Drept

• gestiunea de afaceri. Aceasta situatie se incadreaza in randul faptelor juridice licite si este reglementata de art. 1.330-1.340 NCC. Am facut remarca potrivit careia gestiunea de afaceri este o situatie, deoarece o persoana denumita gerant, indeplineste acte sau fapte in interesul altei persoane denumita gerat, fara a fi mandata in acest sens(exemplul clasic în această materie este acela al proprietarului unui imobil care lipseşte pentru o anumita perioadă, timp în care se iveşte o stricăciune la imobilul său, reparată de un terţ; această terta persoana a gerat interesele proprietarului). De aceea, gestiunea de afaceri poate produce o serie de consecinte in plan obligational si din punctul nostru de vedere poate reprezenta o sursa importanta de obligatii in sistemul nostru de drept; • plata nedatorata. In general, plata reprezinta o modalitate de executare a obligatiilor(art. 1.469-1.515 NCC) si are ca obiect in toate cazurile, o prestatie pozitiva, de a da sau de a face. In ceea ce ne priveste, plata nedatorata reprezinta un fapt juridic licit, indeplinit de catre o persoana care nu era datoare in fata creditorului si care are dreptul la restituire[art. 1.341 alin.(1) NCC]. Plata nedatorata poate fi efectuata de catre aceea persoana care actioneaza ca un debitor, in necunostiinta de cauza sau din eroare (de exemplu: mostenitorii platesc o datorie care a fost achitata de defunct, lucru necunoscut de ei, iar plata facandu-se a doua oara; debitorul plateste o datorie catre o alta persoana decat adevaratul creditor, din eroare; achitarea unei datorii survenite in urma unui act juridic care a incetat sa-si mai produca efectele; etc); • imbogatirea fara justa cauza. Alaturi de gestiunea de afaceri si de plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza poate fi inclusa in randul faptelor juridice licite. Chiar daca in vechiul1 Cod civil nu avea o reglementare expresa, imbogatirea fara justa cauza se bucura in acest moment de o recunoastere normativa, fiind consacrata in dispozitiile art. 1.345-1.348 NCC. Prin intermediul acestui fapt juridic licit se genereaza o marire a patrimoniului unei persoane in detrimentul altei persoane, intr-un mod neimputabil. Cel care si-a marit patrimoniul in mod neimputabil, va avea calitatea de debitor, iar celalalt care a suferit pierderea patrimoniala, creditor, deoarece primul va fi obligat la restituire, dar numai in limita imbogatirii realizate(de exemplu: îmbunătăţirile pe care le face un chiriaş la imobilul închiriat si care conduc la cresterea valorii acelui bun; reţinerea alocaţie de stat de către un părinte copilul fiind încredinţat şi aflându-se în întreţinerea celuilalt părinte; etc); 2. 1 Vechiul Cod civil a fost decretat la 26 noiembrie 1864, promulgat la 4 decembrie 1864 si pus in aplicare la 1 decembrie 1865. Cuprindea 1918 articole, majoritatea fiind traduse din "Codul lui Napoleon" din 1807, care avea 2.281 de articole. Pe parcursul incidentei sale in sistemul normativ din Romania, a suferit numeroase si importante modificari, completari, abrogari implicite si adnotari.