Nicolae Georgescu

Cantemir și fiul său Cantimir Versul 11 din Epigonii, Cantemir croind la planuri din cuțite și pahară, sa discutat mult: ce să caute Dimitrie Cantemir între poeți, ce planuri să fi croit el din cuțite și pahară încât numai Eminescu să fi știut de ele. Ironic, Anghel Demetriescu zice că Eminescu l-a confundat cu Constantin Cantemir, căruia Miron Costin i-a zis o dată "mai des cu paharele și mai rar cu orânduielile"-și care, se știe, l-a condamnat la moarte pe cronicar. Dar, zice criticul, Constantin Cantemir "în chestiuni de literatură era o nulitate patentă"-cu vorbele lui Neculce: "carte nu știa, numai ce iscălitura învățase de a face." În concluzie, Eminescu încurcă rău lucrurile, tocmai el "care în ochii unora trece drept un puț de erudiție și de adânc cunoscător al istoriei și literaturii naționale". Lucrurile au rămas încurcate, D. Murărașu sintetizând situația și considerând că a găsit planurile lui Dimitrie Cantemir croite din cuțite și pahare: ar fi vorba de masa oferită de Țarul Petru I la Iași, la 28 iunie 1711, domnitorului și boierilor moldoveni-și, mai aplicat, de planurile pe care și le făcea în ascuns Dimitrie Cantemir să-și întemeieze o dinastie cu ajutor rusesc. Rămâne întrebarea: ce caută, totuși, Dimitrie Cantemir între poeți-și se adaugă, iată, alta: de ce ar fi ținut Eminescu neapărat să-l glorifice pe domnitor …pentru asemenea intenții ascunse, nerealizate de altfel? În plus, cuțitele și paharele nu apar în citatele date de Murărașu despre banchetul de la Iași… În 1962, Zoe Dumitrescu-Bușulenga sugera că ar putea fi vorba, în acest vers eminescian, de Antioh Cantemir, fiul domnitorului, marele poet rus-dar același Dimitrie Murărașu se opune categoric: "Nu se poate primi părerea Zoei Dumitrescu-Bușulenga (în Analele Universității București, Secția Științe sociale-Filologie,vol.25, XI /1962/, p. 599-561) că Eminescu s-ar fi gândit la Antioh Cantemir, autorul Satirelor. Eminescu are în vedere pe scriitorii care au scris o limbă "ca un fagure de miere" și care reprezintă "zilele de-aur a scripturelor române". Antioh Cantemir nici nu ne cunoștea limba și și-a scris opera în rusește. Chestiunea se lămurește prin Lepturariu…" Polemica s-a oprit aici, Zoe Dumitrescu-Bușulenga n-a mai revenit, D. Murărașu rămâne singur în arenă și opinia lui se ia de bună. A atașat această opinie la ediția sa din 1972, care este mult consultată și citată, care s-a reeditat în 1995 la Editura "Grai și suflet-Cultura națională" cu o Postfață de Eugen Simion, și care aflu că s-a reeditat acum, recent, la Fundația Culturală Națională, cu o Introducere de Eugen Simion (nu cunosc cartea). Și totuși, Maica Benedicta are dreptate. Să spunem mai întâi că revista Convorbiri literare, 1870, tipărește Cantimir croind la planuri…(Numai Bogdan-Duică, Ibrăileanu și D. Mazilu au astfel în edițiile lor; I.E.Torouțiu discută formele, ironizează "ilinica pițigăiere Cantimir" și cere "virila și frumoasa formă Cantemir, cu succesiunea vocalelor a-e-i"; și manuscrisele au forma cue , dar sunt anterioare anului 1870; D. Murărașu nu

A 1-kJ vacuum-spark device has been developed as a pulsed X-ray source for applications in the field of microlithography, microscopy, flash radiography, etc. The optimization works for the pulsed soft-X-ray emission are presented. The optimization was made in two steps: 1) X-ray emission maximization and 2) X-ray emission reproducibility. For the X-ray emission maximization, the changed parameters were the main capacitor energy, the anode-cathode geometry, the anode material, and the trigger pulse amplitude. The best combination is 1 kJ for the main capacitor energy, a conical shape for the anode, 6-12 mm anode-cathode separation, iron for the anode material, and 14-15 kV for the trigger pulse amplitude. In these conditions, energies of up to 10 J per pulse are obtained in the 3-40 keV range for the X-ray pulses. In order to have a good reproducibility, a high-power, very fast, high-voltage trigger pulse is required. To fulfill these conditions, a pulse transformer and an air spark gap were added to the initial triggering device (a magnetic pulse compression circuit). With the new trigger pulse (20 J per pulse, 50-ns rise-time, 22-kV amplitude in an open circuit), an acceptable X-ray emission reproducibility was obtained