Ionitescu Constantin

Pe urmele luptei de la Posada 9-12 Noiembrie 1330
Autorul cărții “Izbânda lui Basarab I la Turnul lui Doancă, 9-12 noiembrie 1330", Dr. Ionitescu Constantin, s-a bazat pe nou descoperitele înscrisuri în piatră după lupta de la Posada ale voievodului Basarab I în Titeștii Vâlcii și menționate de istoricul polonez Maciej Strijkowschi în 1575. În informațiile privind localizarea luptei, un rol determinant l-a avut profesorul universitar, istoricul și arheologul Teohari Antonescu care a publicat cartea COLUMNA TRAIANĂ in 1910 și care menționează pentru prima dată "locul luptei dintre Basarab și Carol Robert de Anjou", lângă o stâncă înaltă de 100m pe care exista o cetate încă din timpul regelui Decebal și împăratului Traian, cu ziduri de piatră conservate până azi și cunoscută din legendă ca “cetatea împăratului de rouă”, adică TURNUL LUI DOANCĂ de pe Valea Băiașului din Țara Loviștei.

În paginile istoriei din sec. al XIV-lea este trecută celebra
luptă de la Posada dintre regele Ungariei Carol Robert de Anjou și
voievodul Ţării Transalpine, Basarab I. Locul desfăşurării acestei
lupte l-a preocupat și pe istoricul polonez Maciej Strijkowski care
în anul 1575 a avut ocazia să viziteze Țara Românească şi a
descris împrejurările și locul bătăliei de la Posada.
Întrucât istoricii noştri au contestat faptul că Strijkowski ar
fi trecut prin acestă parte de țară, am căutat să demonstrez că acest
lucru este adevărat, descriind și călătoriile altor europeni prin Ţara
Românească din timpul voievodului Mircea Alexandru, cel care
le-a facilitat acest lucru.

Cozia veche din Călimănești este printre puținele biserici de zid construite în sec 12-13 pe teritoriul Țării noastre. Pentru a nu se pierde această „comoară” s-a reușit păstrarea zidurilor existente şi refacerea bisericii, pe un nou amplasament lângă drumul naţional Sibiu-Rm Vâlcea și barajul de la Turnu-Căciulata de pe râul Olt. În urma studiului făcut se poate concluziona că data construirii acestei biserici a fost 1301, în timpul lui Radu Negru Vodă. Această dată a fost scrisă în piatră deasupra ușii bisericii Coziei Noi în timpul lui Mircea cel Bătrân, considerând-o ca o prelungire a vieții, printr-o nouă biserică mai spațioasă, îndeplinind și alte activități privind Curtea Domnească, după modelul sârbesc și a celui din Athos. Concomitent a fost consemnată și data construirii Coziei Noi, în incinta bisericii adică 1388.
Din documente reiese că bisericile au fost construite pe proprietatea unui Boier Nan Udobă, rudă apropriată cu voievozii Radu Negru, Vlad și Mircea cel Bătrân și implicit cu Negru Vodă. Acest lucru reiese din datele furnizate din mormântul 7 (inelul de aur cu numele gravat pe el, floarea de lis și resturile de îmbrăcăminte). Simbolul florii de crin este important deoarece îl găsim și la cavalerul din mormântul 10, precum și pe un mormânt la Tismana. Voievozii Basarabi au avut această floare şi pe monezile lor, alături de scutul lor asemănător cu al regilor Franței. Punctul de plecare a fost căsătoria lui Negru Vodă cu fata banului de Severin Micud, comite de Dăbâca, ai cărui înaintașii au căpătat aceste simboluri prin înrudire cu nobili de origine franceză.
În 1330, voievodul Basarab l-a învins în lupta de la Posada pe regele maghiar Carol Robert de Anjou ce s-a desfăşurat în Țara Loviştei. Acest lucru este dovedit cu precizie de istoricul polonez Maciej Strijkowschi în 1575 care a arătat că Basarab pe locul bătăliei a ridicat o biserică şi trei stâlpi de piatră. Aceşti „stâlpi de piatră” de fapt sunt trei monumente de piatră pe care stau scrise şi azi evenimentele de atunci.
Aceste documente numiți „stâlpi de piatră” au înscris pe ei date despre lupta de la Posada, descifrate de dl prof Voica George şi corespund cu datele oferite de mormântul 10 din Curtea de Argeș. Din cele consemnate se poate trage concluzia că aici a murit în luptă un băiat al voievodului Basarab. Acesta a fost înmormântat la biserica domnească Sf. Nicolae.
Urmașii lui Basarab au continuat dezvoltarea culturii prin ctitorirea de noi bisericii, impozante, păstrarea ortodoxiei poporului român faţă de Imperiul Otoman şi păstrarea independenţei țării! N. Densuşianu, B. P. Haşdeu au scris despre înaintașii poporului român înainte de Christos cât şi despre porecla de arap dată valahilor!

Bunicul lui Vlaicu Vodă se numea Negru Vodă, numele de „negru” venind din istorie de la arabii negrii ai lui Ptolomeu. Din acest punct de vedere înseamnă că Negru Vodă avea strămoşi pe sarabii lui Decebal şi nu că ar fi de origine cumană.
Numele de Basarab apare în cancelaria regelui Poloniei încă din 1259 după ce mongolii l-au bătut pe Litovoi iar polonezii scriau despre mongoli că au pătruns în Țara Basarabească la 1241.

Fără pretenția arogării cercetării profesioniste, neobosiții căutători de artefacte și alte dovezi palpabile ale trecerii anilor peste meleagurile cetăților Olteniei de sub munte, motivează bucuria„beneficiarului” ─ cititorul de carte scrisă, specie pe cale de dispariție în epoca internetului ─, de a avea în biblioteca personală acest „cronograf” consistent de evidențiere a unor informaţii istorice, pregătite să supravieţuiască în vreme, cu ecou binevenit şi meritat celor „La toți de față și viitori...”.

Noi interpretări asupra documentelor – diplomelor – emise de cancelariile regilor ungari Carol Robert de Anjou şi Ludovic I referitoare la voievodul Ţării Româneşti, Basarab I şi la bătălia de la Posada, după descifrarea înscriselor de pe monumentele funerare de la Titeşti legate de existenţa cavalerilor templieri în Ţara Loviştei

Secretele Tarii Lovistei. Noi dovezi ale luptei dintre Basarab I, voievodul Munteniei si Carol Robert de Anjou, regele Ungariei - luptele de la Posada (1330) - puse in evidenta de istoricul si calatorul Maciej Stryjkowski in anul 1575 in drumul de intoarcere de la Constantinopol spre Polonia si prezente si astazi.
Semnificatia Crucii de Malta de pe "piatra" din Titesti si a mormantului nr. 10 din Biserica Domnesca de la Curtea de Arges.

Istoria în date și fapte petrecute în 1330, în lupta de la Poasada dintre Carol Robert de Anjou și voievodul român Basarab I.
Complexul Funerar de la Titești (Țara Loviștei), Vâlcea, ridicat de către voievodul Basarb I după lupta de la Posada (1330), desfășurată pe Valea Băiașului, în dreptul Turnului lui Doancă

Basarab I's Victory In The Battle Of Posada (1330) At Doancă's Tower
History in dates and deeds spent in 1330, in the battle of Poasada between Carol Robert de Anjou and the Romanian voivode Basarab I.
Funeral Complex from Titeşti (Loviștea County), Vâlcea, erected  by Voievod Basarb I, after The Fight of Posada (1330), carried out on The Băiaș Valley, nearby The Doancă’s Tower

Legenda spune că Mănăstirea Cozia a fost construită în apropierea altei
mănăstiri făcătă de Negru Vodă.
Această bisericuță, ,,Cozia Veche” sau ,,Sfântul Ioan la Piatra”, din motive
obiective, în anii 1978-1983, când s-a construit barajul de la Turnu, apele
acumulate în spatele barajului au determinat pe constructori în frunte cu ing. Ion Mihăilă din Călimănești și arhimandritul Gamaliil Vaida, să strămute ruinele acestei bisericuțe respectând arhitectura bisericii, știind că la Mănăstirea Turnu, mitropolitul Varlaam, în 1670, a construit o biserică identică cu ea și care dăinuiește și azi.

Deși trăiesc în anul 2017, în epoca nebună a Internetului și a globalizării, gândul îmi zboară la trecut, la origini, și, tot socotind așa, aflu cu viteza gândului prin intermediul Internetului, că de fapt, sunt un valah din neamul lui ,,Dalimos, Moșu al lui Ion al lui DALIMOS" și m-am născut în satul PONOARE-POIENARI, nu departe de peștera Muierilor și cetatea dacilor de la Polovragi ─ Gorj.