Dezvoltarea regionala

Aceasta lucrare își propune să analizeze opțiunile comunităților rurale din Regiunea Nord-Est privind tranziția către o bioeconomie circulară în acord cu politicile de mediu ale UE. Sistemul liniar bazat pe colectarea în amestec a biodeșeurilor municipale și gestionarea deficitară a deșeurilor agricole (gunoiul de grajd, deșeuri lemnoase), prin depozitare sau ardere deschisă, predomină încă în România rurală. Valorificarea biodeșeurilor municipale și a fluxului de materii prime secundare din sectorul agricol prin compostare, digestia anaerobă (producere de biogaz) sau utilizarea deșeurilor agricole drept combustibil în producerea de energie termică/electrică constituie soluții de tranziție pentru o dezvoltare rurală durabilă la nivelul regiunii de Nord-Est. Prin urmare, această lucrare identifică deficiențele actuale privind managementul biodeșeurilor municipale și agricole din Regiunea Nord-Est și propune noi oportunități de dezvoltare sustenabilă, prin adoptarea soluțiilor de bioeconomie circulară la nivel local și regional

Am alcătuit această carte după modelul unui album de fotografii. Realitatea pe care o ilustrează este compusă din două cercetări de teren în comunităţi defavorizate de romi sau majoritar rome. Prima cercetare privea intervenţia autorităţilor locale în cartiere de locuințe publice destinate familiilor foarte sărace, iar cea de-a doua se referea la proiecte ale unor organizații neguvemamentale în comunităţi de romi. Prin intermediul fragmentelor de interviu din aceste cercetări, cartea ilustrează un proces social specific — şi anume intervenţia socială. Înţeleg prin intervenția socială încercarea unor actori (în acest caz autorităţi publice şi organizaţii neguvernamentale) de a schimba în bine condițiile de viață ale unor comunități considerate excluse social. Cartea este compusă în mare parte din reflecţiile şi observaţiile unor persoane implicate în astfel de acţiuni — funcţionari publici, voluntari în organizații neguvermamentale precum şi locatari în vecinătăţi deprivate — așa cum reies ele din interviurile realizate pe parcursul cercetărilor. Am organizat aceste citate în jurul unor concepte-cheie şi am profitat de poziţia mea de observator pentru a le ordona şi comenta.

Pe parcursul cercetării m-am situat la o distanță sigură de „linia de front" a intervenţiei propriu-zise, la adăpostul meseriei de cercetător. Această diferenţă de implicare
are costurile sale, datorate rupturii dintre rațiunea scolastică proprie observatorului și
rațiunea practică proprie profesionistului angajat în intervenție (Bourdieu [1997] 2001).
Distanța are şi un sens etic; alegerile făcute înseamnă altceva decât alegerile observate
(Plesu 1988), iar tentaţia de a deveni din observator judecător este foarte mare. Până la
proba contrarie, continui să cred (şi mai ales să sper) că exterioritatea oferă și avantaje În
ceea ce priveşte înțelegerea, măcar datorită timpului de reflecţie pe care îl permite.

În această lucrare am încercat în primul rând să privesc intervenţia socială din perspectiva relațiilor interumane pe care se bazează. Aceste relații sunt observate atât ca ansambluri de statusuri și roluri, cât şi ca reprezentări reciproce. Am încercat să ilustrez corespondența dintre poziția socială a unei persoane în procesul de intervenţie, pe de o parte, şi cunoaşterea la care are acces și pe care o foloseşte în acțiunea sa, pe de altă parte.