Bogdan Beldianu

The Thirty Years' War was the first great European conflagration. Propaganda played an important role in this war as well. The present material discusses some themes (adultery, prostitution and the Apocalypse) illustrated on the counter tokens made in Nuremberg during the Thirty Years' War by the great engraver Hans Krauwinckel II (1585-1635), a landmark of german medalistic art.
The theme of mythological adultery hides political accusations, the theme of political prostitution becomes the cause of the "Apocalypse" and the apocalypse represents the end of civilization.
The Thirty Years' War  brought a fundamental change also in art: the sad, painful, tragic face of the war makes its place, more and more strongly, among the typical illustrations of glorious characters and warlike deeds - the usual way to illustrate the war in European art since from antiquity.
The "Apocalypse" theme will continue to be illustrated in German medallic art in moments of great historical tension. Several medals, of great artistic value, are meant to show how the image of the "Apocalypse" evolved over time as humanity perfected its means of self-destruction.

The ancient city of Tomis remains largely unknown despite important
archaeological discoveries made over time. Its coin issues, mostly cataloged from more than a hundred years ago, are an invaluable source of information, filling many of those archaeological gaps. However, deciphering the messages transmitted by the Tomitan monetary issues
remains a task still far from complete. In the following lines we try to highlight when the first buildings were illustrated on the coins of the city of Tomis and what were the meanings of these images. The approach gave us the opportunity to make some chronological observations regarding some monetary issues, but also in relation to some manifestations of the Roman imperial propaganda on the provincial coins.

The triumphal arches, a product of imperial propaganda, are the most famous and widespread Roman triumphal monuments. The official Roman coins illustrated on their reverse the triumphal arches located in the capital of the empire, Rome. Many of these monuments are still preserved, but some have disappeared in the tumult of history. Therefore, coins become “evidence” of the existence of these buildings when thy have not survived over centuries or allow the reconstruction of parts that have disappeared from them. The provincial coins of Lower Moesia also speak of the presence of such triumphal monuments (unknown now by of archaeological discoveries) from this border province. In this paper, some considerations are expressed regarding the numismatic evidence of the triumphal arches at Markianopolis and Tomis.

This article presents what are belived to be the first monetary issue struck for emperor Marcus Aurelius. For a long period of time the first monetary issues attributed to Marcus Aurelius as Imperator were belived to be the coins with representation of the goddess Concordia on the reverse. In fact, coins with this kind of reverse representation are related to the dual rule of the empire by Marcus Aurelius and Lucius Verus. The first coins identified for Marcus Aurelius show on the reverse the emperor standing alone and holding the globe in his right hand. This monetary issues were, most likely, struck between the time Marcus Aurelius was confirmed as Imperator and the time Lucius Verus was himself made Emperor, a very short period of time, thus making such coins extremely rare. Five such coins were identified until now, all of the denarii, one at an auction and the other four in two private collections.

In this brief contribution, I bring back into discussion an interesting dies combination produced in the Syrian mint of the Roman emperor Septimius Severus. The resumption of the discussion is brought about by the emergence of an unpublished coin, which uses the same die for the obverse, but with another type of revers from the previously known ones. Thus, the number of Syrian monetary issues of Septimius Severus, which use the same obverse die, in combination with different types of reverse, rises to the number of four. We also try to explain the context and the true meaning of the monetary type "invicto imperatori". According to the scholarly literature, this monetary type is often put in connection with the accession of Emperor Septimius Severus to the cult of Sol Invictus. Nu cu mult timp în urmă, vorbind despre o emisiune inedită a monetăriei siriene a împăratului Septimius Severus (Beldianu 2017 42), localizată cel mai probabil la Antiochia (Beldianu 2017 55-57), constatam că ștanța de avers, folosită la baterea acesteia, mai fusese folosită în combinație și cu alte ștanțe de revers, aparținând însă altor emisiuni monetare (a se vedea planșa 1). Astfel, această ștanță de avers, având un portret mai rar al împăratului printre emisiunile siriene din anii 194-195 p. Chr., fusese combinată cu mai multe ștanțe de revers (Beldianu 2017 47), din tipuri monetare diferite, având legendele de tip: CERER FRVG 1 , PIETA(T)I AVG 2 și IOVI PRAE ORBIS 3. De curând, o companie din Köln, Germania, a vândut la o licitație publică 4 un denar emis de monetăria siriană a împăratului Septimius Severus. Acest denar fiind bătut cu aceeași ștanță de avers identică celor anterior amintite, dar reversul aparținând însă unei alte emisiuni monetare decât cele cunoscute deja, având de această dată legenda INVICTO IMP. Moneda nu prezintă noutăți în ceea ce privește legendele sau iconografia, greutatea scăzută a monedei, de doar 2.03 g, fiind singurul detaliu "tehnic" care trebuie remarcat.

Rezumat: Pornind de la o foarte interesantă monedă, emisiune tomitană de tipul "împărat cu trofeu" pentru Severus Alexander (AMNG, nr. 3254) cu revers surfrapat (o zeitate ce ține o patera în mâna dreaptă poate fi văzută în câmpul mo nedei), acest studiu își dorește să discute cronologia emisiunilor monetare cu revers dedicat împăratului , bătute de monetăria orașului. Astfel, prin analiza comparativă cu emisiunile oficiale romane, dar și cu cele provinciale cu anul emiterii specificat, s-a putut stabili o perioadă delimitată de timp pentru baterea acestor emisiuni, perioadă cuprinsă între începutul campaniei persane și sfârșitul domniei (și al vieții) împăratului Severus Alexander. De ce au fost emise? Este o altă întrebare căreia i se caută răspuns pe baza scrierilor antice, dar și a studiilor moderne. În același timp, analiza emisiunilor monetare bătute la Tomis cu revers dedicat împăratului Severus Alexander ridică serioase întrebări asupra modului de difuzare a propagandei romane în provincii și asupra modalității de alegere a tipurilor monetare folosite de către atelierele provinciale. Tipurile monetare de la Tomis, dedicate l ui Severus Alexander, își găsesc analogii atât printre cele oficiale de la Roma sau Antiochia, dar (surprinzător sau poate nu) și printre cele de la Alexandria (Egipt). Abstract: Starting from a very interesting coin, a Tomis issue-type "emperor with trophy"-for Severus Alexander (AMNG No. 3254) with an overstruck reverse (a deity with a patera in the right hand can be seen in the field of the coin), this study wishes to discuss the time when the monetary issues dedicated to this emperor was issued by the mint of this city. Thus, a comparative analysis of the official Roman and provincial monetary issues, with the specified issuance year, has made it possible to establish a limited period of time for strucking these issues, between the beginning of the Persian campaign and the end of the reign of emperor Severus Alexander.

Ancient coins were reused in antiquity, in many way, being transformed
in: jewelry, amulets or in objects with a practical purpose. Near the Dnieper River (Cherkasy Oblast, Ukraine) was found a roman provincial coin, a monetary issue from Deultum, for emperor Maximinus I Thrax. The coin is punched by no less than six holes. Five of these holes ( are found on the edge of the coin) form a pentagon, a sixth hole is in the middle of the coin. The layout of the holes shows that we have to deal with a reused coin like the centerpiece of a bridle. Similar horse bridle parts can be seen on the head of the Equestrian Statue of Emperor Marcus Aurelius of Rome, or on the equestrian statue of Emperor Augustus, recently discovered at Waldgirmes (Germany).

The material describes a coin coming from outside of the Roman Empire ( the north Barbaricum). This coin, which can not be considered to be an antic counterfeit - being made of silver - imitates some issues of Roman denarius from Trajan-Hadrian era.

În rândurile de mai jos cititorul va descoperi,sprijinite pe suportul numismaticii, câteva contribuții la cunoașterea acestei epoci. Monedele vor fi așadar principalul catalizator al unei mai bune înțelegeri a unor fenomene cât se poate de diverse - relații politice externe, producția și circulația monetară, mentalități religioase sau transformări și deveniri ideologice – petrecute în imperiul roman, la sfârșit de sec.II pChr și început de secol III.
Nu întâmplător majoritatea modestelor contribuții din această carte se leagă de partea orientală a imperiului în general, de bazinul Mării Negre și de zone adiacente, în mod special. Deși pentru o scurtă vreme centrul de greutate al imperiului s-a aflat în zona Dunării și a Mării Negre, evenimentele desfășurate aici au fost de regulă insuficent dezbătute, cel mai probabil, datorită stării de aparentă liniște în zonă. Luptele de la Roma, din Orientul Apropiat sau cele din Apusul imperiului fiind cele ce au captat mai toată atenția istoricilor. Dar acest colț îndepărtat de lume a avut atunci cuvântul său de spus. În ciuda aparentei liniști ce a domnit aici, atât legionarii romanii din Dacia și Moesia Inferior cât și vecinii lor din afara imperiului, din regatul bosporan, dar și alți riverani ai Mării Negre sau locuitori ai întinsului spațiu, prea generic denumit, ”barbaricum”, au fost actori direct sau indirect implicați în mai toate încleștările momentului.
Recentele evenimente din Orientul Apropiat arată că orânduirile și imperiile sunt trecătoare, dar geopolitica își are constanta ei indiscutabilă. Și astfel cunoașterea trecutului devine cheia înțelegerii prezentului. În acest context reevaluarea situației din bazinul Pontului Euxin în ”anul celor cinci împărați” și în perioada ce a urmat nu poate fi decât binevenită. În atenția cititorilor ajunge astfel și contribuția majoră a unui personaj de regulă uitat de istorici: P Septimius Geta, fratele împăratului Septimius Severus, guvernator al Moesiei ( și apoi al
Daciei) în cei mai violenți ani, de la începutul dinastiei Severilor și unul din actorii principali ai evenimentelor de atunci. Deși activitatea sa încă poate fi reconstituită din scrierile istorice,  chipul său este azi aproape cu totul uitat. O interesantă emisiune monetară histriană ar putea fi păstrătoarea uneia dintre foarte puținele imagini ale acestui influent politician roman.
Nici problema presupuselor ateliere monetare siriene (Emesa si Laodiceea), ce au emis monedă oficială romană în vremea lui Septimius Severus, nu a rămas neatinsă. Pe baza unor dovezi inedite și a celor mai
noi opinii în domeniu am încercat o tranșare definitivă a aceasteia.
Dar cel mai complex capitol este cel dedicat fenomenului contrafacerii monetare din vremea Severilor. Fenomen analizat sub toate aspectele sale: contrafacerea oficială, falsificare, imitațiile barbare.
Ultimul capitol este dedicat parcursului străbătut de Septimius Severus de la mistica zodiilor și a horoscoapelor la crearea unei religii pentru tot imperiul roman și dovezilor numismatice ale acestui drum.

”De această dată cititorul nu se află în fața unei alte lucrări elogioase dedicate împăratul Marcus Ulpius Nerva Traianus. Aici este vorba de efigia sa monetară, mesajele transmise de aceasta, dar mai ales despre mecanismele propagandei imperiale din spatele portretului oficial al împăratului.
Niels Hannestad spunea că portretul monetar roman imperial nu era atât imaginea reală a împăratului cât mai ales cum vroia acesta să fie văzut de contemporani. Cât din portretul monetar al împăratului Traian era ideologie și cât imaginea sa reală? Cât din caracterul personal poate fi văzut pe o monedă romană emisă în numele său?  Procentele diferă de la o efigie la alta dar cu siguranță imaginile monetare ale împăratului Marcus Ulpius Nerva Traianus recompun portretul unei epoci, saeculum traiani.”