunc hii i s-a u ridic a t , roc hia îi cădea până la t a lie și și-a c oborâ t chiloții pe c oa pse , dâ ndum i o privire a supra excitării e i. De ge t e le e i i-a u t re c ut păsărică și m -a m pie rdut . M irosul e i. Ge m e t e le e i. Era m în ra i. „ T e voi dori m e re u .” Am înc his oc hii pe nt ru o scurtă secundă, mormăind în t im p c e ușurarea mă c uprinse . Ar put e a spune a st a de un m ilion de ori și t ot nu m-aș sătura să o a ud spunâ nd că mă vre a . M a iube a . „Ac um , t e rog, soț. V ino și dă-mi na ibii.” M i-a m desfăcut pa nt a lonii și m -a m așezat înt re pic ioa re le e i desfăcute. Era a t â t de udă, înc â t a pic ura t înt re c oa pse și pe așternutul nost ru. At â t de e rot ic a l na ibii. — V re i să-mi dra c ui c u năvala t a până țipi, M a de line ? „Doa m ne , da .” Am prins-o de șolduri și a m t ra s-o spre m a rgine a sa lt e le i. Apoi m -a m c ufunda t în e a c u ne m ilosire și stăpânire. „Ohhhh... Da , Byron...” Ge m e a e a în t im p c e a m t ra s-o c u e a , c orpul e i dâ ndu-se de pe pa t . Am int ra t în e a c u o int e nsit a t e c a re a r t re bui să mă îngrijore ze . Era m pre a dur, pre a e x ige nt , da r nu put e a m înc e t ini. — M a i gre u, Byron, ic ni e a , ia r ult im ul fir de c ont rol a l m e u sa rupt . „Spune că ești a m e a ”, a m mormăit, mișcările m e le m a i gre le , m a i sălbatice. — Sunt ... a l tău... Doa r a l tău, Byron. Am înc e put să int ru în e a , din c e în c e m a i re pe de până c â nd singure le sune t e a u fost mormăiturile m e le a m e st e c a t e c u ge m e t e le e i. Respirațiile noa st re zdrențuite. Ca rne a lovinduse de c a rne . Am fost a t â t de dur înc â t m -a m gâ ndit că mă va im plora să mă opre sc . M i-a fost teamă că o voi spa rge . Ea nu m i-a c e rut niciodată să mă liniștesc, totuși. De fa pt , ge m e t e le și pa nt a lonii e i a u im plora t m a i m ult . M â na m i-a t re c ut în jurul gâ t ului e i și a m prins-o, lovind-o în e a . Se simțea c a în ra i. Fie c a re . Singur. T im p. Ea s-a spulbe ra t sub m ine , oc hii e i străluciți de plăcere și oft a t urile mă înde m na să-mi ia u rit m ul. Să o t ra g m a i re pe de , m a i t a re și m a i a dâ nc până c â nd m -a m despărțit, un orga sm put e rnic c a re m i-a ondula t . Am căzut pe st e e a , ia r m â inile e i sa lva t oa re m -a u st râ ns de um e rii. Odată c e respirația noastră a înc e t init , a m căutat oc hii soției m e le . „N u pre a dur?” I -a m îm pins părul um e d de pe frunt e , a poi m ia m t re c ut buze le pe st e a le e i. — Niciodată, murmură e a . „Nu-ți fa c e griji, soț. N u sunt unul c a re să suport e a buzurile în dorm it or.” U n râ s îne c a t m i-a scăpat în t im p c e i-a m sărutat frunt e a . M ia m pus frunt e a pe a e i c u un oft a t mulțumit, simțindu-mă m a i relaxată de c â t m -a m simțit în ult im ii a ni. „At unc i pregătește-te pe nt ru o altă rundă. N ic i măcar nu a m înc e put .” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 4 Oc e a nofPDF.c om Byron T porțile de fie r s-a u de sc his și a m t re c ut c u mașina. Ale e a lungă mărginită de sălcii plângătoare – pre fe ra t a m a m e i m e le – se înt inde a în fața m e a . Ca sa tatălui m e u – c hia r a m e a , de c â nd a m plătit pe nt ru e a – stătea înaltă în spa t e le c opa c ilor. N u a m vrut să-mi t ra g soția și fiul a ic i pe nt ru a c e st spe c t a c ol de ra ha t , așa că a m ve nit singur. Î n plus, i-a m prom is soției m e le că nu va t re bui să-mi m a i vadă niciodată tatăl. Așa că aș re zolva singură această neplăcută a fa c e re , a poi a m plănuit să mă înt â lne sc c u K rist off și Ale ssio pe nt ru a înc he ia înțelegerea privind achiziția spit a lului lui Ode t t e . Î n c iuda sa rc inii neplăcute c a re a ve a m în față, a m zâ m bit . Abia așteptam să-i da u veștii soției m e le . Ar se m na la înc e put ul ofic ia l a l re st ului vieții noa st re . L-a m găsit pe tatăl m e u în biroul lui, fum â nd un t ra buc în t im p c e îi suge a pula . Mormăieli. Ge m e t e fa lse . M ingi c a re se love sc de o bărbie. I sus a l na ibii de H rist os. Ac e a st a nu a fost o im a gine pe c a re m i-a m dorit vreodată să o văd. Am fost ofic ia l c ic a t ric e m e nt a l pe viață. „Byron.” Fe m e ia în ge nunc hi s-a înțepenit, pregătindu-se să se oprească, da r m â na se na t orului Ashford a a t e riza t pe spa t e le e i și a ținut-o pe loc . „Ce îi da t ore z această surpriză?” Am clătinat din c a p. „T e voi aștepta în bâ rlog. Î n funcție de c â t e pa st ile a lba st re a i lua t în această dimineață, a st a a r put e a dura c e va t im p.” Întorcându-mă, l-a m lăsat, ia r în spa t e le m e u se a ude zgom ot e le . N u m -a m de ra nja t să st a u jos, nu plănuiam să st a u m a i m ult de c â t e ra ne c e sa r. T oc m a i c â nd e ra m pe punc t ul de a -m i ve rific a c e a sul, o voc e zgâ râ it oa re a um plut c a m e ra . „Ahhh, a ic i ești.” M a x ila rul m i s-a st râ ns. Î nc e t , m -a m înt ors și l-a m găsit pe tatăl m e u st â nd a c olo, fixându-și c a t a ra m a . „M usc a t a e st e deschisă”, a m sublinia t e u. A c hic ot it de parcă a r fi fost c e l m a i a m uza nt luc ru pe c a re la a uzit toată ziua . „Ce îi da t ore z această surpriză?” întrebă e l din nou. „Avâ nd în ve de re că m -a i a runc a t din c a sa t a în m ijloc ul une i furt uni put e rnic e în urmă c u doa r c â t e va zile , nu t e așteptam e x a c t .” Am rămas tăcut, st udiindu-l pe bărbatul c a re t re buia să fie o figură paternă și c a re nu reușise c um va la a st a . Pe nt ru noi toți – c opiii lui le git im i și ne le git im i. A fost dona t or de spermă, nim ic m a i m ult . „Am ve nit să disc ut de spre viit oa re le a ra nja m e nt e de loc uit și finanțele t a le .” S-a liniștit, m a sc a lui arogantă a lune c â nd pe nt ru o fracțiune de m om e nt . „Această casă va fi lichidată. Am a ra nja t pe nt ru t ine un a pa rt a m e nt c a re va fi a de c va t pe nt ru st a nda rde le t a le de t ra i. De a se m e ne a , toți sponsorii c a re v-a u susținut – în be ne fic iul m e u – a u de c is să susțină un a lt c a ndida t . U nul c a re urmează să fie st a bilit la o dată ulterioară.” Am rămas tăcut, lăsând c uvint e le să se a funde și a m privit oc hii albaștri a i tatălui m e u de ve nind întunecați și furt unosi. M -a m c hinuit pe nt ru frații m e i și pe nt ru im pe riul nost ru încă de c â nd e ra m a dole sc e nt . Am înc e rc a t să fiu un fra t e bun, să ne da u pe toți c e e a c e c re de a m că a ve m ne voie , în t im p c e a c e st bărbat – c a re a r fi t re buit să ne prot e je ze – ne -a c urvit și ne pune a în pe ric ol fa m ilia de nenumărate ori. A făcut ra va gii pe fie c a re dint re noi, fără nic io grijă, în afară de e l însuși. A fost sufic ie nt . „T ot ul din c a uza c urve i franțuzești.” De ge t e le m i s-a u făcut a lbe . „Atenție, părinte. Sa u t e ve i de sc ope ri c u adevărat fără ba ni.” V oc e a m e a e ra calmă, fața și post ura re la x a t e . „Știu că ve nit urile t a le luc râ nd pe nt ru Se na t nu sunt sufic ie nt e pe nt ru a-ți susține obic e iurile .” Ave a de a le ri, pre c um și e sc ort e la prețuri m a ri la a pe la re a rapidă. Alocația pe c a re i-a m st a bilit -o a fost cheltuită fără să se gândească la c â t de m ult a m m unc it c u toții pe nt ru a ne de zvolt a im pe riul. I nut il să spun că tatăl m e u – m a re le se na t or Ge orge Ashford – e ra pa lid, bărbătesc și înve c hit . Cine na iba l-a r vre a vreodată fără ba ni? „Ar fi t re buit să t e ții de N ic k i.” m -a m ba t joc orit . „Ea nu a fost niciodată a le ge re a m e a . N -a r fi fost niciodată. Spre de ose bire de Dr. Sw a n, N ic k i a fost o greșeală.” Tatăl m e u nu a r înțelege niciodată. Era un ticălos e goist și îi păsa doa r de bogăție, put e re și st a t ut . „Î n a c e st m om e nt , a t â t t u, c â t și N ic k i sunteți norocoși că sunteți în viață după ra ha t ul pe c a re l-ați făcut. Așa că fă-ți o fa voa re și t a c i na ibii.” „Sunt încă se na t or și a m c e va atracție. N u uit a a st a , Byron.” El a zâ m bit – a c e l zâ m be t ne bun și c rud pe c a re îl obișnuia să-l ofe re m a m e i c â nd o um ilia , ia r și ia r – și s-a îndre pt a t spre m ine , c u oc hii lui int e nsi. „Și e u aș put e a fa c e c e va da une .” Oh, știam! M i-a m a m int it că ne noroc it ul lui i-a c ost a t viața pe m a m a e i. Pre siune a familiară a ghe a re lor din pie pt a c re sc ut , a m int indu-m i ziua în c a re m a m a a m urit . Țipetele și țipetele îm i înghe a u sâ nge le . Ce e a c e a m văzut în c ont inua re m i-a înghețat sâ nge le , urlâ nd la ve de re a m a m e i. Gura e i e ra întredeschisă, o e x pre sie șocată gravată pe fața e i. O pată roșie aprinsă a înflorit pe roc hia c re m V a le nt ino a m a m e i, revărsându-se pe be t onul din jurul e i. Ea zăcea a c olo, nemișcată și nemișcată, lum ina dispărută c om ple t din oc hii e i întunecați. Am st riga t după o ambulanță. Am amenințat că le voi dist ruge pe t oa t e dacă nu produc una im e dia t , deși știam că e pre a t â rziu. Ea a ple c a t . Singurul părinte adevărat pe c a re l-a m a vut . Sora m e a m a i mică a r crește fără să-și cunoască dra gost e a și inim a m e a s-a st râ ns pe nt ru e a . Era t im pul să int e rvin, pe nt ru că știam că tatăl m e u nu o va fa c e niciodată. Am îndepărtat din oc hi a m int irile și a m re dus iritația pe c a re o simțeam față de străinul din fața m e a . T e nsiune a m i-a zbura t pe șira spinării la amenințarea lui. N u a a vut nic io reținere în a-și dist ruge propria fa m ilie pe nt ru câștigul său pe rsona l. Da r nu a r reuși niciodată. Ar fi e l îm pot riva t ut uror c opiilor lui. „Fondurile t a le a u fost tăiate”, i-a m spus, c u voc e a re c e și detașată. „V a t re bui să vă reduceți c he lt uie lile și nive lul de t ra i. Slavă Dom nului în ge nunc hi că vă la s să vă păstrați poziția în Se na t . Crede-mă c â nd spun că a m sufic ie nt e dove zi îm pot riva t a pe nt ru a t e a runc a în înc hisoa re , nu contează să t e da i afară dint r-o slujbă guvernamentală.” Am vrut să ia u t ot ul de la bărbatul c a re m i-a fura t șansa de a -m i ve de a fiul c re sc â nd. Da r totuși, e l a fost tatăl m e u. Ac e a st a a r fi ult im a lui șansă. Încă o înc e rc a re de a ne dra c u c u fa m ilia m e a și s-a r prăbuși m a i re pe de de c â t să cadă înt ro toaletă c u apă. Sâ nge le îm i făcea încă furie două ore m a i t â rziu, c â nd stăteam c u Ale ssio și K rist off la un re st a ura nt t ha ila nde z din c e nt rul orașului. "Felicitări." K rist off m i-a înt ins un dosa r c u un râ nje t la rg. „Mă aştept pe de plin c a e u şi fa m ilia m e a să fim trataţi la spit a lul soţiei dumneavoastră ori de c â t e ori plecăm în vacanţă în Croaţia. De fie c a re dată c â nd m e rge m , a m ia ht ul și e lic opt e rul în așteptare. Î m i pla c e a c olo, da r sist e m ul lor de sănătate... Da , nu a t â t de m ult . S-a r put e a să-mi fa c o tăietură la de ge t și să-mi pie rd toată m â na . "Ai int e le s. T u și c e i douăzeci de c opii a i tăi.” O rundă de c hic ot e a călătorit în jurul m e se i. „Fiind c e l m a i bun prie t e n a l m e u, mă aștept să știi câți c opii a m ”, a glum it K rist off și m i-a a m int it de m ult e ori simțul lui a l um orului m a sa lva t în t im pul pe rioa de lor noa st re în zone le de război. m i-a m flut ura t m â na . „Veți a junge la douăzeci în rit m ul c u c a re mergeți.” „N u fi ge los.” — Ăsta-i un c a dou de nuntă, int e rve ni Ale ssio, lăsându-se pe spa t e în sc a un. „Cre d că s-a r put e a să ne -a i înt re c ut pe toți. Proba bil că ve i a junge să a i m a i mulți c opii de c â t noi toți la un loc .” K rist off și fra t e le meu au c hic ot it , împărtășind priviri. I gnorâ ndu-le , oc hii m e i a u sc a na t prin a c t ul spit a lului pe c a re tatăl lui Ode t t e îl deținea, plus c inc i proprietăți suplim e nt a re în jurul lui. Ga t a pe nt ru noi să folosim și să ne realizăm vise le . „Am m ult e de ispășit.” „T ot ul a fost e l, nu t u”, a re m a rc a t Ale ssio. „Sunt sigur că și soția t a ve de a st a .” Am da t din c a p, da r t ot nu a fost c ore c t . Tatăl m e u îl dist ruse se pe a l e i. El îl c onduse se la sinuc ide re . De c i da . Au fost m ult e greșeli pe nt ru c a re a t re buit să le c om pe nse z. „Mulțumesc că a i făcut a st a să se înt â m ple ”, i-a m spus lui K rist off, a poi m -a m înt ors către Ale ssio. „Ați reușit să trageți niște sfori în Franța pe nt ru a re st a bili instituția medicală și t oa t e licențele de a c olo?” Ale ssio se strâmbă. „Da , a m t e rm ina t . Și credeți-mă, nu a fost ușor după ra ha t ul pe c a re l-a m t ra s c u c orsic a nii, a lunga ndu-i din Philly.” „N u m -a m îndoit niciodată de t ine .” Pe sc urt , fra t e le m e u m a i m a re a t re buit să pre de a Phila de lphia și să a lunge m a fia corsicană de a c olo pe nt ru a-și a sigura drum ul în Afga nist a n și a-și sa lva soția. A făcut-o fără e zit a re , da r de fie c a re dată c â nd a i a rs un pod, s-a r înt â m pla în c e le din urmă un ra ha t și a i a ve a ne voie de aceiași oa m e ni. „Spune -m i c e îți da t ore z.” Ale ssio zâ m bi. „Ast a e pe casă. La urm a urm e i, sunt e m o fa m ilie .” „Că sunt e m .” Abia așteptam să-i da u ve st e a soției m e le . M i-a m înt ins t e le fonul, dornic să-i t rim it un bile t și să-i spun că sărbătorim în se a ra a st a . Am găsit un m e sa j de la e a c a re mă aștepta de ja . Z â m bind, l-a m de sc his. * Î l înt â lne sc pe M a rc o și soția lui la Re st a ura nt ul T ort ino. N u va dura m ult . Are s e st e c u bona t a . Cre d că o iubește m a i m ult de c â t pe noi.* U lt im a pa rt e a m e sa jului m -a făcut să zâ m be sc , da r prim a pa rt e a a vut neliniște c a re m i-a st re c ura t prin ve ne . M i-a m fre c a t o mână pe față, îngrijora re a făcându-mi drum în inim a mea. Am t ra s în pic ioa re . "Ce s-a înt â m pla t ?" K rist off a fost surprins să mă vadă ple c â nd de ja . De obic e i, stăm ore înt re gi la prost ii. „T re buie să o sc urt e z.” Am a vut un se nt im e nt prost de spre a st a . „Soția m e a îl întâlnește pe t ipul a cărui carieră a m dist rus-o a c um c â t e va zile .” Ar fi o țintă pre a ușoară pe nt ru e l. S-a r put e a folosi de e a pe nt ru a se răzbuna. „V in c u t ine .” Fra t e le meu în spa t e le m e u, am ieșit în grabă din re st a ura nt ul nost ru și m -a m îndre pt a t către Re st a ura nt ul T ort ino. Era un luc ru pe c a re nu aș fi t re buit niciodată să pun la îndoială: frații și surorile m e le a ve a u să mă sprijine m e re u. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 5 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU m i-a m făcut drum prin c a m e ra m a re , cu oc hii mei c ut re ie râ nd re st a ura nt ul it a lia n e le ga nt . Are s m -a a sigura t că vre a să rămână în urmă c u doa m na Ba k e rs, da r a m bănuit că e ra pe nt ru că nu voia să se despartă de noile sa le jucării. Z â m bind, a m clătinat din c a p. Tatăl lui îl răsfăța put re d. O mână s-a ridic a t și a t unc i l-a m văzut. S-a așezat singur la masă și e u a m ge m ut în int e rior. A spus că va fi și soția lui a ic i. N e t e zindu-m i m â inile pe roc hia m e a ve rde simplă, m -a m îndre pt a t spre m a sa lui. „M a ddy.” Și-a pus m â na pe st e inimă. "Ara t i foa rt e bine ." M ia m muşcat buza , forţând un zâ m be t polit ic os. Lui Byron nu-i plăcea de M a rc o și e ra c onvins că e ra îndrăgostit de m ine . El și Billie e ra u de a c ord c â nd a fost vorba de spre a st a . M -a m îndre pt a t spre masă. „Mulțumesc că m-ați înt â lnit ”, a spus e l. Am da t din c a p. „U nde e st e soția t a ?” N u s-a uit a t la m ine . Oc hii lui s-a u a runc a t unde va în spa t e le m e u, da r c â nd i-a m urmărit privire a , nu a m văzut pe nim e ni a c olo. „N u a put ut să reușească.” M -a m lăsat pe un sc a un viza vi de e l. „At unc i a r t re bui să fie ra pid. Așa c um a m spus prin m e sa j, nu voi a c c e pt a slujba c u Ge orge Wa shingt on în a c e st m om e nt .” S-a înțepenit, o e x pre sie i-a pâ lpâ it pe față. Da r a dispărut la fe l de re pe de c um a apărut. „Est e o greșeală”, a spus e l. I -a m st udia t c hipul până c â nd dint r-o dată, un se nt im e nt a la rm a nt m -a străbătut. M a rc o părea obosit . Părul îi e ra încrețite, pre ze nt â nd de zordona t , ia r ha ine le c â t e va pe t e . N u-l mai e ra u văzusem niciodată să a ra t e așa, a t â t de ne îngrijit . "T e simți bine ?" a m înt re ba t , ignorâ nd c om e nt a riul lui. N u a fost o greșeală. Byron m i-a c e rut să a m înc re de re în e l și aș fa c e -o. A sc ut ura t din c a p. "M i-a m pie rdut loc ul de m unc a ." A ridic a t o mână și și-a șters-o de lic a t sub oc hi. Plâ nge a se rios? T re buia să se bată c u m ine . „Bine ... sunt sigur că ve i put e a găsi a lt ul. Ce spune a m noi? U n pa s îna int e , doi pași îna poi. Următorul tău pa s va fi îna int e .” „M i-a m a m int it că îți pla c e c e a iul de zmeură. Ți-am c om a nda t -o îna int e să a jungi.” Făcu un se m n către ceașca din fața lui. „N u, e st e a l tău.” Am vrut să ple c de a ic i. „N u, l-a m c om a nda t pe nt ru t ine . Am băutura m e a .” Arătă spre ha lba lui de be re . „Sigur, a t unc i. Mulțumiri." M i-a da t -o, ia r e u a m zâ m bit inc onfort a bil. „V oi înc e rc a să-mi găsesc o altă slujbă”, a înc e put e l de ga ja t , da r um e rii îi e ra u încordați. Pre a t e nsiona t . „Am c â t e va oportunități în Europa . Ți-a vorbit soțul tău de spre a st a ?” Am lua t o înghițitură din c e a i și m i-a m făcut o mutră la gust ul a m a r. Am înghițit lic hidul dezgustător din politețe, a poi i-a m răspuns. „N u, nu c re d că nic iuna dint re a fa c e rile lui e st e în indust ria m ode i.” Adevărat, e fort urile de a fa c e ri nu e ra u t re a ba m e a , așa că, c hia r dacă a r fi menționat c e va , proba bil m i-a t re c ut pe st e c a p. Oc hii lui a u părut triști c â nd s-a u așezat a supra m e a . "M i-e dor de t ine ." Z â m be t ul m i-a scăzut puțin. M i-a fost dor de acasă, da r nu de e l. Viața se sc him ba se a t â t de m ult , și noi la fe l. „Îți amintești vre m urile bune ? Luc rurile e ra u m a i ușoare a t unc i. ” De ge t e le m e le a u urmărit m â ne rul cănii m e le . „A t re buit să creștem până la urmă.” Ex pre sia lui se întunecă. „Da , unii dint re noi a u c re sc ut m a i de vre m e de c â t alții.” Am m a i lua t o înghițitură de c e a i dist ra t . „Soții Ashford ne -a u dist rus pe toți.” Am înghețat la jumătatea sorbit urii, întrebându-mă c e a vrut să spună. Din c â t e știam e u, nu înt â lnise niciodată pe nic iunul dint re Ashford, în afară de a c e a noa pt e în ba r c u atâția a ni în urmă. „L-a m văzut pe tatăl lui făcându-ți o vizită la spit a l. A înc e rc a t c hia r să mă mituiască pe nt ru a se a sigura că ești de pa rt e de fa m ilia lui.” Furia m i s-a a prins în pie pt și a t re buit să-mi st râ ng din dinți pe nt ru a îm pie dic a c uvint e le m e le să se scurgă. Da r nu l-a m înt re rupt , așteptând c a e l să ve rse fa sole a . „Chia r a spus o vorbă bună c u prie t e na m e a de a t unc i. A fost singurul m ot iv pe nt ru c a re a a c c e pt a t să se căsătorească c u m ine . Ast a și ine lul de logodnă pe c a re i-a m put ut cumpăra c u ba nii pe c a re m i-a da t -o se na t orul Ashford.” Am st râ ns din dinți. Cum va nu m -a surprins că se na t orul Ashford va m e rge a t â t de de pa rt e , da r M a rc o a reușit să mă surprindă. N u m i-a m im a gina t niciodată că va m e rge a t â t de de pa rt e . Chia r și a t unc i c â nd e ra st ric a t și a ve a t re i loc uri de muncă pe nt ru a-și a jut a fa m ilia , l-a m im a gina t înt ot de a una onora bil. „H m m ,” a fost t ot c e a m put ut să spun de sub c a na m e a în t im p c e furia îm i înăbușea. M i-a m băut c e a iul, înc e rc â nd să-l spăl, înghițindu-mi grim a sa la gust . Da r e ra m a i bine să be a u c e a i rău de c â t să sc uip t oa t e c uvint e le răutăcioase c a re m ia u a rs lim ba . „T u și c u m ine a m fi put ut fi m ult m a i m ult .” Oc hii lui întunecați e ra u plini de frământare și irit a re . Pulsul m i s-a a c c e le ra t , da r t ot m -a m uit a t la le m nul de pe masă și a m înc e rc a t să rămân c a lm . „Dacă m i-a i fi da t ora din zi.” St om a c ul m i s-a învâ rt it , în t im p c e o dure re surdă îm i pulsa în pie pt . "Cum a i put ut ? Sunt e m ... a m fost prie t e ni.” Ast a e ra c u siguranță un luc ru din t re c ut a c um . „N u t e pot ve de a , nu c u e l”, a spus e l. „M i-a dist rus c a rie ra .” M -a m înc runt a t , fără să-i urmăresc diva ga re a . „T e -a m lua t de la e l o dată îna int e și o voi fa c e din nou.” T â m ple le îm i pulsa u, fără să-i placă amenințarea din t onul lui. "Ce vre i să spui?" V oc e a m e a suna plic t isit oa re . De pa rt e . Ca m e ra s-a sc him ba t . M a rc o a zâ m bit . Fața i s-a înghețat a t â t de re c e , înc â t e ra greață. „De c e c re zi că m i-a m c onvins soția c u toți acești a ni în urmă să-i spună lui Byron Ashford că a i pie rdut c opilul? N u t e m e rit a . Ești a m e a ." Declarația a rămas a c olo m ult t im p, lăsându-ne st â nd în tăcere. I nim a m e a a ve a o bătaie ciudată, provoc â nd o senzație ciudată. Era c a și c um a le rga m pe un nor și pic ioa re le m e le nu put e a u a t inge pământul. M a rc o e ne bun. Cum nu l-a m văzut niciodată îna int e ? Am c lipit din oc hi c â nd doi M a rc os a u int ra t în viziune a m e a . Am înc e put să c lipe sc ra pid, inim a m e a nesincronizată c u c orpul m e u. „N u mă sim t bine .” A fost ne voie de fie c a re gra m de put e re c a să mă ridic în pic ioa re . M i-a c re sc ut greața în st om a c și lum e a a înc e put să se întoarcă. „N u, nu aș c re de .” S-a ridic a t și e l în pic ioa re , mișcându-se fără e fort și luâ ndu-m i m â na în a lui. Luc rurile s-a u mișcat în viziune a m e a și l-a m îm pins, împiedicându-mă. T re buie să fi da t pe st e o masă c â nd a m înre gist ra t zgom ot ul argintării și a l fa rfuriilor t râ nt it e de pode a . I gnorâ nd t ot ul, a m înt ins m â na după oric e pe nt ru a mă susține, luptându-mă săm i t ra g răsuflarea. „Soția m e a a ve a pre a m ult de băut”, l-a m a uzit pe M a rc o spunâ nd c uiva . Cine va a râ s. Am vrut să țip, să le spun că nu e st e adevărat. Oric um , gura m e a e ra pre a uscată. Ca m e ra scăpa de sub c ont rol. M -a m a runc a t spre ușa din față. Cine va a de sc his-o și a m înc e rc a t să mă grăbesc după e l, lovind st â nga c i unul dint re sc a une . St om a c ul m i s-a ondula t , amenințând să-și golească conținutul. T im pul a înc e t init , ia r int e riorul m i-a a rs. La c rim ile îm i c urge a u în oc hi, ia r bătăile din c a pul m e u amenințau să-mi zdrobească c ra niul. Pic ioa re le m e le a u înc e t a t să funcționeze. M -a m îm pie dic a t , în jos și în jos, până c â nd un se t de brațe put e rnic e s-a înfășurat în jurul m e u. M irose a c unosc ut . M irose a bine . „Ode t t e !” strigă o voc e masculină. „Ai ve nit ”, a m c re zut că a m spus, da r nu put e a m fi sigură. M iam înfipt de ge t e le în m a t e ria lul c a ld a l m â ne c ilor lui, ancorându-mă de e l. M â inile m -a u lua t , în t im p c e strigătele și țipetele răsunau de jur îm pre jur. „Ode t t e , de sc hide oc hii!” M i-a m forțat oc hii să se deschidă înt une ric ul să mă copleșească. îna int e de a lăsa Byron a apărut și a m știut că sunt în siguranță. Am înt ins m â na , dorind să-i a t ing fața. „T e iube sc ”, a m grăunt, punc t e le înt une c a t e da nsâ nd în viziune a m e a . Lum e a s-a încețoșat c â nd a m simțit că mă pune a în poală. El țipa c e va , da r nu put e a m dist inge nic iun c uvâ nt . Ex pre sia frenetică de pe c hipul lui a provoc a t pa nic a să curgă prin m ine . N um a i că e ra m înt r-o a se m e ne a st a re , înc â t nic i măcar nu-m i simțeam inim a t unâ ndu-m i în pie pt . „N -nu”, a m sc â nc it . N u a m vrut să m or în brațele soțului m e u. N u voia m să m or a c um , după c e a m găsit în sfârșit o c a le de înt oa rc e re la Byron. N u put e a m să ple c din Are s fără o mamă. Gâ ndurile îm i difuza u, c e rnuind sune t e inc oe re nt e . Am vrut să ie s din această st a re îna poi la conștiință. T oc m a i ne găsisem drum ul îna poi unul la a lt ul și m e rit a m măcar câțiva a ni de fe ric ire . Cu siguranță de st inul nu a r fi a t â t de c rud înc â t să ne smulgă t ot ul. „Ode t t e .” U n de ge t re c e m i-a pe ria t ușor o șuviță din păr din oc hi. Am c lipit , de zorie nt a re a c re sc â nd pe secundă. "Ce s-a înt â m pla t ? Ce ți-a făcut ne noroc it ul ăla? Cre ie rul m e u a înc e put să se închidă ra pid. Am de sc his gura să-i spun că t re buie să fi fost c e va în c e a iul m e u, da r nu a u a uzit nic iun sune t . „Ce na iba ?” M i s-a părut că a ud voc e a unuia dint re frații lui ve nind din spa t e le m e u, da r nu a m put ut înt oa rc e c a pul. Era pre a gre u. „Rupe -i pic ioa re le dacă t re buie , da r află c e i-a da t .” V oc e a lui a ve a o ordine întunecată. S-a ridic a t în pic ioa re , purtându-mă c u e l. „O duc la spit a l”. "T e voi înt â lni a c olo." A c ui voc e e ra ? „N u... vre a u să... m or”, a m grăunt, trăgând ja c he t a lui Byron c u rămășițele put e rii m e le . „N u ve i m uri.” Am a uzit groa za liniștită zăbovind a c olo. U n mormăit dure ros m i-a a lune c a t de pe buze în t im p c e o dure re m i-a străbătut t ot c orpul, c onc e nt râ ndu-m i în a dâ nc ul st om a c ului. — St a i a c olo pe nt ru m ine , iubit o. Byron a im pulsiona t la acţiune. V â nt ul îm i t re c e a prin păr, trimițând un fior prin c orpul m e u re c e . Mă simțeam leneș, fie c a re c lipire și respirație c e râ nd pre a multă e ne rgie . I nim a îm i ba t e din c e în c e m a i înc e t . Z gom ot ul de sc hide rii ușii une i mașini, pie le re c e pe pie le a m e a . U n c orp m a re și c a ld c a re mă legăna. O uşă c a re se înc hide t râ nt ind. „Ce l m a i a propia t spit a l”, a st riga t Byron șoferului. „N u-m i pasă dacă înc a lc i fie c a re le ge rutieră. Ajunge a c olo c â t de re pe de poți.” Sune t e le a nve lope lor c a re scârțâiau pe pa va j a u um plut a e rul. Împingându-mă, a m înt ins m â na . T re buia să-l a t ing. T re buia să-i spun c e va , da r simțeam că ve de re a m i se estompează înc e t . Î i simțeam t rupul put e rnic înfășurat în jurul m e u, da r nu-l put e a m ve de a . — Byron, a m sc â nc it . "U nde -" M â na lui s-a înfășurat în jurul înc he ie t urii m e le , apăsându-și fața pe pa lm a m e a . "Sunt a ic i." „Păstrează... fiul nost ru...” M -a m înt re rupt , luptându-mă să form e z c uvint e le . "Sigur. Fe ric it ." M i-a sărutat c e nt rul pa lm e i. „ Î l vom păstra fe ric it și în siguranță. Împreună. Doa r st a i a c olo. T e rog iubit o." U n fior m i-a rost ogolit pe c oloa na vertebrală. Mașina a lua t o vira j st râ ns și c a uc iuc urile a u plâ ns pe a sfa lt . St om a c ul m i sa încolăcit, greața a c loc ot it și m i-a m înt ors c a pul de la e l c â nd st om a c ul m i-a e rupt . Am a vut o vomă, lic hidul m i s-a vărsat din gură. Byron nu m i-a da t drum ul. M â na lui a lovit părul m e u, trăgându-l de pe față. „I isuse H rist oa se ”, a șoptit e l. „St a i a c olo.” M i-a m â ngâ ia t o mână pe păr, m urm urâ nd înc e t : „T ot ul va fi bine . T e -a m prins." Cuvint e le și m â inile îi t re m ura u. V oia m să-l c onsole z, da r e ra m pre a sla b să vorbe sc . Soțul m e u și-a folosit dosul m â inii pe nt ru a -m i șterge t a ndru buze le în t im p c e mă ținea de c a p, mângâindu-mă pe obra z. U n sune t a um plut spațiul m ic din int e riorul mașinii. "Da ." O voc e profundă i se a uzi prin căști, calmă și strânsă. „I -a pus ra ha t în c e a i. Pune -o să fie testată pe nt ru fie c a re drog.” U n șir de ble st e m e părăsi gura lui Byron. „Î l vre a u pe t ipul a c e la m ort ”. Țipătul c uiva a străpuns căștile. "El va fi. De a se m e ne a , a a vut un c om plic e .” Am făcut din nou vărsături, mai m ult din conținutul st om a c ului m e u golindu-se . Am înc e rc a t să mă gâ nde sc , da r t oa t e gâ ndurile m i-a u sâ nge ra t împreună. N e sigur dacă e ra m luc id sa u visa m , a m c ont inua t să mă uit la c hipul frum os a l soțului m e u. Suferința din oc hii lui m -a străpuns c hia r în pie pt . — E în regulă, iubit o, murmură Byron înc e t . "La sa t ot ul a fa ra . Est e m a i bine dacă nu e st e în sist e m ul tău.” „Byron.” Ave a m gâ t ul c rud, da r a m îm pins. "M or." — N u, a răpit e l. „O să t e fa c i m a i bine . Am de gâ nd să t e sa lve z din nou. De da t a a st a , nim e ni nu pleacă. Rămânem împreună.” H a osul din oc hii lui m -a st ins. „Cum m a i fa c e ?” a înt re ba t voc e a de la t e le fon. „E puternică. Ea va reuși.” M â na lui Byron a supra m e a s-a st râ ns, de parcă i-a r fi fost frică că voi scăpa. „Cine l-a a jut a t ?” „N ic k i Popova și...” U n a lt țipăt răsună prin căști. „Ai na ibii de sfârşit c u e a .” O comandă re c e și detașată. „Și c ine a lt c ine va ?” "Doa r-" N u a m a puc a t să a ud răspunsul c â nd a m a lune c a t în inconștiență. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 6 Oc e a nofPDF.c om Byron „EU a m ne voie de a jut or, a c um !” Am țipat c â nd a m a le rga t pe ușă și a m int ra t în c a m e ra de urgență a Spit a lului Ge orge Wa shingt on. A fost a t â t de ne noroc it de dé jà -vu, c a re a t rim is a nx ie t a t e în m ine . U n sc â nc e t alunecă pe buze le Ode t t e i și t rupul e i a înc e put să se c onvulse . Întorcându-și c a pul de la m ine , a vom it a t pe t ot pode a ua c a m e re i de urgență, t re m urâ nd și t re m urâ nd. Gâ fâ it uri a u călătorit prin a e r în t im p c e oa m e nii s-a u îndepărtat de noi, despărțindu-se c a M a re a Roșie. Ea re spira șuierătoare și respirația scurtă e ra alarmantă. Raționamentul m e u m i-a spus că e bine că vom it a , da r sufle t ul m i s-a înfiora t văzând-o în dure re . „Dom nule , pe a ic i, o vom duc e dire c t înăuntru.” L-a m urm a t pe a sist e nt pe c oridor, legănând t rupul soției m e le a proa pe de m ine . „Ea a fost drogată. N u știu c e substanță, da r a re o reacție proastă la e a .” „V om a duc e un doc t or a ic i im e dia t .” Asist e nt a a de sc his ușa c a m e re i și a apăsat un but on de a pe l. „B-Byron...” Ode t t e se strădui să re spire . "Penicilină." Am c lipit , st udiind c hipul soției m e le . U rt ic a ria i-a spa rt pie le a , cu a spe c t roșu urâ t și erupție. „Ai ne voie de penicilină?” Ea sc â nc i, clătinând din c a p. „Alle rg...” Făcând din nou naștere, c uvint e le e i a u fost înt re rupt e sc urt . Am înt â lnit privire a a sist e nt e i. „Cre d că e st e alergică la penicilină.” Încă vomită, Ode t t e și-a ridic a t m â na sla b și ne -a da t de ge t ul m a re în sus, spunâ ndu-ne că a m înțeles bine . — Bine , bine , mormăi a sist e nt a . „Put e m luc ra c u a st a .” Următoarea oră a fost un vâ rt e j de a c t ivit a t e . Am re fuza t să o la s de pa rt e a e i, da r a m a juns să fiu în c a le a a sist e nt e lor și a m e dic ilor. H a ba r n-a ve a m c â nd a apărut Ale ssio, da r a t re buit să mă tragă de pa rt e de pa t ul e i. — Put e m urmări de a ic i, a spus Ale ssio c a lm . „V om fi c u oc hii împreună. Lasă-i doa r să facă t re a ba lor, c a e a să se poată îmbunătăți.” „T re buie să fie bine ”, a m mormăit m a i m ult pe nt ru m ine de c â t pe nt ru fra t e le m e u. „T re buie să fie bine .” — O va fa c e , spuse e l c u o c onvinge re pe c a re nu o simțeam. „Miroși”, remarcă e l c a lm . M i-a m îm pins m â na prin păr, duhoa re a de vomă pe rsist â nd în a e r. N u m i-a păsat nim ic . Am re fuza t să mă m ut din a c e st loc până c â nd e a va fi din nou sănătoasă. „Încă m iros m a i bine de c â t t ine .” Ale ssio și-a îm pins umărul în a l m e u. Din e x t e rior, nu a i ghic i niciodată că ne -a m a propia t doa r în ult im ii a ni. N u știam de spre e l să crească și a m re gre t a t a st a . A c re sc ut rus, a buza t și bătut de tatăl său vit re g în t im p c e înc e rc a să-și prot e je ze frații vit re gi. Tatăl a r fi t re buit să fie sufic ie nt de bărbat pe nt ru a int e rve ni și a -l prot e ja . Da r încă o dată, a eșuat. Așa c um a făcut c u fie c a re dint re c opiii săi. Doc t orul s-a a propia t de noi, c u de za proba re a în oc hi. A prot e st a t că doi oa m e ni m a ri se înghe suia u în cameră. Ei bine , ra ha t dur. Ex pre sia m e a l-a provoc a t să înc e rc e să ne îndepărteze. „Dom nule , am a dm inist ra t o doză puternică de a nt ihist a m inic e . Soția t a va fi bine .” Ușurarea m -a c uprins și a m oft a t . „Ar put e a a ve a febră și a lt e reacții a dve rse în următoarele zile , da r își va re ve ni.” Am lua t m â na doc t orului și a m st râ ns-o st râ ns, st râ ngâ nd-o. Sărmanul a făcut să pară că sc ut ur o păpușă de c â rpe . „La na iba , mulțumesc. Mulțumesc foa rt e m ult ." „Ai făcut c e e a c e t re buie , a duc â nd-o im e dia t . Corpul soției t a le a făcut c e a mai m a re pa rt e a m unc ii golindu-și conținutul st om a c ului, da r a nt ihist a m inic va c ont inua să-i a t e nue ze sim pt om e le .” Oc hii lui s-a u îndre pt a t spre Ale ssio, a poi spre m ine . „Păstrează-i st re sul la m inim um . S-a r put e a să int re și să iasă, o febră m a re c a re vine și pleacă, da r t ot ul e st e norm a l. Poți c hia r să o ie i acasă în se a ra a st a .” „Mulțumesc din nou” – m -a m uit a t la num e le c usut pe sc ruburile lui – „Dr. Che n.” „Ai linia de urgență dacă se schimbă c e va . Mă voi înt oa rc e încă o dată îna int e c a e a să fie autorizată să ple c e acasă. Scuză-mă, spuse e l. A ieșit din cameră și oc hii m e i s-a u îndre pt a t îna poi spre pa t ul în c a re dorm e a Ode t t e , c u respirația uniformă. N u m a i vom it a se , da r urt ic a ria și erupția cutanată e ra u încă a c olo. At â t a t im p c â t e ra în viață și re spira , t ot c e put e a m să mă de sc urc . „N ic k i și M a rc o luc ra u împreună.” Declarația lui Ale ssio a t ra nsm is furie prin m ine , da r a m ținut-o sub c ont rol. „M a rc o plănuia să o im pre gne ze – ne noroc it ul de ne noroc it – și N ic k i e ra convinsă că t e ve i căsători c u e a dacă Ode t t e ie se de finit iv din im a gine , dacă înțelegi c e vre a u să spun.” M a x ila rul m i s-a încleștat. „De c i unul a ve a un pla n să o om oa re , ia r celălalt să...” N ic i măcar nu a m put ut t e rm ina declarația. Adre na lina m i-a urc a t prin ve ne . Ceața roșie m i-a a c ope rit ve de re a și fie c a re mușchi din c orpul meu a țipat să-i pedepsească pe nenorociții a c e ia . — Tatăl nost ru a fost im plic a t ? Adevărat, în a c e st m om e nt , nu m -a r surprinde dacă a r fi fost . „De da t a a c e a st a a u luc ra t singuri. Poa t e că s-a u gâ ndit că se na t orul vă va a ve rt iza .” Pa rt e a tristă a fost că nu c re de a m că o va fa c e . „Ce vre i să fa c i c u c e i doi idioți?” Am vrut să-i fa c să sufe re . U c ide -i, înc e t și dure ros. Scoateți pie le a de pe c a rne și ascultați-i c um țipă a m â ndoi. Fra t e le m e u t re buie să fi c it it gâ ndurile m e le , pe nt ru că a adăugat: „Pot să fa c a st a , știi.” La na iba , a m fost t e nt a t . M a i m ult de c â t oric e , a m vrut să-i fa c să plătească. M a rc o a fura t a ni din viața fiului m e u de la m ine . Ar t re bui să-l uc id pe M a rc o și pe soția lui, în sc him b, iaș fa c e să re gre t e că m -a u încrucișat vreodată. M a rc o și N ic k i a r re gre t a ziua în c a re și-au pus oc hii pe soția m e a . De fa pt , a m vrut să-i uc id. Vedeți lum ina din oc hii lor stinsă. Am clătinat din c a p. Dacă aș m e rge pe a c e a c a le , nu m-aș opri. Era pre a ușor să lași liniile dint re bine și rău să se e st om pe ze . „V re a u să de pun acuzații”, a m spus în c e le din urmă, spe râ nd că a fost de c izia corectă. „Da r m a i înt â i vre a u să-i de zvolt . Apoi, vor sufe ri să fie închiși pe nt ru tentativă de răpire și crimă.” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 7 Oc e a nofPDF.c om Byron EU a c oborâ t t re pt e le de la subsol până a c olo unde șeful m a fie i din M a ryla nd și-a c ondus m a jorit a t e a int e roga t oriilor. Locația i-a aparținut lui N ic o M orre lli. Prie t e nul lui Ale ssio. La fe l și a m e a . Liniile dint re lum ile noa st re se încețoșeau c u fie c a re zi c a re t re c e a . Ode t t e dorm e a a dâ nc în spit a l și a m plănuit să o ia u acasă de îndată c e a fost eliberată. K rist off și soția lui o țineau c u oc hii pe e a și îm i t rim it e a u un m e sa j im e dia t c e se t re ze a . U n fe l c iuda t de c a lm m a c uprins. Era ge nul de detașare pe c a re nu o m a i simțisem de foa rt e m ult t im p. N u de c â nd e ra m în armată. N ic o și m â na lui dreaptă stăteau rezemați de piatră, c u oc hii înt â m pinâ ndu-i pe a i m e i. „Ce proble m e ?” a înt re ba t Ale ssio în t im p c e oc hii m e i a u găsit fe m e ia și bărbatul c a re a u îndrăznit să vină după soția mea. "N ic i unul." V oc e a re c e a lui N ic o și privire a și m a i re c e a t rim is sc â nc e t e print re c e i doi oaspeți a i noștri. „Deși t re buie să spun, acești doi ia u t ort pe toți prizonie rii m e i din t re c ut . Sunt niște lași m a i m a ri de c â t fiul m e u bebeluș.” Râ njind, m -a m a propia t de c e i doi prizonie ri a i noștri. Fața lui N ic k i e ra mânjită c u la c rim i, ia r m a c hia jul îi c urge a pe obra ji. Părul e i e ra o m ize rie încâlcită. M a rc o, în sc him b, e ra tăcut, c u fața o mască a indiferenței, da r m irose a a piș. Am â ndoi e ra u legați de un sc a un, da r nic iunul dint re e i nu sa u lăsat călușați. Am a puc a t un sc a un și l-a m t ra s, lăsând măcinarea pic ioa re lor lui să scârțâie pe st e pode a . M -a m așezat în fața lor și m i-a m c la c a t lim ba . — De c i a m a uzit că a i plănuit să-mi împarți soția? M i-a m st râ ns lim ba , a bia ținându-mă de răcoarea m e a . Gâ ndul că ne noroc it ul ăla ne noroc it a t ingâ ndu-m i soția îm i fie rbe a sâ nge le în ve ne . „Cum plănuiai să fa c i a st a , M a rc o? V iolâ ndo.” "N u!" Am clătinat din c a p. „Î n pe st e un de c e niu în c a re a i c unosc ut -o, e a nu t e -a dorit . Ce t e fa c e să c re zi că a r fa c e -o a zi?” „E confuză. Ai fost înt re noi a c um șase a ni și a c um din nou. E c urva m e a , nu a t a .” A vrut să mă e ne rve ze . Ca să mă facă să da u pe st e c a p. Da r intenționam să sc ot a st a și să-mi ia u t im pul dulc e făcându-l să țipe de dure re . „Est e soția m e a , m a m a c opilului m e u, c e e a c e înseamnă că e st e interzisă. E a m e a a zi și a fost a m e a a c um șase a ni. Am lăsat-o ușor pe soția t a pe nt ru că m -a mințit de spre c opil. Ea își va pie rde doa r pe rm isul m e dic a l, da r t u, M a rc o... ve i sufe ri pe nt ru c e e a c e a i făcut.” „M i-a i dist rus de ja c a rie ra .” M -a m ba t joc orit la a st a . „Ce carieră? Ce l în c a re t e plimbești în pa nt a lonii tăi sc urt i din c ost um de ba ie ?” S-a bătut în râ s la m ine . „N u va m a i fi niciodată a t a . Tatăl tău a dist rus t ot c e a ve a e a pe nt ru t ine . Ar fi t re buit să o fa c pe soția m e a să-ți a vort e ze ne noroc it ul în t im p c e e ra inconștientă. N u m -a m gâ ndit , doa r m -a m a runc a t . Pum nul m i s-a înt ors și l-a m lovit c u pum nul în gură, a poi în oc hi. Buza lui M a rc o e ra despicată și bărbia îi a c ope rise sâ nge . „Soția t a a re noroc că nu a făcut-o sa u a r fi a ic i.” M i-a m îndre pt a t atenția către N ic k i. „Și m i-a i int e rse c t a t c a le a pe nt ru ult im a oară. T e -a m a ve rt iza t ult im a dată c â nd t e -a i a borda t de soția m e a . N u a i a sc ult a t a ve rt ism e nt ul. Ac um , ve i plăti consecințele.” „Ce a i de gâ nd să fa c i, nu?” Ea țipă din răsputeri. N u că i-a r fa c e bine . Ac e st e ziduri e ra u m a i groa se de c â t zidurile c a st e lului m e die va l. „O să mă învingi. M a re le Byron Ashford, învingâ nd o fe m e ie lipsită de apărare.” N u aș ba t -o. N u aș t ort ura -o, da r aș fa c e -o să plătească folosind va nit a t e a îm pot riva e i. Privind în spa t e le m e u, l-a m st riga t pe fra t e le m e u. „Să-i t unde m c ore c t și să o pregătim pe nt ru șederea e i lungă în înc hisoa re , unde va înt â lni o mulțime minunată. V om ?" Ale ssio e ra de ja în mișcare. A lua t o pe re c he de foa rfe c e plic t isit oa re de pe masă și a pășit pe înde le t e . „Ar t re bui?” s-a ofe rit e l. După c e a m da t din c a p, s-a a puc a t dire c t de treabă. Ea a m â râ it și s-a lupt a t c u frâ nghia , da r t ot ul a fost în za da r. N im e ni nu a scăpat vreodată de frâ nghiile st râ nse a le lui N ic o M orre lli. „Ar t re bui să o călușăm?” întrebă N ic o, făcând-o pe N ic k i să se oprească inst a nt a ne u. „N u o suport să țipă. Cre d că a m o bucată de pânză a ic i pe unde va . Deși c re d că a r put e a a ve a sâ nge de la ult im a victimă. Următoarea oră a fost c e a m a i re a . Da r nic i măcar nu a zgâ ria t suprafața în c e i șase a ni pe c a re Ode t t e și c u m ine i-a m pe t re c ut despărțiți. N u a fost suficientă pedeapsă și nic i compensație pe nt ru t e a m a pe c a re a m simțit-o c â nd m i-a m ținut soția în brațe. Cu t oa t e a c e st e a , m-aș a sigura că re st ul vieții lor va plăti pe nt ru t ot c e a u făcut. M -a m așezat c u de t e c t ivul, uitându-mă la filmările c u M a rc o și N ic k i împovărând c e a iul și c onspirâ nd îna int e de sosire a Ode t t e i și a poi c â nd M a rc o îi dădea soției m e le c e a iul droga t . Furious nic i nu a înc e put să-l t a ie . „Ac e a st a e st e toată dova da de c a re a ve m ne voie ”, a spus de t e c t ivul. — Și spui că le -a i a sigura t ? „Da , sunt în de pozit ul m e u.” M i-a a runc a t o privire ciudată. Da , a m â ndoi știam că nu e ra obișnuit să luăm oa m e nii și să-i înc hide m înt r-un de pozit . N u de c â t dacă a i fost fra t e le m e u c a re s-a de sc urc a t c u ra ha t ul ăsta luâ nd luc rurile în propriile m â ini. — Doa r din c uriozit a t e , de c e ați așteptat două ore să ne suni, dom nule Ashford? Pe nt ru că m -a m gâ ndit să-i uc id în t im p c e e fe c t ua m niște t e hnic i de tortură. „Era m m a i îngrijora t de viața soției m e le de c â t de c e i doi idioți.” Ale ssio m i-a a runc a t o privire amuzată. Î nc e rc a se să mă convingă să-l la s să se oc upe de a st a și să le fa c să dispară. Î nc e pe a m să c re d că poa t e a ve a dre pt a t e . Polițistul ăsta pune a pre a m ult e întrebări. „Fra t e le m e u i-a a sigura t c a să nu fugă. Am be le sunt un risc de zbor.” De t e c t ivul și-a sc os t e le fonul. „T rim it e o mașină de pa t rula re să meargă să ia un bărbat și o fe m e ie la această adresă. Apa re nt , sunt închiși înt r-o locație sigură.” A re c it a t a dre sa , a poi a înc his. "T re buie sa int re b. I -a i răpit?” Ale ssio ridică din um e ri le je r. „I -a m c onvins că e st e m a i bine să vină de c â t să meargă c u poliția. A fost pre supune re a lor stupidă că nu vor fi predați.” T ra duc e re : Am răzgândit. plănuit să-i uc id, da r fra t e le meu s-a „V re a u c a a m â ndoi să fie încărcați și încuiați în se a ra a st a .” A sc ris o notă în m ic ul lui bloc în t im p c e vorbe a m . „ Sunt un risc de zbor, t re buie să a i înc re de re în m ine pe nt ru a st a . V re a u să se știe că sunt e m îm pot riva oricărei pre ve de ri pe nt ru cauțiunea lor.” Oc hii m e i a u găsit form a adormită a soției m e le în pa t ul de spit a l. „Î n înc hisoa re a de c e a m a i înaltă se c urit a t e .” De t e c t ivul expiră put e rnic . „V om fa c e t ot posibilul.” El a r fi făcut-o, da r mi-aș t ra ge și sforile și m-aș a sigura că sunt puse în c e l m a i proastă celulă. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 8 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e EU Trecuseră ore de c â nd M a rc o m -a droga t , da r m i s-a u părut zile . Î nc e t , e fe c t e le se c unda re s-a u dim inua t , da r erupția a rămas. Fe bra a ve nit și a ple c a t , făcându-mă ușor de lir. Î n t ot a c e st t im p, Byron s-a a git a t pe nt ru m ine , stăpânind în jurul doc t orilor și a sist e nt e lor. Doc t orul m -a e x a m ina t încă o dată, ve rific â ndu-m i e le m e nt e le vit a le îna int e de e libe ra re . El a fost e x a c t c e e a c e m-aș fi așteptat. Arată m a i bătrână și experimentată, c u oc hi deștepți și o a t it udine serioasă. „T e îmbunătățești”, a de c la ra t e l. „Doza m a re de penicilină c a re ți-a fost dată a c a uza t a rit m ia cardiacă, da r a ve m a st a sub c ont rol a c um .” Am da t din c a p. "Pot m e rge acasă?" Și-a îm pins oc he la rii în sus pe na s. „Pot să t e e libe re z c u instrucțiuni spe c ific e către soțul tău în c a zul în c a re fe bra îți crește din nou.” Am da t din c a p, c u buze le a rzâ ndu-m i. „Da , vre a u să m e rg acasă.” Am simțit pra c t ic va lul de suspine uşurate călătorind prin cameră — a lui Byron, da r și a a sist e nt e lor. I nut il să spun că pe rsona lul spit a lului s-a buc ura t că a scăpat de Byron și de a t it udine a lui. T onul lui e ra m a i ascuțit de c â t un bic i și m a i re c e de c â t gheața. Z e c e m inut e m a i t â rziu, a m st a t prăbușit pe ba nc he t a din spa t e a mașinii, c u c a pul m e u pa lpit a nt sprijinit pe umărul lui Byron. Era m a t â t de plin de m e dic a m e nt e și de lira nt e de la înc e rc a re a m e a , înc â t c onc e nt ra re a m e a a zguduit . Ca m c a această febră scăzută. T ot c e a ve a m pe m ine e ra o halată subțire de spit a l sub ja c he t a lui Byron și o pătură scoasă din spit a l. U n fior m i-a străbătut c orpul, pie le a m e a m oa le . Buze le lui Byron s-a u apăsat pe frunt e a m e a . "Re c e ?" M i-a u clănţănit dinţii, scoţând un sune t îngrozit or. M -a t ra s m a i st râ ns de e l, căldura lui pătrunzând în m ine . Am fost recunoscător pe nt ru căldura lui și că a apărut la m om e nt ul pot rivit . — Îți mulțumesc că m -a i sa lva t , a m grăunt. "Din nou." "M e re u." A c ont inua t să mă atingă, de parcă și-ar fi îngrijora t că voi scăpa. De st ul de a m uza nt , m -a pus la pământ. Soa re le a puse se c u m ult t im p în urmă, a m int indu-m i dure ros că ne a m pe t re c ut toată după-amiaza în spit a l. e ra m e puiza t . Soțul m e u t re buie să fi simțit la fe l, jude c â nd după e x pre sia lui. Cra va t a îi e ra desfăcută, la fe l c a na st urii de sus a i cămășii sa le a lbe . Părul îi e ra c iufulit de la t re c e re a m â inilor prin e l ia r și ia r. I m a gine a m i-a a m int it de ziua a c e e a de a c um șase a ni, c â nd c re zuse că a m pie rdut c opilul. Doa r că de da t a a st a , m e rge a m acasă împreună. „Am vorbit c u Are s și i-a m e x plic a t că nu t e simți bine . N u a m vrut să-l spe rii. V re a să se a sigure că a ve m grijă de t ine în se a ra a st a .” Am zâ m bit obosit . „Mă sim t m a i bine din m inut .” „M a i bine să nu-i spune m a st a ”, a c hic ot it e l, îm ple t indu-ne de ge t e le . „V re a să ne uităm la un film împreună.” Privire a m e a i-a urmărit de ge t e le lungi și mușchii c a re se răsuceau de -a lungul antebrațului și dispăreau sub m â ne c a lui suflată. Ave a antebrațele a t â t de put e rnic e , ve ne le a c e le a și de ge t e le e x pe rt e . „Îți iube sc m â inile ”, a m m urm ura t . „Sunt a t â t de se x y.” Byron m i-a a runc a t o privire ciudată, da r c re ie rul m e u e ra încă m oa le din c a uza drogurilor și a fe bre i. „Câ nd e ra m în Gha na , t ot c e t re buia să fa c e ra să mă gâ nde sc la m â inile t a le c â nd mă a t inge a m și a ve a m orga sm .” Chic ot ul m oa le a l lui Byron m i-a strălucit pie pt ul. „Cre d că sa r put e a să fii încă puțin c a m m a re .” M i-a m a dus m â inile c one c t a t e la buze și i-a m urmărit de ge t e le c u buze le m e le . „Poa t e , da r e st e m a i bine de c â t să vom it .” Apoi m -a m înc runt a t și m i-a m ridic a t oc hii pe nt ru a -i înt â lni privire a . „Puțim?” El a ridic a t din um e ri. „Î nt ot de a una miroși c a c e le m a i de lic ioa se m e re pe nt ru m ine . Î n plus, Ale ssio m i-a spus de ja că m iros a vomă, așa că vom fi puțiți împreună.” Am zâ m bit visător. "Da , im i pla c e a st a ." „V re i să știi c um m -a m de sc urc a t în toți acești a ni în c a re a m fost despărțiți?” a înt re ba t e l înc e t , buze le lui zburâ ndum i frunt e a . Am bloc a t oc hii c u e l, în c iuda dure rii de c a p dure roa se și a ve de rii încețoșate. Oc hii lui e ra u întunecați, c a un oc e a n t urbule nt . At â t de frum os. At â t de vulne ra bil. "Cum ?" „Folosind eșarfa t a H e rm è s. L-a i lăsat în urmă în c a m e ra de hot e l.” „H uh?” A dura t c â t e va se c unde pre a m ult pe nt ru c a se nsul să se înțeleagă. Surpriza m a c uprins înc e t , reacția m e a întârziată fiind re zult a t ul drogurilor. „Ahh. M -a m înt re ba t c e s-a înt â m pla t c u e a .” I m a ginile c u Byron c u a c e a eșarfă în jurul pe nisului m i-a u juc a t în m int e și c hia r și în st a re a m e a jalnică, int e riorul m e u s-a încălzit. N u că aș a ve a e ne rgie să fa c c e va în privința a st a . Mașina s-a oprit în fața c a se i noa st re și, îna int e să mă pot mișca, Byron m -a lua t și a int ra t în casă c u m ine în brațe. M i-a m îm pins pa lm a pe pie pt ul lui, unde inim a lui a t una t . "Pot să m e rg." "Știu. Lasă-mă să fa c a st a . T re buie să t e țin în brațe.” Are s stătea pe t re a pt a de jos a scării mărețe și ne aștepta c â nd a m int ra t . Î n m om e nt ul în c a re ne -a obse rva t , a sărit în sus și a fugit pe st e . „H e i, a m ic e ,” a m m urm ura t înc e t în t im p c e e l și-a înfășurat m â inile în jurul pic ioa re lor lui Byron și și-a îngropa t fața în șoldul m e u. M i-a m a dus m â na la c a pul lui și i-a m c iufulit părul, mișcările m e le le nt e . "T e simți bine ?" "Am fost ingrijora t ." Byron s-a lăsat în ge nunc hi, ținându-mă în c ont inua re în brațele lui put e rnic e . „M a m a s-a înt ors acasă și se sim t e m ult m a i bine . Da r t ot t re buie să a ve m grijă de e a în se a ra a st a . Ești pregătit, a m ic e ?” Privire a îngrijorată a lui Are s s-a fix a t a supra m e a , ia r e u a m zâ m bit înc e t . „Prom it , sunt m a i bine .” „N u a i c he st ii m ov pe față.” I nim a m i s-a st râ ns. U lt im a dată c â nd m -a m rănit, a ve a m vânătăi pe st e m ine de la ne noroc it ul a c e la c a re mă încolțise pe a le e . „N u, de da t a a st a a m m â nc a t c e va rău. T ot ul va fi bine ; T re buie doa r să dorm .” M -a m a ple c a t și i-a m sărut obra zul dolofa n. „Î n prim ul râ nd, vom pune un film . Fiți a ve rt iza t , s-a r put e a să ațipesc.” Dădu se rios din c a p, c u sprâ nc e ne le lui m ic i înc runt a t e . — Să nu-ți fa c i griji, mamă. V om a ve a grijă de t ine .” Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 5 9 Oc e a nofPDF.c om Byron A nic i un fior zdrobi t rupul Ode t t e i. Ra t a t ouille se juc a în funda l, ia r Are s a c onc e nt ra t atenția a supra e i în t im p c e prive a c u un zâ m be t și c u oc hii m a ri. Era bine , da r Ode t t e nu, așa că m i-a m c onc e nt ra t toată atenția a supra e i. M â na e i t re m ura în t im p c e înfășura c a rdiga nul m a i st râ ns în jurul e i. Are s s-a ghe m uit lângă e a și a m surprins-o de c â t e va ori tresărind în t im p c e e l se mișca. Se lăsă pe spa t e de pe rne , lăsând puțin spațiu înt re Are s și e a . m -a m înc runt a t . T re buia să sufe re în c ont inua re . De obic e i, e a îl trăgea m a i a proa pe . Da r de fie c a re dată c â nd a m înt re ba t -o dacă e st e m a i bună, e a m -a a sigura t că e st e . Am înc e put să bănuiesc că mă mințea; în t im p c e soția m e a e ra un doc t or groza v, e ra o pacientă groaznică. I -a m st udia t c hipul. Era palidă. Oc hii e i e ra u sticloși și sub e i e ra u um bre înt une c a t e . Abia a put ut să-și țină oc hii deschiși, c e e a c e ținând c ont de e ve nim e nt e le de a zi e ra de așteptat, da r fe bra e i m -a îngrijora t . L-a m suna t de ja de două ori pe Dr. Che n. M -a m t e m ut că după a t re ia oară, a r put e a să-mi bloc he ze numărul, ia r a poi va t re bui să mă duc să fiu un ne noroc it . "T e simți bine ?" Film ul c a re se joacă pe funda l a c a pt iva t toată atenția lui Are s. Câ nd a m c onve nit c u privire la se a ra film ului în fa m ilie , a t â t Ode t t e , c â t și c u m ine a m vot a t îm pot riva lui T hom a s și a prie t e nilor . Era doa r a t â t de m ult din T hom a s pe c a re le put e a m suport a , zi de zi. — Are s, a m ic e . Oc hii fiului m e u m -a u găsit im e dia t . „V re i să vii c u m ine și să mă ajuți c u a c e st film ? N u pot spune c e se întâmplă.” Mă a nt re na se de spre prie t e nii buni și răi a i lui T hom a s, da r a c e st film nu îl văzusem niciodată. N u a t re buit să o spun de două ori. Are s a sărit de pe micuțul sc a un de dra gost e , lăsând c uibul m a m e i sa le și s-a îndre pt a t spre m ine . Pija m a le le lui a lba st re a ve a u t re nuri pe st e t ot , a sort a t e c u c e a pe c a re o ținea în mână. S-a urc a t pe c a na pe a și s-a a propia t de m ine . T rupul lui m ic s-a ghe m uit a proa pe și pie pt ul m e u s-a st râ ns. Era a t â t de m ic . Asa inoc e nt . — V e zi că... a înc e put e l, arătând spre e c ra nul m a re . Î n următoarele t re ize c i de m inut e , a e x plic a t a nim a t t ot ul de spre film . L-a m a sc ult a t , zâ m bind de e nt uzia sm ul lui în t im p c e îm i păstram atenția îngrijorată a supra Ode t t e i. Ea a lua t sc a unul de dra gost e și a fost ghemuită în poziția fetală, c u o pătură trasă pe st e c orp. M i s-a c iupit pie pt ul văzând-o în dure re . Ar put e a înc e rc a să o ascundă, da r a fost inutilă. Era lim pe de c a ziua c u fe lul în c a re oc hii i se lăsau. N u a m m a i suport a t . Ar t re bui să sufe re pe nt ru că a m grijă de e a . — Are s, c re d că m a m i nu se sim t e bine , a m șoptit e u înc e t . Fa pt ul că Ode t t e nic i măcar nu a înre gist ra t că vorbe a m e ra un se m n sufic ie nt că e ra m a i re a de c â t c re de a m . „O să-i ia u niște m e dic a m e nt e . Poți să fii c u oc hii pe e a pe nt ru m ine ?” Oc hii lui albaștri se îndreptară im e dia t spre m a m a lui, plini de îngrijora re . „Nu-ți fa c e griji, a m ic e . N u voi lăsa să i se înt â m ple nim ic .” Dădu se rios din c a p, film ul lui c om ple t uit a t și toată atenția lui a supra Ode t t e i. „V oi ve ghe a .” M -a m ridic a t și m -a m îndre pt a t către c e a m a i apropiată ba ie . Fie c a re ba ie a fost aprovizionată c u o trusă de prim a jut or și c â t e va m e dic a m e nt e esențiale. Am sc a na t conținutul dula pului c u m e dic a m e nt e . Aș fi put ut jura că există... a ha . Am ga sit -o! ibuprofe n. Dr. Che n a spus că e în siguranță să i-o de a . M -a m înt ors în c a m e ra de fa m ilie purt â nd st ic la de pa st ile și un pa ha r c u apă. Oc hii lui Are s e ra u încă îndreptați spre m a m a lui. — N u s-a mișcat, șopti e l. "Bun. Ast a înseamnă că se odihnește și e x a c t de a st a a re ne voie .” Dădu din c a p, c u o e x pre sie serioasă pe c hip. „V om t e rm ina film ul și a poi e st e ora de c ulc a re . Bine , a m ic e ?” "Bine ." Era un c opil bun. S-a r put e a să fi fost furată de a ni de zile c u e l, da r Ode t t e l-a c re sc ut bine . Am pus t ot conținutul din ba ie pe măsuța de c a fe a , a poi m -a m înge nunc he a t , a propiindu-m i fața de e a . „Ode t t e .” V oc e a m e a e ra joasă c â nd m i-a m a t ins dosul m â inii de frunt e a e i. M â na m e a e ra pre a re c e sa u frunt e a e i e ra pre a fie rbint e , nu m i-a m put ut da se a m a . U n geamăt blâ nd a vibra t pe buze le e i. „Doa m ne , a st a se sim t e bine . Ține-ți m â na a c olo.” Dacă a c e a st a a r fi oric e altă circumstanță, pula m e a a r fi t a re c a pia t ra . Așa c um a fost , răspunsul e i doa r m -a îngrijora t m a i m ult . Îndepărtându-mi m â na de pe frunt e a e i, a m înloc uit -o c u buze le m e le . Pie le a e i m i-a pâ rjolit gura . — Arzi, a m răpit pe frunt e a e i. Am înt ins m â na după ibuprofe n și i-a m înt ins două pa st ile . "I a a st a ." Ea îşi de sc hise ple oa pe le , pe t e le a urii din e le arătând plic t isit oa re . — V re a u doa r să dorm , murmură e a fără să se miște. U n a lt fior o c uprinse . „Deschide-ți gura ”, i-a m spus. De da t a a c e a st a s-a supus și ia m pus două pa st ile a lbe pe limbă, a poi i-a m ridic a t c a pul și i-a m a dus pa ha rul c u apă la buze . „Ac um be a .” Ea a făcut așa c um a m spus îna int e să mă ridic să ia u o altă pătură de pe c a na pe a și să o înfund. „N u pot să dorm ”, murmură e a în t im p c e oc hii e i s-a u înc his, trecându-și lim ba pe st e buze . Are s a re ne voie de o pove st e îna int e de c ulc a re . „Nu-ți fa c e griji pe nt ru a st a . Î i voi c it i o pove st e și a m să mă a sigur că se spală pe dinți.” O prive a m în fie c a re seară făcându-și rut ina c u e l, c hia r și a t unc i c â nd nu e ra m acasă. Au fost c â t e va nopți în c a re a m făcut-o împreună. Am fost bun c u e l. M-aș de sc urc a . — Î i pla c e să aibă un pic ior de pe pa t , mormăi e a , c u voc e a gre a de som n. „Așa că poa t e scăpa m a i re pe de de vise le sa le re le . N u-l forța să... să o pună... sub pături. Ode t t e a bia se ținea de conștiință. Am sărutat-o pe c a p. „Doa rm e ”, i-a m spus. "M a de sc urc ." Ea nu s-a a git a t după a c e e a . N u c â nd Are s a sărutat-o de noa pt e bună sa u c â nd am părăsit c a m e ra . Am lăsat t e le vizorul să se joa c e în t im p c e -m i pregăteam fiul de c ulc a re . Prim a dată c â nd o fa c singur. Cu sigura nt a nu a r fi ult im ul. După c e s-a spălat pe dinți, a a le rga t în pa t și a sărit pe e l, t rupul lui m inusc ul sărind de sa lt e a . N orii pe c a re îi pic t a se Ode t t e pe t ot t a va nul străluceau în înt une ric . A t re buit să re c unosc , a fost o a t inge re plăcută. „Bine , c e c a rt e vre i să citești?” l-a m înt re ba t în t im p c e stăteam de a supra pla pum e i a c ope rit e c u t re nuri și a vioa ne . M -a m da t îna poi și m i-a m încrucișat pic ioa re le . „T hom a s și t re nurile .” N u m -a m put ut abține să nu c hic ot e sc . — N u t e -a i săturat încă, nu? El clătină din c a p, c u privire a nerăbdătoare la c a rt e a a num e . "Bine a t unc i. Î nc e pe m ." Î n t im p c e c it e a m c uvint e le de spre prie t e nii im a gina ri, m i-a u t re c ut prin m int e a m int iri de spre propriile m e le povești de c ulc a re c u a t â t a t im p în urmă. Spre de ose bire de frații și sora m e a , a u e x ist a t m om e nt e ra re , în t im pul copilăriei m e le , m a m a noastră a fost capabilă să st re c oa re o pove st e sa u două în rut ina noastră. Era u puțini și la distanță – a ge nda de a lpinism a tatălui m e u i-a lăsat puțin t im p pe nt ru oric e – da r a c e le m om e nt e a u rămas înrădăcinate unde va a dâ nc . Așa c um a m prom is, i-a m lăsat pic iorul lui Are s a t â rnâ nd de pe pa t și de pe c uve rt uri. A a sc ult a t c u atenție, c u oc hii căzuți, până c â nd a ieșit c u un zâ m be t inoc e nt și fe ric it pe față. Poa t e fi im a gine a m e a scuipătoare, da r zâ m be t ul lui Are s e ra doa r Ode t t e . M oa le și sinceră. Drăguț. M -a m înt ors la Ode t t e și a m găsit-o adormită. M i-a m t re c ut de ge t e le pe st e obra zul e i, ia r a c um păreau m a i re c i. N u la fe l de înroșit. Până și erupția e i se liniștise. Ridic â nd-o în brațe, a m purt a t -o în dorm it orul nost ru. Dr. Che n a spus să-i facă o ba ie re c e dacă fe bra crește pre a m a re , da r nu părea la fe l de caldă a c um . „Fără ba ie . Cre d că t re buie să dorm i m a i m ult , a m șoptit, deși e ra c la r că nu mă a uze a . Am băgat-o în pa t ul nost ru m a re , trăgându-i c uve rt urile pe st e um e ri. De fie c a re dată c â nd e ra în pa t ul m e u – pa t ul nost ru – pie pt ul m i se um fla . Părea mică și vulnerabilă, da r aș minți dacă aș spune că nu-m i pla c e să o văd în e a . M -a m simțit bine să o a m în fie c a re pa rt e a vieții m e le . Lăsând-o să se odihnească, m -a m dus să fa c un duș ra pid. Câ nd m -a m a lune c a t îna poi în pa t , t e le fonul m e u a bâ zâ it pe noptieră. A fost un m e sa j de la Ale ssio. * Am â ndoi sunt reținuți. Fără cauțiune.* T ot ul a r fi bine pe lum e . Curâ nd. Oc e a nofPDF.c om Ca pit ol 6 0 Oc e a nofPDF.c om Ode t t e T a u t re c ut t re i zile . Pe nic ilina a t re c ut prin sist e m ul m e u și a m re ve nit la norm a l. M a i m ult sa u m a i put in. Încă nu-m i ve ne a să c re d că M a rc o – băiatul c a re a fost prim ul nost ru prie t e n c â nd ne -a m m ut a t pe Rivie ra Franceză – a înc e rc a t să mă răpească. Posibil să mă om oa re . Ar fi știut de spre a le rgia m e a ; e ra un fa pt bine c unosc ut c â nd e ra m m a ri. El a fost – c u a jut orul soției sa le – c e l c a re i-a spus lui Byron că pie rduse m c opilul în urmă c u șase a ni. Am c re zut că mă protejează. El nu e ra . El îm i sa bot a fe ric it ul pe nt ru t ot de a una . El și tatăl lui Byron ne costaseră – m a i im port a nt , pe Are s – a ni fără Byron. A fost de ne ie rt a t . Era a bia șase dimineața c â nd m -a m t re zit . Am înt ins m â na pe st e pa t pe nt ru a -l găsi gol și m -a m înc runt a t . U nde a fost e l? M -a m dus în ba ie să mă spăl îna int e de a m e rge pe hol în căutarea soțului m e u. M i-a m ținut respirația, a sc ult â nd sune t ul voc ii lui. L-a m găsit în biroul lui de acasă. Stătea lângă fe re st re le m a ri fra nc e ze , c it ind c e va c u a t â t a atenție înc â t i-a fost dor de m ine să st a u a c olo. M -a m re ze m a t de pra gul ușii și m i-a m lăsat privire a să călătorească pe st e c orpul lui, înfiorări c urgâ nd prin m ine . Dorința pe c a re a m simțit-o a fost un se m n c la r a l recuperării m e le c om ple t e . Oc hii m e i zăboveau a supra lui, purt â nd nim ic a lt c e va de c â t pa nt a loni de t re ning gri, c u pa rt e a superioară a c orpului goală. A fost surprinzător că nu a ve a cămașă. Am a duna t a c um șase a ni că nu-i plăcea c a c ine va să-și vadă spa t e le gol. nu m -a de ra nja t . De fa pt , a m c re zut că e st e c e l m a i frum os bărbat pe c a re l-a m văzut vreodată – t oa t e perfecțiunile și imperfecțiunile lui. L-a u făcut bărbatul c a re e ra . Și a poi a m a i fost și m ic ul fa pt că nic iun bărbat nu m i-a făcut vreodată să bată inim a c a e l. U ne ori mă înt re ba m c â nd m -a m îndrăgostit de e l. A fost a c um șase a ni în a c e a noa pt e de se x și poftă? Poa t e a fost c â nd s-a născut fiul nost ru. — Ar t re bui să porți pa nt a loni de t re ning m a i de s, a m spus e u înc e t . Oc hii i s-a u ridic a t și liniile se rioa se de pe față a u dispărut inst a nt a ne u. „Ce fa c i t re a z a t â t de de vre m e ?” „Am t e rm ina t c u som nul”, i-a m spus. I e ri, a m dorm it toată ziua . Singura dată c â nd m -a m t re zit a fost să fa c un duș se a ra . Astăzi, m -a m simțit înviorată și c a o fe m e ie nou-nouță. O fe m e ie infuzată de poftă. Oc hii m e i c ut re ie ra u c orpul supe rb a l soțului m e u, înm uiâ ndu-se în fie c a re c e nt im e t ru din e l. „De c i ve i purt a pa nt a loni de t re ning m a i de s sa u c e ?” T onul m e u e ra răgușit și inim a îm i bubuia în pie pt . "T e sim t i bine ?" A înc his dosa rul și l-a a runc a t pe birou în t im p c e t ra ve rsa m c a m e ra . „Niciodată m a i bine , soț.” Oc hii m i-a u c oborâ t din nou la pa nt a lonii lui de t re ning, zăbovind o secundă pre a m ult în zona lui înt re pic ioa re . La na iba , nu e de m ira re că fe m e ile a u lua t ba na ne pe nt ru bărbați în pa nt a loni de t re ning. Pulsările dint re c oa pse îm i pulsa u și o ide e îm i năvăli. M i-a m dus m â inile până la a bdom e nul lui de finit , pie le a lui caldă sub pa lm e le m e le și l-a m da t ușor îna poi până c â nd a căzut pe sc a un. Surpriza i-a pâ lpâ it în oc hi, da r nu a spus nim ic , doa r m -a privit c u o e x pre sie c u glugă. Câ nd a m căzut în ge nunc hi înt re c oa pse le lui desfăcute, căldura i-a a prins privire a . — M a de line , c e fa c i? — V re a u să t e gust , a m răpit, a dre na lina c urgâ ndu-m i prin ve ne . M i-a m prins de ge t e le de ba nda pa nt a lonilor lui de t re ning și i-a m t ra s pe pic ioa re le lui groa se și m usc uloa se . „Ar t re bui să t e odihnești.” Prot e st ul lui a fost pe jumătate ascuțit și sla b. Am zâ m bit mulțumit, văzându-i că de ja se îngroșa. „Mă sim t groza v”, a m șoptit, aplecându-mă m a i a proa pe și fre c â ndu-m i obra zul de lungim e a lui. „Ac e st luc ru mă va fa c e să mă sim t și m a i bine . Așa că nu îndrăzni să spui nu.” „N u aș visa să t e re fuz.” V oc e a lui a ieșit aspră, trimițândum i a nt ic ipa re a pe șira spinării. I -a m simțit privire a arzătoare a supra m e a în t im p c e îm i înfășuram m â na în jurul t ije i lui și îl linsa m de la bază la vâ rf. A sc os un geamăt înc orda t , privindu-mă c u oc hi c a re se întunecaseră și se încețoșaseră. L-a m dus la vâ rful lui, a poi la m lua t a dâ nc în gâ t . L-a m a uzit t ra gâ nd a e r în pie pt și m i-a plăcut să-i văd st om a c ul — a c e i a bdom e ne c a re ia u gura apă — st râ ngâ ndu-se . Reacția lui a t rim is un zum ze t de a proba re c a re m i-a t ra ve rsa t gâ t ul. Căldura se profila în a dâ nc ul st om a c ului m e u, mișcându-se m a i jos și făcându-mă să-mi st râ ng c oa pse le împreună pe nt ru a ușura dure re a . M i-a m t re c ut din nou lim ba în jurul c a pului lui îna int e de a o suge în gură. Ca pul lui Byron căzu pe spa t e c u un: „La na iba , M a de line . Ast a e st e ." Era t ot c e a ve a m ne voie – c e a m a i mică c a nt it a t e de laudă c a a c e e a din pa rt e a soțului m e u – să trimită sc â nt e i de plăcere să flut ure prin m ine . L-a m supt din nou, luâ ndu-l a dâ nc în gâ t , a lune c â nd în sus și în jos. M â na lui m i-a prins un pum n de păr. „Uită-te la m ine ”, ordonă e l pe un t on a spru, răgușit. Privire a m e a s-a îndre pt a t spre e l. — At â t de frum os, mormăi e l. „Și t oa t e a le m e le .” Am făcut un zgom ot de a c ord în jurul pe nisului lui. M â na lui s-a st râ ns în părul m e u îna int e de a -m i mișca c a pul, c ont rolâ nd rit m ul. Î n sus și în jos, m a i a dâ nc în gura m e a c u fie c a re îm pinge re . T e nsiune a din e l a c re sc ut , pot rivindu-se c u poft a întunecată din oc hii lui. M i-a m t re c ut lim ba pe st e c oroa na lui și i-a m sut pe nisul c a și c um a r fi singurul m e u sc op în viață. S-a a lune c a t m a i a dâ nc . M i-a u lăcrimat oc hii, da r a m rămas nemișcat. Am vrut să-i da u t ot ul. Am vrut să-i arăt c â t de m ult îl iube sc . Ave a înc re de re în e l. L-a m lăsat să-mi tragă gura , m orâ nd să-l văd a jungâ nd în c re sc e ndo și răsturnând pe st e m a rgine . Pe nt ru m ine . Pe nt ru că e l e ra t ot c e a ve a m ne voie . Și a m vrut să fiu t ot c e a ve a ne voie . „Pot să int ru în gura t a ?” a înt re ba t e l, c u privire a plină de poftă concentrată a supra m e a . M i-a m fre dona t a proba re a . Ge m e t ul îi bubuia în gâ t , răgușit, ia r respirația i se îngre una . M i-a int ra t în gura și a m înghițit fie c a re picătură din e a . M ia m lins buze le , ținându-i privire a în t im p c e pie le a m e a a rde a sub căldura privirii lui. Era u a t â t de m ult e emoții c a re pe rsist a u a c olo și re fle c t a u pe a le m e le . Ac e l va l c rud de de vot a m e nt și dra gost e m -a liniștit m om e nt a n. M i-a e libe ra t șuvițele și și-a a dus m â inile să-mi cuprindă obra jii, ducându-și ușor de ge t ul m a re pe buza de jos. — T e iube sc , M a de line , a răpit e l, c u oc hii lui întunecați în um bra c e lui m a i a dâ nc oc e a n. „Și e u t e iube sc ”, a m re spira t . Și-a t ra s pa nt a lonii de t re ning gri și a poi m -a ridic a t brusc de spa t e le c oa pse lor și m -a lăsat pe birou. U n țipăit ușor m i-a scăpat c â nd m i-a de sc his pic ioa re le , dova da excitației m e le pătându-mi chiloții. „E râ ndul m e u”, m â râ i e l, luâ ndu-m i buze le pe nt ru un sărut dur. Lim bile noa st re a u a lune c a t una pe st e a lt a . Am ge m ut în gura lui în t im p c e o dure re adâncă și goală îm i pulsa înt re c oa pse . De ge t e le m e le s-a u înfipt în părul lui, înt orc â ndu-ne sărutul m a i a dâ nc , în t im p c e m â na lui a a lune c a t înt re pic ioa re le m e le . A băgat două de ge t e în m ine , ia r e u a m ge m ut în gura lui. Era m îm biba t , c e va de spre a -i a duc e plăcere e ra a t â t de a l na ibii de dependență. Buze le lui Byron s-a u t ra s pe gâ t ul m e u – ciugulindu-mă și marcându-mă – și în t ot a c e st t im p, și-a a lune c a t de ge t e le înăuntru și afară din m ine , răspândindu-mi e x c it a re a în jur. Fără a ve rt ism e nt , m i-a rupt chiloții, m i-a prins c oa pse le din spa t e și i-a c upla t pe st e um e ri. Și-a apăsat fața înt re pic ioa re le m e le , ia r c a pul m e u a căzut pe spa t e pe suprafața re c e a biroului lui e le ga nt . Plăcerea mă sfâșie, ple oa pe le m i se înc hid. M -a m înfiora t și m -a m zvâ rc olit în t im p c e e l m i-a lins și sut c lit orisul. Ge m e t e le m e le a u um plut a e rul, sâ nge le m e u c loc ot ind c a un infe rn și, c u o ultimă mușcătură de c lit oris, orga sm ul m i-a rupt . Lum ina s-a a runc a t în spa t e le oc hilor m e i. De ge t e le m e le s-a u înfipt în părul lui în t im p c e călăream pe re st ul va lurilor. S-a r părea că fie c a re dată c u Byron a fost m a i bună de c â t ult im a , făcându-mă de pe nde nt de e l. N u m i-a m dorit să trăiesc niciodată fără a st a – e l – niciodată. Se t ra se îna poi, ștergându-și gura c u dosul m â inii. „Câ t t im p a ve m până să se trezească fiul nost ru?” U n m ic fior m -a străbătut în t im p c e își ațintise privire a albastră întunecată a supra m e a . "Aprox im a t iv o oră." „At unc i ha i să fa c e m t ot c e e st e m a i bun.” Doa m ne , a m făcut-o vreodată. A t re c ut o săptămână de la fia sc o-ul c u M a rc o. Era m c om ple t re c upe ra t și Byron fuse se a c olo în fie c a re secundă a zile i, a vâ nd grijă de m ine . Am vorbit . N e -a m sa rut a t . Am pe t re c ut t im p c u Are s. Era m o fa m ilie . Și c a fa m ilie , a m lua t fie c a re masă împreună. Byron t re buia încă să ple c e pe nt ru a m e rge la se rvic iu sa u oriunde , de a lt fe l. „Pot fi sc uza t ?” întrebă Are s pe un t on înăbușit, c u gura încă plină de ouăle pe c a re le băgase în e l. Am c hic ot it , văzându-i obra jii de c hipm unk în t im p c e m e st e c a înc e t . „Poți, da r m a i înt â i mestecă-ți m â nc a re a . Și da t a viit oa re , mușcături m a i m ic i.” Dădu din c a p, a poi se ridică în pic ioa re în m om e nt ul în c a re își înghiți m â nc a re a . N e -a părăsit fără să a runc e o privire îna poi, c â nd Byron și c u m ine a m c hic ot it în spa t e le lui. „Î na int e să știi, ne va părăsi fără să se uit e îna poi pe nt ru a m e rge la fa c ult a t e ”, gâ ndi Byron. „O, Doa m ne , nu t e duc e a c olo. N u încă." Era m în sa la de m e se , luâ nd m ic ul de jun. Doa r noi t re i. Oa m e nii veniseră să ne vadă în ult im e le t re i zile – e i bine , să mă vadă pe m ine . Și să mă a sigur că nu m or. Cu siguranță că nu a m fost . Billie a proa pe a zbura t îna poi acasă, da r, din fe ric ire , a m c onvins-o că nu e ra ne c e sa r. S-a dove dit că sora m e a m a i m a re îl e vit a pe Winst on. Viața a ve a c u siguranță un m od c iuda t de a se a nt re na . N e -a a dus pe toți a ic i. Până în a c e st m om e nt . N u mă îndoia m că se va re zolva și pe nt ru sora m e a . Fie că e c u Winst on sa u nu. "Am c e va pe nt ru t ine ." M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „T e rog, ga t a de bijut e rii.” A c hic ot it c â nd a înt ins m â na spre un dosa r și m i l-a înt ins. „N u, nu bijut e rii.” „Bine , t re buie să re c unosc . N u mă așteptam la doc um e nt e , a m mormăit în t im p c e de sc hide a m dosa rul. Am înc e put să c it e sc c uvint e le . Engleză. Lim ba fra nc e za . Gura m i s-a de sc his în t im p c e mă uit a m la doc um e nt e le din mână c u ne înc re de re . T im pul pur și sim plu s-a suspe nda t în t im p c e lit e re le și c uvint e le da nsa u în fața m e a . Ac t ul la Spit a lul Sw a n și licența de re lua re a activității ve c hii a fa c e ri a tatălui. Ridic â ndu-m i oc hii, am înt â lnit privire a soțului m e u. Strălucind de dra gost e și afecțiune. A fost a c olo t ot t im pul, da r oa m e ni pre c um tatăl lui și M a rc o i-a u pus în c a le . N e furaseră șase a ni, da r a c um e ra m m a i put e rnic i. N im e ni nu a r m a i îndrăzni să se pună înt re noi. Dra gost e a , fe ric ire a și a t â t e a a lt e emoții frum oa se s-a u răsucit împreună, sărind în pie pt ul m e u. „N u știu c e să spun”, a m re spira t , c u voc e a tremurândă. „Mulțumesc și t e iube sc ?” T onul lui e ra jucăuș, da r emoțiile de pe c hipul lui m i-a u st râ ns inim a . Era îngrijora t . „A fost m ot ivul pe nt ru c a re ți-am c e rut să nu t e a nga je zi la Spit a lul Ge orge Wa shingt on.” Am c lipit c onfuz. „Da r c um vom fa c e a st a ? T u a ic i și noi a c olo?” „Ast a vre i?” Am clătinat din c a p. „N u, vre a u să fim împreună, așa c um a r t re bui să fie o fa m ilie . Da r știu că înt re a ga t a viață e st e a ic i. Ai im pe riul tău și... Mă diva ga m , ne sigur de c e și-a im a gina t pe nt ru viit orul nost ru. Era e l dispus să ne facă pe toți să trăim se pa ra t ? A vrut a st a ? „Î m i pot fa c e t re a ba de oriunde în lum e ”, a spus e l. „Intenționez să pe t re c fie c a re zi c u t ine pe nt ru t ot re st ul vieții m e le . V re a u să-mi c onst ruie sc o viață în c a re t u și c opiii noștri să fiți fericiți.” „Da r vre a u să fii și t u fe ric it .” „V oi fi”, a spus e l c u c onvinge re . „At â t a t im p c â t sunt c u t ine . T u ești c a sa m e a .” Doa m ne , a fost înfricoșător să fii a t â t de fe ric it ? Să iubești a t â t de m ult ? „V re a u să-mi c re sc o fa m ilie . V isul m e u e st e să pe t re c m a i m ult t im p c u fiul m e u.” Se opri o clipă, c u privire a plină de dra gost e și de vot a m e nt . Byron – spre de ose bire de a l lui – a fost un tată uim it or. U n om de fa m ilie m inuna t . „Spe r să a ve m m a i mulți c opii. La na iba , sunt c u toții pe nt ru a fi un tată acasă pe nt ru a-ți susține c a rie ra .” M -a m ridic a t în pic ioa re și m -a m îndre pt a t spre e l, st â nd în poală. — N im ic nu m -a r fa c e m a i fe ric it , soțule, a m răpit, c u na sul m e u de a l lui. „Da pe nt ru m a i mulți c opii. Da ție și m ie , împreună, în fie c a re zi. Da , ne mutăm pe Rivie ra Franceză. Da r nu la un singur luc ru.” Sprâ nc e ne le i se ridicară surprins. „Poți să de t a lie zi a st a ?” „V re a u să luc re z la spit a l și să ge st ione z a c e a pa rt e a t re burilor, da r nu vre a u să c onduc finanțele spit a lului și a fa c e rile .” Am zâ m bit t im id. „Sunt prost în oric e a re legătură c u a fa c e ri.” M i-a m t re c ut buze le pe st e gâ t ul soțului m e u. „Și ești a t â t de bun la a st a . ți-aș plăti. Î n fie c a re noa pt e , în ge nunc hi.” Am clătinat din sprâ nc e ne . T rupul lui Byron se cutremură în t im p c e înc e rc a să-și rețină râ sul. „At unc i a m făcut o înțelegere, dragă. N e mutăm pe Rivie ra Franceză.” Oc e a nofPDF.c om Epilog-U nul Oc e a nofPDF.c om Ode t t e T re i luni m a i t a rziu T re c use o lună de c â nd ne m ut a se m c u normă întreagă pe Rivie ra Franceză. Byron a insist a t că își poa t e c onduc e im pe riul de oriunde în lum e . Și dacă e ra ne voie de o prezență, e l și-ar c onvinge frații să intervină. N u m -a m c e rt a t . Wa shingt onul nu a fost niciodată sc opul m e u fina l și nic i sc e na m e a . Î nc e t -înc e t , c u multă muncă și a jut or, Spit a lul Sw a n a re ve nit la gloria de odinioară. Am t re c ut pe lângă holul c a re duc e a către sa la de e x a m e n numărul c inc i și pașii m i-a u zguduit . Se înt â m pla de fie c a re dată c â nd t re c e a m pe lângă t a blou. A a dus a m int iri dulc i-a m a re , da r nu l-aș e lim ina niciodată. Pla c a de a ur de sub port re t st riga : „Î n a m int ire a m a rii lucrări a doc t orului Sw a n”. M i-a m dus m â inile la pie pt . Era aceeași im a gine pe c a re o ținuse tatăl m e u în m â ini c â nd a m urit . N oi pa t ru în fața a c e st ui spit a l, fericiți și zâmbiți pe nt ru cameră. A fost o a m int ire bună. Am a le s să-mi a m int e sc a st a , nu fe lul în c a re ne -a părăsit. Privire a m i s-a îndre pt a t spre t a bloul de lângă e a și buze le m i s-a u c urba t înt r-un zâ m be t blâ nd. Era viața noastră de astăzi – un t a blou c u Byron, Are s și c u m ine pe ia ht ul lui. A t re buit să fa c e m c om prom isuri. S-a r m ut a pe Rivie ra Franceză, da r nu voia să locuiască în ve c he a noastră casă de piatră c u două dorm it oa re . Câ nd a m înt re ba t de c e nu, răspunsul lui a fost : „Plănuiesc să a m mulți M a de line s și Byrons m ic i. Ave m ne voie de c e l puțin c inc i dorm it oa re .” M i-a m fre c a t burt a plată. S-a dove dit că Byron își va înde plini dorința. Am loc uit pe ia ht în t im p c e căutăm a c e a casă perfectă. Are s e ra în a fa ra lui. De c â t e ori l-a m înt re ba t , e l a insist a t că put e m rămâne pe ia ht pe nt ru t ot de a una . S-a u sc him ba t a t â t de m ult e în ult im a lună. Pe nt ru m a i bine . V isul m e u s-a îm plinit , datorită soțului m e u m inuna t . Am pra c t ic a t în spit a lul tatălui m e u și a m a vut c hia r și alți doi doc t ori în c urs de de zvolt a re . Am reușit să găsim c â t e va dint re a sist e nt e le c a re lucraseră pe nt ru t a t a și, c â nd a u a uzit că de sc hide m spit a lul din nou, a u profit a t de oc a zia să se întoarcă. Viața e ra bună. Și oc upa t . Cu a t â t m a i m ult nopți, datorită soțului m e u nesățios. „Dr. Sw a n în c a m e ra c inc i. Anunțul a ve nit din nou prin difuzoa re și a m oft a t , oprindu-m i deocamdată vise le c u oc hii deschiși. Pic ioa re le m e le m oa le pe pode a ua albă a spit a lului, m -a m îndre pt a t spre sa la de e x a m e n unde l-a m înt â lnit prim a dată pe Byron. Aproa pe că mi-aș fi dorit să pot înc hide c a m e ra a c e e a și să o fa c doa r a noastră. Am clătinat din c a p la se nt im e nt a lism , a poi a m a puc a t m â ne rul, îm pingâ nd ușa deschisă. „H e i...” M i-a u făcut oc hii m a ri și m -a m uit a t la c a m e ra transformată. Lum ini sla be – la fe l c a c e le de la Le Ba r Am é ric a in – a t â rna u prin cameră și flori de t oa t e c ulorile zăceau împrăștiate. Și în m ijloc ul t ut uror se a fla u soțul m e u și fiul nost ru. „Ce ...” M int e a m e a nu put e a să form e ze o propoziție. „Cum ...” a m clătinat din c a p. „Ce sunt t oa t e a c e st e a ?” „Mamă!” Are s a a le rga t spre m ine și m -a lua t de mână, trăgându-mă îna int e spre Byron c a re a c oborâ t până la un ge nunc hi. At â t soțul m e u, c â t și Are s e ra u îmbrăcați în c ost um e ide nt ic e din t re i pie se și arătau dia bolic de frumoși. "Ce fa c i?" M -a m sufoc a t , oc hii m e i zbâ rnind înt re c e i m a i importanți doi bărbați din viața m e a . Byron sc oa se din buzuna r o c ut ie mică de c a t ife a și o de sc hise . U n dia m a nt frum os a strălucit îna poi la m ine , înt run c a dru vint a ge supe rb. „Dr. Sw a n, mă fa c i c e l m a i fe ric it bărbat de pe această planetă și îm i da i onoa re a de a a ve a m â na t a în căsătorie? Are s a c hic ot it , da r nu m i-a m put ut îndepărta oc hii de la soțul m e u. „Din propria t a voie .” Buza m i-a t re m ura t în t im p c e a t â t e a emoții năvăleau prin m ine . De sigur, horm onii m e i a u îmbunătățit t ot ul. Da r să ne gâ ndim că șase a ni ne -a u a dus a ic i. De la o noa pt e uim it oa re , la o dure re de va st a t oa re de inimă, doa r pe nt ru a ne înt oa rc e unii la alții. Am c lipit îna poi la c rim ile și m -a m a runc a t în brațele soțului m e u, doborâ ndu-ne pe a m â ndoi. „Da , da ”, a m m urm ura t e u, st ropindu-i fața c u sărutări. — De o m ie de ori, da . Are s s-a alăturat, rost ogolindu-se c u noi și râ zâ nd fe ric it . „M a m a și t a t i st â nd înt r-un c opa c . sărut.” Byron a c hic ot it lângă gura m e a , da r oc hii lui a u de ve nit c e l m a i profund a lba st ru. „V re i o nuntă m a re la biserică?” Am clătinat din c a p. „N u, doa r frații, surorile t a le , Billie și noi.” M i-a m lipit gura de ure c he a lui și i-a m șoptit: „Deși fii pregătit c a pre ot ul să ne re fuze ”. M i-a a runc a t o privire nedumerită. A fost un gâ nd a m uza nt , oric ine îl re fuza pe a c e st om . M i-a m a dus buze le la ure c he a lui. „De c â nd a m păcătuit și sunt e m însărcinate.” Surpriza i-a fulge ra t în oc hi, urmată im e dia t de o a se m e ne a fe ric ire , înc â t oc hii i s-a u înt ors la fe l de ușori c a c e rul m e dit e ra ne a n. „I ubire a vieții m e le ”, a m urm ura t e l pe buze le m e le . "M a fa c i a t a t de fe ric it ." N a surile ni s-a u pe ria t împreună. „Ești fe ric it , iubit o?” I -a m zâ m bit , sărutându-i vâ rful na sului. "At a t de fe ric it . T e iube sc a t â t de m ult înc â t une ori m i-e teamă că mă voi t re zi și re a lit a t e a se va t râ nt i în m ine .” „Ac e a st a e st e re a lit a t e a noastră”, a râ s e l. — Și t e voi c onvinge pe nt ru t ot re st ul vieții noa st re . Z e c e vieți nu a r fi de a juns c u a c e st om . Oc e a nofPDF.c om Epilog - Doi Oc e a nofPDF.c om Byron Z e c e a ni m a i t a rziu „T a t i, t a t i.” Are s Et ie nne , Brie lle Em m e line și Ac hille Ba st ie n s-a u ținut de mână în t im p c e a le rga u spre m ine . Are s, fiind c e l m a i m a re , ținea m e re u m â inile fra t e lui și surorii sa le , ținându-i în siguranță. N u a r put e a fi m a i m ult c a m ine dacă a r înc e rc a . Am zâ m bit c â nd a u sărit c u toții în M e rc e de s-Be nz S6 5 AM G Ca briole t a l m e u roșu. Brie lle și Ac hille nic i măcar nu s-a u de ra nja t cu ușa. Am â ndoi cățărându-se pe st e e l, cu pic ioa re le a t â rnâ nd în a e r. „Copii, de c â t e ori a m spus, folosiți ușile?” Am ge m ut , da r nu a m put ut să-mi țin zâ m be t ul de pe față. Are s a fost singurul c a re a de sc his ușa și a a lune c a t pe sc a unul pa sa ge rului, fixându-și c e nt ura de siguranță. "Cum a fost la școală a zi?" i-a m înt re ba t pe toți. Răspunsurile a u ve nit în același t im p c â nd a m sc him ba t mașina în prim a treaptă de viteză. „Am a vut c e l m a i bun de se n...” „Băiatul rău m i-a vărsat suc ul.” Ac hille și Brie lle nu i-a lua t t im p să înceapă să-și împingă um e rii unul în celălalt. „Ce a i făcut astăzi la școală?” l-a m înt re ba t pe Are s, urmărindu-mă pe c e i doi c e i m a i m ic i a i m e i pe ba nc he t a din spa t e . Ce l m a re m i-a a runc a t o privire serioasă. "A fost bun. Am prim it re zult a t e le t e st e lor m e le .” "Și?" El a zâ m bit . „Am a c c e pt a t .” „Știam că o fa c i.” I -a m a runc a t o privire . „Știi, totuși, nu t ot ul e st e vorba de spre a c e le not e . Asigurați-vă că vă distrați și voi.” „Știu, tată. Apropo, ești singurul c a re spune a st a . Toți ceilalți părinți își sâ c â ie c opiii pe nt ru a obține t oa t e As.” a m ridic a t din um e ri. „N u toți părinții sunt la fe l de groza vi c a m ine și m a m a t a .” Și-a da t oc hii pe st e c a p. Ce l puțin a ve a a c e a c a lit a t e de a dole sc e nt . „Ce zic i de t ine , Brie lle și Ac hille ?” Au înc e t a t să se împingă unul pe a lt ul și a u zâ m bit , de parcă a r fi fost niște înge ri nevinovați. Copiii m e i – toți t re i – e ra u a t â t de a dora bili, înc â t a bia a m put ut să-l suport . „M -a m juc a t c u prie t e nii m e i”, a anunțat Ac hille . „Și a m provoc a t ... ra va gii.” Brie lle testă c uvâ nt ul de pe buze , a poi zâ m bi. „Da , ha os.” Ac hille și-a îm pins umărul în sora lui m a i mică. „Ești un ha os.” „Ac hille , nu-i pune la gre u surorii t a le m ic i.” Și-a da t oc hii pe st e c a p. — T u și Are s t re buie să aveți grijă de e a , bine ? — Da r nu c â nd fa c e ra va gii, mormăi Ac hille . Are s izbuc ni în râ s. „Brie lle proba bil va a ve a grijă de Ac hille și a poi îl va bătu”. Am înt ors un zâ m be t . Brie lle , la fe l c a m a m a e i, e ra o forță de c a re t re buia să ia în c onside ra re . Ave a doa r c inc i a ni, da r e ra ne înfric a t . Ave a inteligența unui c opil de ze c e a ni și, une ori, e ra ne voie de noi toți să ne descurcăm c u e a și să o depășim. A fost punc t ul c ulm ina nt a l vieții noa st re în ult im a vre m e . „T a t i, put e m să be m înghețată?” I nim a m i-a strălucit de fie c a re dată c â nd a m a uzit -o spunându-mă așa. I -a m înt â lnit oc hii m a ri albaștri în oglinda re t rovizoa re . "T e rog frum os." „M a m a n nu va fi fericită dacă află că a m lua t înghețată îna int e să o luăm. Știi că e i îi pla c e la fe l de m ult c a și ție.” Ea c lipi inocentă din oc hi. „Put e m m e rge din nou după c e o luăm.” După c um a m spus, pre a inteligentă pe nt ru bine le e i. At â t de drăguț. Purt a o roc hie albastră strălucitoare c u fundițe roz, pa nt ofi roz și o bandă de păr albastră. M oda e i a înne bunit -o pe Ode t t e . Cu siguranță a lua t -o după mătușa e i Billie în a c e l de pa rt a m e nt . Soa re le s-a re fle c t a t pe c olie rul lui Brie lle și m -a m înc runt a t . „I ubit o, c e a i în jurul gâ t ului tău?” Dacă c re de a m că soa re le strălucește, m -a m înșelat a t â t de m ult . Z â m be t ul e i pra c t ic m -a orbit . „U nc hiul Winst on m i-a făcut un c a dou pe nt ru că sunt a t â t de bun”, a anunțat e a . „Est e un c olie r c u un dia m a nt adevărat.” N ic i un ra ha t . Și după a spe c t ul lui, e ra un dia m a nt groza v. I sus a l na ibii de H rist os. A înc e rc a t Winst on să-mi pună c opiii să fie bătuți și jefuiți la școală? Ea sări entuziasmată pe sc a un. „Oh, oh, oh, și mătușa Billie a spus că a re o brățară potrivită pe nt ru m ine de îndată c e vine în vizită.” „Fra t e le m e u o să mă înnebunească”, a m mormăit e u. — Și mătușa t a Billie la fe l. „Da , frații m e i mă vor înne buni”, a spus Are s, c u voc e a joasă. N e -a m a runc a t o privire și a poi a m zâ m bit . „Da r oric um îi iubim ”, a m spus noi în același t im p. V orba a înc e put c â nd Brie lle s-a născut pe nt ru că a plâ ns — m ult . Era un bebeluș a git a t , c u re flux a c id, a le rgii la la pt e și oric e a lt c e va sub soa re . Da r a st a nu a fost pa rt e a c e a m a i re a . Am a fla t că Brie lle a ve a o boală cardiacă. Î nc e puse c u sa rc ina gre a și a poi a proa pe pie rde re a Ode t t e și a fetiței noa st re . Prim ul a n a fost plin de neliniște. I nim a m i s-a suc it la a m int iri, da r le -a m a lunga t hotărât. Era m m a i put e rnic i datorită e i și t re c e a m prin a st a . "Au fost a ic i!" Brie lle gâ fâ i zgom ot os, ga t a să c oboa re din mașină în t im p c e încă m a i m e rge a . Am pa rc a t și a m ve nit să de sc hid ușa pe nt ru m ic a m e a prințesă. „H a i să o luăm pe m a m i.” Are s și Ac hille a u fugit înăuntru, lăsându-ne în urmă. Fiic a m e a s-a uit a t la m ine c u a t â t a reverență și a zâ m bit la rg. „Câ nd voi fi o fată m a re , voi fi e x a c t c a m a m a .” Am zâ m bit înc e t , inim a m i se încălzește. Au fost zile în c a re încă nu-m i ve ne a să c re d că a m fost a t â t de noroc os să a m fa m ilia m e a . Soția m e a . Copiii m e i. — Știu că o ve i fa c e , prințesă. Și voi fi a ic i la fie c a re pa s.” Fața i s-a lum ina t . „M a m a a spus că a i sa lva t spit a lul pe nt ru e a . Pe nt ru noi t ot i." „O iube sc pe m a m a t a și aș fa c e oric e pe nt ru e a . V oi t ot i." Oc hii lui Brie lle străluceau, privindu-mă c a și c um aș fi c e l m a i c ura jos e rou din lum e . „Câ nd voi fi m a re , mă voi căsători c u c ine va c a t ine .” a m tresărit. Aș pre fe ra să ba t oric e băiat sa u bărbat c a re a îndrăznit să se a propie de fetița m e a . "Dom nul. Ashford.” Pe rsona lul și pacienții ne -a u înt â m pina t , zâ m bindu-ne Brie lle și m ie . Au a juns să o cunoască foa rt e bine pe micuța noastră prințesă în prim e le douăsprezece luni din viața e i. „Mamă!” Fără un a ve rt ism e nt , Brie lle m i-a da t drum ul la mână și a sprint a t pe hol. „M a m i!” strigă e a , de st ul de t a re pe nt ru c a toată lum e a să o audă. Are s și Ac hille e ra u de ja alături de e a , bom ba rdâ nd-o c u e ve nim e nt e le zile i. Oc hii soției m e le i-a u găsit pe a i fiic e i noa st re , a poi pe a i m e i, c u fața ilum inâ ndu-se . Ea de sc hise brațele și Brie lle se aruncă în e le . Cu fetița noastră în brațe, Ode t t e s-a îndre pt a t , apăsând un sărut pe obra jii e i dolofa n. — M i-a i fost dor de t ine , murmură e a înc e t , c u oc hii ațintiți a supra m e a . „Și m i-a i fost dor de t ine , iubit o.” Brie lle , de sigur, a c re zut că vorbe sc c u e a . — Am fost c u t ine toată ora , t a t i. Soția m e a m i-a zâ m bit , c u privire a blândă. „T e iube sc ”, a spus e a . Doa m ne , nu m-aș sătura să a ud a st a . N u m-aș sătura să mă uit la e a și pe c opiii noștri. Era u lum e a m e a întreagă și nim ic — na ibii de nim ic — în comparație c u a c e st se nt im e nt . M -a m a propia t de fa m ilia m e a și m -a m a ple c a t pe nt ru a apăsa un sărut blâ nd pe frunt e a soției m e le . „Și e u t e iube sc , iubit o”, i-a m șoptit la ure c he . „Î nt â lnire noa pt e . Astă seară. T u și c u m ine ." Obra jii i se înroșiră. „Abia aștept, soț.” Soția m e a t ra nsform a se Spit a lul Sw a n înt r-una dint re c e le m a i pre st igioa se c linic i din Europa . A fost excelentă la slujba e i, ia r îngrijire a primită de pacienții noștri în această unit a t e a fost de ne e ga la t . Da r, la fe l c a tatăl e i, e a ura a spe c t ul de a fa c e ri a l a c e st e ia . Ac olo a m int e rve nit . M -a m a sigura t că nim e ni nu va lua a c e st spit a l de la e a sa u de la c opiii noștri în următoarele douăzeci de generații. Încă îm i c onduc e a m im pe riul, da r mă îndepărtasem de o pa rt e din e l. Ave a m destulă bogăție înc â t să ne re zist e m a i m ult e vieți, da r nu a ve a m m a i m ult e vieți să ne bucurăm de c opiii noștri. Ast a a fost c e l m a i im port a nt pe nt ru m ine . Pe nt ru noi. Și nu re gre t a se m nic i măcar o clipă de c izia . M i-a m t re c ut dosul m â inii pe st e obra zul soției m e le , toată dra gost e a m e a copleșindu-mă așa c um a făcut-o de fie c a re dată. Am simțit că inim a m e a va izbuc ni de emoții. Aș iubi-o în fie c a re viață. Î n fie c a re dim e nsiune . Î n fie c a re unive rs, până c â nd ult im a st e a de pe c e r a a rs. Pe nt ru că nu trăisem îna int e să pun oc hii pe e a . Ea e ra c e e a c e a fost viața m e a - dra gost e , fa m ilie și e a . Soția m e a . Ca sa m e a . T ot ul pe nt ru m ine . SFÂRȘITUL Oc e a nofPDF.c om Mulțumiri V re a u să le mulțumesc prie t e nilor și fa m ilie i m e le pe nt ru sprijinul lor c ont inuu. Pe nt ru c it it orii m e i a lfa și be t a - sunteți c u toții minunați. Ai suport a t t e rm e ne le m e le nebunești și orga niza re a și m a i nebunească. N u aș put e a fa c e a st a fără t ine . Cărțile m e le nu a r fi c e e a c e sunt fără fie c a re dint re voi. Pe nt ru blogge rii și recenzenții c a re a u a jut a t să răspândească ve st e a de spre fie c a re dint re cărțile m e le . T e a pre c ie z a t â t de m ult și, a uzind că îți pla c e m unc a m e a , o fa c e m ult m a i plăcută! Și nu în ult im ul râ nd, t ut uror c it it orilor m e i ! Ac e st luc ru nu a r fi posibil fără t ine . Îți mulțumesc că a i c re zut în m ine . Vă mulțumim pe nt ru m e sa je le voa st re uim it oa re și de susținere. Pur și sim plu, MULȚUMESC. Pot să fa c a st a pe nt ru că voi toți. X OX O Eva Câștigători Oc e a nofPDF.c om