1

EIDOS 46

 2012 by Ionu] Caragea, Oradea www.ionutcaragea.ro ionut.caragea@gmail.com ISBN: 978-973-8930-93-3 Coperta: Vlad Turburea, http://altaiyr.wordpress.com

Ionu] Caragea

PAT R I A LA C A R E M| ~NTORC

Cu o Prefa]\ de Adrian Erbiceanu

FIDES

De acela[i autor: Poezie Delirium Tremens Ed. Stef, col. Stef Debut, Ia[i, 2006 M-am n\scut pe Google Ed. Stef, col. Stef Universal, Ia[i, 2007 Donator universal Ed. Stef, col. Stef Universal, Ia[i, 2007 Omul din cutia neagr\ Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2007 33 bis Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2008 Analfabetism literar Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2008 Negru Sacerdot Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2008 Absen]a a ceea ce suntem Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2009 La suprme motion (francez\) Ed. ASLRQ, Montral, 2009 Dconnect (francez\) Ed. Elmis, Ia[i, 2009 Guru amnezic Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2009 Poezii de dragoste Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2010 Suflet zilier Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2011 Patria la care m\ `ntorc Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2012 Aforisme Dic]ionarul suferin]ei Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2008 Dic]ionarul suferin]ei, vol. II Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2010 ~ntreita suferin]\ Ed. Fides, col. Eidos, Ia[i, 2011 Science-fiction Uezen [i alte povestiri Ed. Fides, col. Phantasia, Ia[i, 2010 Con[tiin]a lui Uezen Ed. Fides, col. Phantasia, Ia[i, 2010 Uezen. Echilibrul lumilor Ed. Fides, col. Phantasia, Ia[i, 2011 Uezen (englez\) Ed. Wildside Press, Rockville, S.U.A., 2012 Eseuri Literatura virtual\ [i curentul Genera]iei Google Ed. Fides, col. Litteratus, Ia[i, 2009 Esen]e lirice. Cronici literare 2007-2011 Ed. Fides, col. Litteratus, Ia[i, 2011 Spiritualitate G`ndul meu. Cum am devenit Poet Ed. Fides, col. Spiritus, Ia[i, 2011

Nicoletei Baciu, cu dragoste {tii, oamenii viseaz\ adesea s\ c\l\toreasc\ printre stele [i s\-[i g\seasc\ acolo iubirea. Numai tu e[ti norocoasa la care universul a venit `n persoan\ [i ]i-a pus o galaxie la ureche Ionu] Caragea

PATRIA LA CARE SE ~NTOARCE UN POET

Atunci c`nd mi-am deschis calculatorul, `ntr-o sear\, cu vreo [apte ani `n urm\, f\r\ voie m-am trezit cu m`na protej`ndu-mi ficatul: Vezicula biliar\ `mi explodeaz\ / ~n fabrica de spume amare,/ C\l\re] spa]ial m\ pierd/ ~n galopuri de anorexie mintal\ Durerea, alunec`nd ca pe un fir invizibil, mi se transfera [i mie. A[a am ajuns s\-l cunosc pe autorul poemului Delirium Tremens, poem care avea s\ dea, ceva mai t`rziu, titlul volumului cu care Ionu] Caragea `[i `ncepea peregrinajul `n lumea literar\, [i a[a a `nceput o colaborare care a culminat cu fondarea Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Romn\ din Qubec (ASLRQ). Am stat de vorb\ cu el, la telefon sau tte--tte, de nenum\rate ori; `mpreun\ am sprijinit [i coordonat edit\ri [i lans\ri de c\r]i, am participat la festivaluri interna]ionale de poezie [i totu[i, fiind `ntrebat dac\ `l cunosc pe Ionu] Caragea, n-a[ [ti ce s\ v\ r\spund. A fost [i r\m`ne pentru mine o enigm\. Ca poet [i prozator, autor de aforisme, science-fiction [i eseuri, toate scrise pe parcursul ultimilor [ase ani, surprizele pe care ni le preg\te[te, pentru unii poate de neimaginat, nu se vor l\sa prea mult a[teptate. Cu numai un an `n urm\, `n ultimul s\u volum de poeme, Suflet zilier, declara categoric: acesta e poetul aflat `n agonie,/ cu m`inile rigide, de zei exonerat,/ ce-nchide testamentul pe foaia de h`rtie:/ at`t a fost s\ fie, at`ta v-a l\sat. (Testament). Cu Patria 7

la care m\ `ntorc, testamentul se rescrie. G\sim `n el durere [i `n\l]are, incertitudini [i dorin]e, ur\ [i dragoste. Or`nduiala fireasc\ a lucrurilor, prins\ `n degringolada transform\rilor succesive, refuz\ s\-[i reia matca. Ca oameni [i poetul este [i el un om! destinul ne urm\re[te implacabil. El poate fi o fatalitate sau o menire. Autorul balanseaz\ printre cele dou\ extremit\]i, la o `n\l]ime ame]itoare, cu dexteritatea unui echilibrist. Sentimentele sale, eliberate, ni se a[az\ la vedere cu c`t mai `n fa]\, cu at`t mai bine! spre a ne lua ochii [i contorsiona mintea. Sinceritatea lui este debordant\. Deschiderea c\tre `n afar\ este, mai mult ca sigur, cheia succesului. Dou\ s`nt, cu predilec]ie, temele majore ale transfigur\rilor sale poetice [i am`ndou\ apar, inseparabil zugr\vite, `n acela[i poem: stau `n cas\ [i scriu despre goana acelor de ceasornic/ privind vecinul cum `[i plimb\ c`inele/ sau femeia pe strad\/ cu aceea[i fal\ cu aceea[i dorin]\ de control/ din p\cate foamea m\-ndeamn\ s\ mu[c din prezent/ acest sandvi[ cu singur\tate `ntre dou\ felii de timp (Regii nimicurilor). Foamea poate fi acea senza]ie natural\, absolut necesar\ supravie]uirii sau, prin transfigurare, dorin]a nest\vilit\, cerebral\, de-a asimila necunoscutul. Knut Hamsun, `n romanul Foamea, se folose[te de abstinen]\ ca de o for]\ a stimul\rii creatoare. Cu c`t o folose[te mai mult, cu at`t degradarea sa fizic\ se accelereaz\. {i Ionu] Caragea percepe foamea ca pe un r\u necesar, un autodafe `n care autorul este, `n acela[i timp, condamnatul [i executorul: trag cu din]ii de-o coaj\ uscat\ de p`ine/ tot ce-a mai r\mas din p`inea mea/ cea de toate zilele (vol.: Omul din cutia neagr\), dar cu o mare diferen]\: p\r]ii fizice nu i se mai d\ aceea[i importan]\. Con[tient, poetul o `nlocuie[te, subtil, cu sora sa geam\n\, singur\tatea: o s\-mi adun singur\tatea din jur/ `ntr-o lacrim\/ [i am s-o pl`ng peste lume (vol. ibidem, poemul Omul cu o singur\ lacrim\). 8

Dac\ pentru Schopenhauer singur\tatea e soarta spiritelor superioare, pentru autorul nostru ea devine un modus vivendi. Se revolt\ `mpotriva ei, dar nu poate tr\i f\r\ ea: am nevoie de singur\tate ca de aer/ s\ fiu printre voi [i s\ nu m\ vede]i/ s\ m\ sim]i]i [i s\ nu m\ prinde]i (Singur\tate `n apnee). Asemenea unui schimnic, retras `n chilia lui, poetul `mbr\]i[eaz\ medita]ia, r\scole[te ad`ncurile [i a[terne pe h`rtie adev\ruri cu `nc\rc\tura unei experien]e de via]\ care desfide v`rsta: i-am spus s\ nu vorbeasc\ cu gura plin\/ s\ aib\ r\bdare s\ caute esen]a lucrurilor s\ guste via]a/ ca pe un vin vechi preschimbat din apa tuturor/ suferin]elor (Rug\ ultimului poem). Canalele de comunicare ale poetului s`nt larg deschise c\tre toate sursele de inspira]ie [i redirec]ionate cu o nea[teptat\ franche]e c\tre publicul cititor. De unde, de altfel, ar fi fost posibil\ apari]ia editorial\ a peste 20 de volume `ntr-un timp istoric at`t de scurt? Combinarea temelor sale majore cu `nstr\inarea fizic\, cu `ndep\rtarea dureroas\ de elementul de origine, `i d\ autorului capacitatea de a-[i dezv\lui temerile [i angoasele, frustr\rile [i speran]ele, cu o `nlesnire de invidiat: Vi s-au `ncurcat min]ile, cu tot felul de himere,/ dar nu-i nimic!, m`ine `mi vine `n vizit\ o rud\ `ntunecat\ / [tie, ea, un leac pentru boala ta:/ cui pe cui se scoate, nu?/ {i mu]enia pe mu]enie (Protestul umbrei). Nimic sadic, nimic lugubru, nimic [ocant; doar inima sa sincer\ oferit\ ca ofrand\ cititorului! Din jale s-a `ntrupat Electra afirma Eugene ONeill. ~n cazul lui Ionu] Caragea, Electra se l\sa a[teptat\. Singur\tatea, cu tendin]a ei narcisist\, p\rea c\ `i acapareaz\, pas cu pas, sufletul: orice triste]e are o consolare amar\/ oglinzile nu mor niciodat\/ `[i schimb\ st\p`nul la fiecare privire/ doar eu stau ca un c`ine `n fa]a unui str\in/ adulmec`nd osul (Adulmec`nd osul). ~ntrebarea se punea firesc: P`n\ c`nd? Momentul adev\rului nu mai era departe: am ucis animalul din mine/ `ndr\znesc s\ scriu despre primul arbore/ plantat `n paradis/ `mi cresc muguri/ pe 9

[ira spin\rii (Muguri). {i mugurii `ncepeau s\ dea roade. Electra se afla la orizont! Cortina putea s\ cad\ cu spectaculozitate: acum pot s\ tr\iesc t\cerea singur\tatea/ [i `ntunericul/ f\r\ s\-mi fie fric\ (Ar trebui s\ fiu fericit). Afirmam, mai acum vreo [ase ani, `ntr-un scurt comentariu, c\ poezia lui Ionu] Caragea este o realitate pe care nu po]i s\ te faci c\ n-o vezi; iar `ntr-o postfa]\, a uneia dintre c\r]ile sale, c\ singur\tatea lui este singur\tatea alerg\torului de curs\ lung\. O curs\ cu fini[ am\gitor la fiecare durere, dup\ cum m\rturisea autorul `n poemul Ah, via]\ din volumul Absen]a a ceea ce s`ntem. De data aceasta, voind s\ se contrazic\ [i s\ de[ire, cu pieptul dezgolit, toate iluziile argonautice, alerg\torul face un salt peste ocean [i aterizeaz\ `n patria sa, dest\inuindu-ni-se: patria la care m\ `ntorc/ este femeia pe care o iubesc (Patria la care m\ `ntorc). Adrian Erbiceanu

10

RUG| ULTIMULUI POEM

11

12

~nchis pe dinafar\ c`nd `mi lipsesc cuvintele `mprumut un pic din triste]ea celui pe care-l citesc chiar [i c`nd s`nt obosit `mprumut un pic din somnul lui apoi tr\iesc de pe o zi pe alta cu g`ndul la datoriile acumulate dar nimeni nu vine s\ m\-ntrebe nimic se aude doar un clinchet din spatele unei u[i curios m\ apropii [i m\ privesc prin gaura cheii

13

Tenere ogni speranza voi chentrate mult prea departe de aproape [i mult prea aproape de nimic cineva a creat timpul [i m-am `nchinat lui trecut prezent viitor sf`nta treime a fricii de eternitate am iubit zeii de sticl\ ([i eu dup\ chipul [i asem\narea lor) ah, dac\ frumuse]ea ar fi putut s\ opreasc\ timpul `n loc a[ fi dorit s\ fiu o femeie neasemuit de frumoas\ `n zidul manolic al ochilor celorlal]i a[ fi dorit s\ mor dar dragostea care trebuia s\-mi ias\ pe gur\ a devenit piatr\ mi-am legat-o de g`t [i m-am aruncat `n propriul meu s`nge [tiam c\ nimeni nu este profet `n inima lui

14

`n zadar am a[teptat `n]elepciunea prim\vara ve[nic\ a cuvintelor sale am cugetat deci m-am scufundat ad`nc tot mai ad`nc [i f\r\ colac de salvare adev\rul a ie[it la suprafa]\ sufletul rezidual al g`ndurilor abisale c`t despre aduceri-aminte tenere ogni speranza voi chentrate sexul este singurul infern accesibil cu drum de `ntoarcere

15

Rug\ ultimului poem `mi citesc ultimul poem s`nt trist chiar dac\ el se va `ndr\gosti de al]i cititori sau de alte poeme (chiar nu [tia]i c\ poemele se iubesc `ntre ele c`nd se lipesc dou\ pagini?) `mi citesc ultimul poem `mi amintesc cum i-am dat suflet cum i-am dat nume cum l-am `nv\]at s\ mearg\ silab\ cu silab\ cum l-am `nv\]at s\ r`d\ c`nd sim]ea numai durere cum l-am certat [i i-am t\iat din por]ia de cuvinte (i-am spus s\ nu vorbeasc\ cu gura plin\ s\ aib\ r\bdare s\ caute esen]a lucrurilor s\ guste via]a ca pe un vin vechi preschimbat din apa tuturor suferin]elor) `mi citesc ultimul poem `mpreun\ am pus cap\t r\zboiului de treizeci [i [ase de ani cu umbrele cu spaima cu cel\lalt eu [i nici acum nu [tiu dac\ am pierdut dac\ am `nvins dac\ pacea
16

peste t`mplele mele a nins (victoriile se conjug\ doar la timpul pierdut ]in`nd inima pe post de spad\ [i scut) `mi citesc ultimul poem [i-l rog s\ le spun\ [i celorlal]i c\ exist c\ alte poeme vor veni ca o herghelie de fluturi s\lbateci cu aripile `ntinse peste lume lovind din copite `mi citesc ulti

17

Groparul orb `nceputul poemului este `ntocmai ca r\s\ritul iar pagin\ alb\ o mare misterioas\ care m\ cheam\-n ad`ncuri dar umbra m\ ]ine de m`n\ - nu te duce `nc\, las\ primul val s\ se izbeasc\ de st`nc\ [i st`nca seam\n\ cu inima mea o a[chie `nfipt\ `n toracele timpului un vas fantom\ [i salva de puncte puncte sp\rg`nd lini[tea sf`r[itul poemului este `ntocmai ca noaptea cea mai lung\ de care nu vrei s\ te despar]i `n care nu vrei s\ adormi de teama necunoscutului groparul orb sap\ morm`ntul ultimului cuv`nt doar p\s\rile mai poart\ `n tril amintirea poemului
18

Zbor deasupra unui cuib de hamburgeri din `ntreg stadionul se auzea doar inima lui se antrenase de nenum\rate ori dar nu trecuse niciodat\ `n competi]ii peste propria sa `n\l]ime se `ncuraj\ `[i potrivi pa[ii [i se desprinse de sol corpul i se undui pluti pentru dou\ secunde [i ateriz\ direct `n rug\ciune de mul]umire spectatorii spuneau c\ fusese o s\ritur\ modest\ continuau s\-[i bea berea [i s\-[i `nfulece hamburgerii f\r\ s\ `n]eleag\ ce se `nt`mpl\ cu adev\rat

19

Fier\straiele r`sului nu pedala]i `n gol la bicicletele somnului nu lipsi]i de la cursul gratuit al istoriei chiar acum fier\straiele r`sului trec prin trunchiul unui tei b\tr`n chiar acum patria noastr\ cea drag\ este recultivat\ cu sperm\ ha ha ha haimanalele vor s\ munci]i s\ be]i s\ sta]i ca mortul `n fa]a televizorului fi]i pruden]i c`nd ie[i]i afar\ din cas\ s\ nu c\de]i `n gropile obrajilor unor criminali z`mbitori

20

O singur\ alegere `n tot acest timp ceilal]i [i-au tr\it vie]ile nu [tiu dac\ au fost mai ferici]i [i totu[i regret amintirile lor primul ce mult a trecut de atunci nu a strigat al doilea s-a ridicat mai t`rziu eu nu [tiu ce am avut `mi doream de fiecare dat\ altceva `ntr-o zi a ap\rut o femeie m-am `ndr\gostit [i i-am spus c\ va fi a mea dar, vai! mie `mi trecuse r`ndul de mult umbra schimonosit\ `ncerca s\-mi spun\ ceva m-am apropiat mi-am lipit urechea de buzele ei - nu mai ]ii minte? c`nd erai singur eu te-am condus p\m`ntul se pr\v\lea [i umbra-mi ]inea femeia de m`n\
21

Protestul umbrei Nu-mi mai vorbe[ti ca `nainte. Sper, `ns\, c\ m\ ascul]i Te-am iubit [i ]i-am f\cut pe plac m-am mi[cat cum ai vrut! Acum `mb\tr`nesc, num\r`ndu-]i firele albe, ridurile; tu [i to]i ceilal]i dinaintea ta v-a]i sf\tuit cu cine nu trebuie Sau, poate, v-a]i `nchis pe din\untru. Vi s-au `ncurcat min]ile, cu tot felul de himere, dar nu-i nimic!, m`ine `mi vine `n vizit\ o rud\ `ntunecat\ [tie, ea, un leac pentru boala ta: cui pe cui se scoate, nu? {i mu]enia pe mu]enie

22

Adulmec`nd osul singur\tatea na[te mon[tri mon[trii nu pot fi `mbl`nzi]i dec`t de `ngeri dar `ngerul meu tace [i-mi suge sufletul ca un vampir nu-i mai ajunge `n cur`nd voi fi un morm`nt profanat de propria umbr\ orice triste]e are o consolare amar\ oglinzile nu mor niciodat\ `[i schimb\ st\p`nul la fiecare privire doar eu stau ca un c`ine `n fa]a unui str\in adulmec`nd osul

23

~nger cu reportofon Via]a este o lupt\ pe care am pierdut-o `nainte de a m\ na[te. Tot ce fac acum este s\-mi savurez `nfr`ngerea. Tr\iesc `nchis `ntr-o lume `n care gratiile s`nt `nalte p`n\ la cer. Iluzia cea mai frumoas\ a mor]ii este c`nd privesc stelele. Gata, m-am decis! Renun] la locul de veci! Vreau un nou loc de munc\! Ce are de spus Dumnezeu la toate acestea? M-a[teapt\ s\-l v`nez prin univers cu reportofonul. ~mi `mprumut\ cineva o pereche de aripi?

24

O gar\ pentru dou\ poeme uneori `mi doresc s\ am din nou 18 ani dar s\ nu las s\-mi scape printre degete norocul din jur `n fa]a oglinzii vorbesc mereu cu prezentul `n ochii celorlal]i p\trund mai ad`nc descop\r adesea o fiin]\ zgribulit\ cu ochii `nchi[i [i capul `ntre genunchi num\r`nd dorurile printre pleoape `ntredeschise deslu[esc linii argintate trenul nostru nu [tie unde s-a[tepte pun semn de carte o gar\ pentru dou\ poeme

25

Regii nimicurilor chiar [i peste o sut\ de ani oamenii tot `[i vor pierde vremea cu nimicurile lor tot va ploua dup\ ce-[i vor sp\la pre]ioasele vehicule iar buruienile vor continua s\ creasc\ nestingherite `n gr\dinile ticsite cu flori ajung s\ cred c\ via]a mea nici nu conteaz\ stau `n cas\ [i scriu despre goana acelor de ceasornic privind vecinul cum `[i plimb\ c`inele sau femeia pe strad\ cu aceea[i fal\ cu aceea[i dorin]\ de control din p\cate foamea m\-ndeamn\ s\ mu[c din prezent acest sandvi[ cu singur\tate `ntre dou\ felii de timp `mp\r]it fr\]e[te cu umbra po]i trece prin via]\ anonim ca un r`u pe sub p\m`nt nimeni nu va [ti din ce ap\ `[i potole[te setea po]i trece prin via]\ ca Saul pe drumul Damascului nim\nui nu-i va p\sa c\ te-ai schimbat c\ spiritul t\u are nevoie de un mediu propice `naltei comunic\ri

26

dar nu-i nici o tragedie ce ne mai mir\ nici moartea nu mai impune respect a devenit o simpl\ m\tur\toare care ascunde oasele sub pre[ul celui f\r\ c`ine la u[\ prea scump serviciul de salubrizare al acestei lumi datoare sie `nse[i dar [i acestea s`nt tot ni[te nimicuri despre care n-ar trebui s\ vorbesc

27

Singur\tate `n apnee am nevoie de singur\tate ca de aer s\ fiu printre voi [i s\ nu m\ vede]i s\ m\ sim]i]i [i s\ nu m\ prinde]i chiar acum fac respira]ie gur\ la gur\ cu umbrele intru `n voi p`n\ la refuzul apneei mira]i-v\ c`t s`nt de singur ca un abur `n fa]a s\rutului vostru cubist

28

Muguri de la abatorul c\r]ilor se auzeau strig\te puternice poemele `njunghiate erau l\sate cu capul `n jos p`n\ curgea tot s`ngele apoi se vindeau la kilogram cu [tampila unui inspector de la uniunea v`nz\torilor de carne acesta `[i invita prietenii la un pahar de via]\ ve[nic\ vorbind despre necesitatea traducerii crimei `n c`t mai multe jargoane patriei voiau s\-i scoat\ limba [i s\ o dea cu `mprumutul la amatorii de senza]ii tari nu puteam s\ stau ca al]ii cu pixu-ntre din]i g`ndindu-m\ la o metafor\ nou\ ca la o femeie virgin\ am ucis animalul din mine `ndr\znesc s\ scriu despre primul arbore plantat `n paradis `mi cresc muguri pe [ira spin\rii

29

Arta de a [ti s`nt c`teva lucruri pe care trebuie s\ ]i le spun despre lume `n primul r`nd: nu [tii nimic `n al doilea r`nd: nu [tii nimic `n al treilea r`nd: e mai bine c\ nu [tii nimic trebuie s\ crezi [i at`t [i nu m\ refer la zei b\nci sau reclame publicitare m\ refer la tine `nsu]i la visele tale la puterea ta creatoare `mi vei spune c\ oamenii au dreptul s\ [tie eu `]i spun c\ adev\rul te face sclavul unui alt adev\r r\spunsurile nasc alte `ntreb\ri cu r\spunsuri preg\tite dinainte de na[tere p`n\ [i durerile s`nt programate s\ te doar\ p`n\ la un punct care aduce maxim profit apoi s\ ]i se spun\ `n fa]\ respectuos ne pare r\u nu mai putem face nimic pentru dumneavoastr\ da [tiu oamenii au ajuns s\ se iubeasc\ `n doi timpi [i trei mi[c\ri
30

via]a a devenit un atentat la pudoare superba moarte a celor preg\ti]i s\ moar\ `mp\ca]i a fost plagiat\ prin odioase crime bun\ ziua face]i cuno[tin]\ cu apocalipsa s`nt c`teva lucruri pe care trebuie s\ ]i le spun despre tine `n primul r`nd: [tiu multe despre tine `n al doilea r`nd: [tiu multe despre tine `n al treilea r`nd: [tiu mai mult dec`t [tii tu despre tine [i mai [tiu c\ `]i este fric\ de mine pentru c\ [tiu inima ta a devenit o sal\ de a[teptare pentru trenuri de marf\ scump\ pentru c\ [tiu t\cerea ta a devenit un avocat al perversiunii dar nu m\ po]i opri s`nt cuv`ntul ascuns cu grij\ la temelia trezirii s`nt explozia `nt`rziat\ a fericirii degeaba te ascunzi degeaba `]i pui m\[ti fiecare om are un c\lc`i al lui Ahile [i acela este iubirea

31

Ar trebui s\ fiu fericit acum pot s\ v\d toate lucrurile pe care nu le vedeam `nainte acum pot s\ aud toate lucrurile pe care nu le auzeam `nainte acum pot s\ simt toate lucrurile pe care nu le sim]eam `nainte acum pot s\ spun toate lucrurile pe care nu le spuneam `nainte acum pot s\ iubesc toate lucrurile pe care nu le iubeam `nainte ar trebui s\ fiu fericit dar pentru tine nu mai conteaz\ nimic [i toate lucrurile acestea pe care tu ar trebui s\ le vezi s\ le auzi s\ le sim]i s\ le spui s\ le iube[ti odat\ cu mine se pierd `n imensitatea lumii acum pot s\ tr\iesc t\cerea singur\tatea [i `ntunericul f\r\ s\-mi fie fric\ acum pot s\ m\ doar\ r\nile care nu-mi apar]in acum pot s\ ascult pl`nsul tuturor lucrurilor care se preg\tesc s\ moar\
32

Omul de litere din necunoscut cuvintele au invadat lumea `ntre corpul lor realitatea s-a comprimat trebuie s\ m\ nasc aici `n acest spa]iu `ngust `ntre cuvintele mam\ [i tat\ strig [i strig\tul meu se aga]\ de marginile pr\pastiei umede strig [i strig\tul meu se zbate ca un pe[te pe uscat nu-i nimeni aici care s\ m\ ]in\ de m`n\ nu-i nimeni aici doar litere care `mi delimiteaz\ conturul

33

Incidentul uit\rii pretutindeni s`nt eu departe de mine `nsumi merg `ncontinuu pentru a m\ reg\si uneori obosesc m\ opresc `mprumut numele altora m\ obi[nuiesc [i nu mai [tiu cine s`nt ce caut de c`nd [i p`n\ unde stau a[a o perioad\ [i privesc tot ce este `n jurul meu nimic nu e nou nimic nu s-a schimbat nimicul e par[iv m\ `n[al\ prin absen]a a ceea ce s`nt pretutindeni acela[i mereu incident al uit\rii

34

Poemul dintotdeauna acest poem nu a `nceput nicic`nd [i nu se va sf`r[i el este dintotdeauna a a[teptat ca `nceputul [i sf`r[itul meu s\ coexiste `n aceea[i clip\ de singur\tate absolut\ a a[teptat ca `nceputul [i sf`r[itul meu s\ coexiste el este dintotdeauna [i nu se va sf`r[i acest poem nu a `nceput nicic`nd

35

R\spuns unui poet m`hnit Regele Snowdon c\tre Daniel Corbu te cite[te cine trebuie cine este preg\tit s\ te citeasc\ acesta este planul celui care scrie destinele noastre cu pana de `nger te-ai n\scut `n viitor o s\ mai dureze ceva p`n\ c`nd ceilal]i te vor ajunge din urm\ bucur\-te c\ mai s`nt [i al]ii ca tine propov\duind a doua religie a lumii [i bucur\-te c\ mai s`nt cititori care pricep mesajul bunului singuratic mergi prin lume cu boccelu]a de poeme [i ofer\-le oamenilor pilde [i metafore ca [i cum le-ai oferi flori apoi stai `n fa]a oglinzii `nc\ mai po]i s\ `n[eli timpul cu un sur`s

36

Noaptea `n care moartea a `nchis ochii chiar [i f\r\ s\ vad\ ochiul meu poate pl`nge chiar [i f\r\ s\ vad\ a[a cum pl`nge m`na mamei pe ochiul de l`n\ a[a cum pl`nge vino acas\ r\t\citorule ]i-am `mpletit dragostea m`inilor tale `nghe]ate vino acas\ acum este noaptea `n care moartea a `nchis ochii totul e viu [i negru ca singur\tatea cu trup alunecos [i rece lenevind la focul inimii cu burta plin\ de amintiri dar eu `nc\ mai sper `mi deschid ochiul `n acoperi[ul min]ii [i a[tept s\ ning\ cu polen albastru din iri[ii lui dumnezeu

37

Consacrarea degetului am fost p\c\lit de mic cu degetul mare trebuia s\ sug trebuia s\ nu cer de m`ncare trebuia s\ tac iar c`nd r\m`neam singur pl`ngeam dar v\ jur nu-ncercam niciodat\ s\ m\ prefac mai t`rziu am aflat c\ oamenii (cu excep]ia ciuda]ilor care scriu sau care stau frumos `ntin[i `n sicriu) umbl\ mereu cu m\nu[i mi-am dorit de `ndat\ s\ ajung un erou cu chelie costum [i cravat\ (a[a cum visam dintotdeauna s\ fiu) s\-i p`ndesc dup\ u[i dintr-un tablou s\ le ar\t cu dragoste degetul meu stacojiu

38

POEME PENTRU NICOLETA

39

40

Dezlegare la c`ntec de[i mi-e foame voi scrie un poem c`t o zi de post iat\ smerenia mea ast\zi c`nd doar rostirea numelui t\u `mi d\ dezlegare s\ m\ desprind de catargul cuv`ntului

41

C`ntecul ultimei speran]e s-au dus acele vremuri c`nd fericirea se-nfrupta din miresmata noastr\ carne c`nd timpul `[i lua zilele-n spinare [i fluiera `n pustiu iar noi r\m`neam captivi `n lag\rul nop]ii de pomin\ iubindu-ne sub clar de lun\ [i acordeon de atingeri s-au dus acele vremuri de cre[tinare `n roua dimine]ilor c`nd alergam descul]i prin iarb\ ce lungi atele avea timpul `ncerc`nd s\ ne ajung\ din urm\ dumnezeu `[i l\sa minunile sale s\ mai a[tepte [i ne privea cu gura c\scat\ s-au dus acele vremuri c`nd `mbl`nzeam minotaurul prin labirintul de str\zi al ora[ului p`n\ [i umbrele st\teau `n genunchi implor`ndu-ne zborul

42

s-au dus acele vremuri unde s\ plec acum ochii mei s`nt dou\ lagune albastre pline de s`nge petrolifer speran]a moare asfixiat\ `n aurul negru al versului

43

Corabia amintirilor `nchide ochii vezi c`t de departe po]i ajunge [i nu te g`ndi la `ntoarcere las\-i pe ceilal]i s\ plece din ei `n[i[i ca dintr-o camer\ mortuar\ plin\ cu iubiri de ocazie las\-i s\ fie cuvinte de am\git singur\tatea [i `ntunericul las\-i s\ construiasc\ monumente ale erosului pe ruinele c\rnii p`n\ la putrezirea de apoi ei nu [tiu ce este iubirea a[adar `nchide ochii renun]\ la cuvinte urc\-te `n corabia amintirilor ca Noe `n arca sa [i las\-te dus de curen]ii universului t\u interior vei ajunge departe pe ]\rmul unei lumi `n care toate iubirile tale se vor `ntrupa [i vor tr\i ve[nic

44

Amintiri din viitorul nim\nui pentru o clip\ am fost acolo unde voiam s-ajung dintotdeauna eram ferici]i tr\iam poezia vie]ii noastre privindu-ne doar privindu-ne dar ceva greu ca piatra de pe sufletul meu m-a tras `napoi `n lumea acestui prezent clarobscur tu mi-ai furat amintirile primordiale amintiri ale regretelor din viitorul nim\nui apoi ai plecat l\s`nd pe seama mea arta sinuciderii lente cu doze de iubire imposibil\ imaginar\ impar\

45

Ce facem cu restul de iubire? s\ nu fum\m toate ]ig\rile s\ nu bem tot vinul s\ nu m`nc\m tot ce avem pe mas\ s\ mai l\s\m [i pentru m`ine vom fi din nou ferici]i dar cu iubirea ce facem cu aceast\ nevoie de a ne d\rui p`n\ la ultima respira]ie p`n\ la ultimul strop de pl\cere p`n\ la ultima firimitur\ de carne cum putem l\sa iubirea pentru m`ine dac\ de at`tea ori ceilal]i nu-[i mai amintesc de noi ne p\r\sesc ne las\ goi [i nu mai privesc niciodat\ `napoi

46

ce facem cu aceast\ iubire r\mas\ singur\ la masa t\cerii oft`nd pl`ng`nd str`ng`nd `n palm\ lacrimile ca pe o ultim\ comoar\ ce facem cu aceast\ iubire cui s\ o d\ruim c`nd nimeni nu se mai hr\ne[te cu resturi c`nd to]i s`nt politico[i ca la o mas\ str\in\ cer`ndu-ne pentru sentimente chenzin\ ce facem cu aceast\ iubire c`nd pas\rea neagr\ a mor]ii vine [i bate cu ciocul `n fereastr\ pe ea s\ o hr\nim?

47

A[a trece gloria unei iubiri cea mai grea `ntrebare nu este cine s`nt ci cui apar]in c\rui g`nd c\rui glas c\rei priviri c\rei atingeri c\rui destin te iubesc [i eu te iubesc cuv`ntul a devenit moneda de schimb la t`rgul de sclavi ai dorin]elor iat\-ne goi ca doi gladiatori `n aren\ lupt`nd pentru glorie [i posesiune te iubesc [i eu te iubesc dar ast\zi totul trebuie s\ se termine publicul are nevoie de un `nving\tor de un martir sau de o biat\ victim\ desp\r]irea cade ca o sabie pe grumaz `nchid ochii continui s\ visez te

48

Lupoaica* te a[tept de-at`ta vreme, inima o simt cum geme, [i m\-ndep\rtez de tine, f\r\ c`nt, f\r\ sobor; amintire, pre] de-o clip\, doar de lacrimi fac risip\, te-am iubit, cu ce ardoare, mai ca-n luna lui cuptor; printre g`nduri se-nfirip\ o-ntrebare, de-am s\ mor, m\ vei ]ine iar `n bra]e, s\ m\-nve]i din nou s\ zbor? am s\ zbor doar cu-o arip\, cu cealalt\-am s\ cobor. pretutindeni umbre mute negrele necunoscute, [i adorm ca-ntr-o poveste de nescris, `ntr-alt decor; chipul t\u, `ntreaga via]\, mi-a fost unica pova]\, chiar [i-n g`nduri infidele, chiar [i-n g`ndul trec\tor, da, am renun]at la stele te-am ales `n locul lor [i acum, o alt\ maic\, m\ va `nv\]a s\ mor, am s\ te visez lupoaic\ `n ]inutul lupilor. dar `n vise, por]i-`nchise, [i-o putere care-mi cere s\ m\ lep\d de durere, s\ r\m`n un privitor, s\ te uit, s\-mi curg\ spume, s\ nu pot s\-]i spun pe nume, s\ p`ndesc halucinante creaturi ce-n spaima lor vor fugi `ntruna-`ntruna f\r\ glasuri, f\r\ dor; m\ vor `nv\]a s\ urlu, voi ajunge pr\d\tor ca un lup f\r\ pereche, `n ]inutul lupilor. *variant\ modificat\ 29 septembrie 2011
49

Azi nu-i voi da cu piciorul fericirii azi nu-i voi da cu piciorul fericirii este prea frumoas\ prea sincer\ `mi seam\n\ prea mult `n g`ndire [i gesturi nu mi-a gre[it cu nimic m-a iubit a[a cum s`nt a vrut s\ fie doar a mea [i at`t `mi str`ng fericirea la piept `i ascult vorbele calde [i inima ei cum bate numai [i numai pentru mine `mi ajunge c`t am fost pas\re c\l\toare cu lacrimi de soare `nsingurat `n apus iubind fericirea am `mbl`nzit p`n\ [i moartea pisica neagr\ ce `mpinge ghemul de l`n\ albastr\ prin univers azi nu-i voi da cu piciorul fericirii nici m`ine nici poim`ine nicic`nd

50

N-a[ vrea s\ [tii n-a[ vrea s\ [tii ce este acum `n sufletul meu o lacrim\ este de ajuns s\ distrug\ un castel de nisip n-a[ vrea s\ [tii c\ icar este zborul fr`ntprescurtat al primului meu arhetip am renun]at la tot pentru tine n-am `n bagaje dec`t dor de iubire [i ni[te bandajeh`rtii am renun]at la o lume mai bun\ `ntorc`ndu-mi obrazul celor care vor scuipa [i repetat vor lovi n-a[ vrea s\ [tii c\ `mi pot pierde puterea de a lupta de a crede [i de a tr\i n-a[ vrea s\ [tii [i totu[i `]i spun toate acestea nu s`nt omul de piatr\ sau pref\cutul care te poate min]i

51

Harachiri cu s\geata lui Cupidon toate drumurile duc la tine acesta este destinul [i totu[i mul]i au spus c\ este prea frumos pentru a fi adev\rat astfel apar primele `ntreb\ri primele supozi]ii [i nu mai s`nt sigur dac\ totul este o minciun\ inventat\ de al]ii sau de propria mea `ndoial\ aduce]i-mi o dovad\ un cuv`nt orice a[ vrea s\ [tiu pe cine trebuie s\ ucid cu s`nge rece s\ m\ eliberez de spaima e[ecului inima strig\ se bate cu pumnii `n piept `[i rupe c\ma[a `[i face harachiri cu s\geata lui Cupidon inima asta `mi apar]ine sau este o pas\re care a migrat din paradisul placentei `n infernul cald al c\rnii mele irepetabile mam\ de ce m-ai n\scut `nainte de sf`r[itul tuturor dorin]elor

52

poate c\ un test va face diferen]a mi-am spus s\ fiu altcineva s\ fiu glacial s\ privesc totul din exterior ca un judec\tor dar testele s`nt menite s\ distrug\ `ncrederea iubirea nu are nevoie de teste ci de fapte [i singurul lucru care ne ]ine `mpreun\ este c\ tu e[ti patria cuvintelor mele [i dorin]a pe care mi-am pus-o c`ndva s\ exi[ti draga mea Nicoleta Dumnezeu ne d\ dar nu ne bag\ [i-n sac `n care sac m\ `ntreb `n cel al lacrimilor nu s`nt dec`t suferin]e `n buzunare doar chei de deschis u[ile bordelului cotidian iubirea este un sac f\r\ fund `n care ne arunc\m speran]ele ca pe ni[te haine murdare sper`nd mai apoi s\ ne creasc\ pene de `nger s\ fim ferici]i fredon`nd c`ntece de am\git nemurirea

53

Iubirea ne execut\ silit s`nt oameni care flirteaz\ toat\ via]a [i oameni care iubesc toat\ via]a unii s`nt mereu cu z`mbetul pe buze ceilal]i cu misterul `n t\ceri [i priviri eu am ales sa fiu poet model`ndu-mi cuvintele sincere pe sufletul celor care mai cred `n miracole f\r\ s\ cer nim\nui nimic `n schimb `n lumea `n care tr\iesc dezinteresul [i t\cerea ruineaz\ prezentul c`]i `[i mai amintesc de clipele frumoase petrecute `mpreun\ c`]i mai au dragoste de oferit la cump\na dintre ani [i c`]i se joac\ de-a iubirea execut`nd silit victimele focurilor sacre

54

ferice de cei ce s`nt profe]i `n aceast\ lume de orbi ferice de cei ce dep\[esc bariera propriului eu [i cred `n `n]elepciunea de pe urm\ s\ fim ca ei s\ nu ajungem iubiri [i praf pe catafalcuri

55

Moment de admira]ie `n fa]a frumuse]ii chiar dac\ timpul se strecoar\ ca un ho] viclean printre oameni fur`nd z`mbete [i fericire tu vei r\m`ne mereu `n sufletul meu ca o adiere de mare `ntr-o livad\ de portocali `nflori]i chiar dac\ timpul [terge cu nori toate drumurile cerului tu vei r\m`ne mereu firul invizibil pe care sufletul meu urc\ precum un paing s\-[i coas\ p`nza la col]ul lunii

56

chiar dac\ timpul m\ prive[te cu ochi de piatr\ [i `mi cere cu dob`nd\ uitarea pentru fiecare moment de admira]ie `n fa]a frumuse]ii tale tu vei r\m`ne mereu odiseea mea interioar\ [i rug\ciunea etern\ de mul]umire

57

Totul sau nimic eu `]i spuneam c\ dragostea e totul sau nimic tu `mi spuneai la fel dar mai p\strai o doz\ de confort `n locul ac]iunii necesare `n locul riscului pe care `ntotdeauna `ndr\gosti]ii [i-l asum\ totul sau nimic nu `nseamn\ s\-]i fie fric\ de desp\r]ire singur\tate sau de gura lumii totul sau nimic nu `nseamn\ procente probabilit\]i sau bl`nde tranzi]ii totul sau nimic nu `nseamn\ s\ te complaci `n aceea[i lips\ de comunicare `n acelea[i minciuni sau `n alte minciuni frumos inventate totul sau nimic nu `nseamn\ s\ te rogi s\ fii iubit alintat m`ng`iat sau `n]eles a[a cum numai tu vrei s\ fii `n]eles totul sau nimic nu `nseamn\ ca cel de l`ng\ tine s\-]i pun\ m`na pe um\r doar pentru a demonstra celorlal]i c\ ]ine la tine sau c\ e[ti o frumoas\ proprietate de care a profitat mereu printr-un joc dublu de control [i manipulare
58

totul sau nimic `nseamn\ instinct intui]ie stare de gra]ie cuvinte care ajung direct la suflet cuvinte care te fac s\ pl`ngi [i deopotriv\ s\ r`zi priviri care te `mbat\ dinainte s\ le sorbi sau lacrimi care te fac s\ tremuri din cap p`n\-n picioare totul sau nimic `nseamn\ clipe petrecute `mpreun\ care par ore [i ore care se scurg `n c`teva clipe [i multe amintiri care r\m`n m\rturie incontestabil\ a iubirii totul sau nimic `nseamn\ `ncredere oarb\ sacrificiu ajutor compasiune s\ crezi [i s\ nu renun]i niciodat\ la [ansa de a tr\i `ncontinuu un miracol al\turi de omul de l`ng\ tine totul sau nimic `nseamn\ s\ la[i `n urm\ tot orgoliul [i egoismul toat\ frica [i pesimismul s\ alergi dup\ cineva [i s\ i te oferi ~NTRUTOTUL

59

[i chiar dac\ vei fi r\nit s\ accep]i durerea ca pe un dar divin pentru c\ acolo unde nu iube[te omul iube[te dumnezeu [i dac\ nu renun]i niciodat\ la iubire nici dumnezeu nu renun]\ la tine [i `]i va da `ntr-un final ceea ce meri]i

60

Din prea mult\ iubire ieri o femeie mi-a spus c\ am dou\ defecte `ndeajuns c`t s\ rup\ vraja unui c`ntec sau a unei pove[ti dintr-o dat\ mi-am dat seama c\ am numeroase defecte de care ui]i atunci c`nd e[ti iubit [i iube[ti `ntreb\rile au `nceput s\ curg\ s\ curg\ de ce s`nt a[a [i nu altfel? oare to]i g`ndesc la fel despre mine? oare trebuie s\ m\ schimb pentru a fi pe placul cuiva? oare ce este r\u [i ce este bine? m-am `ntrebat [i m-am tot `ntrebat ceva a `nceput s\ m\ doar\ ceva a `nceput s\ pl`ng\-n surdin\ singur\tatea `ncepuse s\ nasc\ mon[tri la cap\tul tunelului p`lp`ia o lumin\ primul meu defect era c\ s`nt om [i iubesc al doilea c\ iubesc prea mult [i tr\iesc

61

~ntinde-mi o m`n\ prin mla[tina ideilor preconcepute mergeam spre tine iubirea era un pas curajos dar nesigur te priveam [i m\ rugam s\ nu m\ scufund a[ fi vrut s\ m\-nt`mpini s\-mi `ntinzi o m`n\ dar cineva voia sa merg singur p`n\ la cap\t chiar dac\ durerile vechi `ncercau [i ele s\ m\ doboare deodat\ am sim]it p\m`ntul fugind repede de sub picioare [i mi-a fost team\ de ce poate fi mai r\u am vrut s\ m\ r\zbun pentru neputin]a mea de a te str`nge `n bra]e [i cine era cel mai aproape de mine? am gre[it [i te-am r\nit cu toate c\ voiam altceva

62

dar tu m-ai iertat [i dragostea ta continu\ s\ m\ ]in\ `n via]\ `n mla[tina ideilor preconcepute de unde sper s\ ies cur`nd fericindu-te pentru totdeauna

63

Patria la care m\ `ntorc f\r\ s\ fie mai mare de un chip de om patria la care m\ `ntorc este p\m`ntul f\g\duin]ei apa vie [i izvorul tuturor ra]iunilor umane Sfinxul a clipit [i am `n]eles c\ s`nt Sfinxul un monstru obligat s\-[i p\r\seasc\ propriul mit atras de cea mai mare enigm\ vorbesc cu patria `n g`nd [i z`mbetul ei d\ `n spic peste m\ri [i ]\ri patria la care m\ `ntorc este femeia pe care o iubesc

64

ACEIA{I OCHI ALBA{TRI DE METIL

65

66

Suflet zilier v\ voi spune povestea sufletului ce-[i poart\ sacul de carne `n spate r`nda[ al umbrei al p\m`ntului [i constructor de vise v\ voi spune povestea sufletului istovit la por]ile inimii cer`ndu-[i por]ia de fericire un petec pentru sacul de carne putrezit\ s\ nu miroas\ `nc\ a moarte v\ voi spune povestea sufletului [omer cer`nd ceva de-ale gurii la col]ul buzelor v\ voi spune povestea sufletului aruncat `n sacul f\r\ fund s\ nu-l mai g\seasc\ nimeni nici cel mai lacom dintre cei cu m`inile lungi

67

Mama mea P\m`ntul, tat\l meu Soarele m-am n\scut din humusul negru [i am supt la s`ni de argil\ mama mea cu bra]e-v`lcele cu firicele de s`nge [iroind pe jgheaburi sub piele m-am n\scut pe vreme de ar[i]\ din bobul de nisip al de[ertului mama mea cu trup de clepsidr\ sub]ire la mijloc m-am n\scut sub privirea luminoas\ a tat\lui meu ce m-a-nv\]at s\ merg `ntinz`ndu-mi m`na-raz\-de-soare el `mi z`mbea larg de la r\s\rit la apus `n fiecare sear\ `l `ntrebam de ce nu r\m`ne s\ ia cina cea de tain\ cu noi el pleca [i de pe um\rul s\u amurgit `[i cobora desaga plin\ cu vise nu voia s\ spun\ mai mult dar eu [tiam c\ pe timp de noapte `i `nc\lzea spatele mamei mele

68

`mi port aceast\ via]\ hain\ scump\ cusut\ cu fir-de-fum [i merg pe firul g`ndurilor m-am n\scut din lava fierbinte [i din spuma valurilor am venit pe lume cu strig\t de pe[c\ru[ [i mers de-a bu[ilea copil-f\r\-carapace m-am n\scut din praf [i ploi din p\m`nt `nghe]at [i prim\veri t`rzii cresc`nd fir de iarb\ fraged\ p`n\ la gleznele iubitei mele

69

Tat\l meu, Dumnezeu mi-l imaginam a[a pe Dumnezeu ca pe-un b\rbat robust trecut de pu]in peste [aizeci de ani cu p\rul alb [i musta]\ spun`nd mereu bancuri despre fericire mi-l imaginam a[a ca pe-un tat\ care niciodat\ nu lua moartea `n serios [i voia s\ ias\ la pensie s\ vad\ lumea `n lung [i `n lat dup\ ce-[i r\stignise o cruce `n fiecare bra] dup\ ce-[i purtase copiii `n c`rc\ asemenea unui gigant suport`nd pe umerii s\i cerul [i toat\ necuprinderea lui dup\ ce-[i ]inuse femeia `n puf [i verigheta pe deget mi-l imaginam a[a pe Dumnezeu ca pe-un b\tr`n singur [i frumos `n singur\tatea lui privind undeva spre niciunde c\ut`nd acel cuv`nt de la care-ncepuse tot nimicul \sta cu pene de stru]o-c\mil\

70

Vino tat\ [i repar\ drumurile s`nt drumuri care merg c\tre stele drumuri care coboar\-n infern [i drumuri pe care tat\l meu le-a f\cut pentru oameni dar tat\lui meu nimeni nu i-a mul]umit vreodat\ cu to]ii se mir\ de gropile care apar odat\ cu trecerea timpului vino tat\ [i repar\ drumurile te a[teapt\ `ngerii cu lope]i [i cazmale `n m`ini te a[teapt\ ma[ina de piatr\ te a[teapt\ vagonul te a[teapt\ fadroma te a[teapt\ asfaltul `ncins [i betonul dar tat\l meu merge de-a bu[ilea prin cas\ pe un drum plin de gropi pe care mama mea le astup\ cu lacrimi [i iubire

71

Stenic cineva mi-a spus s\-mi odihnesc neuronii ajung s\ se iubeasc\ precum mormonii s\ tr\iasc\ `n triburi s\ v`neze prin circumvolu]iuni cele [apte minuni ale s\pt\m`nii l\sa]i-mi s\ circule ideile fixe s\ dorm cu ochii deschi[i s\ visez cum d\r`m crucifixe [i din noroi cum se `nal]\ proscri[i heruvimii uci[i cu un ochi `l privesc pe Dumnezeu cu cel\lalt m\ reg\sesc `n oglind\ ateu mintea mi se dezlipe[te de creier [i curge prin spa]iul incomensurabil cutreier abadon-abandonul l\sa]i-m\ s\ fiu pe cre[tetul mor]ii melon `n aceast\ r\scolire de g`nduri negre alendelon s\-mi stea pe scoar]a cenu[ie un cameleon la p`nd\ s\ v`neze redundante idei s\ le jupoaie de cele [apte piei s\ le arunce [i s\ putrezeasc\-ntre sc`nduri umbra pl\p`nd\
72

desc\tu[eaz\-mi st\p`ne fiara ce m\ ]ine cu inima-n pung\ sim]ire muceg\it\ de at`ta somn cataleptic l\sa]i-mi s`ngele septic `n gheena avid\ de p\cat s\ se scurg\ cineva mi-a spus s\-mi `mbl`nzesc demonii s\ fac o gradin\ zoologic\ de creaturi f\r\ logic\ [i s\-]i arunc o privire angelic\ de cercopitec tat\, eu [tiu c\ `n tine sufletul este o pies\ dintr-un puzzle mefistofelic te lup]i cu disperare ca neantul s\ nu te absoarb\ [i furia rece devine furie oarb\ [i furia oarb\ clocote[te `n corpul machiavelic [i nu `n]elegi cum ceilal]i din tine te m\n`nc\ de viu f\r\ s\-]i pese [i f\r\ s\ doar\ a[tep]i calm, corpul s\-]i moar\ s\ devii stenic
73

Niciodat\ nu lu\m moartea `n serios niciodat\ nu lu\m moartea `n serios aceast\ prezen]\ invizibil\ care ne locuie[te `n fiecare clip\ oric`t de pustii ar fi vie]ile ca ni[te str\zi pe care doar praful mai circul\ ne d\m `nt`lnire cu umbrele [i mergem `mpreun\ `n `nt`mpinarea dezastrelor ajungem s\ credem c\ singura iubire a fost s\ ne doar\ ceva un semn divin o judecat\ cu por]ile s\rutului `nchise niciodat\ nu lu\m moartea `n serios fiorul acela ce trece prin [ira spin\rii ca o c\dere `n gol `n propriul vis `n clipa aceea c`nd atingem p\m`ntul [i totul se cutremur\ chiar [i p\m`ntul dinl\untru mergem `ncolona]i oameni [i umbre fiecare ne dorim s\ fim altceva `ntr-un final [i unii [i al]ii s`ntem `ngeri [i p\s\ri negre pe cerul din gura unui mort celebru
74

Cea mai veche meserie din lume este aceea de gropar singurul care nu r\m`ne niciodat\ [omer singurul care prime[te de poman\ `n fiecare zi singurul care-i d\ de m`ncare lui Cerber groparul este [i vesel [i trist c`nd moare un om pentru el moartea a devenit o rutin\ iar via]a o `nl\n]uire de mor]i `ntr-o zi a venit la gropar o femeie [i a `ncercat s\-l ispiteasc\ `n ziua de post voia s\ `nve]e ceva meserie s\ `ngroape b\rba]ii de vii stau [i m\ `ntreb de ce oare via]a [i moartea s`nt femei `mbr\cate `n straie de cruce iar ionu] este un copilandru orfan de Dumnezeu Tat\l

75

Patruzeci de zile nimic nou sub Soare doar o umbr\ descheiat\ la [ireturi cu m`inile-n buzunare [i [apca tras\ bine pe cap o umbr\ f\r\ glas, f\r\ nume o umbr\ r\t\cit\ prin lume c\ut`nd un om descheiat la [ireturi cu m`inile-n buzunare [i [apca tras\ bine pe cap un om care trecuse cu o zi `nainte prin r\sp`ntia viselor un om care v\rsase o lacrim\ la troi]a umbrelor

76

Primul pas spre eternitate [i iat\-m\ plecat spre eternitate ca [i cum ar fi la o arunc\tur\ de lacrim\ la o arunc\tur\ de stea primul pas este cel mai dificil este via]a ca zborul `ntre dou\ oglinzi separate de timp este via]a ca r`ul ce izvor\[te din inima mea [i curge prin capilarele acestui univers cu ochi galactici este via]a ca gura ta ce a[teapt\ respira]ia mea s\-]i `mprosp\teze sufletul rarefiat de absen]e este via]a ca urechile tale ce a[teapt\ apropierea pa[ilor mei zigzaga]i de dureri [i ispite este via]a ca visul unor alte emisfere cerebrale captive `n dimensiunea misterului este via]a ca poemul acesta ce se hr\ne[te cu propriile mele cuvinte distorsionate de gravita]ia albului
77

Aceia[i ochi alba[tri de metil Drag\ tat\, Eu [tiu c\ acolo `n cer To]i sfin]ii au ochii alba[tri {i mai [tiu c\ acolo `n cer To]i sfin]ii s`nt siha[tri {i pl`ng laolalt\. Dintre to]i sfin]ii `l iubesc pe ultimul Care se va aprinde pe cer. ~l voi privi cu aceia[i ochi alba[tri [i-o s\ zbier Tat\\\! De ce nu mi-ai spus niciodat\ C\ ai fost [i-ai r\mas at`t de stingher? De ce nu mi-ai spus c\ via]a este at`t de ne`nsemnat\ F\r\ cei sfin]i, F\r\ p\rin]i? Drag\ tat\, ~mi `ntind palmele la cer, Te rog, obloje[te-mi trupul, Moartea `nc\ mai taie `n carne vie, ~nt`rzie, Vrea s\-mi primeneasc\ sufletul.

78

Aici la mine-n ast\ lume Nu pot dec`t s\-]i scriu pe nume, Vorbesc o alt\ limb\ mai ciudat\ {i nici copiii ce-or s\ vin\ nu vor afla vreodat\ Ce-nseamn\ Tat\. Drag\ tat\, Tu m-ai `nv\]at s\ fac primii pa[i legat de cravat\ {i primii kilometri pe biciclet\ {i proverbul acela, odat\ C`nd m\ `ndr\gostisem de-o fat\: Ochii care nu se v\d se uit\ Eu, tat\, Nu o s\ te uit niciodat\. Drag\ tat\, Tu mi-ai spus: Fiule, dac\ vrei s\ ajungi sus, S\-l sim]i pe Dumnezeu, S\ marci un eseu Drag\ tat\, Am primit o pas\ de la tine de peste ocean, Am marcat zeci de eseuri `n acest an Dar acesta este singurul pe care l-am r\nit Pe h`rtie.
79

Drag\ tat\, Eu [tiu c\ acolo `n cer To]i sfin]ii au ochii alba[tri {i mai [tiu c\ acolo `n cer To]i sfin]ii s`nt siha[tri {i pl`ng laolalt\ Pe lumea cealalt\.

80

APRECIERI
(fragmente)

81

82

DESPRE VOLUMELE DE POEZIE

Actantul textual [i eul liric se suprapun `ntr-o `ncercare disperat\ de autocunoa[tere, de luare `n st\p`nire a cuv`ntului ce exprim\ adev\rul, [i trimiterile la poetica eminescian\ nu s`nt `nt`mpl\toare: Ionu] Caragea, prin substratul filosofic ce-i fundamenteaz\ discursul, prin `ncerc\rile de dep\[ire a lumii fenomenale, pentru a g\si r\spunsuri ontologice, prin pl\cerea de a crea cosmogonii [i de a se situa `n miezul universului poate fi considerat eminescian () Recuzita romantic\ din poezia tradi]ional\ este preluat\ cu ironie / autoironie: suspinele, r`urile de lacrimi, oftatul, arderea, triste]ea, dezolarea, sentimentul inutilit\]ii, teama de a fi p\r\sit etc. se comaseaz\ `ntr-un text aluvionar, `n care personale s`nt curajul de a trece peste tabuuri [i selec]ia semnelor poetice: Ionu] Caragea [tie c\ eminescianizeaz\ [i o face f\r\ fals\ pudoare, f\r\ aversiune [i f\r\ s\-[i renege modelul: practic`nd intertextualitatea, el `ncearc\ o limpezire, o `n]elegere a propriului text prin lectura altui text (Valeria Manta T\icu]u despre volumul de debut Delirium Tremens Revista Agero, Germania, 2008) Acest poet romn din Canada este adeptul dep\[irii impasului artistic actual, l\s`ndu-[i scriitura s\ evolueze f\r\ `nregimentare artistic\, liber, `n ne[tire, spre o prefigurare a proiectului literar transmodern. Inventeaz\ imagini derutant de sinestezice, dinamice, pline de originalitate, de[i reg\se[te propriile perfec83

]iuni estetice deseori cu ajutorul intertextualit\]ii sau al raport\rii la modelele literare (Alecsandri, Eminescu, poe]ii simboli[ti, Radu Gyr, Tudor Arghezi, Barbu Fundoianu, Gellu Naum, Radu Stanca, Ion Caraion, Nichita St\nescu). () Discursul literar transmodern se distinge `n primul r`nd recunosc`nd lipsa metodelor [i conven]iilor precise la Ionu] Caragea; desc\rcarea minimalist\ a sentimentelor genereaz\ articularea ideilor, iar voin]a de-a fi socotit drept ultim poet valoros la `nceputul erei internetului se `mbin\ oximoronic cu Download sau cu Dic]ionarul suferin]elor (Prof. Dr. Drago[ Vi[an despre volumul M-am n\scut pe Google Revista Vatra Veche, iunie 2010) Cea de-a doua carte, ap\rut\ tot la editura ie[ean\ Stef, cu titlul M-am n\scut pe Google, a impus rapid un poet de mare for]\ ideatic\, constructor de st\ri lirice, aflat pe drumul descoperirii marii poezii. Atins p`n\ la ran\ de civiliza]ia recent\, de cuceririle comunic\rii, poetul spune: m-am n\scut pe Google / am deschis ochii [i-am privit printr-o fereastr\ / c\tre cealalt\ lume c\reia probabil trebuia s\-i spun Mam\ / am atins-o cu degetele mele p\trate / [i mi-a fost team\ din p\cate / s\ nu o r\nesc [i s\ nu m\ r\neasc\ / cuvintele mele aveau nevoie de atingere p\m`nteasc\ (M-am n\scut pe Google). Sau, `n poemul Download: Doamne / am primit mesaj de la tine / `n timp ce m\ spovedeam pe h`rtie / s-a `nfiripat un link `ntre cer [i p\m`nt / prin care m\ hr\neam prin care te downloadam / poezie // am `nv\]at s\ iau totul de la `nceput / primul cuv`nt a fost / amintire.() Poemele din cartea pe care o avem `n fa]\ [i pe marginea c\reia `ncerc\m aceste cuvinte de predoslovie suav\, `l `nf\]i[eaz\ pe t`n\rul Ionu] Caragea ca pe un poet proteic, `n stare s\ abordeze experimente la care autorii lirici ai genera]iei sale nu mai `ndr\znesc. Mi s-a f\cut astfel de bucurie s\ descop\r un virtuos al versului clasic, cu rim\ [i ritm, instalat `ntr-o 84

metafizic\ original\, ce st\ bine poetului autentic. (Daniel Corbu despre volumul Negru sacerdot Revista Feed Back, nr. 4-5, 2008) Ce po]i spune despre un om care spune despre el `nsu[i c\ este fratele geam\n al lui Hristos [i care pomene[te de numele lui Iisus de nenum\rate ori `n titlurile dar [i `n versurile sale?! S\ credem, oare, c\ talentul izbitor, acablant, senza]ional al lui Ionu] Caragea s-a grefat pe cre[tinismul sensului suferin]ei? Oare numai at`t? Nu. Vom spune mai mult [i mult mai mult. Inovator la modul abrupt, Ionu] Caragea nu scrie de data asta cu sentimentul ci cu partea intelectiv\ a sufletului. Nu este un poet de atmosfer\, iar dac\ ar fi unul de atmosfer\, aceasta ar fi pur intelectiv\, a[ spune transcendental\. Asta i se potrive[te mai bine nuan]a transcendental\ a facerii textului Dar acest poet nu este numai intelectiv. Este ceva greu de definit la el. Poezia lui ac]ioneaz\ din toate direc]iile deodat\ [i d\ efectul unei implozii `n ad`ncimile sufletului. Dar curentul literar este de neg\sit la el. Nu scrie `n nici o manier\, nerespect`nd dec`t spiritul poeziei care de fapt `l [i domin\, c\ci poezia plute[te, pentru el, deasupra suprafe]elor lucrurilor, g`ndurilor [i principiului metafizic din care ea `ns\[i `[i trage seva ~n primul r`nd, poezia lui Ionu] Caragea mi se pare o lec]ie de via]\. Poezia s-a cobor`t din turnul de filde[ [i umbl\ prin lume, determin`nd lectorul s\ `[i ascut\ urechea la ceea ce este mai bun `n om, nu neap\rat la fantaz\ri f\r\ rost imediat. Exist\ o tenta]ie a eticului `n poezia autorului nostru. Exist\ o angajare ex abrupto pentru o tr\ire cre[tin\ [i o percep]ie profund\ a lucrurilor. Lui Ionu] Caragea nu-i plac c\ldiceii chiar dac\ acest lucru nu se poate deduce direct din scrisul s\u Ionu] Caragea este spun asta f\r\ a-l cunoa[te personal un om minunat [i, mai mult, un poet de mare calibru. C\ci a reu[i s\ treci cu 85

vederea circumvolu]iunile dureroase pe care lucrurile le las\ `n mintea ta a[a cum ele numai perfecte nu s`nt `nseamn\ nu a c\dea `ntr-un p\cat ci `nseamn\ a te `nscrie pe calea unei tr\iri [i g`ndiri ce dep\[e[te imediatul, c\ut`ndu-l astfel pe Dumnezeu `n tocmai aceste semne pe care El le-a l\sat `n lume. ~n]elegerea suferin]ei ca rezultat al imperfec]iunii ACESTEI lumi [i speran]a pe care numai Cerurile ]i-o pot reda, este m\rturisirea credin]ei de neclintit a lui Ionu] A[ mai avea de ad\ugat c\ poezia lui Ionu] va avea un cuv`nt greu de spus nu peste mult\ vreme, atunci c`nd criticii se vor fi l\murit asupra scrisului s\u. Mie mi-a fost de ajuns s\-i citesc volumul 33-bis [i o mul]ime de alte poeme de pe net pentru a-mi da seama c\ este un poet des\v`r[it adic\ unul ce se las\ pr\dat de propria sa poezie [i face exact ceea ce-i dicteaz\ ea `n momentul precump\nitor al inspira]iei c\ci Ionu] nu scrie dec`t inspirat. De altfel nu vom `nt`lni la el nici o urm\ de decalc, nici o urm\ de supralicitare Nu am nimic sau nu g\sesc nimic s\-i repro[ez acestui poet, vreun viciu al textului s\u care este [i r\m`ne impecabil dar `n acela[i timp percutant [i gr\itor `n efectul s\u vocal. De multe ori metafora este uitat\ pentru a da fr`u liber unei exprim\ri c`t se poate de directe, f\r\ `nconjur, mai exact, o transmisie care ea `ns\[i devine metafor\, luat\ ca ansamblu, ca tot unitar. ~n sf`r[it, Ionu] Caragea e un poet a[a cum [i-ar dori orice t`n\r s\ fie, a[a cum, personal, visez c\ trebuie s\ fie poetul (Remus Folto[ despre volumul 33 bis revista Luceaf\rul, februarie 2011) Pe l`ng\ temperamentul s\u impetuos, Ionu] Caragea este [i un cerebral bine temperat. Se simte munca laborioas\, fie c\ se exprim\ `n stil dulce clasic ( mai ales) sau modern, `n vers liber. U[urin]a `n exprimare, asocieri insolite de no]iuni, rime rare (atunci c`nd e cazul), st\p`nirea unui limbaj viu din varii 86

domenii precum filozofia, religia, [tiin]ele exacte, medicale etc., vin s\ contreze opinia unora c\ poezia adev\rat\ nu se poate crea dec`t `n ]ara de origine, acolo unde se aude limba `n toat\ autenticitatea ei. Datorit\ faptului c\ Ionu] Caragea men]ine o leg\tur\ continu\ cu Romnia, prin multiplele colabor\ri cu ziare, reviste [i situri internet, se diminueaz\ handicapul distan]ei [i al `nstr\in\rii. Astfel, declarata na[tere pe Google a poetului se relev\ nu numai ca o noutate literar\ ci [i ca o solu]ie uman\ salvatoare. Ionu] Caragea folose[te condi]ia emigrantului ca pe un avantaj (sau ca surs\ de inspira]ie), valorific`nd la maxim tot ce `nseamn\ romnesc, chiar dac\ singur\tatea, triste]ea sau alte angoase specifice celor (auto)exila]i s`nt deseori extrem de dificil de acceptat, surmontat. (Traian G\rdu[ despre volumele 33 bis [i Omul din cutia neagr\ revista Glas comun, mai 2008) Departe de speculativ, poetul Ionu] Caragea aspir\ la revelarea fenomenelor autentice. Este o prim\ [i esen]ial\ caracteristic\ a modalit\]ilor sale de fiin]are `n edificiul liric pe care `l creeaz\ [i `l recreeaz\. Desigur, op]iunile disciplinei de credin]\ `l situeaz\ `n sfera amplelor medita]ii. {i, prin formule [i tehnici expresive, purt\torul de limbaj modelizeaz\ nucleele cuvintelor aparent uzuale ale lumii fizice, impregnndu-le prin filtrul culturii cu str\fulger\ri artistice. Dar, magia poetic\ e sever\ rostea `n cuprinsul c\r]ii Structura liricii moderne, Hugo Friedrich. E `mbinarea fanteziei [i a puterii de cugetare m\rturisea Novalis. La r`ndul s\u, Victor Hugo consemna `n Les Contemplations: cuv`ntul e o fiin]\ vie, e mai puternic dec`t cel care `l m`nuie[te; ap\rut din `ntuneric, creeaz\ sensul pe care el `l vrea; `nsu[i cuv`ntul este ceea ce a[teapt\ din afar\ cugetul, v\zul, sim]irea [i e chiar mai mult : e culoare, noapte, bucurie, vis, am\r\ciune, ocean, infinit; e logosul lui Dumnezeu. Astfel spus, se `n]elege c\ poezia arat\ calea pe 87

care o urmeaz\ poetul. ~ns\ totul ]ine de misterul destinului. () ~n poemele lui Ionu] Caragea, p`n\ [i t\cerea jubileaz\ dat\ cu vocea la maxim: /cum vrei s\ te ]in\ minte lumea/ ca pe un om vesel/ ca pe un om trist pl`ng`nd adesea/ ca pe un poet sp`nzurat de cuvinte `nalte/ cu ochii pierdu]i printre stele/ `mbibate-n alcool/ prive[te lum`n\rile se aprind/ `n cimitire se proiecteaz\ filmele mute/ [i cine s\ aplaude [i cine s\ aplaude/ [i cine s\ deranjeze aceast\ t\cere sublim\/ [i cine va ecraniza `nvierea/ a c`ta `nviere doamne/ de la care prietenii no[tri lipsesc/ a c`ta t\cere dat\ cu vocea la maxim/ a c`ta trecere `n revist\/ (t\cere dat\ cu vocea la maxim). Prin imboldul s\u creator, t`n\rul poet Ionu] Caragea al c\rui suflet are limpezimea [i memoria ancestral\ a cristalului, ne-a d\ruit un regal liric `n patru volume, demn de o `nalt\ pre]uire. Dar, pentru o definire mai exact\ a Quadrivium Trivium-ului dar [i a Quantei vestitorului `nzestrat Ionu] Caragea, citez un fragment de text celebru `n care acesta se reg\se[te: Izvorul a tot ce e via]\ omeneasc\ z\cea pentru Goethe `n sufletul individual, `n monada ce se dezvolt\ din\untru `n afar\ [i tr\ie[te `n cursul acestei dezvolt\ri av`ntate `ntr-o leg\tur\ natural-spiritual\ cu universul (Fritz Martini, Geschichte der deutschen Literatur, Ed. I-a 1949). (Nicolae N. Negulescu despre primele patru volume din opera lui Ionu] Caragea revista Luceaf\rul, februarie 2010) De mai bine de [ase luni citesc poezia t`n\rului Ionu] Caragea, un poet care nu seam\n\ la scriitur\ cu nimeni. Comunic\m aproape zilnic; Ionu] scrie poezie aproape zilnic, cu o fervoare aproape religioas\, de sacerdot, [i m\ pot m`ndri c\ s`nt printre primii cititori ai poemelor noi. Pot spune, f\r\ s\ gre[esc, c\ poezia lui Caragea nu seam\n\ cu a cuiva. Fiecare poem are imagini [i idei proaspete, genuine, care pe mine [i nu numai pe mine, m\ uimesc. Sacrul [i profanul, eternitatea [i 88

durata trec dintr-un poem `n altul, dintr-o ipostaz\ `n alt\ ipostaz\, `nc`t ai senza]ia c\ asi[ti la efortul tainic [i ocult al unui alchimist al cuvintelor. Adesea m\ `ntreb c`t va rezista athanorul l\untric al poetului, c`nd va fi luat `n primire de manierism, de autopasti[are. Greu de r\spuns, c`t\ vreme poetul pare s\ fi `n]eles argheziana sintagm\ cuvinte potrivite [i c`t\ vreme lucreaz\ sub specia ei, neobosit [i cu aceea[i prospe]ime. Spune poetul undeva: i-am dat iubirii tot ce aveam. C`t\ vreme poetul va `ndestula iubirea cu via]a sa, cu bucuriile simple [i omene[ti, va de]ine [i dreptul inalienabil de a m\rturisi frumuse]ea. (Aurel Sibiceanu despre volumul Absen]a a ceea ce s`ntem Revista Conexiuni, New York, decembrie 2010) Volumul intitulat Suflet zilier semnat de Ionu] Caragea reconfirm\ modernitatea unui scriitor ferit de tenta]iile experimentului, dar atras de asumarea realului, a introspec]iei [i a psihanalizei culturale ce coboar\, `mpreun\, prin fericit\ osmoz\, `ntr-o poezie a existen]ei, implicat\ `n devenirea autorului mai mult dec`t `n delectarea auditoriului ce este luat drept martor la catastrofe [i accidente, miracole [i magii personale. Ionu] Caragea se zide[te, astfel, `n materia dintotdeauna a poe]ilor adev\ra]i: deghizarea viului `n imaginar histrionic. () Nici Ionu] Caragea, nici al]i poe]i plasa]i `n exilul romnesc contemporan (de[i nu au fost [i diziden]i politici), nu s`nt scuti]i de tratamente lipsite de adecvare din partea unei p\r]i a criticii oficiale din ]ar\, la care resentimentul [i integrismul xenofob [i exilofob func]ioneaz\ `n dauna con[tiin]ei s\n\toase a actului hermeneutic. Autorul continu\, `ns\, s\-[i utilizeze for]a moral\ pentru a hr\ni prin c\r]ile sale credin]a `n literatura romn\, `n etosul [i eposul ei, oriunde `n lume se va fi vorbit romne[te. Autorul `[i asum\ c\r]ile cu for]a interioar\ a exilatului care resimte [i respir\ o poezie de limb\ romn\ ce func]ioneaz\ ast\zi ca un 89

semnal de alarm\ `mpotriva dovezilor de disolu]ie a civiliza]iei romne[ti. (Prof. Dr. Angela Furtun\ despre volumul Suflet zilier Revista Observatorul din Toronto, august 2011) Autor a numeroase c\r]i de poezie, publicate `n limba romn\ [i `n limbi de circula]ie interna]ional\ (francez\, englez\ etc.) `ncep`nd cu anul 2006, al\turi de alte c\r]i de aforisme [i literatur\ S.F., Ionu] Caragea se deta[eaz\ ca stil personal dar se [i `nscrie, `n acela[i timp, `n galeria unor importan]i poe]i romni. Este prin excelen]\ un poet liric, un poet care s-a format [i consacrat `n zona liric\ a poeziei f\c`nd s\ devin\ public\ o defini]ie a acestui gen literar. Lirismul poeziei sale este bine `nchegat din punct de vedere formal [i bine `ncadrat. Versurile s`nt ca o lir\ strunit\, `ntr-o teribil\ tensiune. Intensitatea con]inutului versurilor sale, din oricare din c\r]ile publicate, nu este rezultatul unei struniri extreme inclusiv a formei de exprimare, a unei constr`ngeri exercitate de fond asupra formei, asupra interiorit\]ii fondului `nc\tu[at `ntre limitele formei. Imaginile plastice sugerate de autor prin versurile sale scot `n eviden]\ asem\narea, dar [i marea deosebire de artele plastice vizuale care folosesc forme [i culori pentru a ne `nc`nta spiritul. ~n poezia lui Ionu] Caragea adev\rata plastic\ este `ntotdeauna sugerat\, de aici [i infinita ei putere asupra sufletului omenesc, dornic s\ scape de lumea real\, dar care printr-o curioas\ antinomie `mbrac\ formele [i culorile p\m`nte[ti, d`ndu-le `n plus lumina nostalgiei, iluziile [i evad\rile sale. () La Ionu] Caragea `nt`lnim o disponibilitate sufleteasc\ spre sublim, spre perfec]iune, un spirit critic `n acela[i timp, ca o for]\ care despic\ haosul, `ndep\rteaz\ zgura, ml\diaz\ [i patineaz\ contururile, smulge [i p\streaz\ ce este mai fin [i mai de gust [i pune la `ndem`na cititorului, `n intimitatea lui, tot ce cultura [i via]a posed\ mai prielnic [i bogat pentru crea]ie. Lirismul poeziilor 90

sale nu trebuie s\ ne am\geasc\ sau s\ ne fac\ s\ uit\m marele adev\r, pe care `l ascunde [i pe care `l descoper\ concomitent poezia sa: acela de a restabili adev\rata egalitate, a tuturor elementelor vie]ii, ca o mare lec]ie `ntr-o deschidere cosmic\ pe care o roste[te de la `nceputul lumii poezia. (Prof. Dr. Nicu Vintil\ despre lirismul poetic `n opera lui Ionu] Caragea revista Scrisul romnesc, august 2010) Ap\rut recent la Editura Fides, volumul de poeme semnat de Ionu] Caragea [i intitulat Absen]a a ceea ce s`ntem,, se constituie `ntr-o adev\rat\ bijuterie grafic\, elegan]\ care transcende dinspre vers `n prezentarea vizual\, arta de prezentare a copertei. Ajuns la v`rsta christic\, autorul atinge parametrii profesiei sale de credin]\, `[i cunoa[te limitele, luminile [i umbrele, renun]\ la oglind\ pentru a se autodefini prin ceea ce scrie. O maturitate a spiritului care nu este nici t`n\r, nici b\tr`n, este doar Spirit `nrobit de patima poeziei, se simte vibr`nd ca un diapazon lovind lemnul de rezonan]\ al unui Stradivarius. Ionu] Caragea nu filosofeaz\ `n poemele sale gratuit, nu se `ntreab\ [i nu `[i r\spunde doar pentru a auzi `n propria-i ureche acel c`ntec de sirene ce cheam\ spre miraj dintotdeauna poetul. El scrie testamentar, pentru ve[nicie, [i o face cu bucuria savantului care a descoperit gena, nu a fericirii, rostul nemuririi. Un tumult de imagini [i idei inedite ne apar nuan]at sau, alteori voalat, se contopesc `n sintagme ce au darul de-a ne face s\ poposim pe pagina c\r]ii `ntru z\bava care ne pune mintea `n func]iune, vreme `n care sufletul se desfat\ cu mierea limbajului, unul modern dar f\r\ a renun]a la clasicul care `i d\ poemului elegan]a unui parfum de mosc. F\r\ emfaz\ dar [i f\r\ timiditate, poetul se cuib\re[te `n m\duva versului pe care `l `ncepe [i `l duce ca pe o dulce [i responsabil\ povar\, p`n\ la cap\t. Este un test de profesionalism [i d\ruire total\ `n Art\, prin care cuvintele devin 91

leac [i blestem, se leag\ `n versuri care alung\ [i cheam\ oamenii diferi]i prin fire [i stare, `n aceea[i cetate, un loc unde totul este posibil [i defel perisabil. () Din e[alonul tinerilor poe]i de limb\ romn\, care au decis s\ tr\iasc\ `n spa]iul de dincolo de Atlantic, Ionu] Caragea este printre pu]inii care con[tientizeaz\ corect valoarea sa de scriitor, unul n\scut, nu f\cut, [i care pe l`ng\ har de]ine [i curajul de-a da bir, at`t c`t cere o societate mercantil\ [i consumist\, tribut de s`nge [i cerneal\ pentru prin valen]ele multiple ale Limbii Romne, pe care o promoveaz\ `n Montral (Canada). Este un poet despre care Istoria Literaturii Romne `[i va spune cuv`ntul c`nd va fi s\ fie. P`n\ atunci, bucuria de-a citi o carte de referin]\, `n maidanul maculaturii care ne sufoc\ adesea, r\m`ne la `ndem`na celor care iubesc p`inea, vinul [i Poezia: Via]a. (Melania Cuc despre volumul Absen]a a ceea ce s`ntem revista Cetatea cultural\, aprilie 2009) A paisprezecea carte semnat\ de Ionu] Caragea, Poezii de dragoste (2010) este o antologie de fermec\toare crea]ii, apar]in`nd unui reprezentant de seam\ al genera]iei Google, cu o generoas\ prefa]\, Deosebirea dintre dragostea de literatur\ [i adev\rata poezie de dragoste, de Corneliu Leu, suit\ de `nsemn\ri dup\ cum se precizeaz\ `n subtitlu pe marginea volumului selectiv din opera unui t`n\r poet rom`n r\t\cit pe meridianele lumii, dar bine `nr\d\cinat `n dragostea pentru poezia limbii lui. (p. 7). Meridianul frumoasei r\t\ciri a lui Ionu] Caragea este Montral-Canada. For]a, valoarea estetic\ a poemelor semnate de Ionu] Caragea `[i afl\ ob`r[iile, izvoarele, nu numai `n droaia de cuvinte s\rutate, fire[te, `nainte de-a ajunge p`n\ la glezna unei metafore (p. 131), ci [i `n capacitatea extraordinar\ a acestui poet de a palpa epiderma cosmicit\]ii cotidiene (`n accep]iunea lui Benedetto-Croce din La Poesia, 1935), de a 92

ocoli black holes [i de a-[i projeta eroul liric tocmai la ie[irea prin cerul gurii unui labirint valahic-supergospod\rit `ntre Steaua Polar\ [i Lacteea Cale: iar r\t\cesc amintiri ame]ite `n sufletul meu labirint / urm\rindu-]i firul iubito pa[ii-mi se pierd / pe un cer plin de stele / te plimb `n Carul Mare pe Calea Lactee / p`n\ la Steaua Polar\ / Luna mirat\ / `mbr\]i[ez coada cometei fugare / urm\rindu-te prin g\uri de vierme / / cu dor de supernov\ / `ntind degetele boante zbori cu viteza luminii (Cer de nisip p. 42 sq.). Evident, un cuplu teluric-celest cu `nfotonare benefic\ (Prof. Dr. Ion Pachia-Tatomirescu despre volumul Poezii de dragoste revista Luceaf\rul, martie 2010)

93

DESPRE POVESTIRILE {TIIN}IFICO-FANTASTICE {I ROMANUL UEZEN

Literatura lui Ionu] Caragea e o literatur\ a interoga]iei continue, a `ncerc\rii c\tre un Adev\r Ultim, nu numai spre mul]umirea fiin]ei lui ci [i spre determinarea, provocarea cititorului. Mesajul pare s\ fie c\ aflarea unui Adev\r Ultim este de fapt `nceputul unei noi aventuri ini]iatice [i c\ Misiunea Fiin]ei este de a nu se opri [i de a `mbog\]i aventura ei `n Univers. Ca [i cum nu atingerea punctului ultim ar fi Misiunea ci inventarea unui altuia [i a `nc\ unuia odat\ ce acela va fi fost atins cumva. () Cartea lui Ionu] Caragea e mai mult dec`t o poveste cu t`lc, e mai mult dec`t o aventur\ spa]ial\, e mai mult dec`t o tem\ SF. O po]i citi `n multe feluri. O po]i critica `n multe feluri. O po]i ignora. Dar ar fi o pierdere. Pentru ca `n aceast\ carte, scris\ f\r\ emfaz\, Ionu] Caragea vorbe[te despre Iubire. Ionu] Caragea vorbe[te despre mine, despre tine, despre noi, despre via]a noastr\ cea de toate zilele, nebun\, ridicol\, fantezist\, stranie [i z\p\cit\. Ionu] Caragea ne transform\ pe noi `n propriile noastre `ntreb\ri. {i asta `l prezint\ lumii ca pe un adev\rat magician care, ca orice magician, e `ndr\gostit nebune[te de Miracolul Lumii. (Ovidiu Bufnil\ revista Sfera Online, iunie 2010) Literatur\ [tiin]ifico-fantastic\ de bun\ clas\ ciber-tradi]ionalist\ delecteaz\ Distinsul Receptor `n volumul ce poart\ 94

titlul Uezen [i alte povestiri (2010*), volum a c\rui macrostructur\ eviden]iaz\ o prim\ sec]iune cu 14 povestiri [i o secund\ parte, alc\tuit\ din cele [apte capitole ale unei macronuvele, ori, mai degrab\, ale unui microroman, Uezen (De[ertul Ruth, Karan, Uezen, Urluz, Zetta, Namur [i Anuk, Lupta), fire[te, de aceea[i factur\, sub aceea[i pecete stilistic\, sub semn\tura-pseudonim, Snowdon King, autor premiat de Helion `n anii 2007, 2008, 2009. () Eroul din panoul central, Uezen, un soi de Ne-Zeu(]\), ]ine, cum e [i firesc, de o excep]ional\ ciber-tipologie: Uezen era un b\ie]el care tr\ia `n Markeb, un sat din regiunea Pantheem, `n emisfera nordic\ a planetei, o emisfer\ cu ceva electro-Canad\, desigur; Tat\l s\u era Tobiah [i mama sa era Lenia. Ei aveau peste 900 de cicluri [i de]ineau capacit\]i spirituale superioare, fiind capabili s\ recep]ioneze [i s\ transmit\ mesajele lui Democles venite pe calea luminii. (Prof. Dr. Ion Pachia Tatomirescu revista Observatorul din Toronto, decembrie 2011) Pe l`ng\ arsenalul inevitabil (`n cazul autorilor care se doresc ancora]i, laborios [i intens creativ-imaginativ, `n S.F.) de cuno[tin]e de fizici superioare, electronic\ [i chiar de matematici sofisticate (arsenal foarte bine `nsu[it [i, de obicei, cu chibzuin]\ r`nduit, `n rastelul construc]iei epice), remarc\m c\ Poetul nu numai c\ n-a disp\rut, ci [i-a amplificat, aproape miraculos, p`n\ la dimensiuni cosmico-dinamice impresionante, registrul liric. () ~n mod aproape miraculos, pentru cei ce nu ar cunoa[te firea eminamente poetic\ a autorului trilogiei despre Uezen a treia parte, Echilibrul lumilor, st\ sub semnul Luceaf\rului eminescian! Al Cosmicului Sacrificiu al Dragostei/ Prin Dragoste Dar m\iestria lui Snowdon King (profesionalismul romnesc `ncepe s\-[i spun\ cuv`ntul, tot mai r\spicat!) const\ tocmai `n mascarea transfigur\rii, cu valen]e [i efecte cosmice. 95

~n primul r`nd, asist\m ([i nu aceasta este partea cea mai izbutit\, din punct de vedere estetic, a romanului! de[i, `n ce prive[te stilul, avem de-a face cu o unitate perfect armonioas\!) la un veritabil curs, `n care autorul `[i expune propria viziune, asupra metafizicii universului de el `nsu[i imaginat. (Prof. Dr. Adrian Botez revista LitArt, octombrie 2010) Scriitura lui Snowdon King, pseudonim sub care se ascunde nimeni altul dec`t Ionu] Caragea, bun\ gazd\ a portalului Sfera Online, este una c`t se poate de `ngrijit\, transform`nd lectura `ntr-o experien]\ pl\cut\, curg\toare. Lumea imaginat\ se articuleaz\ corect, c\p\t`nd o densitate aproape real\. Povestea `n sine abordeaz\ fresca unei omeniri galactice, depus\ concret `n personaje tu[ate atent. Concluzia ce se impune dup\ lectura celor dou\ capitole (III [i IV) este c\ produc]iunea se posteaz\, indiscutabil, `n zona de v`rf a piramidei de calitate. () Sfera Online `ncepe rubrica lunar\ de fic]iune cu un nou fragment din trilogia Uezen, de Snowdon King, de ast\ dat\ din partea a treia Echilibrul lumilor. Nu g\sim potrivit s\ repet\m aprecierile noastre f\cute `n Fic]iuni din gr\dina cu trandafiri. Vom puncta totu[i c\ unele mici imperfec]iuni (erori de redactare) nu pot umbri o anume consisten]\ ideatic\ a deologiei, desf\[urat\ la scara unui `ntreg univers, sau sc`nteia de cuget a unor definiri pline de miez, dintre care alegem s\ exemplific\m viziunea despre iubire a unuia dintre personaje: s\ iube[ti `nseamn\ s\-l accep]i pe cel\lalt a[a cum este. S\ accep]i c\ oamenii s`nt asemenea unor p\s\ri pe care nimeni nu are dreptul s\ le `nchid\ `n colivii de g`nduri, carne [i oase. Prin compara]ie, autorul merit\ ceva mai mult\ aten]ie `n fandom dec`t i s-a acordat p`n\ acum, c\ci ie[irile sale editoriale la ramp\ nu l-au propulsat c\tre listele de votare ale premiilor noastre, mai vechi sau mai noi. A

96

fost premiat doar de Helion, [i nu cred s\ fi fost din gre[eal\. (Mircea Coman, ScifientLand, iunie-iulie 2011) Ar fi fost de neconceput pentru mine ca dup\ ce m-am l\udat tuturor c\ l-am descoperit (pus `n valoare) pe poetul Ionu] Caragea, s\ nu-l fi publicat `ntr-un gen oarecum diferit. Am sperat `n secret c\ `n SF, ca [i `n poezie, Ionu] va fi un liric. {i iat\, citind volumul II al primului s\u roman SF, pot spune c\ am c`[tigat a doua oar\ pariul cu literatura: Ionu] Caragea scrie un SF de o calitate care m-a l\sat cu gura c\scat\. Citindu-i aceste pagini, m-am umplut de `nc`ntare. Ionu] este unul dintre rarele cazuri de scriitori `nzestra]i cu harul de a scoate din ei literatur\ de valoare a[a cum ]`[ne[te apa din izvoarele mun]ilor. Ce s\ fac, `n fa]a talentelor mari `mi ridic `ntotdeauna p\l\ria: Chapeau, Ionu]! (Dumitru Scor]anu prefa]\ la volumul Con[tiin]a lui Uezen)

97

DESPRE VOLUMELE DE AFORISME

Poet prin excelen]\, autor de aforisme, prozator de fic]iune, critic, editor [i promotor cultural, scriitorul canadian de origine romn\ Ionu] Caragea porne[te pe drumul exilului, urm`nd exemplul lui Cioran sau al altor scriitori romni de calibru care s-au afirmat `n diaspora. Chiar dac\ `n operele traduse adopt\ un nume american (Snowdon King), Ionu] Caragea alege ca ramp\ de lansare a carierei sale interna]ionale provincia francofon\ Qubec. Aforismele din acest volum (pe care am avut imensa pl\cere de a le traduce [i `n limba lui Voltaire), `mbibate de arome poetice, ludic, filozofie, cre[tinism [i sentimente situate la cote extreme, au `nceput deja s\ fac\ `nconjurul lumii [i, sper\m, vor intra `n istoria literaturii universale. (Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin despre volumul ~ntreita suferin]\ revista Confluen]e romne[ti, iunie 2011) Iat\-l acum pe poetul Ionu] Caragea `n ipostaza de panseist `ntr-un florilegiu superb de g`nduri filozofico-poetice[ti transpuse tematic `ntr-un presupus dic]ionar [i nu unul oarecare, ci un dic]ionar al suferin]ei. De ce al suferin]ei? Pentru c\ suferin]a este apanajul poetului. Este starea lui de gra]ie. Naturelul s\u. Plimb`ndu-se lejer pe o plaj\ `ntins\, de la zenit la nadir, cuprinz`nd teme precum: dihotomia adev\r-minciun\, destinul, dragostea, dar [i iubirea `ntre care Ionu] Caragea face o distinc]ie, 98

Dumnezeu [i `ngerii, panoplia `n care s`nt `nfipte precum cuiele-n cruce: durerea, suferin]a, triste]ea [i lacrimile; dar [i fericirea, speran]a, nimicnicia, g`nduri [i considera]ii despre g`nduri, inteligen]\, minte, nebunie [i iar g`nduri, lumin\, `ntuneric, tenebre, pe treapta superioar\ a luminii iluminarea `nconjurat\ de umbre [i `nf\[urat\-n curcubeu, reflec]ii despre moarte, despre oameni, lume, umanitate, `n sf`r[it, despre Poezie [i tot ce `nseamn\ cuv`nt (la Ionu] Caragea tot ce `nseamn\ cuv`nt poate deveni Poezie!!), str\fulger\rile de g`nd s`nt o lectur\ agreabil\ [i util\ oric\rui suflet `n c\utare de sine sau de altul-pereche. Apoi, revela]ii [i paradoxuri poetice, Timp, v`rst\, amintiri, efemer, nemurire, eternitate, `ntregul numit Trup [i suflet, Singur\tatea, Via]a [i Visul, iat\ marile categorii spre care se apleac\ Ionu] Caragea `n universul s\u reflexiv, at`t de promi]\tor [i chiar ispititor pe care-l a[terne acum pe suport pentru ca ochii no[tri s\ priveasc\ dar [i s\ vad\, urechile noastre s\ asculte dar [i s\ aud\, sim]urile noastre s\ pip\ie dar s\ [i simt\, mintea s\ se trezeasc\ [i s\ coboare `n inim\, ca-n Rug\ciunea Inimii, [i s\ ne alegem cu fructul esen]ei de spirit care este g`ndirea aforistic\, `ndeosebi cea r`nduit\ poetic. () Tinere]ea [i vigoarea spiritului, selec]ia elitist\, puterea intuitiv\, sugestia, `ntoarcerea la esen]a acestui spirit, for]a vizionar\ cu care `[i define[te convingerile, s`nt premisele de la care porne[te poetul [i ]inta spre care se `ndreapt\ `n demersul s\u aforistico-liric. ~ntemeiate pe aceste repere fundamentale, scrierile lui Ionu] Caragea nu alunec\ niciodat\ `n derizoriu, ci pun `ntotdeauna accentul pe ideea de for]\, pe cheia cu care se poate deschide sipetul min]ii. El atinge locul cel mai sensibil al corzilor inimii. (Cezarina Adamescu despre volumul Dic]ionarul suferin]ei II revista Observatorul din Toronto, mai 2010)

99

DESPRE AUTOR

Ionu] Caragea s-a n\scut pe 12 aprilie 1975 la Constan]a. Este poet, prozator de fic]iune, critic, editor, autor de aforisme [i promotor cultural. Afilieri: Membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia, filiala Ia[i (din 2009). Cofondator [i Vicepre[edinte al Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Romn\ din Qubec (din 2008). Membru de Onoare al Societ\]ii Scriitorilor din Jude]ul Neam] (din 2011). Membru onorific al Funda]iei Maison Naaman pour la Culture din Liban (din 2012). Biografie [i activitate literar\: Ionu] Caragea este absolvent al Liceului Industrial Energetic [i al Facult\]ii de Educa]ie Fizic\ [i Sport, Universitatea Ovidius Constan]a. A debutat `n anul 2006, la Editura STEF din Ia[i, cu volumul de versuri Delirium Tremens. Colaboreaz\ cu numeroase reviste de literatur\ [i situri de poezie `n limbile romn\, francez\ [i englez\. Este publicat pe numeroase situri de citate celebre din Romnia sau din str\in\tate. A fost numit Poetul n\scut pe Google, dup\ numele volumului M-am n\scut pe 100

Google. Folose[te pseudonimul Snowdon King `n traduceri [i `n fic]iune. Exilul creator [i revenirea `n Romnia: ~n perioada 2003-2011, Ionu] Caragea a tr\it `n Montral, Canada, devenind cet\]ean canadian `n anul 2008. A activat ca instructor sportiv [i sportiv de performan]\, continu`ndu-[i cariera de rugbist `nceput\ `n Romnia. ~n paralel [i-a descoperit voca]ia de scriitor [i a publicat 22 de volume `n intervalul 2006-2011. Fondeaz\ pe 16 iulie 2008, `mpreun\ cu poetul Adrian Erbiceanu, Asocia]ia Scriitorilor de Limb\ Romn\ din Qubec [i Editura ASLRQ. ~n calitate de director al editurii ASLRQ, realizeaz\ `n 2009, `mpreun\ cu Adrian Erbiceanu [i Dumitru Scor]anu, prima antologie a scriitorilor romni din provincia Qubec, o lucrare de referin]\ din literatura diasporei. Ionu] Caragea se implic\ puternic `n promovarea culturii romne[ti `n spa]iul nord-american, fiind webmaster [i promotor literar pe situl Asocia]iei Scriitorilor de Limb\ Romn\ din Qubec [i fondator al cenaclului literar Prietenii Poeziei (cenaclul ASLRQ). ~n februarie 2012, Ionu] Caragea se `ntoarce `n Romnia pentru a fi al\turi de tat\l s\u bolnav [i pentru a-[i reface via]a personal\. Premii: Primul concurs literar la care particip\ este concursul de poezie cre[tin\ Nimic f\r\ Dumnezeu, edi]ia 2006, c`[tig`nd locul al II-lea cu poezia Vinerea Mare. ~n 2007 particip\ la concursul Visul din Or\[tie, unde c`[tig\ locul I at`t la sec]iunea proz\ c`t [i la poezie. ~n 2008 ob]ine o men]iune la concursul Dor de dor, cu tema Universul satului romnesc. Particip\ la concursul de povestiri de fic]iune Helion, fiind printre laurea]i la trei edi]ii consecutive (2007 premiul III, 2008 premiul II, 2009 men]iune). ~n iunie 2012, Ionu] Caragea 101

c`[tig\ premiul de creativitate la concursul interna]ional Naji Naaman cu volumul de aforisme Dic]ionarul suferin]ei, tradus `n limba francez\ de Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin. Ionu] Caragea [i Curentul Genera]iei Google: Abord`nd deseori genul Cyber-Poetry `n poezii precum Download, M-am n\scut pe Google, Disconnect, Ionu] Caragea realizeaz\ `n 2009 un amplu interviu intitulat Literatura virtual\ [i Curentul Genera]iei Google la care particip\ mai multe personalit\]i din lumea literar\, poe]i, prozatori, critici literari. ~n cadrul acestui interviu Ionu] Caragea propune un nou curent literar intitulat Curentul Genera]iei Google. *Fenomenul unui nou curent literar a fost anticipat, `nc\ de la debutul lui Ionu] Caragea, din anul 2006, `n prefa]a volumului Delirium Tremens, de c\tre poetul George Filip: un clasic ren\scut, apel`nd `ns\ la cutia de rezonan]\ a cuvintelor moderne. S\ fie acesta un prim pas spre un nou curent literar? *Criticul literar Marius Chelaru constata `n anul 2008, `n prefa]a volumului Omul din cutia neagr\ c\ este greu, altfel spus, s\ definim poezia lui Ionu] Caragea pun`nd fa]\ `n fa]\ modul cum se scrie `n Romnia (), ori c\ s-a adaptat, accept`nd/ adopt`nd ce `nseamn\ tematica, felul de a scrie din Canada sau, extinz`nd, America de Nord (cu tendin]e/ trenduri [.a.). *Poetul Adrian Erbiceanu anun]a `n postfa]a aceluia[i volum c\ El (Ionu] Caragea) nu are profesori, el nu imit\ pe nimeni, el nu se `ncadreaz\ `n nici un curent literar. Versurile lui s`nt puternice pentru c\ vin din via]\. Via]a lui, via]a noastr\. 102

Cu rim\ sau f\r\, contestate sau nu, ele s`nt f\cute s\ r\m`n\. {i cine [tie?, poate c\ un nou curent literar este pe cale s\ se `ntrevad\ la orizont. *Profesorul Traian G\rdu[ chestiona cititorul `ntr-o recenzie a volumelor Omul din cutia neagr\ [i 33 bis, publicat\ `n revista Glas comun, despre cine s-ar `ncumeta pur [i simplu s\ defineasc\ [i s\ `ncadreze nonconformismul t`n\rului autor [i diversitatea tematic\ [i stilistic\ a operei sale? *Editorul Dumitru Scor]anu, `n prefa]a volumului 33 bis, m\rturisea c\: m-am convins c\ textele lui Ionu] Caragea au o for]\ deosebit\, c\ ele s`nt poezie, chiar dac\ (sau tocmai pentru c\ ) una de un tip nemaiv\zut. Dar era necesar\ o schimbare de paradigm\. *Profesorul Dr. Drago[ Vi[an, `ntr-o recenzie a volumului M-am n\scut pe Google, publicat\ `n revista Vatra Veche, sublinia c\ Acest poet romn din Canada este adeptul dep\[irii impasului artistic actual, l\s`ndu-[i scriitura s\ evolueze f\r\ `nregimentare artistic\, liber, `n ne[tire, spre o prefigurare a proiectului literar transmodern. Inventeaz\ imagini derutant de sinestezice, dinamice, pline de originalitate, de[i reg\se[te propriile perfec]iuni estetice deseori cu ajutorul intertextualit\]ii sau al raport\rii la modelele literare *Poetul Remus Folto[, `n recenzia volumului 33 bis, publicat\ `n revista Luceaf\rul, declara despre Ionu] Caragea c\ acest poet nu este numai intelectiv. Este ceva greu de definit la el. Poezia lui ac]ioneaz\ din toate direc]iile deodat\ [i d\ efectul unei implozii `n ad`ncimile sufletului. Dar curentul literar este de neg\sit la el. Nu scrie `n nici o manier\, neres103

pect`nd dec`t spiritul poeziei care de fapt `l [i domin\, c\ci poezia plute[te, pentru el, deasupra suprafe]elor lucrurilor, g`ndurilor [i principiului metafizic din care ea `ns\[i `[i trage seva Toate aceste referin]e au anun]at apari]ia volumului Literatura virtual\ [i Curentul Genera]iei Google, publicat `n 2009 la editura Fides, colec]ia Litteratus. Printre revistele de anvergur\ care au semnalat apari]ia Curentului Genera]iei Google se num\r\ publica]iile Feed Back, Convorbiri literare, Agero, Carte [i Arte etc. Activitatea de critic literar: Ionu] Caragea public\ numeroase eseuri `n revistele: Sfera Online, O carte pe zi, Luceaf\rul de Boto[ani, Luceaf\rul de diminea]\, Atheneum Vancouver, Agero, Oglinda literar\, Visul, Spa]ii culturale, Conexiuni New York, Nordlitera, Flac\ra Ia[ului, Vatra veche, Glas Comun, Singur, Clipa, Arcada, Timpul, Carte [i arte, Port@Leu, Observatorul din Toronto, Caiete Silvane, Contraatac, Zeit, Boema, Agen]ia de pres\ A[ii Romni, Constela]ii diamantine, Basarabia literar\, Noua Provincia Corvina, Phoenix Mission Magazine, Armonia, Cetatea lui Bucur, Monitor cultural, Actualitatea literar\, Tribuna noastr\, Ecouri literare, Clement media, Luceaf\rul romnesc, Armonii culturale, T`n\rul scriitor, Banat, Pagini romne[ti din Noua Zeeland\, Omniscop, Melidonium etc. Activitatea sportiv\: Ionu] Caragea a practicat rugbyul de performan]\ `ncep`nd din 1983, la echipa Clubului Sportiv {colar nr. 2 din Constan]a, sub `ndrumarea reputatului antrenor Peter Ianusevici. ~n 1994 devine campion na]ional de juniori cu echipa Farul Constan]a. 104

~n 1994 debuteaz\ la echipa Callatis Mangalia `n liga a doua de seniori. ~n perioada 1996-2002 activeaz\ `n divizia na]ional\ la echipele C.F.R Constan]a [i Farul Constan]a. ~n 2003 emigreaz\ `n Canada [i `[i continu\ cariera de sportiv la echipa de rugby Parc Olympique din Montral cu care c`[tig\ trei titluri de campion al provinciei Qubec. ~n 2006 a jucat `n selec]ionata provinciei Qubec, echipa Caribou, din cadrul Super-ligii canadiene de rugby, fiind singurul romn din componen]\. Este fiul lui Florin Caragea, fost\ glorie a genera]iei de aur a rugbyului romnesc din anii 70. ~n octombrie 2008 Ionu] Caragea se retrage din activitatea sportiv\ [i se dedic\ `n totalitate literaturii.

105

106

TABLA DE MATERII
Patria la care se `ntoarce un Poet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Rug\ ultimului poem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~nchis pe dinafar\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tenere ogni speranza voi chentrate . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rug\ ultimului poem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Groparul orb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Zbor deasupra unui cuib de hamburgeri . . . . . . . . . . . Fier\straiele r`sului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O singur\ alegere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Protestul umbrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adulmec`nd osul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~nger cu reportofon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . O gar\ pentru dou\ poeme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Regii nimicurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Singur\tate `n apnee . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Muguri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Arta de a [ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ar trebui s\ fiu fericit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Omul de litere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Incidentul uit\rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Poemul dintotdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 11 13 14 16 18 19 20 21 22 23 24 25 26 28 29 30 32 33 34 35

R\spuns unui poet m`hnit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Noaptea `n care moartea a `nchis ochii. . . . . . . . . . . . . 37 Consacrarea degetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Poeme pentru Nicoleta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dezlegare la c`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C`ntecul ultimei speran]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Corabia amintirilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Amintiri din viitorul nim\nui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce facem cu restul de iubire? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A[a trece gloria unei iubiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lupoaica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Azi nu-i voi da cu piciorul fericirii . . . . . . . . . . . . . . . . N-a[ vrea s\ [tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Harachiri cu s\geata lui Cupidon . . . . . . . . . . . . . . . . . Iubirea ne execut\ silit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Moment de admira]ie `n fa]a frumuse]ii . . . . . . . . . . . Totul sau nimic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Din prea mult\ iubire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~ntinde-mi o m`n\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Patria la care m\ `ntorc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceia[i ochi alba[tri de metil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Suflet zilier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mama mea P\m`ntul, tat\l meu Soarele . . . . . . . . . . . . Tat\l meu, Dumnezeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vino tat\ [i repar\ drumurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stenic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Niciodat\ nu lu\m moartea `n serios . . . . . . . . . . . . . . Cea mai veche meserie din lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . Patruzeci de zile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 39 41 42 44 45 46 48 49 50 51 52 54 56 58 61 62 64 65 67 68 70 71 72 74 75 76

Primul pas spre eternitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Aceia[i ochi alba[tri de metil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Aprecieri (fragmente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Despre volumele de poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Despre povestirile [tiin]ifico-fantastice [i romanul Uezen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Despre volumele de aforisme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 83 94 98

Despre autor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

109

110

fides
Colec]ia EIDOS Vasile Mih\escu Must\]ile lui Demiurgos. Demiurgoss Moustaches Miriam Mu[at Iat\ de ce Nicolae Ionel Flori de Cire[ Teofana Boto[ineanu {i eu Te-am r\stignit Virgil Poian\ Catehism transilvan Nicolae Ionel Haiku Florin }upu Robia cuv`ntului Nicolae Ionel Dor din dor Nicolae Ionel Rug\ciune Adrian Voica Hanul cuvintelor Emilian Marcu Scoica sonor\ Florin }upu Catapeteasma interoga]iei Nicolae Ionel C`ntece de leag\n Mihail Eminescu Poesii. Pomes Laura Ciobanu Este vorba de tine Nicolae Ionel C`t `i ceru [i lumea *** Psalmii Florin }upu Jertfa eutimic\ Dorin Popa C`nd o femeie vine c\tre tine Dorin Popa For ever for never *** Harmony Anthology of the 3rd World Congress of Poets for Poetry Research and Recitation, Ia[i, 2001 22. Nicolae Ionel Marginea singur\t\]ii 23. Bluma Finkelstein Faleza timpului 24. Lucien Noullez Poezii 25. Horia V Lefter Eu, el, ea [i noi. Moi, lui, elle et nous . 26. Mariana Zavati Gardner {oapte. Antologie de poezii 27. *** De Dragobete. Antologie studen]easc\ de poezie de dragoste 28. Ionu] Caragea Omul din cutia neagr\ 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

111

29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46.

Ionu] Caragea 33 bis Ionu] Caragea Analfabetism literar Viorel Zegheru Eclosions. Ecloziuni Nicolai Ciobanu Poezii Ionu] Caragea Dic]ionarul suferin]ei Ionu] Caragea Negru Sacerdot Vanda Steliana Florea Catapeteasma luminii Ionu] Caragea Absen]a a ceea ce suntem Nicolai Ciobanu Toamn\ Ionu] Caragea Dconnect Henri Meschonnic Poeme. Antologie 1972-2005 Ionu] Caragea Guru amnezic Ionu] Caragea Poezii de dragoste. Antologie Ionu] Caragea Dic]ionarul suferin]ei (vol. II) Gabriel Petru B\e]an Iluzii `n ambalaje de carne Ionu] Caragea Suflet zilier Ionu] Caragea ~ntreita suferin]\ Ionu] Caragea Patria la care m\ `ntorc Colec]ia EUROPA

1. Dan Lucinescu Prin Europa. Din Scandinavia la Pontul Euxin. 2 3. Nicolae Su]u Amintiri de c\l\torie. 1839-1847 4. Nikolai Vranghel Memorii. 1847-1920 5. Charles Joseph de Ligne Fragmente 6. Nicolas de Bonnefons Deliciile de la ]ar\. ~n care se arat\ cum trebuie preparate, ca s\ ne fie de folos, tot ce cre[te pe p\m`nt [i `n ap\. Dedicat\ doamnelor gospodine 7. Bluma Finkelstein Feti]a din gr\din\ Colec]ia LITTERATUS 1. Constantin N. Str\chinaru Spre mai mult\ Lumin\ 2. Petru]a Sp^nu Prozatori belgieni

112

3. Constantin N. Str\chinaru Mihai Eminescu [i Gustavo Adolfo Bcquer 4. Magda Ciopraga Marguerite Yourcenar, de la morale lcriture 5. Lucia Cifor Mihai Eminescu prin c`teva cuvinte cheie 6. Corina Dimitriu Le Pome. Lectures analytiques 7. Gabriela Gavril Cercul literar de la Sibiu 8. Jacques De Decker Cartea c\r]ilor belgiene 9. Maria I. Grigoriu Exercices de lecture 10. Henri Meschonnic Utopia despre evreu 11. Maria I. Grigoriu Potique de la tragdie 12. Jacques De Decker Filozofii amatori 13. Nicoleta Popa Blanariu Cnd gestul rupe t\cerea. Dansul [i paradigmele comunic\rii 14. Carmen-Maria Bolocan Sfintele Evanghelii. Modele didactice 15. Maricela Strungariu Michel Leiris Discours autobiographique et connexions culturelles 16. Ionu] Caragea Literatura virtual\ [i Curentul Genera]iei Google. Dialog la masa www 17. Ionu] Caragea Esen]e lirice. Cronici literare 2007-2011 Colec]ia MYSTERIUM 1. 2. 3. 4. 5. 6. Florin Gheorghi]\ Straniile inteligen]e invizibile Florin Gheorghi]\ Comunic\ri cu cealalt\ lume Ernest Schmitt Karma, cheie a destinului Ernest Schmitt Re`ncarnarea, cheie a existen]ei Constantin Luntraru Deryzor Constantin Luntraru A treia carte Colec]ia PHANTASIA 1. Mihaela Li[man Fata din vis 2. Eligiusz Wiarczyk Cruciuli]ele [i alte povestiri 3. Michel Lambert Ziua cea mare

113

Marcel Pagnol Gloria tat\lui meu. Amintiri din copil\rie I Camille Lemonnier Un mascul Henri Cornlus Pove[tile junglei Nathalie Gassel Eros androgin Jean-Luc Outers Corp de meseria[i Michel Lambert Sf`r[itul film\rilor Andr Sempoux Torquato, prietenul din alte vremuri Bernard Tirtiaux Aubertin dAvalon Jean Jauniaux Marea @rc\ Jacques De Decker Nu ai v\zut nimic la Waterloo Michel Lambert Casa pictorului Jean-Luc Outers Ora de var\ Rose Marie Franois Zgura Jean Jauniaux Cuvintele lui Maud Henri Cornlus Miadoux Jacques De Decker, Paul Emond Povestiri cu tablouri. Suzanne [i m\rul. Avraam [i femeia adulter\ 20. Jacqueline Harpman Lucarna 21. Christian Libens P\durea lui Apollinaire 22. Maurice Carme Castelul de pe mare. Povestiri inedite. Povestiri insolite 23. Luc Zana La Malle de lIngnieur. Une aventure indite de Sherlock Holmes 24. Marcel Pagnol Castelul mamei mele. Amintiri din copil\rie II 25. Jacques De Decker Parade amoroase 26. Paul Emond Peisaj cu b\rbat gol `n z\pad\ 27. Paul Emond Vizita plenipoten]iarului cultural la bazilica de pe colin\ 28. Jean-Luc Wauthier Libert\]i supravegheate 29. Alain van Crugten Persoane deplasate 30. Maurice Carme Le Chteau sur la mer. Contes fantastiques. Contes insolites

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

114

31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

Paul Emond Tte--tte Maurice Carme Bila de sticl\ Camille Lemonnier Cornul de v`n\toare Dominique Rolin Copiii r\t\ci]i Jean-Luc Outers Voiajul lui Luca Jean-Jacques Rousseau Julie sau Noua Eloiz\ (I, II, III) Snowdon King Uezen [i alte povestiri (vol. I) Marie-Thrse Doridot Andejei, lenfant de Tarigrad Jacqueline Harpman Orlanda Joana Klara Teske Elef\n]ica mov Snowdon King Con[tiin]a lui Uezen (vol. II) Batrix Beck Lon Morin, preot Camille Lemonnier B\rbatul `ndr\gostit Eugne van Bemmel Memoriile ultimului c\lug\r al aba]iei din Villers 45. Marcel Pagnol Apa de pe coline. Jean al Florettei (I) 46. Marcel Pagnol Apa de pe coline. Manon a Izvoarelor (II) 47. Snowdon King Uezen. Echilibrul lumilor (vol. III) 48. Jean-Jacques Rousseau Julie sau Noua Eloiz\ (IV, V VI) , 49. Edouard Rod Sensul vie]ii 50. Edouard Rod Scene din via]a cosmopolit\ Colec]ia PSIHOLOGIE 1. Tudor Mitasov, Inge Jose Smelik Autismul. Sexualitate ciudat\, controlabil\ 2. Diana Seach Jocul interactiv pentru copii cu autism 3. ric Willaye, Ghislain Magerotte Evaluare [i interven]ie `n cazuri de deficien]\ intelectual\ [i/ sau autism Colec]ia RESTITUTIO 1. Platon Chirnoag\ Istoria politic\ [i militar\ a r\zboiului Rom^niei contra Rusiei sovietice

115

Radu Constantinescu 100 de istorioare cu istoricii Epocii de aur Dan Lucinescu Jertfa (1944-1963) Dan Lucinescu Lupta (1941-1944) Dan Lucinescu Voievodul (Mihai Viteazul) Dan Lucinescu Spre R\zboi (1939-1941) Dan Lucinescu ~ntoarcerea din neguri (1963-1987) Pamfil {eicaru Adev\rul trebuie amintit. Politica Rom^niei. 19331944 9. Victor Stoica Memorii. Petre }u]ea la vertical\ 10. Carmen Sylva Les penses dune Reine 11. Victor Stoica Prizonier la alia]i 12. Pamfil {eicaru Construc]ii pe nisip. Politica aistoric\ 13. Ion Negru R\zboiul din umbr\ 14. Dan Lucinescu {tefan cel Mare [i Sf`nt 15. Nicolae Tomescu Politica extern\ a Rom^niei `ntregite 16. Carmen Sylva Les penses dune reine. Cuget\rile unei regine 17. Gabriel Asandului A.C. Cuza. Politic\ [i cultur\ 18. George T\utan-Cermeianu }epe[ Vod\ Colec]ia SPIRITUS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Lev {estov Extazele lui Plotin Dmitri Merejkovski Gogol [i diavolul Nicolae Ionel Rug\ciune Dmitri Merejkovski Rusia bolnav\ Dmitri Merejkovski Evanghelia necunoscut\ Anton I. Ad\mu] Literatur\ [i filosofie cre[tin\ *** Ars moriendi. Cartea cre[tin\ a mor]ilor Silviu Lupa[cu Sacrificiu [i Teocra]ie. Pr. Petre Semen Icoana `n Biblie Silviu Lupa[cu Sfin]i ascun[i. C\l\uzitori de m\gari Bluma Finkelstein Mo[tenirea Babelului. Elogiu diversit\]ii Oliver Prima lupt\

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

116

13. Ionu] Caragea G`ndul meu. Cum am devenit Poet Colec]ia {TIIN}E EXACTE 1. Ana Grama, Maria Filip Medii de programare 2. Wolfgang Pfeifer, Romeo Ciobanu Grundlagen der industriellen Diagnose. Theorie und Praxis 3. Romeo Ciobanu, Christina Schreiner Calitatea `n industrie [i servicii. De la definire la tehnici moderne de asigurare 4. Elena Scor]anu Polimeri parabanici. Domenii de utilizare 5. Maria Brum\, Mariana Dana Iosip Polimeri aromatici fluorura]i 6. Dumitru Scor]anu Surse de putere `n comuta]ie neizolate cu IGBT 7. Maria Brum\, Ion Sava, Elena Hamciuc Polimeri aromatici cu siliciu 8. Sergiu Co[eri Poliuretani. Aspecte privind reactivitatea izociana]ilor cu compu[ii hidroxilici 9. Dumitru Scor]anu Convertoare electronice. Tehnici M.I.D. 10. Elena Scor]anu, Cristina Pris\cariu, Adrian Caraculacu Contribu]ii `n domeniul polimerilor cu stabilitate termic\ [i foto-oxidativ\. Aplica]ii 11. Lauren]iu Dimitriu Electronic\ pentru automobile 12. Nicoleta Negoescu Probleme de punct fix pentru func]ii [i multifunc]ii 13. Dumitru Scor]anu Convertoare electronice folosite la cre[terea factorului de putere 14. Nicoleta Negoescu Elemente de analiz\ matematic\ 15. Iulia Andreea Amarandei Numere complexe `n geometrie 16. Nicoleta Negoescu Puncte fixe pentru aplica]ii contractive `n diferite spa]ii metrice Colec]ia {TIIN}E MEDICALE 1. Rodica Petrovanu Probleme de diagnostic [i tratament ale medicului `n ambulator

117

2. Rodica Petrovanu Obezitatea. Insulina factor de risc metabolic 3. Florin Stoica Nevroza astenic\. Etiopatogenie. Tratament 4. Laura Ciobanu Ghiduri de practic\ [i protocoale `n fibrobronhoscopie 5. red. Vasile (Bebe) Mih\escu Genera]ia next. Next generation 6. Vasile (Bebe) Mih\escu Sexul. PROadolescen]ii, `ngerii, demen]ii 7. red. Vasile (Bebe) Mih\escu Psihologie sexual\ aplicat\ 8. Colette de Bruin Give me 5. D\-mi o m`n\ de-ajutor. Pedagogie modern\ pentru lucrul cu persoane autiste 9. Sarah Hendrickx, Keith Newton Sindromul Asperger. O poveste de dragoste 10. Degrieck Steven Gnde[te [i aplic\. Idei practice pentru primii pa[i `n procesul de `nv\]are la persoane cu autism [i persoane cu `ntrziere `n dezvoltare Colec]ia {TIIN}E POLITICE 1. 2. 3. 4. Virgil Stoica Metodologia analizei politice Virgil Stoica Procesul [i analiza politicilor publice Claude Lvi-Strauss Ras\ [i istorie Emanuel Corneliu Mog`rzan Introducere `n dreptul comunitar Colec]ia TEATRU 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Maurice Maeterlinck Pellas [i Mlisande Fernand Crommelynck ~ncornoratul magnific Nicolae Ionel Constantin Br^ncoveanu Sofocle Filoctetes Jacques De Decker Joc de interior [i alte piese Paul Emond Teatru Jean-Pierre Dopagne Prof [i alte piese Marcel Voisin Einstein [i demonii Thilde Barboni Georges Simenon. O via]\ nu-i de-ajuns Emile Verhaeren M\n\stirea

118

11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Evelyne Wilwerth Z`mbi]i, oricum `mb\tr`ni]i! Emile Verhaeren Filip al II-lea Thierry Debroux Teatru. I Thierry Debroux Teatru. II Thierry Debroux Teatru. III Thierry Debroux Teatru. IV Emile Verhaeren Elena din Sparta Colec]ia BIBLIOTECA SCRIITORILOR FRANCOFONI

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Michel Lambert Seri albe Carlo Masoni A patra poart\ Jean-Luc Outers Ordinea de zi Henri Cornlus Delfinul Andr Sempoux Micul Iuda Maurice Carme Medua

119

Editura FIDES
EDITUR| RECUNOSCUT| DE CNCSIS ~N 2006
IA{I, RO, UE tel./fax: +40 232 22 53 87 editura_fides@yahoo.fr PRINTED IN EU

120