Specificul met de EV .pdf

SPECIFICULăMETODELORăDEăEVALUAREăLAăLIMBAăȘIăLITERATURAăROMÂN .ă SUGESTII METODOLOGICE Tatiana VERDE , dr. în tiințe filologice, IP Liceul Teoretic „ tefan cel Mare”,ăChi in u Abstract: Evaluation is an essential component of didactical activity by which the teacher verifies the efficiency of students, assigning grades, and motivates the overall teaching-learning activity. Pedagogical evaluation reflects the concrete method of integration of measurement-appreciation-decision operations within the didactical activity, realized by initial, formative and summary evaluations. The new tendencies in modernization of scholar evaluation have had also an echo on discipline Romanian Language and Literature, such that improvement and innovation of evaluation methods forces a technical maturation and refinement, making use of the potential of alternative methods (project, investigation and portfolio), usage of various criteria of evaluation brought in accordance to the educational standards. In the context of modern education,ătheă“object”ăofăscholarăevaluationăisăcompetence,ăasăaăfinalityăofătheă educational process. Key words: evaluation, evaluation methods, evaluation technics, operationalization of evaluation competences, evaluation tools. Considerații teoretice Evaluare esteă ună termenă foarteă generală iă frecventă utilizată înă diferite domenii, cu multiple sensuri. PaulăValeryăafirmaăc ăevaluarea este unul dintre acele cuvinte care fac toate meseriile, respectiv,ă iăînăînv mântăevaluareaăesteăindispensabil .ăDEX-ul propune pentru verbul a evalua maiămulteăverbeăcuăsemnifica ieăasem n toare:ăăa determina, a aprecia, a considera, a constata, a estima,ăaăexamina,ăaăcântari,ăaăjudeca,ăaăm sura,ăaănota,ăaăvalorizaă(sauăaădevaloriza),ăaăexpertizaă etc. [4, p. 365] Prin urmare, Evaluarea (E) esteămaiămultădecâtăoăac iuneăcomplex , un ansamblu de operații mintale i acționale, intelectuale, atitudini, stări afective .a.ă[A se vedea: 2, p.12] Înăprocesulăinstructiv-educativ, evaluarea este una dintre componenteleăopera ionale esen iale, întrucâtă prină intermediulă eiă nuă doară seă verific ă eficien aă strategiiloră didacticeă utilizate, corectitudineaăstabiliriiăobiectivelorăopera ionale, ciă iăse m soar care dintre acesteaăseăreg sescă înărezultateleă colare. Astfelăc ,ăevaluareaăpedagogic ăreflect ămodalitateaăspecific ădeăintegrareă aă opera iuniloră deă măsurare-apreciere-decizie înă activitateaă didactic ,ă valorificateă prină intermediul diferitorătipuriădeăevalu ri. Dac ăeăs ăfacemătrimitereălaăliteraturaădeăspecialitate, laănivelădeămacrosistem,ăvomăreg siăE prezentat ca un subsistem al procesului de învățământ, prin care se măsoară i se apreciază eficiența acesteia,ărespectivănivelulădeăatingereăaăfinalit ilorăeduca ionaleăprestabilite. Evaluarea, avândăaiciăfunc iaădeăfeed-back global, sistemic, ceăfurnizeaz ăinforma iiă utileăpentru stabilirea eficien eiă procesuluiă iă sistemuluiă deă înv mântă iă pentruă fundamentareaă deciziiloră deă politic ă educa ional .ă[3, p.7] Laă nivelă deă microsistem,ă ală activit iloră instructiv-educative concrete, E are ca scop cunoa tereaărandamentuluiă colar,ăIoanăJingaăoădefine teăcaă„barametru” prin care este indicată în orice moment starea pregătirii colarilor, succesele i e ecurile, nivelul performanțelor în raport cu cele proiectate [Apud: 2] Ast ziă evaluareaă colar ă areă rolă deă reglare,ă optimizare,ă eficientizareă aă activit iiă deă predareînv are. Credemăimportantăaămen ionaă iăfaptulăc ădefini iaăEvalu rii vaăc p taădiferiteăaccenteă înăfunc ieădeăperspectivaăactorilor implica i: - pentru elev - evaluarea ofer posibilitatea de a sesiza cum este apreciat de profesor, de a se autoevalua i de a se raporta la ceilal i elevi; - pentru p rin i - evaluareaăesteăunăindicatorăalăpozi iei copilului la un moment dat,ăprecumă i un reper posibil pentruăorientareaă colar ă iăprofesional a copilului; - pentru evaluatori (profesori, directori, inspectori) - evaluareaă dep e te grani a trasat ă deă evaluareaăachizi iei colare, vizând aspecte noi: evaluare a curriculumului, evaluare a stilului de predare, evaluareăaăstiluluiădeăînv are,ăevaluareăaăstiluluiădeăvia , ierarhia competen elor etc.; - pentru evaluatorii evaluatorilor - evaluareaă esteă oă problem de politic a educa iei ce presupune conturarea unor strategii, tactici i asumarea de responsabilit iăîn mod coerent. Înă celeă dină urm ,ă evaluareaă colar ă rezid ă înă colectarea,ă valorificarea,ă apreciereaă iă interpretarea informa ieiă rezultateă dină procesulă deă înv are. Iară investiga iaă noastr ă va elucida c ileă prină careă profesorulă ofer ă eleviloră posibilitateaă deă aă demonstraă nivelulă deă st pânireă aă cuno tin elor iăaăcompeten elor formate/dezvoltate. Ghida iă deă curriculaă iă deă standardeleă deă eficien ă aă înv rii,ă interesa iă deă evaluareaă competen elor,ă credemă sine-qua-non a face trimitere la Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor prin Limba i literatura română [5], un sistem de evaluareă înă careă obiectiveleă disciplineiă suntă evaluate,ă propusă înă scopulă valid riiă criterialeă a capacit iloră peă careă eleviiă leă dobândescă înă procesulă instructiv-educativă iă ală standardiz riiă criteriiloră deă evaluareă înă cadrulă exameneloră na ionale. Capacit ileă suntă analizateă taxonomică iă descompuseă înă competențe specifice,ă concretizate/m surateă prină produse,ă ă pentruă careă seă stabilitesc criterii de evaluare iăindicatoriădeăcompeten ceăarăpermiteăvalidareaăachizi iilor. Prin urmare,ăînăcadrulăevalu riiă colareăseăobserv ăoămuta ieăradical ădeălaădemersulăevaluativăcentrată peăprodus,ărezultateăob inuteădeăc treăelevi,ăc treăunăactăevaluativăcentratăpeăprocese cognitive ce arăsus ineăînv areaă iăarăstimulaăautocontrolul,ăautoreflec ie,ă automotivarea. Înăacestăcontextăseă impuneă diversitateaă strategiiloră evaluativeă iă alterareaă metodeloră iă tehniciloră tradi ionaleă deă evaluare cu cele moderne. Înăliteraturaădeăspecialitate sunt valorificate mai multe tipuri de evaluare, noi vom face trimite doar la cele considerate relavante pentru studiul dat,ă iăanumeăaxateăpeăcriteriile: o Cineăevalueaz ? Evaluator intern (profesorulăcareăaă iărealizatăprocesulăinstructiv-educativ); Evaluator extern (evaluatoră dină afaraă institu ieiă propriu-zise;ă exameneleă na ionale,ă olimpiadeă .a.). o Cândăevalu m? Înă fazaă ini ial ,ă laă începutulă demersuluiă instructiv-educativ: Eă inițial (predictiv ă sauă deă pornire); pe parcursul anului sau pe parcursulă desf ur riiă procesuluiă instructiv-educativ – E formativ-continu (de progres); laă finalulă uneiă unit iă sauă al unui modul – E sumativ- cumulativ (final ). o Cumăevalu m? Prin metodeătradi ionaleădeăevaluare:ăprobe orale; probe scrise; probe practice. Prin metode complementare (moderne): observareaă sistematic ă aă comportamentului;ă investigația;ăproiectul;ăportofoliul;ăposterul; autoevaluare .a. o Cu ce scop? Înă dependen ă deă tipulă deă evaluareă realizată stabilimă iă scopulă acesteia, ce corespunde cu fun iileăîndeplinite. De exemplu: evaluareaă ini ial /predictiv are rol diagnostic (func ieă diagnostic ,ă prognostic ), deă identificareă aă cuno tin elor,ă aă competen elor,ă aă motiva ieiă iă aă nevoiloră deă formareă aleă elevilor,ă dară iă de cunoa tereă aă caracteristicilor contextului educativ înă scopulă cunoa teriiă situa ieiă deă plecareă aă parcursuluiă didactic. Evaluareaă continu ameliorarea/îmbun t irea/optimizarea activit iiă iă aă rezultateloră are drept scop colare (func iileă deă constatare, de feed-backă iă deă corectareă aă gre eilor). Evaluareaă sumativ verific ă eficacitatea parcursuluiă didactică înă raportă cuă rezultateleă prev zute, dară iă are importantaă func ieă educativ ă pentru elevi,ă evaluândă competen eleă dobândite,ă resurseleă activate,ă limiteleă identificateă iă noileă nevoi de formare (func iileă deă verificareă aă cuno tin elor,ă deă clasificare,ă deă comunicareă aă rezultatelor,ă deă certificareă aă niveluluiă deă cuno tin eă iă abilit i,ă deă orientareă colar ă iă profesional ). Fiecare dintre cele trei strategii de evaluare trebuie folosite echilibrat,ă întrucâtă suntă într-o strâns ăcorela ie,ăseăporne teădeălaăEăini ial ănecesar ăpentruăcaăcelelalteădou ăevalu riăs ăfieămaiă concludente,ă iară Eă formativ ă esteă completat ă deă ceaă cumulativ ,ă finalitateaă esteă Produsulă iă competen aăformat /dezvoltat . Acesteă tendin eă înă modernizarea evalu riiă colare (explorareaă poten ialuluiă metodeloră alternative,ă introducereaă variateloră criteriiă deă evaluareă reliefateă laă standardeleă educa ionale) au avutăecouă iălaăLimbaă iăliteraturaăromân . Specificul disciplinei, orientarea comunicativ-func ional ,ă impuneă ună echilibrulă întreă celeă dou ă formeă deă evaluareă (oral ă iă scris ). Astfelă c ,ă cu ajutorul probelor orale se va forma/dezvoltaăcompeten a-cheieădeăcomunicareăînălimbaărom n . Sugestii metodologice Probele orale de evaluare, de obicei, sunt cel mai des utilizate laă clas ;ă prin intermediul acestor forme (înă literaturaă deă specialitateă utilizateă iă cuă termeniiă deă tehnici, metode) de conversare evaluativ-stimulative, profesorulă deă român ă urm re te volumulă iă calitateaă cuno tin elor,ăpriceperiloră iădeprinderilorăelevilor,ădară iăcapacitateaădeăaăoperaăcuăele. Înătabelulăurm tor seăpropunăni teăsugestiiădeăaplicareăaăevalu riiătradi ionaleă(probei orale) la Limbaă iăliteraturaăromân , ciclul gimnazial: Tabelul nr.1: Activități de evaluare orală Activit țiădeă evaluare Oral Expunerea rezumativă sau detaliată Competențeă specifice formate/dezvoltate Criterii de evaluare C 3: Rezumarea Fidelitateaă înă raportă texteloră literareă iă cu textul rezumat; nonliterare. Integritatea; Elidarea detaliilor nesemnificative; Respectarea cerin eloră specificeă vs.ă deă formele gramaticale (persoan ); Respectarea limitei deăîntindere; Produsul prin caree se va concretiza/ăm suraă competența o REZUMATUL Prezentările orale (lansareaăoral ă a discursului dat,ă într-un timp limitat) Că 5:ă Elaborareaă iă realizareaă spontan ,ă fluent ,ă exact ă aă diverselor acte de comunicare oral iă scris . Interogarea frontală (conversa iaă catihetic ,ă euristic ); C 7: Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctua ionale,ă aă normei semantice, înă textul propus. Corectitudinea lingvistic ă aă exprim riiă verbale. Adecvarea la tipul textului; Raportarea la subiectulăenun at; Respectarea legendei; Claritateaăexprim rii; Coeren a; Logica/validitatea argumentelor; Corectitudnea lingvistic ă aă exprim riiă verbale. Evaluarea reciprocă, o ALOCU IUNI, o LU RIă DEă CUVÂNT, o INTERVEN IIă ÎNăDISCU IE, o R SPUNSURIă ORALE LA ÎNTREB RI, o COMENTAREA ORAL ă Aă SITUA IEIă ATESTATEăÎNăTEXT, o BIOGRAFIA, o AUTOBIOGRAFIA, o EVALUAREA/ AUTOEVALUAREA .a. C 15: Exprimarea adecvat ă aă proprieiă Autoevaluarea identit i,ă prină Oral constientizarea apartenen eiă laă comunitatea lingvistic ă aă vorbitorilor de limba român Joc de rol, C 12: Resectarea - Adecvarea la tipul o DIALOGUL, eticheteiă verbaleă înă textului; o INTERVIUL, Înscenarea oriceă situa ieă deă - Respectareaă cerin eiă o DISCURSUL DE comunicare oral iă specifice; FELICITARE, scris . - Respectarea etichetei o AUTOBIOGRAFIA verbale; .a. - Claritateaăexprim rii; - Coeren a; - Logica/validitatea argumentelor; - Corectitudinea lingvistic ă aăexprim riiăverbale; - Respectarea limitei de timp. .a. .a. .a. .a. Înăcelădinăurm ,ăobserv măc ăprobele orale de evaluare pot avea atâtăAVANTAJE, precum: - posibilitateaă deă aă clarificaă iă aă corectaă imediată eventualeleă eroriă sauă neîn elegeriă ale elevuluiăînăraportăcuăăunăcon inutăspecific; - flexibibilitateaă iă adecvareaă individual ă aă moduluiă deă evaluareă prină posibilitateaă deă aă alteraătipulăîntreb riloră iăgradulălorădeădificultateăînăfunc ieădeăcalitateaăr spunsurilorăoferiteădeă c treăelevi; - formulareaăr spunsurilor, urm rindălogicaă iădinamicaăunuiădiscursăoral,ăceea ce ofer ămaiă mult libertateădeămanifestareăaăoriginalit iiăelevului,ăaăcapacit iiăsaleădeăargumentareăetc. - posbilitateaă dat ă profesoruluiă deă aă realizaă evalu riă deă ordină atitudinală sau comportamental; - stabilireaăuneiăinterac iuniăoptimeăprofesor-elev etc. dară iăDEZAVANTAJE: - diverseă circumstan eă careă potă influen aă obiectivitateaă evalu riiă atâtă dină perspectivaă profesorului,ăcâtă iăaăelevului; - nivelulăsc zutădeăfidelitateă iăvaliditate; - consumulămareădeătimp,ăînăcazulăînăcareăeleviiăsuntăevalua iăindividuală .a.ă[3, p.13] Probele scrise sunt înă special practicateă laă român ,ă datorit ă unoraă dintreă AVANTAJELE acestora, cre tereaă graduluiă deă obiectivitateă înă apreciere,ă dară iă datorit ă faptului c ă evalu rileă formale finale sunt probe scrise, prin urmare, esteă oă necesitateă aă formaă deprinderiă deă munc ,ă independen ,ă putereă deă sintez ă iă exprimareă înă scrisă .a. Bineîn elesă c ă probeleă scriseă aducă iă unele DEZAVANTAJE:ăofer ăelevuluiăoăslab ăretroinformareăutil ,ălipsaăclimatuluiăpsihologică iă al celui afectiv. Înăcontinuareăse propun câtevaăsugestiiădeăaplicareăaăprobelor scrise: Tabelul nr.2 Activități de evaluare (probe scrise) Activit țiădeă evaluare PROBE SCRISE Dictări de control (de cuvinte, libere, comentate, instructive etc.) Rezumatul Competențeăspecificeă formate/dezvoltate Criterii de evaluare C 7: Respectarea regulilor ortografice, ortoepice, punctua ionale,ă aă normeiă semantice,ăînătextulăpropus. C 6 – Explicarea func ionalit iiă sistemuluiă fonetic, lexical, gramatical alălimbiiăromâne. C 3: Rezumarea textelor literareă iă nonliterare.ă (înă scris) (Aăseăvedeaăcerin eleă - Corectitudinea reproducerii; - Adecvan aă exemplelor,ă înă limitaă cantit iiăsolicitate; - Corectitudinea aplic riiă reguliloră înă exemplele propuse; - Num rul,ă cantitateaă eroriloră comiseă înă secven eleăscrise. Produsul prin caree se va concretiza/ăm suraă competența o TEXTE SCRISE o REZUMATUL (scris) o PLAN DE IDEI .a. de redactare rezumat) a unui Că2:ăAplicareaătehniciloră iă aă instrumentaruluiă tiin ifică adecvată competen eloră deă munc ăintelectual . C 7: Respectarea regulilor Schița de ortografice, ortoepice, portret punctua ionale,ă aă normeiă semantice,ăînătextulăpropus. Comentariul Că9:ăOpera ionalizareaă de text terminologieiălingvisticeă iă literare,ăînălimitaă Compoziția standardelorădeăcon inut. sinteză C 10: Valorificarea mijloacelor expresive ale limbiiă româneă literare,ă înă Lucrări de diferiteă situa iiă deă creație comunicareăoral ă iăscris . C 13: Producerea textelor careă reflect ă propriileă Compunerea experien eă senzoriale,ă idei,ă judec i,ăopinii,ăargumente. Că15:ăExprimareaăadecvat ă aă proprieiă identit i,ă prină constientizarea apartenen eiălaăcomunitateaă lingvistic ăaăvorbitorilorădeă limbaăromân . Eseul C 1- Utilizarea diverselor (structurat, strategii de semistructurat, informare/documentare,ăînă liber) vedereaăabord riiăeficienteă aăcomunic riiăoraleă iă scrise. C 2; C 3; C 5; C 7; C 8; C 9; C 10; C 13; C 14 – Identificarea propriilorăatuuri,ănevoiă iă puncteăvulnerabileăînă diferiteăsitua iiădeă comunicareăoral ă iăscris . C 15. Compoziții de caracterizare a personajului literar - Corectitudinea lingvistic ă aă exprim riiă scrise. - Corespunderea textului propus cu cerin aăformulat ; - Respectarea algoritmului; - Corectitudinea interpret riiătextului; - Utilizareaă adecvat ă aă teminologiei literare inerenteă interpret rii textului, exprimarea clar ăaăatitudinii; - Logica/validitatea argumentelor; - Proprietateaă unit iloră de vocabular (precizia); - Exactitatea termenilor; - Originalitatea textului interpretativ; - Completareaă corect ă a formei grafice; - Corectitudinea lingvistic ă aă exprim riiă scrise; - Respectarea limitei de întindere. - Corespunderea textului propus cu cerin aăformulat ;ă - Utilizareaă adecvat ă aă teminologiei literare inerenteă interpret riiă textului, exprimarea clar ăaăatitudinii; - Logica/validitatea argumentelor; - Originalitatea textului interpretativ; - Corectitudinea lingvistic ă aă exprim riiă scrise; - Respectarea limitei de o TEXTE METALITERARE (comentariul poetic, comentariu literar, compozi ii-analiz ,ă compozi iiă caracterizarea personajului, portret literar,ă compozi iisintez ,ă compunereparalel ,ă compunereă ra ionament,ă compunere-sintez ) o TEXTE REFLEXIVE, ARGUMENTATIVE, MEDITATIVE o TEXTE DE FIC IUNEă (descriere,ă nara iune,ă dialog, monolog) o POVESTIREA o SCRISOAREA .a. o ESEUL ( tiin ific;ă tiin ificodidactic) o ESEUL (literar, poetic, liber) Testul C 1; C 2; C 3; C 5; C 6; C 7; C 8; C 9; C 10; C 13; C 14; C 15. întindere. .a.ă Exactitateaă iă corectitudineaărealiz riiă sarcinilor propuse; Calitatea textului propus.ă .a. TEST DE VOCABULAR TEST DOCIMOLOGIC (Testul complex) .a. Dup ăcumăseăobserv ,ămotiva iaăceaămaiăputernic ădeăaăpropuneăoăprob ăscris ădeăevaluareă esteăposibilitateaădeăaăverificaăoăsum ăaăcompeten elorădobândite. Ghida iăde afirma ia:ă„Aud i uit. Văd i îmi aduc aminte. Fac i înțeleg.” (Confucius) iăde nivelul taxonomiei al sarcinilor de lucru ce aădemonstratăc ăseăînv :ă10ășă- dinăceăseăcite te,ă20ă % - din ce se aude, 30 % - din ce se aude, 50% - dinăceăseăaudeă iăseăvede,ă70% - din ce se spune iă seă scrieă iă 90șă - din ceă seă spuneă înă timpă ceă seă aplic ,ă credemă important,ă dară iă necesară promovarea metodelor de evaluare moderne, care ar pune accent pe investiga iileă propriiă aleă înv ceilor,ă dară iă peă implementareaă tehnologiilor informa ionaleă iă comunica ionaleă careă ară facilita, dar iă ară asiguraă preg tireaă eleviloră pentruă oă societateă bazat ă peă conceptulă deă educa ieă permanent ă(educa ieăde-aălungulăîntregiiăvie i).ăAiciămen ion măproduseleămultimediaăprecum:ă proiectele, portofoliile, investigația, afi ele, publicațiile, blogurile, posterele, hărțile conceptuale .a. (probe practice) ce ar oferiăposibilitateaăevalu riiăcapacit iiăelevilorădeăaăaplicaăcuno tin eleă înăpractic ,ăprecumă iăgradulădeăst pânireăaăpriceperiloră iăaădeprinderilor formate. Înăcontextulăactual,ăcândădemersulăevaluativăesteăcentratăpeăprodus,ăpeărezultatulăob inutădeă c treăelevi,ăseăimpuneăoădiversificareăaăstrategiilorăevaluativeă iăoăalterareăaămetodelor,ătehniciloră iă instrumenteloră tradi ionaleă deă evaluare cu cele moderne, care ar motiva, ar facilita coparticiparea elevilor la evaluarea propriilor rezultate. Astfelă c ,ămetodeleă iă tehnicileămoderneădeăevaluareăasigur calitatea procesului instructiveducativ, valorificândăurm toareleăvalen eăformative: - accentuareaăvalen elorăopera ionaleăaleădiverselorăcategoriiădeăcuno tin e; - formareaă iă dezvoltareaă unoră competen eă func ionaleă (abilit iă deă prelucrare,ă sistematizare,ă restructurare, interpretare, utilizare/reutilizare înăpractic ); - formareaă iădezvoltareaăcapacit ilorădeăinvestigareăaărealit ii; - formareaă iădezvoltarea capacit iiădeăcooperare,ăaăspirituluiădeăechip ; - dezvoltareaăcreativit ii,ăgândiriiăcritice; - dezvoltareaăcapacit ilorădeăautoorganizare,ăautocontrol,ăautoevaluare/interevaluare; - motivareaă iăstimulareaăactivismuluiăelevilor,ăformândăunăstilădeăînv areăeficientăetc. Concluzii Implementarea metodeloră moderneă deă evaluareă u ureaz ă activitateaă profesoruluiă iă îiă ofer ă informa iiăcomplexe,ăintegratoareă iărelevanteăasupraăperforman elorăelevilor. Prin intermediului metodeloră moderneă deă evaluareă form mă iă dezvolt mă atâtă competen eleă generaleă (comunicare,ă analiz ,ăsintez ,ăevaluare),ăcâtă iăpeăceleăspecifice,ăaplicativeă(utilizareaăintrumentelorădigitale,ăaă datelor,ăinforma iilor,ădară iăinterpretarea rezultatelor). Bibliografie: Cărți 1. JINGA, I. Evaluarea performanțelor colare.ăBucure ti:ăEdituraăAfeliu,ă1996. 2. RADU, Ion T. Evaluarea în procesul didactic.ă Bucure ti:ă Didacticaă iă Pedagogica,ă 2004.ă ISBN 973-30-1805-8. 3. T NASE,ă Mihai.ă Evaluarea – componentă esențială a procesului instructiv-educativ, Bra ov,ă2011.ăISBNă978-973-0-11834-6. Dicționare 4. Dicționarul Explicativ al Limbii Române.ă Academiaă Român ,ă Institutulă deă Lingvistic ă „Iorgu-Iordan – Al.ăRosetti”, Ed. a 2-a,ărev.ăBucure ti:ăUnivers Enciclopedic Gold, 2012. ISBN 978-606-8358-20-8. Surse online 5. GHICOV,ă A.,ă CARTALEANU,ă T.,ă COSOVAN,ă O.,ă HADÂRC ,ă M.,ă MARCU,ă A.ă Referențialul de evaluare a competențelor secifice formate elevilor prin Limba i literatura română în gimnaziu i liceu. http://edu.md/file/docs/standarde%202012%20Romana.PDF