bază
Etimologie
Din franceză base.
Pronunție
- AFI: /'ba.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bază | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bază | baze |
| Articulat | baza | bazele |
| Genitiv-Dativ | bazei | bazelor |
| Vocativ | bază | bazelor |
- parte care susține un corp, o clădire sau un element de construcție; temei, temelie.
- latură a unui triunghi sau a unui poligon ori față a unui poliedru (care se reprezintă de obicei în poziție orizontală).
- dreaptă care servește ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice.
- (fig.) ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esențial.
- elementul principal al unei substanțe chimice sau farmaceutice.
- (de obicei urmat de determinarea „economică”) totalitatea relațiilor de producție într-o etapă determinată a dezvoltării sociale.
- loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate.
- Bază de aprovizionare.
- Bază de recepție.
- Bază de atac.
- (chim.) corp chimic alcătuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili, care albăstrește hârtia roșie de turnesol, are gust leșietic și, în combinație cu un acid, formează o sare.
- distanță între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonică.
- (electron.) electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.adj.) de bază = fundamental, esențial.
- fără bază = neîntemeiat, inconsistent.
- (loc.adv.) pe (sau în) baza... sau pe bază de... = în conformitate cu..., pe principiul...
Expresii
- A avea(ceva) la bază = a se întemeia pe ceva (sigur)
- A pune bazele a ceva = a întemeia, a funda
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online