Jean Bart Jurnal de Bord
Jean Bart Jurnal de Bord
Jean Bart Jurnal de Bord
Web
Video
Texts
Audio
Software
About
Account
TVNews
OpenLibrary
(navigation image)
Home
American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community
Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library |
Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats
Full text of "Jurnal de bord: Schi?e marine ?i militare"
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library s
helves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter th
e public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the
public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and know
ledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear
in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials an
d make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive,
so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on
automated querying.
We also ask that you:
+ Make non- commercial use of the file s We designed Google Book Search for use
by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrainfrom automated querying Do not send automated queries of any sort to Go
ogle's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a larg
e amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential
for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensurin
g that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States
, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country,
and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in G
oogle Book Search means it can be used in any manner
any where in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's Information and to make it universal
ly accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audien
ces. You can search through the full text of this book on the web
at http : //books . google . com/|
Digitized by
Digitized by
Digitized by
Digitized by
Digitized by
fi
Digitized by
JBAN BART
furnal de Bord
-^
BtJCUBEST
EDiTUkU INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE
19 01.
Digitized by
HARVARD
lUNIVERSiTYl
LIBRARY
AUG 17 1959
Digitized by
Jurnalul de pord
al lui
32ar\ ^arl
Digitized by
Digitized by
Googk
Voua,
dragi parinti,
drept mtn^tere.
Digitized by
Digitized by
G. M. C0NSTANTINE3CU
asteplecare
Iul l
ziJe
*rdu)I o.
ler,
Digitized by
VI
Digitized by
VII
din atla-
Digitized by
VIII
terilor pentru zece zile de mare va fi adusa, la
bord ; la nou& ore brikul Mircea , va p&r&si
portul Sulina, iesind n larg va lua drumul spre
Eersonezf.
E seara,, totul e gata, n.'asteptm de cit ora
plec&rel.
O geana rosa-aurie mal sclipeste pe, cer in
fund spre asfintit, iar din spre miaza-no^apte o
pata, cenusie ca o manta sdrentuit s'apropie
plutind prin naltime ; e-un nour ce vine mnat
de suflarea vntulul de nord.
Pn& la vremea plecarel toti oficeril trecem
pe che n fata vaporului printre lumea adunata acolo.
Noi ne stringem n jurul unei mese din fata
cafenelei; lautarii cnta, limbele se desleaga,
curg spirite si glume cu ct se golesc si se reinoesc mereti halbele.
Iar oMircea, b&trnul Mircea, nc tot frumos
si mlndru, gata de drum si de lupta valurilor,
ne asteapta ancorat linga cheul pe care lumea
se strnge mereti privind la jocul marinarilor
de pe punte
Fiind n repaus, ca sa-sl uite grijele, lundu-sl
ramas bun de la tara pe care-o paraseati, se ncinsese o hora de gemea puntea vaporului sub
talpele lor goale
ma rog, ca romnul cnd vrea
sa nsele grijele, sa-sl stinga focul necazurilor.
Digitized by
IX
Digitizedby
Digitized by
- - ^ ' ^ ^ ^ii!jjjjJji^!iii^!!!!!^!!.
Ar>r>Ar>^7vvvww vvvvvvvvvv^^vvv^^^^
^^7;;?^ MAAAAAAX A X>ocAA.v\AA.^x^Avv^.v\v^\;^JVAA M< ^^
i> ^^ # p ^ 1 w ^p 'fmm <iw
i o po '**
II.
Vlntul se ntareste mereti
Dupa miezul noptel o furtuna cumplita isl
deslantue furia urlind fioros n jurul nostru ;
cte-odata suflarea i se nmoae si atunci par'ca
geme ntr'o desperare rautacioasa inabusindu-st
furia, pentru a isbucni iarasi In mugete mal neinfrnate mal pline de groa/a
oMircea
o jucarie minunata se rostogoleste sbuciumat pe ntinderea asta neagra si
sgomotoasa care se agita, se framnta din toate
partile formndu-se n dealuri negre cu crestele
albe de spuma, n val adncl, adinei, fara fund,
mutate n acelasi timp de la un loc la altul
ntr'o goana fara sfrsit, nt'un joc ametitor
nebun, fara astmpar.
Digitized by
XII
nvelit n mantaua de ploae, controleaza cercetator busola si harta privind mereu n sus spre
catarge.
Oamenii suiti n arborada lucreaza grabiti,
cu ochii aproape nchisi, biciuiti de ploae, cu
poalelor mantalelor filfind n vnt ; par niste
umbre negre ce se clatina atrnate la rnd de
Digitized by
xiit
Vergile pe care se misc& cn o iuteala neregulata un amestec de degete nclestate ce strtng
pnzele tnfbsurindu-le.
Digitized by
XIV
sec... a !... cunosc : e nceputul r&ulul de mare
aceast& veche si ciudat& boala pentru care
nu s'a g&sit alt leac de ctt deprinderea pentru
unii, iar pentru altii nimic.
Si plou&, plou& mereti; minutele se scurg asa
de ncet, chinuitor de greti.
Intr'o gtndire nceata si greoae mi analisez
simturile, catnd sa-ml datt seama de ce simt
eti si cel din jurul meti : toate aceste suflete strnse
la un loc In scoica asta sbuciumata de valuri,
care scrtie din toate ncheiturile , in isbiturl
Digitized by
kV
Digitized by
ivi
parte si pe alta ametit& par'c& de loviturile
valurilor care n&v&lesc isbindu-se de ea
Iar tn urm&-I, famul sc&pa pe gura cosului
tn inele negre, ca un sarpe urias ce se svlrcoleste
gonit, nvins, tn lupt& cu vlntul turbat.
Si noi c&t&m tint& spre ea urm&rind cu patima
acel joc nebun, ametitor sunt clipe de o nfiorare mut&, clipe ce pair asa de lungi n cit
un gnd de groaz& are vreme s-tf scapere prin
minte ; timp n care b&t&ile inimel se gr&besc,
ochii se deschid mari c&tnd a retine cu vederea
corpul acela negru care dispare nghitit de
valuri ca intr'o pr&pastie adlnc si astept&m,
tinndu-ne r&suflarea stapnit&, s&-l vedem rasarind iar culcat pe o coasta n muchea unul
alt val.
Simt mirosul greti ', Inecacios de unt-de-lemn
ars, raspndit de jos de la masina care-sl grabeste mereti bataile sacadate.
Masina fiind prea slaba, nu poate birui valurile ; e peste putinta a mal continua drumul
nainte cu vntul din fata.
De doua ore de cnd ne framntam n loc,
ne zapaceste sbuciumarea asta a valurilor, cari
se isbesc spargndu-se cu sguduitur groaznice.
Digitized by
kvt
Sifliile tncep s gund pe punte, oamenii gr&bitl
se strlng la posturi tn dreptul manevrelor,
pilotul ti nclesteaza minele n roata ctrmel,
gata s& soarba comenzile cari r&snna clare si
prelungite :
^Gata de vota'n vnt;^ o clipa de ast^tare
un sgomot asurzitor de farfurii sparte, de
obiecte rasturnate ; si Mircea de-odata se culca
ntr'o parte asa ca apa navaleste nauntru pe
punte ;
am schimbat drumul spre Kaliakra
Intram In Eavama cu vlntul de travers.
Elisaheta imita manevra noastra ajung!ndu-ne
din urma.
Ne apropiem de uscat : coasta nalta, rosietica,
dintr'un sirag de stlncl colturat care opreste
vntul ce se isbeste de ele suflnd cu furie.
Ancoram aproape de Elisaheta care nici nu
se clinteste, linistita si mindra.
Oamenii tn repaus, rupti de osteneala din
timpul noptel, adorm dusi cu gtndurile duse la
al lor ramasi tn urma si atita de departe.
O barca se desprinde de Itnga crucisetor si
s'aprope de noi ; e un ofiter care aduce un
plic pentru comandantul nostru : ne strtngem tn
jurul Iul si el ne istoriseste cele tntimplate la
el pe bord.
Elisaheta vas mal noii si puternic, putea
sa-sl continue drumul ; vazndu-ne tnsa pe noi
ca schimbam directia, comandantul, stase la
2
Digitized by
kviit
ndoiala daca sa-sl urmeze dramul safi s& vte
dupa noi, banuind, ca avem vre o stricaciune
la masina.
In urma s'a hotarlt sa ne imiteze manevra,
pentru a ne veni In ajutor In caz de nevoie,
nainte de a ma scoborl n cabina sa ma odihnesc, mi arunc nca odata privirea spre coasta
de care ne apropiasem.
Departe sa zaresc albind In lumina diminetel
casele tupilate, ascunse la adapost prin crapaturi de sttncl arse, rosietice
e un sat perdut,
uitat de cine stie cind, pe-o coasta stncoasa si
pustie.
4:
Digitized by
V /
'
'
V -Jl I
-^
( '
III.
Pe mare^ 4 August,
Digitized by
XX
Digitized by
XXI
\
rupti n pale, anume par'ca s& deschida drum
s&getilor de aur ce se fring reci de crestele valurilor, poleind o pat& de pe fata m&rel n locul
acela spre r&s&rit.
Mnatl de adierea vntulul ce ne bombeaza
pnzele naint&m mereti pe o mare luminata de
jocul scntiirilor orbitoare.
Nicaerl mal mult ca n largul marel nu te
uimeste nfatisarea minunatelor fenomene ale
naturel.
Cine ar putea sti' din cte se petrec nauntru,
n lumea snulul marel, numai acolo sub pata
aceea aurie de la suprafata n ploaea calda a
razelor I...
Mintele omenesti pururea cercetatoare n'aii
isbutit nca a lua n stapnire ntreaga lume a
fundului marei cu nesfrsitele bogatii ce zac n
nestire, cu miriadele de vietati locuitoare, popoare ce nasc, traesc luptlnd si mo)r in abisul
nepatruns al fundului.
Caci pe cnd pamfntul, mut si neclintit, de
veacuri ntregi destainueste luminnd ascunsul
minunelor naturel, nselatoarea mare, vesnic
neastmparata si vorbitoare, pastreaza nca tainele ascunse ale firel n noaptea snulul el vietuitor.
Un iubitor al marel, Gust ave de La Lande lle,
arata n cte chipuri se raspunde la ntrebarea :
ce este marea?
Digitized by
XXII
o enciclopedie vietuitoare, r&spund inv&tatil.
Nu-1 de cit o pic&tur& de ap& In infinit, sustin
filosofii. Naturalistil spun c& nu-1 de cit un
amestec imens de ap& sarat&.
Gramaticii o definesc numai ca simpla ap&
care nconjoara continentele. Ghimistil sustin
c& nu-1 de ct un volum enorm de protoxid de
hidrogen tinnd tn desolutie chlorura de soditi.
Matematicii declara c& este un corp c&ruia nu-1
poate calcula suprafata. Fisicienil ii v&d numai
fenomenele de maree, vlnturile, echilibrul si curentii. Poetii clasici o v&d locuita de multimea
zeilor si zeitilor ; poetii romantici o fac s& rd&
si s& pling& ; poetii realisti l descria ororile ;
poetii f&r& adjectiv, clnt imensitatea si binefacerile sale. Iar pentru voiajor si negustor, nu-1
de ctt un larg drum. Pentru omul de Stat si
diplomati este o chestiune. Pentru regi, este un
imperiti. Pentru popoare, un clmp de b&t&lie.
Pentru pictor, nu-1 de ct un fond de tablot.
Istoricul sustine ca marea este arena unde
s'ati deslegat cele mal mari conflicte ale timpurilor vechi si modeme. Marea aminteste vecinie
de acele c&l&toril pentru r&sboae, pentru cuceriri, pentru descoperiri, de la fabuloasa expeditie
Argonaut pn& la acele ale polurilor Nord si
Sud. Marea este Salaminay Rasboaele Punice,
Actiuni y Cruciadele, AbukiVy Irafalgar, Navarin,
Roma, Cartafiena, Venetia, Genua, Spania Iul
Digitized by
XXIII
Carol'Quintulj Holanda, Franta Iul Ludvig al
XIV si Cohber, ea este Puterea Britanica,
Marea a facut pe Cristojor Columb si toate
marile descoperiri ale lumel
Digitized by
Digitized by
AAAAAAAAAAAAAAAAi
UkAUUkUaUUAkk
IV.
Pe mare, 5 .^(^tMt
Dup& prQZ soarele ncepe a ne chinui, vintul
cade, si pinzele p!n& acum bombate si nsufletite cad si ele ntinse, albe si moarte pe cind
bricul pluteste leg&nlndu-se a lene.
^ttnjfele nu mai prind vnty zice cu necaz ofiterul de quart privind n sus spre arborad&.
Se suna. \9k posturile de manevra; toat& lumea-1
afara, pe punte mp&rtita. la locurile stiute, gata,
cu ureehia atintita ) se asteapta comanda
nespus de frumoasa, e privelistea unei manevre
bine executata
sus gabierilf" r&suna vocea
ofiterului, si o clipa nu vezi de ct o nvalmaseala de trupuri omenesti, mnl si picioare goale
care se agata de treptele de fringhie ale sarturilor ce tremura ndoite de greutate, plna se
Digitized by
XXVI
desprind cel dintlifi gabierl. Sprinteni, In salturi
de pisic& ajung sus^ resplndindu-se de-alungul
vergilor cu ncredere n sine si cu indemlnarea
deprinderii.
Se ridic& plnzele, Inf&surlndu-le pe rlnd, si
randa ntinsa si negrita de fum, ca o aripa, ranita se strlnge si cade la locul el.
Si n amestecul sgomotulul de soapte ntretaiate, de respir&rl scurte, de-asupra sclrtitulul
macaralelor vibreaza mal tare sunetul argintia
al sifliel lui oMastela.
Minunat sef de echipaj mal e si vechiul Andre Mastela.
Om nalt si bine legat, oaches, cu mustata
groasa si ridicata, smolit la fata dar cu ochii
vil si plini de veselie.
Putem spune chiar ca-I chipes cMastela cnd
apare el pe punte cu galoanele de aghiotant la
mlnecele spenterulul, purtlnd pe dupa git n
tot-d'a-una snurul alb de care-I legata sifliea.
Greti si foarte cu anevoe ar fi de rascolit adncul vremurilor trecute pentru a da de urma
poreclei sale, caci si n foaia matricola si n
livretul individual, l gasial trecut cu nume
romnesc avnd si un eseu la coada ca ori- ce
romn curat.
Noi nsa asa l'am pomenit ; asa Tati cunoscut
f^i cel dinaiute si cel dupa noi ; si-I cam multa
vreme si multe generatii ati trecut pe sub mna
Digitized by
XXVII
Digitized by
XVIII
pinzel ce s& sb&tea in suflarile mugitoare ale
vijeliei?...
Si din In<imea crucete de unde se afla, asa
de poruncial, gata ar fi fost si'n foc s& s'arunce, nu numai in apa, cind printre fluer&turile r&ut&cioase ale vintulul str&b&teati plna
sus la dinsul tremur&turile sunetului metalic ale
siflil Iul Mastela care-1 indemna strigindu-1 de
jos de pe punte: acum, Moraru cel iutei,.. G&
mult face o vorb& care -l merge la inim&, romnulul; si s&-l fi v&zut pe Moraru c& de la o vreme
ncepuse a se sili si la scoala de carte si toata,
ziua, la orl-ce exercititi, ii vedeai cu abecedarul
Digitized by
kxix
rin& le str&luceafi pe spate. Dup& primirea
si toate onorarile obicinuite la o asemenea zi
se executara diferitele exercitii; de la arme la
tunuri, de la posturile de lupt& la cele de incendia, acum la urm& se dase si la posturile de
manevra
aci e partea gabierilor si Moraru
cel iute intra In rol.
Se comandase tocmai descrucisarea rndunicelor; amiralul si toti dimprejur asteptatt cu
ochii tint& sus la arborad&
cnd un fosnet
usor se aude, si de acolo de sus, de la In<imea
catargului din prova, un obiect cade n mare...
Dus asa de vnt, p&rea o pas&re, c&zlnd cu o
arip& desfacuta.
Iar vre-un bonei a cfut la apa^ sopteste
un ofiter.
Ba nuy e o carte care pluteste, uite i sad
desfacut foile, r&spunde un altul.
It abecedarul ht Moraru, i-a cafut din
sin, adauga, suriznd un sergent.
S'a f&cut mult haz de asta, si dac& Moraru
si-a perdut abecedarul
c& doar nu era s&
Digitized by
Digitized by
kkxi
Dar adevaratele lui succese, c&cl a avut multe
si frumoase succese, erafi regatele: la aceste
ntreceri de b&rcl cari se fac In toti anii, se
vede m&estria artei sale.
Dar ca s&'l ntelegi bine trebue s& te tii de
el, sa nu'l sl&besti o clipa; numai urmarindu-1
cite-va nopti nainte de ziua solemna al putea
sa-I prinzi din mijloacele ntrebuintate. Are
operatii pe cari le face ncet si pe tacute; unge
carena barcel cu sefi pentru ca barca sa lunece
usor, isl ndrepta ramele, alege oamenii pe
sprinceana, Isl potriveste greutatile la pupa ca
sa se ridice prova si ast-fel barca sa taie mal
usor apa; si... dte alte mici secrete profesionale...
Nicl-odata nu uita sa-sl ia In barca si rame
de reserva, pentru a schimba pe cele ce s'ar
rupe In drum. Un vechitt obiceifi al bordului
era de a se da vin soldatului care ar rama cu
atita putere In cit sa rupa o rama In apa.
' Unii camarazi rautaciosi 11 acuzati pe Morani
cel iute cum ca el ar avea mestesugul de a rupe
o rama numai printr'o smuncitura si nu prin
puterea ramatulul.
Dovezi ndestulatoare n'att fost pentru a se
adeveri faptul,
e drept Insa ca el avea pe suflet cam multe rame rupte, pentru care Isl primise rasplata dupa obiceiul bordului.
Mastela a facut sa se resplndeasca faima barcel No. 1 a lui oMircea^ pina azi nca nelntre-
Digitized by
Digitized by
Googk
kXxiii
inina nclestata pe clrm& 11 ndeamna aplecllidu-sl trupul la fie-care lovitura pentru a da
avnt b&rcel care sboara ca o s&geata pe luciul
de oglinda al marel.
Cu cit barcile se apropie cu attt creste mal
tare haosul strigatelor si aplauzelor multimel
atltate de aceasta ntrecere de cheltuiala a puterilor omenesti.
Cea intl barca ce strabate din Invalmasagul
celor-Palte igungtnd la semn cu ramele sus, se
stie In tot-d'auna ca-1 barca No. 1 a lui Mircea.
Si omul care se ridica n ea, mndru, cu o
mna pe crma si alta la sapca, lucindu-I sirurile de galoane pe mneci si cele doua decoratii
pe piept, l cunoasteti cu totii, . . . e Q4ndre\
Mastela, vechiul sef de echipaj al bricului
oMircea,
Digitized by
Digitized by
V.
Pe tnare^ 6 August
Toat& noaptea am avut o mare potolita. M'a
chinuit doar luna plina ce se tinea de noi plutind pe naltimea albastra, iar geana-1 argintie
cadea do oboseala pe-un ochiti rotund de geam
drept n cabina mea.
In faptul diminetel eram la post pe punte.
Serviciul obicinuit de quart : se pune pe harta
punctul Insemnnd locul unde ne aflam la ora
anumita.
O dimineata racoroasa; coprinsul tot e plin
de fiorii reci al unei brize usoare, nehorarte,
care se joaca prin rotocoalele fumului de la cos,
aruncndu-ne praf de carbuni n ceaiul pe care-l
sorbim cu pofta.
Se suna de spalarea puntea. Intr'o clipa va-
\0^i
rr
^J
Digitized by
XXXVI
porul ntreg e inundat; pompele toate lucreaz
cu zor si apa din gheordele, ce cade aruncaift,
isbeste puntea ud& in lovituri ca de ciocan. Iar
p&s&rile tn cusca din fund de sub comanda se
Digitized by
XXXVII
pinzele ntinse, mereti in golul nesftrsit ce ne'mpresoar . . . niereti catre Sud-Esf, spre cercnl
albastru stralucitor la orizont: tntr'acolo este
coasta Anatoliel; la noapte vom ancora In Trebizonda.
Tot echipagiul trece ]& exercitiu fe specialitati.
Si pe clnd vasul si urmeaza calea leganat din
val In val, oamenii toti stati la posturile duduite; ici un grup n jurul unul tun, dincoace
altul n jurul busolei ; unii executa semnele, altii
la manevre stati n jurul catargului din prova.
Aci pe puntea asta, sub bolta nesfrsita a
cerului, pe aceste cte-va sclndurl cari te tin
deasupra abisului nepatruns al fundului, aci
unde sunt strlnse atltea vieti la un loc, ca n-
Digitized by
XXXVIII
... Pe la prtnz vtntul si schimba suflarea ;
marea e peste tot demontata.
Se 8un& semnalul de masa; ne scobortm in
careU.
Masa e asezata ca pentru posturile de mare:
deasupra, In g&url mici, sunt puse betisoare
cari mpresoara farfuriile pentru a nu fi rasturnate de aplecarile vasuluT.
Ciudata e nfatisarea unei mese luata pe
timp rati. Acolo alta-data rasuna sgomot, ils,
si veselie, acum nu se aude de dt foarte rar
clte-o gluma aruncata vre unuia ce n'are poft&
de mlncare; adesea bucatele nu sunt bune, satk
se aduc prea tlrziti j In tot-d'a-una se serveste
prea ncet. Unii abia gusta, altii nghit In sec,
iar altii se ridica pleclnd grabiti ... si toti
doresc a termina mal curind si aceasta datorie
ce aii de mplinit.
Vlntul se ntareste vazlnd cu ochii, si din
spre Nord soseste o bura de ploae rece si deasa.
Ofiterul de quart se opreste necajit din plimbarea lui obicinuita, Isl mbraca mantaua de
ploae si striga raspicat si puternic pentru a birui
glasul urlator al vlntululul
A strnge sburatorul mic . . . atentiune . . . strtngetl ... un sclrtiit chinuitor de macarale, un
Digitized by
XXXIX
totul se sflrspste in fluerturele ascutite ale
sifliilor...
Numai divisionul de serviciti e pe punte; toti
sunt mbracati In hainele de ploae, f&cute din
plnz& groasa ceruita
Ma scobor ncet, aplecat, pe scara din cazarma
sa intru la mine In cabina. Jos, ma opresc pentru
a recapata respiratia o clipa curmata de mi-
Digitized by
XL
Digitized by
XLI
Patru bat&l scurte de clopot, vibrnd asa de
trist, ne spune ora bordului -A e miezul noptel.
'Bun quart nainte! ,. bun quart napoX!.,,
bun quart peste tot/,., si vorbele t&iate de ascutisul vintulul se pierd gonite n haosul ce ne
nconjoar&.
Factionart uzi, amortiti de frig, nemiscati la
posturi, par niste umbre tintuite In loc. Numai
ofiterul de sus cu pasi greot masoara in lung
comanda.
Si oMircea
batrinul ce atltea a nfruntat
abea nainteaza luptlnd la fie-care pas cu valuri din potriva ce cad pe puntea uda ca lovituri seci de ciocan. ntreaga suprafata de apa
hi jurul nostru pare ca fumega fierbtnd n clocot, si un fel de umbra neagra se ntinde pe
de-asupra gonind n urma noastra.
Ma duc in prova ; ctl-va marinari, alipiti de
peretele bucatariei, Isl usuca hainele lor ude de aci se vede bine fie-care val ce ajunge si ca
o stlnca se pravale isbind n coastele vasului
ce cade cu pliscul In jos ca ntr'o groapa neagra si adnc deschisa nainte.
Pachete mari de apa navalesc nauntru acoperind puntea, si se ntind plimbndu-se dntr'un bord In altul, adesea stricnd somnul celor
ce picotesc lungiti n juful cabestanulu avlnd
colacii de frlnghie si lanturi drept capatl
Digitized by
XLII
yySe vede o lumina alba nainte*^ striga omul
de sus din gabie.
O mimare deosebita se face pe bord. Comandantul e anuntat.
Farul turnant cu eclat, de la Trebijonda^ se
sopteste pe comanda. Si toti sunt afara cu ochii
mari deschisi catlnd sa prinda cu vederea acea
steluta tainica ce s'aprinde si se stinge abea
licarind la orizont.
Ce putere fara seaman are lumina farului
asupra lirei omenesti. Lumina aceasta slaba, ce
abea se zareste clipind ca un ochi obosit de
veghere, te calauzeste si te sustine, si'n taina
te ndeamna soptindu-tl : nainte /... tot nainte/... I^ar'ca te simti mbarbatat, puterile ti
se ndoiesc, caci nu mal esti singur, raslet ratacitor pe ntinsul pustiului de ape. In noptile
negre si furtunoase e candela sfnta ce arde la
marginea marel, n locul de scaparejk^ntelor
slabe ce'n lupta cu natura cer minare ajutor.
Si una linga alta, ncet, pe nesimtite, rasar
lumini departe ntocmai ca stelute ce'sl tremura sclipirea pe fundul negru n zare.
r^Luminele din port... ajungem .. e Trebi^onda...*
si spun unii altora, si pare ca o suflare de
viata animeaza ntreaga multime. In vederea
Digitized by
XLIII
rios Inmultindu-se s cresclnd mere. Dar nimic
lamurit nu se poate deosebi din haosul spre
caro naintam.
Se pun sondele
27 metri!... fund nisip ^
striga timonerul din prova ; si navigam tncet,
numai cu masina, In vederea portului sa recunoastem intrarea.
Cite-va umbre negre se desprind Inaltlndu-se
tn fata noastra; uriasi, tn forme fantastice, par'ca
anume ni se opun In cale. Toate privirile sunt
ncordate, ochii atintiti se silesc a despica ntunericul dinainte... sunt trei corabii mari ancorate in rada; asa cum sta perdute n negura
noptel par niste monstri ciudati care se sbat
chinuiti ntre valurile furioase ce-I isbesc in
coaste.
Banda triborl tribo-oor banda^ repeta
ragusit pilotul care nvrteste grabit roata crmel ntr'o parte ; un zinganit repetat de smunciturile lantului de la crma si oMircea abate
pe loc ntorcndu-se greolti pe-o lature. Cautam
pe Elisabeta care trebuie sa fi sosit cu doua
zile naintea noastra.
Din jocul luminelor ce licaresc raspndte,
cte-va felinare albe si rosii se aprind si se
sting pe rlnd.
Elisabeta ne semnaleaza cu Meritens^^. Ne-a
cunoscut dupa cele doua lumini albe ridicate
Digitized by
XLIV
la pic. semnalul de intrare in port a unuK bastiment de r&sboiii.
Foarte ncet ne apropiem de Elisabeta trecind
prin babordul el: mat nainte., asa,, stop.,
acolo ancorati'^ e vocea secundului de la crucisetor.
oAtentiune la ancora ... gata^ se r&spunde
din prova, si toti asteapta comanda s&virsitoare.
Funda /^. un sgomot de rostogolirea unul
corp grea ce cade in mare improscind stropii
de ap& si un prelung zng&nit da Ian' uri... e
ancora - simbolul sperantei.
(_.
Digitized by
erui ae serviciu
mamicui unrilor pe bord, ~ care'ml sopteste
urt : peste cincf minute urmati a lua de quart.
Ah! ... si ce somn dulce si bine-f&c&tor ma
&piieste.
Cu ochii nca mp&injeniti m& mbrac si, pitind scarile, ma suia pe punte.
Dupa o noapte alba, serviciul acesta de la orele
itru Ia opt dimineata e nenchipuit de greu.
Vintul s'a potolit; marea nsa tot !sl mal clatina
ilurile el mari, greoae, culcndu-1 pe Mircea
Digitized by
XLVI
Digitized by
XLVII
pJLmtnt, iihne ie fortificatii ale bateriilor de
artilerie.
Tn fund, departe, albesc tn zare movile de
pietre, d&r&m&turl, gr&mezl de ziduri n&ruite:
e vechea cetate Trapezus.
Si totul & Intr'o liniste des&vtrsit&, nu poti
surprinde nici o miscare : ntreg orasul doarme
somnul greoift si potolit tn care zac adtncite
toate aceste orase asiatice.
De jos de la port, se desprind ctte-va puncte
care inegresc crestele valurilor, In misc&rl zbu-
Digitized by
XLVIII
pe care o ip&streaz& inc& apa m&rel In urmd
unei furtuni.
Nici o adiere de vnt nu se simte tnfiortnd
fata apel si totusi marea neastlmparata, tst trimite necurmat valurile aceste lungi, greoae,
fa.r& spume si f&r& sgomot, care te Inalt si te
scoboar ncet si lin nfortndu-te prin linistea
lor plin& de nteles. O fi ecoul aproape stins al
unei furtuni trecute, sati prevestirea unei furtuni apropriate?...
Pe punte nu-I nici o miscare; dorm dusi n
somnul dulce si ntritor de dimineata. Timonierul de quart picur& r&z&mat de catargul din
pupa
Leganarea asta ametitoare simt ca ma birue,
totusi ma lupt deschizind mari ochii: ca ntr'un
decor de teatru se desfasoara splendida panorama a Trebizondel.
Si'n toropeala asta nenchipuit de dulce, usor,
pe nesimtite ma fura gndurile *n urma, si prind
a se nchega imagini asa de mult uitate...
Digitized by
XLIX
pe care o vezi ntia oar& sl totusi s& o g&sestl,
f&r& sa stii de unde, ascunsa In fundul mntel
tale ...
Imagina e ramasa poate de demult, de prin
cartile vechi si roase, cu chipuri minunate, la
care priveam cu aprinderea unei nchipuiri copilaresti.
Si firul gndurilor ma poarta 'n urma, spre
tara mea ramasa atta de departe, spre un colt
tacut si plin de farmec din fundul Moldovei.
Par'ca ma vad acum : purtlnd cartile subtioara plecam de acasa, copil neastimparat, cu
mintea aprinsa de visuri nebune, vecinie minat
de dorul de a vedea locuri noi, neumblate.
Ca sa ajung la scoala, colindam strazile cele
mal ndepartate, si ma pierdeam uitnd de casa
si de scoala; ocolind orasul, n naivitatea mea copilareasca, credeam ca lumea ntreaga o cutrier.
Iml aduc aminte bine .. era o zi frumoasa de
prima-vara, o zi din acele n care par'ca natura
ntreaga e prinsa de un rs voios, nebunatic,
copilaresc. Toate erati scaldate n ploaea calda
a razelor soarelui de ameaza.
Ma duceam la scoala avnd cartea ficuta sul
n buzunarul hainei patate de cerneala. Departe n fundul unei mahalall, o droae de copil
se tinea dupa un om...
Un harap, un harapi strigati cu totii mbrncindu-se ca sa'l poata vedea de-aproape.
Digitized by
Digitized by
Googk
LI
4e
Digitized by
Digitized by
1 1 1 i 1 i 1 1 i i 1 1 1 i 1 1 U II 11 li 1 i 1 i i 1 ' ^
''ynTuTii'*MTuTnYiiYiiYiiTiiYMTiiTitTitTi^
VII.
Trebixonda, 8 August.
La cte-va sute de metri e ancorat un vas
rusesc de r&sboi.
Abea se poate descifra numele; e scris cu litere slavone : Kubanet^'^,
E o canonier trimisa pentru protectia crestinilor din Anatolia, in urma m&celulul arme-
Digitized by
LIV
Un barcagii turc, cu fesul pe caf&, cu gttul
gol si ars de soare, ne debarca la mal.
Pe cheiul vecbiti, sf&r&mat, pe blocurile uriase
de peatr& desf&cute de isbiturile valurilor, multimea 8t& adunat& privindu-ne curioasa ; unii
ne arat& cu degetul explicnd vecinilor c& suntem : Vlahica*^,
Trecem pe str&zl strimte, intortocbiate si murdare. Zidurile mari, inegrite si macinate de
vreme, ascund case cu nenum&rate ferestrl ferecate cu z&brele de fer si astupate cu perdele
groase.
In centru miscarea e foarte mare ; printro
sirurile de pr&v&lil care se tin lant, ne misc&m
ncet oprindu-ne s& privim la pinzeril bogate,
la pieile de bison, la magazii care gem pline
cu galeti de toate formele^
un fel de papuci
nalti cu tocul si talpa de lemn. Ne minuneaza
m&estria si fneta cu care sunt lucrate obiectele In filigrame de aur si argint, estras din
minele din apropiere, de la Goumane-Kane".
O caldura molesitoare ; ne neaca mirosul
nesuferit, care se ridica din birturile turcesti
unde snt scoase n strada frigarile cu came
de berbec, ce-sl sfre grasimea de-asupra carbunilor. Gramezi de legume si fructe zac pe
pamlnt n bataia soarelui.
Si'n strmtoarea acestor strazi murdare ne
nvrtim cu greti prin furnicarul omenesc.
Digitized by
LV
Digitized by
LVI
lit&reste, cu turban ros, vine pe un cal frumos
Digitized by
LVII
In oras st&pneste o liniste in&basit&: nu-I
de ctt o luna de la cumplitul m&cel al Armenilor. La fe-care pas nttlnim patrule de soldati, cu cartusierile ncrucisate pe pept, cu armele ncarcate, str&b&tlnd mahalalele.
Jar pe la colturile stradelor, vedem cete de
copilasi sdrentuiti si murdari, cu chipurile brune
slabe si ofilite, ntinzind mnele spre a cersi
mila trecatorilor.
Acesti micuti flminzl si gol sunt victimele
nelegiuitei cruzimi a turcilor; el sunt orfanii
Digitized by
LVIII
dureros; ea Isl sterge, cu mlneca hainei, boabele de lacrimi ce se scurg printre sblrciturile
obrazului pn In b&rbia-l ascutit&.
M& uit si cat cu ochii cercet&torl, s& pot surprinde vre-o umbra de cruzime pe chipurile att de
cuminti si linistite ale acestor turci, ce statt asa
de potoliti, asa de nepasatori, In usile pravaliilor.
Nici n'al crede ca acesti oameni sunt In stare
sa savlrseasca asemenea nelegiuiri.
Ce adtncurl nepatrunse se ascund n sufletul
acestui fanatic neam de oameni I. .
Ne ntoarcem spre port. Kamln In urma privind la cifrele turcesti nsemnate pe cadranul unul
ceasornic asezat sus la intrarea unei case mari.
Un batrtn, asazat turceste.. In usa unei cafenele, ma pofteste y,sa stam de vorba" si Iml
esplica cum se numara ciasurile la el, de la
rasaritul soarelui, si care e diferinta intre clasul a la turca" si ciasul a la franca".
Digitized by
LIX
Cnd se'nplineste ora anamit&, In clipa clnd
flamura cade ca un fulg usor si bubuitul descrcaturel sgudue v&zduhal, toti ist descoper
capetele ; iar cornistii incep a suna onorul^ ce
se d& tricolorului romn , care se lasa de la
pupa ncet alunecind in jos odata cu cel rusesc.
Globul rosu insingerat al soarelui aluneca
usor dupa creasta nclinata a muntelui, ce despica albastrul cerului senin ... Dupa cte-va
clipe nu mal ramne de ct o geana rosietica
ce licaresto'n asfintit tivind n auria o margine
a cupolei si poleieste cald vrful unul minaret
al moscheei de pe batrnul munte : Sui-Dagni".
Digitized by
Digitized by
y ^
VIII.
ffalana, ^ Auguai,
Portul e aproape gol : o corabie mare cu trei
catarge, ancorata aproape de noi, si-a ntins
toate pinzele sa Ie usuce Ia soare; o canonier&
turceasca, neagra si murdara, !st joaca ncet
pavilionul rosu cu semiluna alba la mijloc; alaturi, Elissa" mndra si lucitoare, Isl flutura
nebunatic flamura el n trei culori In jurul unuia din catarge.
Ce dimineata frumoasa I
De-oparte coasta nalta, muntii nverziti cu
paduri dese si bogate ; de alta parte marea
calma si ntinsa cu luciul unei imense placi de
otel sub albastrul limpede al cerului de orient.
Abia mi-am sftrsit serviciul de quart si trebue
sa plec Ia mal pentru observatie astronomica
mpreuna cu cel-Paltl camarazi.
Digitized by
LXII
Luam sextantele si cronometrul si ne suim
tn barca alaturi de captanul-secund al bastimentului.
Ajunsi la mal, ne gasim loc potrivit la marginea unei paduri si ncepem observatia.
Pe cnd ne chinuiam sa prindem soarele re-
Digitized by
LXiil
("e-care din ele cu obiceiuri, cu legi si credinte deosebite: dou& lumi diferite, vrajmase,
care se dusm&nesc de moarte de si sunt unite
sub aceasl soarta. Amtndoua cu aceasl Inflitisare s&r&c&cioas si tacut&, ca mal toate orasele
din orient: aceleasi ingr&m&dirl de ziduri, casute tupilate Incilcite printre vitele stufoase,
ascunse In umbra smochinilor nverziti si a platanilor bfttrinl.
Deosebirea e numai c& pe una din coline
stralucesc crucile poleite de pe turnurile bisericilor; In timp ce, de pe cea-ralt& colina, rasar
lucind semilunile de pe minaretele giamiilor,
doua credinti ocrotite de aceleasi raze' ale soarelui, de aceasl bolta a cerului pururea albastru.
ncalecati pe catirl, pornim sa vizitam m-
prejurimile; apucam la deal pe ulicioare Intortocbiate si asa de strimte ca abia pot trece
camilele ncarcate.
Dupa putin timp, suntem afara la marginea
mahalalei, de unde vederea coprinde ntreaga
mprejurime.
Si cattril se fac ghem sub noi urclnd grefi la
deal, si pipaind locul , si nfig copitele n bolovanii drumului.
Ce aer de jalnica resemnare aii animalele
aceste de povara, si ce blndeta rasfrng ochii
lor mari, negri, umbriti de gene lungi.
De o parte si de alta a stradel, numai livezi
Digitized by
LXIV
de m&slint si straturi de tutun; casele mici cu
zidurile goale flir nici o nfrumusetare.
Nu uimeste attta saracie ; o mizerie asa de
neagra In mijlocul unei naturi asa de bogate,
sub un cer asa de limpede si de frumos I
Ne ndreptam spre o biserica frumoasa: Sf.
Constantin^ ^ zidita n coasta unei naltimi. Clopotnita alba si crucea poleita, rasar sclipind
prin cutele perdelei verzi a frunzelor de maslin.
Un calugar batrn ne ndeamna sa mergem mal
departe, plna la vechea manastire zidita de
Belizariu.
naintam ncet, pe o poteca strimta, dealungul
unei rpl stincoase, strecurndu-ne pe sub garnituri gigantice, amenintatoare, prinse n stlncl
uriase in forme ciudate, ca niste monstri mpietriti de veacuri.
Manastirea pare o fortareata tn ruina, peretii
l sunt ruinati si macinati de vreme ; o parte
a zidirel e rezemata de peretele unei stincl striate
n paturi de granit vnat si rosu ca singele.
O liniste de moarte nvaluie coltul acesta
stlncos.
Biserica, pustiita si'n paragina, e lucrata n
Digitized by
LxV
urpate, tiic& se mal v&d pete colorate: umbrele sfintilor zugraviti cu attta amar de vreme
In urm&.
O singura candela, aprinsa de calugarii greci,
mal veghiaza cu o licarire bolnava, ca de-asupra unul mormint, luminlnd asa de trist goliciunea iconostasului despoiat si naruit
Aceasta ngramadire uriasa de daramaturl,
alta-data podoaba a maretiei stilului bizantin,
martora a patru-spre-zece secole, tot ne mal
aminteste inca legenda trista a nefericitului el
fondator si ne arata cit de vremelnica e cumpana maririlor lumesti*
BeltToriUy mlndrul general al Iul Justinian
dupa ce Infrlnge pe Persi, zideste aceasta biserica pe malurile Pontului- Euxin^ apoi cade
in disgratie si ajunge orb si sarac, purtat de
fiica sa cersindu sl plinea pe stradele Bifantiului.
...Si cum statt ascult&nd pe calugarul batrn,
care ne povesteste despre nelegiuirile navalitorilor care aii jefuit biserica pradind din odoarele sfinte, din evanghelii si pergamente vechi,
mi se pare ca zaresc nca pe mozaicul capritios
al zidurilor stropi de snge nchegat
ramasitele cruzimel din vremurile trecute.
De aci, de pe naltimea pe care ne aflam,
privim n urma departe, n zarea stearsa a departarel,unde se pierd vrfurile batrnilor munti
5
Digitized by
LXVI
al Anatoliel, ale c&ror coame albite de zapad&
8ctnteieaiE& sab razele soarelui.
La picioarele noastre, pe cele dou& coline pln&
In mare se desflisoar& Platana.
O varietate de culori nenchipuit de frumoasa:
casele albe si mici ca niste juc&ril apar tn umbra de un verde-lncbis livezilor de maslini,
s&m&n&turile de tutun, colturile plesuve ale
sttnciior de granit rosu, smochinii stufosi, lespezile albe din cimitirul umbrit de chiparosii
jalnici, cari cresc pn !h marginea oglinzel
str&vezil a m&rel. . un amestec curios, ca niste
tr&s&turl de penel aruncate la intimplare. Intr*un joc capricios de culori vil tremurind n
lumina miezului de zi.
Ne scoborlm prin mahalaua crestina.
Vestea c& un doctor, un echim** ie Sn oras,
se r&spndeste ca fulgerul. La fie-care pas ne
oprim ntmpinatl de oameni si femei aduclnd
tn brate copiii. Si doctorul, om bun si miloS,
cerceteaza cu drag pe toti, inv&ttndu-l ce trebue sa fac&.
Une-orl, r&mlnem n loc fermecati de frumusetea r&pitoare a femeilor grece si circasiene,
care ne esiati n cale cu mersul lor molatic, cu
figurile lor bron ate, cu buzele rosii, umede,
cu p&rul negru si inelat c&zut pe umeri ; sub
sprncenele lor arcuite ele aii niste ochi de foc.
Digitized by
LXVII
p&timasl, adncl ca marea si negri ca p&catul
dragostei.
Un b&trln roaga pe doctoral nostru s& vie
pln la el acasa s& vada pe fiic&-sa care snfere
de piept.
Intr&m Intr'o livada bogata : bolnava sta culcata la umbra, fata e palida si ocbil negri, visatori, cata aiuriti spre cuiburile albastre de
lumina ce joaca printre frunzele maslinilor. Noi
l lasam pe doctor in urma si ne ducem mal
departe sub un smochin ncarcat, unde fratele
fetei ne cinta din mandolina o veche arie orientala.
.. Ce duios si gingas picura notele dulci ale
mandolinei tn linistea singuratatel acesteia, in
aerul parfumat al livezel pline de fructe In care
arde par'ca aroma de esente mbatatoarei
Trzi, pe cnd ne ntorceam la bord, un hogea suit n vrful unul vinaret, cu bratele ln>
tinse, cnta chemnd credinciosii la rugaciune ;
glasul Iul tnguitor se pierde n dangatul prelung ce vino de la cea-Palta colina a orasului,
de la clopotele unei biserici.
... Si flira sa vreati , sub farmecul sfnt al
chemarel credinciosilor la rugaciune, compar
credinta profetuhit asa de reala si pamnteasca,
rostita de glasul preotului din minaret, cu chemarea ideala si mistica a clopotului, care nalta
nchipuirea catre cel mal frumos si amagitor
Digitized by
vis ce s'ft aratat vre-odat& ochilor mtntel omenesti, visul rapitor, sublimul vis pentru care a
luptat n viata si a murit pe cruce blttdul fiU al
dulgherutuU losif din Na^aret.
Digitized by
,- ^'"*^*l*<)t!itunMii't'.iUJ*'i''''*"*"*"*iiM*it*"ii*it*"*"it*it**ti^jia j
f7WWW7TW777WWWW7W77W77WWWWW7VW7WW7WWWWW77N
IX.
Tona, 11 At^tnst.
Digitized by
Googk
LXX
firie a dminetel. Te iiiiniuieaz& frumusetea
coastei asa de variat& ca o dantela maastr&
]ucrat& de o mln& dibace.
La cite-va mile spre Vest se prelungeste'n
mare umbrit de un buchet de arbori, capul de
stlnc& rupt& co poarta numele de lason.
Din vremuri aci se povesteste c'a ancorat
ArgoSy mlndra corabie pierduta In cautarea Itnet
de aur^ si aci a debarcat Jason viteazul capitan
al Argonautilor din expeditia asa de mult clntata
de poetii anticitatil elene.
Oraselul acesta de veacuri doarme acelas somn
greolH si trlndav In care vegeteaza mal toata
populatia visatoare a orientului Natura bogata
a lenevit firea omeneasca impedicind'o a mal
adaoga ceva.
O barca ne lasa pe tarm la un mic debarcader putred, negrit. Un turc ne Intlmpina salutlndu-ne militareste; dupa mbracaminte pare
a fi un vardist.
Plaja care se prelungeste In mare, spalata
de spuma valurilor, e formata din nisip feruginos, negru, fin si greti: dovada ca In vecinatate se gasesc gisimente de fer. In munti, numai
la 15 kilometri departare, se afia mine de argint:
totusi, ferul, argintul, ca si cele l'alte produse
se aduc din porturile rusesti
Strabatem orasul n lung si'n lat. Aceeas n-
Digitized by
LXXI
gramadre de case f&r& nici un stil pronuntat,
aceleasi geamii albe tsl inalt& minaratele tuguiate. Ulicioarele strimte, murdare si cotite
se nfunda prin ruinele zidirilor vechi sati se
nchid baricadate prin mald&re de fol de tutun
puse la uscat.
Ne oprim In marginea orasului. Numai aci
gasim ap& dulce: un plr&ti limpede se furiseaza
prin cr&p&tura muntelui; si undele clare i-se
preling pe lespezi de piatra sticloasa.
In coltul acesta umbrit si racoros se strlng
locuitorii ca sa-sl adape vitele. Sub maslinii
ncarcati si dafinii mirositori ce cresc la Intimplare Imbatrlnind In voia naturel, o suma de
oameni se afla adunati la umbra. Vre-o doi
batrlnl asezati turceste cu picioarele ncrucisate
se odihnesc nepasatori ; nici unul nu scoate o
singura vorba macar, toti tac sl fumeaza, cu
ochii pironiti In gol
pare ca urmaresc un
punct anume vazut de fle-care 'n parte.
Altii Isl adapa camilele si catlril ; unii sunt
oameni tineri si bine legati; ati picioarele goale
plna la genunchi, si pe corp o singura camasa;
figurile ati culoarea bronzului, si trupurile
ceva din nfatisarea statuelor antice.
Privim nduiosati la un grup de camile ce-sl
leagana usor gtturile lungi, ntinse nainte ;
acestor animale urlte si diforme natura le-a
concentrat singura frumusete In ochii lor dulci,
Digitized by
LXXII
cuminti, In care se resfrlnge melancolia si resemnarea tristeY lor soarte.
Pe clnd ne ntrebam cltl metri de grosime s&
aiba platanul urias ce-1 admiram, ni se r&spiinde
dintr'un grup de Turc : cinct metn\ Intr'o romlneasc perfecta. Era vardistul ce-1 IntUnisem
la mal si pe care-1 observasem ca ne urma la
distanta, pare ca ar fi avut sa ne spue ceva.
Surprinsi, II ntrebam de unde stie romineste;
si el, rosu la fata, schimbat, ne raspunde ca a
fost cltl-va ani prin Romnia.
Ne ntoarcem prin cea-Falta parte a orasului
oprindu-ne la casa guvernatorului, un batrin
Miralaia.
Trecem Intr'o livada splendida ce 'sl desfasoara bogatia solului pe o panta dulce pna 'n
mare. Departe, se pierde serpuind un drum ratacitor taiat In coasta unei stincl. La umbra,
pe-o banca de lemn. In balsamul jalnicilor chiparosi, doi batrlnl citesc o carte. Unul dintre
el se ridica : e stapinul casei ce ne Intlmpina
cu o temenea respectuoasa poftindu-ne sa luam
loc. Dupa vre-o doua vorbe schimbate, se aduce
obicinuita cafea si siropul racoritor ; batrnul
Isl netezeste barba-1 alba-afumata si ne zice
surizind : ioc sarap Efendi
voind sa ne spue
ca legea nu-1 permite sa bea vin. Vizitam gradina si casa ; o cladire veche cu zidurile macinate de vreme, cu ferestre mici ferecate cu
Digitized by
LXXIII
gratl si nchise cu jalusele verzi. Singur&taieft
si linistea ce-o Impresear ti datt o maretie
nespus de trist&. Ciudata constructie
tn rndul de jos e grajdul; b&trlnul si tine nca o
frumusete de cal, singe arab. Clnd am trecut
pragul, im cal mic, alb ca zapada, si-a ntors
gltul ncordat misclnd nervos urechile ciulite,
Digitized by
LXXIV
In tribord ]a pup& se plimb& comandantul^
ilaerlnd ncet; n dreptul careului un grup de
ofiteri tineri vorbesc si rid ; n prova pe teoga
e toata multimea adunata.
Se strng n grupe oameni tot din acelasi sat
si povestesc saii cnta asa cum el simtesc si
inima-I ndeamna.
... Si nu-I un cin tec singur ca sa-1 auzi in
cor, sati sa rasbata numai un glas deosebit, ci
sunt crmpeie frnte de-attea voci n parte, si
fie-care 'sl cnta ncet si pentru sine, de jale,
de dor sati de iubire
cntece vechi de cine
stie cnd aduse cu dnsii din vatra parinteasca,
ori altele nvatate pe urma n armata.
Amestecul acesta de glasuri diferite formeaza
o armonie de murmur vag, un fel de tnguire
duioasa si unita ntr'o melancolie dulce si a-
Digitized by
LXXV
odat& sa mal vada pe al Iul gasise vre o
doi oameni tot din acelasi sat cu el.
Si n clipele acestea traa o viata ntreaga
la sinul cald al tarii, In mijlocul multimel de
oameni frati cu dtn sul
cari clntati spunindu-I
de satul lui, de casa si parinti, de frati si de
pamintul lasat asa departe la care de atltea
ori visase rasletul uitat printre straini.
La spatele lui, unul lungit pe punte a lene,
cu un maldar de frlnghie avnd drept capatll,
cnta perdut a jale cu ochii tinta in cer:
Digitized by
LXXVI
Ce-O fi vorbind oare?... Si cte s'o fi petrectnd
In fundul ascuns al inimel sale!...
Clnd si a ridicat capul am v&zut bine cum 11
jucati In lacrimi ochii Iul tulburi.
Si-a luat r&mas bun c&cl se suna apelul si
oamenii toti treceati la front pe borduri.
Pe cnd unul; cu glas tare spunea rug&ciunea
de sear&, toti cel-Paltl, pe punte In rtndurl,
cu capetele goale, tsl f&ceati semnul crucel, iar
notele metalice vibrati pierdute'n aer.
Barca, In care el plecase, era departe ctnd am
z&rit'o potollndu-sl mersul ; si s'a oprit dtnd
drumul lopetilor In voe.
Abia se distingea o umbra sttnd pe loc In
ceata stearsa a serei
par'ca nu se'ndura sa
plece de ce s*o fi oprit...
Spre asfintit de mult disparuse globul soarelui necat In adlncul marel. Sgomotul, viata
bordului, tncetvse odata cu cea din urma tremurare a notelor sfintei rugaciuni de seara.
Pe punte nu se misca nimeni, tn cabina comandantului lumina era stinsa; afara, vre-o doi
oameni In prova de serviciii, si noi gramada
strinsl In jurul batrnulul Marcheti, mecanicul
bordului.
La toti ni -era drag omul acesta pentru bunatatea inimel si farmecul povestirilor sale.
Ne spunea tocmat din peripetile unul nau-
Digitized by
Lxxvil
fragiti ce-l suferise In Marea-Rosie, apoi amintiri din bat&lia naval& de la Lissa, unde luase
parte tn tinereta sa.
De mult terminase b&trnul, dar noi t&ceam
cu totii, stpinitl de ntelesul povestirel spuse
Intr'o romneasc& asa... de stricat& si plina de
glume si Inv&t&turl de-ale meseriei, deprinse o
viat& ntreaga In aspra scoala a marii.
Era trziti, nici unul nici altul nu se Indura
plece
frumusetea noptilor pe mare da un farmec nespus de dulce grelei vieti de bord miscati de linistea ce ne nconjura, fara sa stim, ne
tintuise tn loc un fel de teama par'ca de a nu
turbura sfintenia linistel ce staptnea natura
ntreaga.
O noapte dumnezeeasca!... frumoasa ca tn
basme: cerul curat, nici o miscare nu se simtea,
nici o adiere nu nfiora calmul apel moarte. Iar
sus, tn peretele negru al tarmului, o licarire albastrie ncepu sa resfire frunzei e]copacilor nalti,
si coltul lunel noi se ivi lucind ca muchea
unei seceri de argint nfipta tn vtrful unul dafin
batrtn.
Furati de gtndurl pe nesimtite, se cobortse
fie care tn adtncul tainic al sufletului, uitnd
fiinta celor din prejur.
Un sunet vag ajunse ptna la noi, o tresarire
abia simtita ca un fior slab atinse pacea noptii.
Ne -am ridicat cu totii ca sa vedem ce este.
Digitized by
LlXVitl
Digitized by
LXXIX
temuse luna de sus, incremenit& anume ca o
sem-luna, de-asupra unul minaret In clipa
aceea un glas puternic s'auzi din spre t&rm.
Santinela de pe mal z&rise barca In lumina.
Acelas strigat rasuna repetat de cte-va ori ;
si un fulger scurt licari nrosind c'o pata luminoasa negrul tarmului In zare, iar bubuitul
unei pusti nfiora coprinsul tot, spargtnd linistea
noptel .. o clipa numai, caci ecoul se risipi departe pierdut n pustiul ntunecat al marii . . .
Digitized by
Digitized by
X.
Samsun, O August,
Digitized by
LxxLii
leag&; exploziile de simpatie devin din ce In
ce mal dese si mal puternice.
Ga sa ne arate cita dragoste are pentm Romlnl ne spune o dovada pentru a ne bucura pe
toti : pe mosiile sale din Caucaz nu are de cit
Romlnl -> noi ascultam mirati
da, si-a_ stabilit
o colonie ntreaga, vre-o dte-va sate romlnestl
din Basarabia. Si multi proprietari bogati aii
adus oameni tot de-acolo.
Guvernul rusesc continua el, II are pe toti
In grija ; iata , puteti vedea : soldatilor care
pleaca din Basarabia trimisi la trupele din Siberia, departe plna la hotarele Chinei, le da
pamtnturl acolo; el nu se mal ntorc, si familiile lor, duse de guvern pe cheltuiala sa, sunt
stabilite spre Manciuria, unde le da pamlnturl
ntinse si bogate ... fi are pe toti In grija guvernul rusesc !..
Paharele se golesc, discutia se ncalzeste, fara
sa stim alunecam in chestiuni nationale si de
politica straina.
El ne asigura mereti ca tare mult ne iubeste,
dar sa nu ne suparam ca-1 sincer, el vorbeste
drept, asa-1 e felul sati
nu-1 place de loc cum
ne purtam, dupa attea bine -faceri din partea
Rusiei ... nu, nu sta frumos, zati ca nu ... oricum, tot crestini ortodocsi ca si el ... nu, nu
sta frumos.
La nceput noi voiam sa-1 explicam, vazln-
Digitized by
Googk
LXJtXIII
du 1 insa asa de sincer si ncredintat l-am lasat
mnltnmindu-ne a-1 asculta interesati. Nn-I vorba
Digitized by
Lxxxiv
Abia Inmina zilei mal poate s& r&sbat&, si
clteo raza calda se furisaza'n taina de*ncearca
sa usuce dungi albe nsirate din picaturi de
apa ce se preling cu'ncetul pe ziduri in nughere. Si'n dansul acesta, te ameteste un sgomot
vag de mii de voci tntr'una, care se agita in
clocot sub bolti nabusite, sbindu-se Intre ziduri c'un nesflrsit ecofi.
Trecuram pe linga o pravalie cu arme. Ce
curioasa adunatura de vechituri : pusti lungi,
un fel de susanele cu paturi mici sculptate si
Incrustate tn sidef, pistoale mari turcesti, pumnale fine artistic lucrate, sabii de Damasc si
iatagane cu lamele curbate.
Digitized by
LXXXV
semnurl fantastice dupa capritil nespus de
ciudate.
Al&turl e un fel de cofetarie turceasca.
St&plnul, un turc, sta In fundul pravaliei pe
un scaun si fumeaza asteptlnd linistit sa-1 vie
musterii; nici nu clipeste macar din ochi.
Digitized by
Googk
LXXXVI
Digitized by
LXXXVII
andreaua de mpletit ciorapii, m&nueste si iataganul de r&tezat capetele ghiaurilor nelegiuiti.
Unde apa e mal lina acolo'I si mal adinc&l
Intram in cimitir. O gr&dna frumoasa pe-'O
coasta nclinata usor n spre mare.
Olt ochii pot coprinde nu vezi de cit multimea
de lespezi mari de peatra, cioplite primitiv, si'n
neorinduiala nfipte n pamnt.
Cararile nguste ce serpuesc n zare se perd
printre morminte, si pacea sfnta a mortel domneste pretutindeni, iar chiparosii tristi jalesc
de cine stie cind mormintele nchise, de multa
Digitized by
LXXXVIII
adlnca si aproape ntuneric. Gu-o singura privire coprind tot golul tainic al acestui locas de
rugaciune.
Vre-o doua raze slabe p&trund prin geamuri
mici si poliesc o parte din zidul afumat ; zugraveala peretilor e stearsa, abia se mal cunoaste o urma colorata de linii ce se tae n
felurite si mistice desemnurl. Inscriptii ncllcite
ramase ntrerupte de mozaicul cazut din locul
unde fusese nfipt odata cu rara dibacie de-o
mna omeneasca.
La glasul chemarii de la templu s 'aduna
credinciosit, si pe masura ce-ajung si lasa papucii n rnd la usa si ncet pasesc tacuti, cu
ochii n pamnt, cu picioarele goale pe dalele
de piatra rece. Trec pe lnga noi fara sa ne
priveasca, senini, linistiti si iati locul obicinuit.
O liniste desavrsta, nici o soapta nu atinge
sfintenia tacerel din nauntru; si toti ntorsi cu
fata n spre Meca, stati cu ochii pe jumatate
nchisi, perduti ca ntr'un vis; un fel de meditare pioasa, ideala. Figurile nu spun nimic;
nimic nu se rasfrnge din tot ce se petrece n
lumea sufletului lor. Trzti ncepe vag un murmur de soapte nentelese si el se prosterna cu
fata la pamnt, ndoiti de mijloc se leagana
Digitized by
LXXXIX
glasuri st&pinite ~ cu totii reclteaza. verseturl
din Coran frenetic repetate n limba lui Alah;
si coardele gindirel nu mal vibreaza la crieri,
li se topeste mintea n frumusetea si bog&tia
frazei asa de arzatoare a poeziei sfinte
si in
betia de vorbe si imagini le ard ochii in extaz
si buzele n tremur repeta poezia projetului-poet.
Amesticul bizar de nsusiri contrarii e 'n toata,
firea acestui neam de oameni. Alaturea de cinste,
rabdare si blndeta, gasesti cruzimea oarba, tembeli si bravi ; din linistea senina trec numai
ntr'o clipa la furie aprinsa.
' Moartea nu este nimic pentru ca nu exista,
zic el, si gata sunt orl-cnd cu drag sa-sl verse
slngele cnd legea, patria sat padisahul cere.
Fanatic si eroii, acest popor, odata a minunat si ngrozit o omenire ntreaga ; dar azi. . .
n decadenta, o soarta trista l mna spre peire
e soarta ce pururi at avut^o popoarele nbatrnite ...
Digitized by
Digitized by
i MU 1 V* S S m 9 MW f* W ^WS^^^ Hf 9W itW f i WW f
XI.
Sifnape, 96 Augutt,
Cea mal bim& rad& de pe toat& coasta, este
de sigur aci la Synope.
In locul acesta s'a dat vestita bat&lie navala
dintre turci si rusi, In care flota turceasca a
fost sdrobita si necata n mare.
Si azi clnd ancora se smulge ttrindu-se pe fund,
adese-orl gasim in pamntul lipit de ghearele
el, monede, lucruri mici, armele unei lumi ce
doarme n adincimea ntunecata a fondului.
O peninsula nainteaza n mare, un istm ngust
o leaga cu uscatul, pe suvita aceasta de pamint,
sus pe seaua -dealului a fost zidita mlndra cetate
din Synope. Zidurile de centura staa de-attea
veacuri n picioare nca; tari, crenelate, mal.
poarta si azi n coaste urmele obuzelor rusesti.
Digitized by
Googk
zeu
Des-dimineat a nceput sa cinte o muzica
In oras : era zi de sarbatoare, onomastica Sultanului; aceleasi si iar aceleasi note lungi,
chinuitoare, ale unei melodii orientale, le-am
auzit repetate din zori si ptna n noapte
Toti ofiterii, In tinuta de ceremonie, mergem
in vizita oficiala la guvernator.
La mal ne Intlmpina mal multi ofiteri turci
din marina si infanterie; ctnd trecem pe sub
Digitized by
xdii
c&l&rl si narmati; ne indrept&m la deal abea
puttnd sa stplnim caii mici, iuti si nervosi ce
se framlnt ntr'un joc fara astlmp&r ; tocmai
tirzi s'astem la drum in trap ntins.
Ajungem pe In<imea din capul peninsulei.
In departare se zaresc albe zidurile cetatlY;
si'n urma lor se'ntinde un desert de nisip rosu.
In transparenta de aer si lumina s'aprinde un
joc de licariri ciudate pe aceasta mare ntinsa
de nisipuri arzatoare.
Jos, la picioarele noastre, nainte, n dreapta
si n stnga se ntinde marea calma, adormita
Intr'o straluciri orbitoare; n linistea miezului
de zi nimic nu poti surprinde n tot pustiul
acesta de apa argintie.
Ne oprim si descalecam pe marginea unei prapastii; aci se nalta ruinile vechiului templu zidit
de regele Poniulu, vestitul Mitridate Eupator,
Tacuti, ca'n fata unul mormnt, privim gramada de daramaturl ; ramasita falnicului monument, ce-a stralucit cu 100 de ani nainte do
Gbrist, traeste nca pastrlnd in sfinta el singuratate taina veche a lumel asiatice.
Blocurile aceste de granit cioplite cu atta
maestrie ati viata nca pentru a ne dovedi blestemata morala a timpurilor trecute. Cita munca
omeneasca cheltuita pentru nebuna fantazie a
unul singur om... cta sudoare si cte lacrimi
s'o f scurs pe luciul acestor pietre... podoaba
-. Digitized by
idlV
operei atitor mii de necunoscutii cari lucra
pentru glorificarea oarbei vanit&tl a unul potentat tiran.
Ne
ce
In
ne
Digitized by VjOOQIC
Digitized by
ItcVi
Tln&rul ml-a spns tn clte-va cuvinte toata
istoria vietii sale.
Era din o veche familie nobila; fiul unul
pasa din lanina, facuse scoala militara din
Stambul. Pe cnd era tn scoala de aplicatie, ca
Digitized by
kcvti
cinstita care lucreaz& nnmal pentm o mic& p&tnr conducatoare, pentm acel trintorj cari tn
atingere cn civilisatia europeana afi ajuns mal
r&l si mal t&lharl ca nainte; acestia afi perdut
natura lor primitiva, si-aii schimbat si fondul
prim bun care-1 aveatt.
Ahl... daca am avea si noi o mica parte
numai din libertatile pe care le aveti tn tara
D*voastra.
Stiti oare e diferenta dintre romlnl si
turci? dar, nu va suparati?... ne spune
unul dintre batrlnl. Romlnil, tot-d'auna mindri,
zic: suntem civilizati. Turcii, tot-d'auna ncapa-
Digitized by
Googk
XCVIII
cn mult gast ; pavilioanele tuturor natiunilor
fluturati usor In vtnt ar&tndu sl feluritele culori; pe roata ctrmel se r&sf&ta, rosu cu semiluna alb& la mijloc, pavilionul Turciei.
L&mpile mici, electrice, str&lucea nsirate
de-alungul bordului ; lumina lor se resfrtngea
tremurlnd tn oglinda apel limpezi
Cele dou& proectoare electrice
de cu vreme tncepur& a trimite
luminoase spre mal, tn dreptul
pentru a lumina calea b&rcilor
vitatii la bord.
de pe comanda,
snopurl de raze
debarcaderului,
ce aducea in-
artilerie, negru cu dintii albi ce-1 sticleai printre buzele groase ; avea p&rul des si cret : tip
de mulatru.
Convorbirea o ntretineam mal mult cu str&inil,
c&cl turcii sta nfipti pe scaune mestecnd linistiti si cu sfintenie prajiturile cu care fusesera tratati.
Digitized by
XCIX
Sotia doctoralul, foarte Inclntata, In mijlocul
unul grup de ofiteri, esclama suspinlnd :
Ah!... ce r&ti mi pare c& o s& plecati asa
curnd; n s&lb&ticia asta unde tr&esc, cnd
voia avea fericirea s& mal schimb vre-o vorb&
cu ast-fel de oameni'^
E intru In vorba cu maiorul negru; dar ma
nteleg foarte greti caci abia stie vre-o doua
cuvinte franceze pe care le repeta mereti : Je
compre mousie ... je compre, .
II ndemn la un paharut de piperment ; 11 ia
in mna si, cu 'n zlmbet fin mi spune ca legea
nu-1 da voie ; si ntoarce apoi ochii spre pasa,
care tocmai atunci privea n alta parte, si dintr'odata rastoarna pe gt bautura oprita, clipeste apoi siret si iar zmbeste multumit.
II ntreb despre ofiterul exilat care se afla
sub comanda sa. Iml spune ca mal are nca
patru ani de pedeapsa dar s*a facut raport la
Stambul pentru gratiarea Iul, caci se poarta
bine ; e om cum se cade, dar a vorbit mal mult
de cit se cade. mi spune negrul ducnd degetul
la buze cu*n gest plin de nteles.
La noi e
foarte ratt daca spui mal mult de ct este voe...**
De odata convorbirea de pe punte nceteaza,
toti ne atintim auzul... abea ajung pna la noi
cte-va note tremuratoare ale unei melodii dulci
de departe din spre mare. Toata lumea se ridica pentru a privi ntr'acolo. In lumina argintie
Digitized by
a lunel o barc& aluneca ncet; sl notele s'propia din ce In ce mal clare, mal dnloase In
farmecul linistel de noapte.
Era prietenul Johnson care clnta
Steluta^.
Digitized by
CI
Digitized by
cil
Digitized by
iiiiiiiiii4UUii iUiUilUi..U.U
XII.
Pe mare, 29 AugtuL
Digitized by
diV
ftlbftfltni. Ub ctrd de marsninl se ntrec tn mer
cu noi, si*n jocuri nebunatice se da afund ca
iar&sl s& apara cu solzii argintii lucind pe
fata apel.
Pe punte, toti oamenii sunt veseli: ajungem
azi tn port . . si mllnl e s&rbatoare . . .
Digitized by
tv
Suntem aproape. Pe cheia se vede lumea sosita, sa, ne-astepte : batistele se misc& In aer
urndu-ne bima-venire /...
Iar flamura Iul oMircea, din vrf de la catarg, raspunde fluturlndu-sl culorile n vint, si
'n jocul el prin aer se apleaca si se*lnalta do
pare ca saluta pamntul tarii noastre ....
%uJ-^
Digitized by
Digitized by
SCHITE MABINE
SI
MILITARE
Digitized by
Digitized by
IlUUUUUUUUUllUUUiiii
MOARTEA PILOTULUI
Digitized by
Digitized by
Digitized by
p&rea c& nn-1 bine ; tsl strDgea pumnii si mormaia !na,basit ctte o tnjur&tura..
Glnd n pl&cea manevra, fata i se lumina si
zicea n gura mare: ^Bravo capitane, bravo .' .^
Digitized by
Digitized by
Digitized by
Digitized by
Digitized by
/YYYYY\'\'Y^^'YYVYY\^^^^ ^ % ^ \ ^^ \ ^ A^
a^''^^:, vv:?/,v_,c/:i:r/ r .\\jy :. >
li-".
LjOV'/Yi
-v^
^A.^."oA"' ^ .
. . _ ..
T'TX^
DIN CONCENTRARE
Digitized by
10
lUdonnl era golit demult Ce n'as fi dat atuncea pentru un strop de apa si un petic de umbra !
Dar nu, atunci nici nu m& gindeam la asta, c&cl
nchipuirea lor m'ar fi f&cut s& sufer mal mult.
Adic&, la ce m& gindeam atunci?... z&ti c&
n'as putea spune,
mi se pare c& nu m& gindeam la nimic.
Ga o masina m& miscam in nestire luat de
suvoiul acelei turme omenesti, ce cu puterile
sleite se tira ncet n lungul drumului perzndu-se apoi n nori de praf.
Era o tacere de cimitir; al fi crezut ca mergem la o Inmormntare ; toti par'ca erat muti;
numai tacaneala baionetelor lovite d6 coapse
se auzea intr'o cadenta desavrsita.
Din timp n timp, cte-un oftat nabusit se perdea printre rndurl si une ori cte o soapta rara
dar nedeslusita ti atingea auzul.
Era, de sigur, o njuratura scapata printre
dintii vre-unuia, care mal avea nca puterea de
revolta.
In dreapta mea aveam un voluntar, baiat
nalt si subtirel ca o trestie. Sarmanul, par'ca-1
vad cum mergea suflnd greti, murmurnd cuvinte nentelese, ndoit nainte sub greutatea
celor doua-zecl si doua de kilograme ce le purta
n spinare
Si cnd puterile l paraseati, ramnea n urma
printre acela pe care picioarele nu-1 mal puteaCi
Digitized by
Googk
11
Digitized by
12
Si cam mergea el t&cut, aplecat nainte, tusind si scuiptnd la fie-care pas, privea meretl
Digitized by
13
Digitized by
Digitized by
15
Digitized by
16
Digitized by
17
Toti n jurul mea sforaiat greti, pnza cortului se umfla tn adierea unul vint racoritor.
Prin gaura n chip de usa., luna din naltime
privea asa de bllnd la noi poleind baioneta unei
sentinele care picura de somn rezemata pe arma.
Cte-va raze ale lunel, ce se furisati n cort
lumina fata galbena si slabita a vecinului mea
care dormea adnc.
Si la lumina tainica ce-1 mngla fata, am
vazut bine urmele umede de lacrimile ce i se
scursesera de-a lungul obrajilor oprindu-se n
barba nclcita si mbcsita de praf. Adormise
plngnd ca un copil.
Prin somn, tresarea gemnd ncet, nabusit
Oare la ce visa?
Manevra se sfrsise ; reservistl plecasera toti
pe la casele lor, aruncnd dupa obiceid caciulele n vnt ca semn de bucurie.
Drinca ramasese sa-sl sfrseasca pedeapsa;
stiam ca a intrat n spital bolnav de piept ;
cnd ntr'o zi auzii n cancelaria companiei
vorbind :
Dom-sergent furier, trebue sa-1 stergi din
registru si sa-1 pul cruce mosneagului ca a scapat de armata.
Si armata de el
adauga un altul.
Digitized by
Digitized by
1 1 1 I 1 I 1 I I 1 1 i I I I I i i i i i i I 1 M II I i i i
CIMITIRUL MARITIM
Digitized by
20
Digitized by
21
1860, Marsilia., alaturi un neamt: lohan Kriger^^ 1864, Hamburg...; dincolo un grec : ^Capitano n^ionisio Stavros^^ 1870, Hios... lnga el
un turc, si tot asa se ntinde sirul de morminte
ct vezi cu ochii.
S&rmanil nstrainati de locurile lor, de tot ce
aveati drag si scump, despicnd marile ndepartate, minati de grija pnel de mnl, neferiricitl marinari ati cazut n greaua lupta pentru
trai, lipsiti de mngaerea de a fi linga al lor
care poate l asteapta nca.
De multe ori rataceam prin aceasta parte
nentlnind de ct foarte rar pescarii ce-sl ntindeati crligele pentru plasa.
Intr'una din seri nsa, ful mirat zarind n fund
de tot un om razemat de-o cruce, chiar lnga
malul marel. Dupa nfatisare si mbracaminte
se vedea a fi un italian, batrn marinar. Ajuns
n dreptul saii ma ntmpina cu un ^bona sera
stgnore^^, zis cu un accent dalmatian.
De la ntia vedere ma simtii ndurerat de
nfatisarea acestui batrn cu ochii nrositi de
lacraml, cu genunchii ndoiti ; el parea dobort
sub greutatea unei dureri chinuitoare
Am intrat n vorba cu el.
Ce jalnica l era povestea vletel sale I
Era de loc dintr'un sat de pescari de pe malul marel, aproape de Triest. De bunicul sa
abia si aducea aminte : l lua adesea cu el Ia
Digitized by
22
Digitized by
23
usoar& e viata pe apa de cit pe p&mlnt Se mbarcase pe o probel& care f&cea transporturi de
cereale.
Intr'o sear&, pe-o mare rea, cind p&r&soa
portul, la gura strimta a canalului, drept clnd
s& iasa In largul marel, s'a Intllnit cu vaporul
de pasageri.
In zadar acesta ridicase trei lumini rosii,
Digitized by
24
Digitized by
Digitized by
Digitized by
iuiuniiiiuuiiiiiiiiuiuii;
>_<>_?_?_?_?_?_?_?_?_?_? ? ????
IAPA CAPITANULUI
Digitized by
28
Digitized by
Digitized by
G&pitanal, se ivi in usa grajdului. Toti tncremeniser&, care pe unde ti apucase vremea.
Se Acuse o liniste ca In biserica , numai zorn&itnl pintenilor Iul r&suna, iar caii ciulind
urechile isl ntorceai! speriosl capetele napoi
S&-1 vad&.
Cu mina sting& Isl r&sucea mustata, iar cu
dreapta tnvtrtea cravasa, lovindu-sl carmbil
stralucitori al cismelor de lac
Patru soldati cu somoiage de pae n mn&
frecati ieapa s& o usuce de sudoare ce se scurgea
siroae in lungul trupului.
Oprea !...
Porunciti, tr&itl domnule c&pitan !
Apoi bine, m& dobitocule I tot nu te-al mal
inv&tat cum s& strngl chinga? Am s& te pun
iar n portie, cte 20 de tr&g&torl pe zi!...
Intr& acolo, neghiobule, si freaca piciorul
n lung pna la copita I...
Trebue s'o iati cu ncetul, traiti domnule
capitan, ca arunca ieapa ..
Te ard acusi, pacatosule ! intra acolo, ca
n'o sa te mnnce haramu..
Lola nu se mal linistea ; musca ulucul, se
framnta, isbind podeala cu picioarele.
Oprea l trecu usor mna pe spinare, o aluneca
n jos si-1 ridica piciorul drept s'o caute la
copita.
Abea-1 atinse copita, si ieapa se smuci nainte
Digitized by
dind&r&t. Oprea
laturi; ii si
sub picioarele
sforaind si apu-
Digitized by
Maic&-sa par'c& tnebunise asa Isl zmulgea prul si se bocea ctt o tinea gura ; s&-s1 faca sama
biata femee de n'o lua vecinele s'o mnglie si
s'o mal potoleasca...
Digitized by
RATACIT
De- o saptamlna si mal bine, de cnd mosneagul isl ngropase singurul fecior pe care-1
avusese, usa colibei n'a mal fost deschisa. Tot
timpul umblase batrlnul asa ratacit prin vecini
C
Digitized by
34
si pe la ctrciame, ca s&sl mal nece amr&ciunea care-1 nmplea inima si s& uite jalea ce-I
chinuia mintea.
Mereii repeta desn&d&jduit : la ce bun ramasita asta de jile care mi-a lasat-o ^umnejea/
Grecul j care avea pesc&ria n arend&, 1-a ertat
clte-va zile, pe urm& i-a cerut s&-sl urmeze meseria c& alt-fel nu-1 mal d& f&in&. B&trlnul, s'a
ntors iar la barca Iul r&mas& p&r&sit& pe mal
In b&t&tura colibei.
Ce era de f&cut ! Trebuia s& se hr&neasc& cit
mal avea de tr&it...
Dup& ce si-a cercetat barca, a dat o la apa,
1-a potrivit catargul si apuclnd amtndou& lopetile a plecat oftnd din adncul inimel
de
mult timp nu mal plecase b&trlnul asa singur
la pescuit...
O adiere dulce de vtnt, care venia din spre
largul m&rel, racorea fruntea pescarului si se
juca nebunatic printre vitele Iul de par carunt.
Si suflarea aceea usoara de vnt, nfiora fata
stravezie a marel taiata de urmele barcilor mici
si negre, cu plnzele umflate, ca niste pasari cu
aripile ntinse, cari sbura la larg departe spre
locul de pescuire, cale de opt mile de la mal.
Intrecndu-se n goana, tot cte doi pescari n
fie-care barca, treceati unii pe lnga altii vor
bind si cntnd n gura mare; iar vntul, le
culegea sunetele glasurilor ducndu-le nainte,
Digitized by
3a
Digitized by
Googk
30
Digitized by
37
In ferbinteala luptei un gnd dureros l scHp&ra prin minte : undc-I fecoru-sa acum, sa-I
doa ajutor cu bratele lut vnjoasel..."
... Si in lupta asta asa de nepotrivita, marea
par'ea, anume btindu sl joc de slabiciunea lui
l ametea aruncndu-I n obraz stropii valurilor
Digitized by
38
arunca In singuratatea marel tipetele lor salbatice ca niste rlsete nfiorator de batjocoritoare.
Si batrnul, cu ochii tinta, urmarindu-le sborul, Isl ncretea fruntea vrnd sa-sl alunge din
fata o imagina urlta, ramasa de demult tn
mintea Iul. Dar, nu putea sa scape, imagina
aceea 11 chinuia rasarindu-1 din ce in ce mal
limpede si mal vie.
De atlta vreme, si ce bine Isl aduce aminte
de cadavrul pe care Ta Intilnit plutind printre
valuri, sflsiat de goelanzil cari se sbatea In
jurul Iul cu aripele ntinse, cu ciocurile deschise
amenintatoare... Daca ar pieri de sete si de
foame, ar ajunge si el tot asa... si batrlnul se
nfiora tresarind ca dintr'un vis urlt.
Digitized by
39
Nu putu atipi nici o clipa, sta destept; stapnindu-sl rasuflarea, si asculta cu frica bataile
inimel, iar gndurile ca ntr'un haus ntunecos
i se ncrucisati cu o iuteala ametitoare.
Toata viata-1 trista, monotona i se desfasura
pe dinaintea. Intaiul gnd i se opri la fiu-sati
Digitized by
40
Digitized by
41
nt
Digitized by
Digitized by
V I nwi imi mt ss W9
LA POARTA SPITALULUI
De cte-va zile de cnd, fiind n garda, l apucase ploaia ceea cumplita de-1 patrunsese plna
la oase^ Nita Dobre nu se mat simtea in putere.
Cnd era n front la instructie, nu-sl mal
simtea picioarele; iar minile l erati grele ca
plumbul: vecinie ramnea n urma la cte o
miscare. Par'ca era anume facut sa greseasca;
s'apol cum se nimerise tocmai n spatele Iul,
pe linia de nchiere, sergentul Buican, cel mal
fioros si temut din tot regimentul.
Sa-1 fi vazut numai cum sa furisa pna la
spatele celui ce gresise si repezindu-1 ctl-va
pumni pe nfundate, l striga n urechi ;
Unde
'fi fug mintile f trane?^^
Bietnl Dobrea, cnd auzea i se painjineat
Digitized by
44
Digitized by
45
pomenit mos Dobre cu ravasul de la Nita. II adusese un flacati trimis de vatasolul din primaria
de la Rscanl.
De cum 1-a luat n mna si a aprins a-1 ntoarce pe-o parte si pe alta, par'ca a simtit ca-1
arde ceva la inima, si dupa ce-a dat flacaului
trei gologani, scrisoarea era neplatita, a si plecat
ntr'un suflet sa afle ce zice acolo.
Digitized by
46
Digitized by
47
Digitized by
40
Digitized by
SOIMUL
Digitized by
5>
Digitized by
5i
Digitized by
52
Digitized by
Googk
53
Ctl-va soldat, strns n jurul coliviei, priveati cu mila la el cum s3 sbatea intre gratii.
Oare nu erat si dnsil p&rtasil aceliasl soarte 9
Si cu dorul in inima se uitat clnd la soim,
cind Ia pata aceea neagra, care plutea po cer
fluturind tot mal mica, mal departe, tot mal
departe, pina se pierdu inecata in lumina pe
fundul albastru stravezia al cerului de miaza-zi.
Soimul nu se mal potolea; cu ciocul plin de
snge, cu o ghiara desprinsa, se sbatea ntr'o
framintare nebuna.
Nu trecuse mal mult de o ora, clnd un soldat
veni s.-ml spuie ca soimul murise.
II trimisei sa raporte e capitanului.
In jurul coliviei soldatii se adunasera gramada.
Unii ridea, facnd glume ; altora le era mila
de pasarea care zacea cu ciocul singerat, fara
suflare, cu ochii mari tinta la orizont.
S^a omort singurel de inima rea. Dar ce te
gndesti, saracul I cnd s'a vaptt ca nu-X chip de
scapare. ..^'^ zicea soldatul acela mic si oaches,
cu gtul gol si cu obrajii arsi de soare.
Si printre buze l scapa un oftat, care l si
culese vntul ce trecea nebun fluernd prin
macaralele din coltul pnzelor umflate care
mina vasul iitr*o leganare lenesa, greoae. .
Pc marc, 1808.
Digitized by
Digitized by
li I I I II I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I r I I
o NMORMlNTARE MILITARA
Digitized by
56
Digitized by
57
Digitized by
LS
Digitized by
59
ad re-
Digitized by
60
Ca in totdeauna clhd murea vre-uaul, Gornistul ncepu s& sune semnalul rugaciunel.
Si pe cnd trupul rece zacea ntepenit, cu
pumnii inc& strlnsl pe piept, cu f&lcile nclestate, sticlindu-1 printre gene globul ochilor pe
jum&tate deschisi ; afar& se auzeaii tremurnd
nfiorat, notele lungi, ale rugaciunel, care t&a
linistea sfintii a noptol, stingndu-se departe
ntr'un ecoti sfsiitor de jalnic
**?
Ce vreme urt& era n ziua aceea do Noembrie.
nca de dimineata ncepuse a albi prin vazduh
primii fulgi de zapada, cari alunecau in jos to
pindu-se in apa si noroiul de pe strazi.
Generalul, comandant al garnizonel, tinuse sa
dea un exemplu frumos, ordonnd la toate corpurile sa trimita trupe, si toti oficeril in tinuta
de ceremonie, trebuiau sa vie Ia spitalul militar de unde avea sa plece carul funebru.
Era un soldat care murise facndu-sl datoria;
avea sa fie o nmormntare frumoasa
Pe la amiaza, toata piata din dreptul spitalului militar era plina de lume.
Trupele adunate asteptati de o parte n repaus, cu arma la picior; se formasera grupuri
de ofiteri de toate armele, cu felurite uniforme;
unii fumati tacuti, altii rdeaii vorbind n gura
mare.
Digitized by
61
O miscare se f&cu prin multime ; clte-va cocomenzl repetate se auzira si cornstul suna lung
sosirea generalului.
Printre sirurile de ofiteri ntepeniti cu mtna
la viziera chipiulul, trecu grav generalul; un om
scurt, gras cu niste mustati albe, stufoase.
Totul era gata de plecare.
Digitized by
la inspectie.
Printre rndurl, glumele si spiritele ncepusera
a curge din belsug :
Da, stii ca-I bine sa fii pompier I uite ce
parada ti face ! zicea un locotenentul de infanterie mergind cu minele vrtte n fundul buzunarilor mantalei.
AI dreptate, frumoasa meserie, dar numai
)a moarte, adauga un altul.
Monser, zaii ca-I ridicol atta parada si
Digitized by
Googk
63
Digitized by
64
Digitized by
Digitized by
Digitized by
fe7
plumburie.
S prin fumul rosietic, mirositor, de t&mle ce
se pierdea mistuit de norii de fum albicios prinst
nca de vrful tevilor, de abia se desprindeat
chipurile celor strlnsl In jurul g^roapet
Iar prin ecoul repetat al bubuiturilor frlnte,
se amestecati tipetele de durere ale desp&rtirel
pe veci
mama lui Nita, care isbucnise n hohot, cu p&rul despletit n vint, cu degetele 'nclestate, ridicndu-sl minele in sus c&tre cerul
cenusia , din care se rostogoleati ^r& sfrsit
fulgii de zapada albi si reci, cari atingeati par'ca
nfiorati' pamntul negru cernit...
... Multimea se respndi n graba spre poarta
era si trziti
.
Doua batrne, ramase mal la coada, cu urmele lacrimilor umede nca prin zbrcturlle
obrajilor, mergeati prin noroiul cleios sprijinindu-se de garduri si vorbind in gura mare :
Saracuta Smaranda lui Clipea I . ce face
ea ^ra nici un sprijin I. . mndreta de flacati ca
Nita.. ma mare pacatu...
^a ce-t dreptu,.. frumoasa tnortnntare .,
ma ceva ca la un print, soro... tU asa /...
Galati, 1899.
Digitized by
Googk
Digitized by
tJt-jUl.tXAXj^Axi
M!^J!ftfAtJAtIAlAtAf^^^^^^
SINGURA
Era vecinie t&cut satul acela de pescari pierdut, departe pe malul m&rel ; dar mal pustia
si jalnic p&rea acum spre. toamna, clnd se
g&teat si berzele s& plece In lunga lor calatorie
Nourii alergati nebuni pe bolta sura a cerului
si pete negre se forma sub el, pe marea albastra sinilie care se framlnta isbindu-se In
clocot de malul nisipos si sterp.
Doi plopi
singurii n tot satul
din di'eptul
bisericutei vapsita In verde, se vaita ndoiti
spre pamtnt de vlntul ce mugea turbat din spre
largul marel
In batatura caselor tupilate sub coperisele de
stuf, cte-va femei cu minele strasina la ochi
catati lung, cercetator, departe n zare.
Digitized by
70
ciocul deschis.
Sta locului, privind cu ochii mari, tinta, la
sirul care se pierdea n departare, plutind usor
ca o panglica neagra, ntinsa n spatiti, sub
bolta cerului nourat
Sarmana I... avea o aripa taiata.
Mal facu o ultima sfortare desperata; si desfacu singura aripa ce-o avea : un flli^it grabit,
ntrerupt si se 'nalta o clipa, cazind apoi ntr'o
coasta pe coperisul bisericeL
Tinndju-sl aripa nca ntinsa, ramase, acolo
Digitized by
71
Digitized by
Digitized by
UU\..rj^AAAA.\.\.V\.VVV\AAAAAAAAA.\AA.V\AAAAAAAAAAAAAAAAAAA/.AAAAAAAAAAA.i^
# < n > P i>' ^ wm ^^^^^ ^ w ^p "^^^^"p^ f> wp mw W9
PE D UNRE '
Digitized by
74
Chipul Iul Strul abea se xarea in fundul camerei, n cuprinsul acesta, n care apa de pe
cismea se prefacea n aburi amestecati cu fumul
din soba si de tigara si se naltati n nourasl
albi stravezii, care pluteati splnzuratl unul de
altul In rotocoale minunate.
Batrnul Strul sta dupa tejghea si urmarea
cu ochii miscarile tuturor ; 11 cunostea pe toti;
stia pe fie-care In parte clte parale avea In .
buzunar si clte acasa ; pentru fie-care gasea el
clto o vorba potrivita si prieteneasca De multe
ori, pe clnd vorbea cu clte unul, clipea siret
din ochi si cu bucata de creta ntre degete si
facea pe tejghea socoteala vlnzarel.
De la o masa din fund se ridica un om nalt,
slab, cu o caciula trasa pe urechi, cu gltul nvaluit Intr'o legatura de lina mpletita.
Se opri In fata ovreiului.
Vlnzare buna, juplne Strul.
Digitized by
75
l raspun-
Digitized by
76
Digitized by
?^
Digitized by
78
Toma cu bratele ncordate sufla din greft 1&stndn-se cu greutatea trupului pe lopetl ; lancu
In picioare, .cu cangea n mln& mpingea n laturi sloiurile ce le'nchideatt drumul, pe cnd
barca trosnea sub isbiturile lor.
Trecuse de jum&tate; curentul tare l luase
la vale clnd, un sloi mare le esi de-a curmezis;
b&etul Isl sprijini cangea n pept Impingnd din
rasputeri.
Toma cum Isl arunca ochii n urma, sari n
picioare dtnd drumul lopetilor si sa repezi la
cange sa dea sloiul n laturi; dar era prea ttrziti;
o trosnitura puternica si barca isbita, prind
din toate ncheiturile, se pravali rostogolindu-se
cu chila n sus.
Si sloiurile o luara nainte; pe cnd n urma
cel trei oameni se sbateau ntre valuri.
Proprietarul, greoifi n blana Iul, sa duse
ghiulea la fund.
Baiatul se mal lupta clt-va timp nnotnd cu
greft, plna l parasira puterile si disparu nghitit de valuri.
Iar Toma nnotind n picioare se prinse cu
mlinile de-un sloi si sprijinit pe coate si pe
barbie se sbatea sa-sl salte trupul de-asupra.
Lumea strnsa pe cheia, cata ngrozit fllra
a-1 putea da vre-un ajutor, pe cnd el se framnta desperat, cu capul gol, perdut, tinndu-se
cu unghiile nfipte n ghiata.
Digitized by
19
Digitized by
Digitized by
1 1 1 i II I I I 1 i 1 I I II I I I i I I i 1 M t M 1 ' >
MiRGARINT BETIVUL
cum zicea el
firul necazurilor de pe ghemul
nmel, depanat de att amar de vreme, numai
ce zaresc la cotitura drumului un om calcnd
greoi si lenes. De departe i-se vedea sumanul
zdrentuit, iar caciula 1 unsuroasa iera lasata
pe ochi.
Se ndrepta spre circiuma.
Da cine-1 acela, mosule?
D'apol cine sa fie, ca-1 cunosc si clnil din
sat, cale de-o posta; ca unu-1 doar Margarint,
betivul satului.
Si ncepu mosul sa-1 descoase toata viata.
F
Digitized by
Digitized by
83
Digitized by
B4
? ?.
Digitized by
85
Digitized by
Digitized by
...lll#ll^llllllllllll
DUPA FURTUNA
Digitized by
88
grija, tinlnd oopil de mtna, se plimba nerabdatoare cu ochii plini de lacrimi; sunt sotiile marinarilor asteptati.
Toti se misca In tacere; nici un sgomot omenesc nu turbura sfintenia acestei jale mute, ce
par'ca pluteste deasupra limbel de peatra care
nainteaza In mare.
Iar marea nebuna, parca anume batndu-sl
joc de slabiciunea omeneasca, in hohot clocotitor isl isbeste valurile ^sgomotoase de cheul
batrin, spalindu-I in rastimpuri muschiul prins
pe lespedea de piatra inegrita de vremuri.
O miscare se face prin multime, toti sunt n
picioare cu ochii tinta la orizont.
dar care?
Digitized by
Digitized by
90
Digitized by
91
Principesa e acostata lng& cheiul care colco teste, ca si alt&-data,, de sgomot s miscare.
Portul renvie nsufletit de o lume care roeste
n SUB si n jos, sgomotul asurzitor al masnel
de descarcat, strigatele hamalilor ce cara marfa
toata miscarea si harnicia asta readuce portul
la viata-i obicinuita, plina si bogata.
Si 'n multimea asta care se frmnta grabita,
se misca mnata de nevoile vietet, femeea mbrobodita cu salul vechii, zmbeste printre lacrimi catnd cu drag la sotul el, un marinar tnar ce etrnge n brate copilasul dragut care
gngaveste cu atta gingasie: ta-ta,
Era sa nii-l mat vad dragutul, Scuturndu-sl
pipa de scrum, un marinar batrln, spunea la
ctl-va oameni ce se oprise catnd ndoiosatl.
De doi ani s luati sarmanii... bietul copilas era sa rame fara tata... e hei !. . pe multi
tati i-a nghitit marea si ctl orfani si cte lacrime n'a lasat pe lume!
Iar marea nebuna, par'ca anume batlndu-sl
joc de slabiciunea omeneasca, cu acelas hohot
clocotitor, si isbea valurile sgomotoase de cheul
batrn, spalndu-1 n rastimpuri muschiul prins
de lespedele de piatra negrite de vremuri....
Constanta, 1897.
Digitized by
Digitized by
^tejx^ybi^
<HHR>{H>0^(>Qfr&0-4{H>006-6m>m>&OO^OOr
Digitized by
94
mutata do
mal grea;
ncarcate
araturile
O zi nesfirsita de drum greii, chinuitor, ndulcita numai din timp n timp de aria duioasa,
si naiva, pe care o cnta n gura mare Lupan,
cntaretul companiei: un tigan nalt, cu mustata
rasucita si cu bonetul dat pe ciafa.
Fie-care companie trebue sa-sl aiba artistul
el, protejatul tuturor gradelor, omul caruia i-s6
iarta orl-ce si care, la un semn al capitanului,
e gata a-sl face cu sfintenie datoria de artist.
Clntece ramase mostenire, de cine stie cnd,
prin rndurile ostirel:
romna" ori :
MaicS, mSicuIitS,
Ia es7 Ia portit<1,
Si-m da drumu'n casa,
^Ca sa staG la masa.
Digitized by
Googk
^5
Digitized by
Digitized by
Pe drum, una din cartusiere pe care o stiam desarta mi se parea prea grea ; o deschid si o gasesc
plina cu mure : Marica m-o umpluse pe ascuns'
Si cum mergeam n sir, catind nainte, nu
era cbip sa scap de ochii aceia, adinei si negri
cari mS urmareau sclipind la fie-care pas
Ne- apropiam de Otopenl; acolo trebuia sa Intlnim inamicul ce avea sa atace fortul;
asa
era tema manevrei.
Departe inca de sat, ne ntmpinasera biciclistit, . calaretii, trasurile, toata Jumea mare
venita din Capitala ca sa priveasca la lupta
ce-avea sa se dea.
Se ^icea. ca regele, regina si ministrii, sunt
veniti la Otopenl ca sa observe lupta de pe
naltimea fortului.
In departare se zareati cte-va pete negre
miscndu se pe ntinsul cmpiel.
. Un ofiter de stat-major urmat de ctl-va calareti vQnea n galop spre noi : s'a semnalat
inamicul^ si vestea sa rasplndeste ca fulgerul
printre rndurl. Auzul se ascuteste, degetul se
'nclesteaza pe curelele armelor, pasii sa fao tot
mal vil, ochii se deschid tot mal mari, catind
ntrebatori la aceia ce printr'un semn sa o
comanda le va porunci ce trebue sa Iaca.
. S'ati luat formatiile de lupta.
Plecam n pas gimnastic sa ocupam o positie
in aripa stinga. Ce goana nesfrsita prin bulgarii
Digitized by
100
araturilor ; cltl-va c&pitanl btrlnl ramin In
Digitized by
101
rasboiulul.
...Muzicele si cornistii ncep sa sune atacul".
Noi o luam la fuga, din ce n ce mal repede
prin iadul acesta, care fierbe de strigate, clocotind n bubuituri de tun si'n sunete de trmbite.
Si alergam minati de notele metalice ale ataadul*^, acele note aprinse care ti smulg par'ca
picioarele din nchieturl, ne mal dnd pas mintel
sa lucreze, ci numai pieptul sa se umfle n strigatele nebunesti de ura** nesfrst... si alergam
ntr'o goana din ce n ce mal turbata, aiuriti
si n nestire ! ..
... Tocmai la sfirsit, dupa ce a sunat ncetarea manevret" mi-am ntors privirea n urma
spre sosea.
Am zarit crucea rosie a unei carute de ambulanta: le duceati culese gramada acele tandari
de trupuri omenesti.
Vp4stj mai
zicesL un oSl^t
pe nenorociti aia, i-aU terciuit cu totul'^.
Digitized by
102
Y, ce vrei : yktimile manevrei^ l raspunse
flegmatic un c&pitan b&trin.
... Si clnd glndestl c& manevra nu-1 de olt
o palid& imagina a acelui simistra joc ce sa
numeste : rasboiul'^ !
Digitized by
Digitized by
Digitized by
Digitized by
Digitized by
',.^
&OOOOOO0
ooopooooc
ooooooc
Digitized by
Digitized by
Digitized by