Emotiile negative: o radiografie atenta (Partea I)

V-ati intrebat vreodata cum s-au instalat emotiile in sufletul si in viata noastra? Cine sau ce a generat primele emotii de care ne amintim si cum si de ce am reactionat asa cum am reactionat? Ce gol sau ce nevoi umplu unele emotii? Cum le descifram semnificatia? Haideti sa gasim impreuna cateva posibile explicatii, din perspectiva psihologica si din perspectiva evolutiei spirituale, cu mentiunea ca e posibil ca o teorie sa nu fie mai buna decat alta, ci doar sa se completeze reciproc. Incercarile de definire ale acestora intampina adesea contradictii, si in filosofie, si in psihologie, si la nivelul reprezentarilor sociale: Platon considera ca emotiile perturba gandirea pentru I. ant ele sunt maladii ale sufletului !ar"in le integreaza n valoroase comportamente adaptative si evolutive ale speciilor #.P. $artre afirma ca emotiile sunt un mod de existenta a constiintei ce permite ntelegerea propriei fiinte n lume conform lui %en& !escartes ceea ce este sentiment in privinta unui subiect, este intodeauna actiune in orice alta privinta !ai mult, sunt curente filosofice potrivit carora atunci cand spiritul uman intalneste pentru prima oara lumea, el este de'a in(estrat cu un baga" de idei sau concepte care nu au nicio legatura cu experienta, iar alte curente care afirma ca la nastere intelectul este o foaie alba, fara nici un fel de semne pe ea si ca doar experienta ii poate furniza idei si sentimente. #ana in zilele noastre domeniul emotiilor se prezinta, de cele mai multe ori, confuz: )eoriile evolutive ale emotiilor subliniaza caracterul adaptativ al acestora si functia de semnal$ )eoriile cognitive insista asupra modalitatii in care prelucram informatiile din exterior si apoi elaboram planurile pe care le vom pune in actiune$ )eoriile fi(iologice insista pe relatiile dintre emotie ca stare mentala sau cognitiva si expresia ei somatica sau viscerala. %motii de baza precum: bucuria, tristetea, mania, frica, dezgustul, surpriza etc, la om pot fi diferentiate de mimicile carora le dau nastere si se caracterizeaza printr&un ansamblu de trairi specifice insotite, in mod invariabil de manifestari fiziologice si comportamentale.

)rairile psihice generea(a stari mentale numite afecte:

 'nele cu o durata limitata* re(ulta din e+punerea la un stimul e+tern precis (tristetea provocata de o veste rea). *cestea sunt emotiile de baza si derivatele lor. *ltele mai durabile si legate mai mult de relatii dec,t de evenimente$ este vorba despre sentimente. Emotivitatea este capacitatea de a reactiona prin emotii si depinde de interactiunile complexe dintre baga"ul genetic si factorii de dezvoltare, mai ales la varsta tanara, nivelul emotional la care ne gasim reprezentand o stare de care va depinde ma"oritatea celorlalte functii integrate ale organismului. *chizitia, stocarea, restituirea datelor depind foarte mult de starea afectiva si de raportul dintre aceasta si setul de credinte de"a format. Emotia a mai fost definita ca o stare de agitatie a intregului organism, fiind un semnal homeostatic fundamental al carui rol depinde de cauzele care i&au generat aparitia si de semnificatia pe care ele o au pentru viitorul persoanei. )raseul emotiilor *tunci cand o persoana trece printr&o emotie, se produc anumite schimbari atat in sentimentele sale, cat si in comportamentul sau exterior, cum ar fi: accese de plans sau de ras, devine irascibila sau chiar furioasa, se incrunta etc. *cestea sunt doar efecte superficiale produse de emotii, dar emotiile produc schimbari si la nivelul anumitor functii ale organismului, precum: respiratia, circulatia sangelui, procesele senzoriale sau activitatea glandulara. #utem spune ca incepe o furtuna emotionala, in timpul careia: inima bate mai repede, stomacul se opreste din digerat, vasele sanguine se contracta, transpiratia se poate intensifica etc. Aceste semnale sunt de fapt efectele actiunii ramurii simpatice a sistemului nervos vegetativ, ramura care ne domina in timpul emotiilor. Imediat dupa reactia emotionala, preia controlul ramura parasimpatica, aceasta facand ca inima sa isi incetineasca ritmul, stomacul sa inceapa din nou sa digere si saliva sa se secrete. *poi, dupa un timp, echilibrul se reface. Cand reali(am ca emotiile dau peste cap* in mod real* echilibrul functiilor din organismul unui copil sau al unui adult* putem intelege cat e de important sa evitam situatiile care pot genera emotii negative puternice. +onele sensibile pot fi activate de confruntarea cu o problema,situatie care ne destabilizeaza si ne fac sa ne pierdem increderea in noi, mai ales in cadrul relatiilor cele mai importante din viata noastra: familie, cuplu, relatii profesionale. !e obicei e+plo(iile de acest fel sunt semnale si evidentia(a un prea-plin de frustrari* de insatisfactii si de conflicte acumulate* dar pot actiona si ca o supapa de siguranta atunci cand tensiunea este prea mare* putand duce la decongestionarea unei situatii dureroase. -mprente relationale In opinia psihologului francez -ac.ue /alome, fiecare dintre noi este asemenea unui camp imens pe care se deseneaza o multitudine de amprente relationale.

*mprentele relationale ne-au fost create intentionat de cei apropiati sau mai putin apropiati, tot ei impunand inconstient alte amprente relationale, prin anumite mesa"e, enuntate implicit sau explicit, sau mesa"e informale, mai subtile, dar care ne&au lasat atat de multe urme, dovedind ca sunt la fel de pregnante ca si celelalte. 'nele amprente ne&au fost transmise in momentul conceperii noastre si sunt, in general, in legatura cu o dorinta sau cu un vis. *ltele ne&au fost transmise in timpul perioadei de sarcina sau in primii ani de viata, s&au nascut din temeri, previziuni, sperante sau credinte. 0 amprenta se inscrie cu si mai multa forta, avand un impact mult mai mare, daca este primita pe un teren maleabil, receptiv, pe care il avem cu toti atunci cand suntem mici. Cum am dobandit reactia la emotiile noastre negative* la emotiile celor din 'ur si cum ne-am creat tiparele de reactie? Nu este nevoie sa te uiti in oglinda pentru a-ti da seama ca exista mai multe persoane care co-exista in tine.-ac.ues /alom1 In domeniul emotional, de mici copii, preluam si invatam de la parinti, de la persoanele de ingri"ire si de la persoanele semnificative in viata noastra, chiar de la copiii mai mari, comportamente si atitudini care se vor constitui, incet&incet, intr&o adevarata banda personala, care porneste ori de cate ori experimentam situatii delicate, mai putin placute, si care trezesc in noi reactii de: suparare, agresivitate, accese de manie, gelozie, rivalitati, chiar frica. 2oate acestea au activat in organismul nostru o anumita energie emotionala care isi are originea in primii nostri ani de viata. #e masura ce crestem, ne maturizam, evoluam, dobandim capacitatea de a dega"a aceasta energie ineficienta, dar trebuie sa aruncam o privire asupra intamplarilor din prima parte a copilariei, intrucat aceste emotii negative sunt stocate in straturi pe care re-cunoscandu-le* dandu-le la o parte* vom putea a'unge la cau(a initiala* le vom putea intelege si accepta. 3and un copil ii vede pe ceilalti exteriorizandu&si emotiile de manie sau de nemultumire intr& un mod necontrolat, el invata, de cele mai multe ori, ca o astfel de manifestare este buna de copiat, de la adultul caruia fie ii scapa be buze cuvinte manioase, aspre, care se lasa coplesit de emotiile sale scapate de sub control si care, prin aceasta atitudine, ofera copilului lectii pline de influenta cu privire la modul in care sa&si controleze el insusi emotiile4 #robabil va amintiti, peste timp, modul in care emotiile puternice pe care le&ati trait cand erati mici, au afectat nu numai comportamentul vizibil, ci si functiile interne ale organismului copilului de atunci: cand ati fost suparati si vi s&au declansat reactii emotionale, va amintiti ca poate va era dificil sa mancati, sa dormiti sau chiar sa invatati. *poi, cand ati trecut de acea stare emotionala si corpul a revenit la o stare de echilibru, copilul de atunci a putut sa reia activitatile blocate sau intrerupte. 3opiii isi exprima supararea in multe feluri 5 tipete, accese de nervozitate, lovituri sau muscaturi$ pe masura ce cresc* copiii invata adesea ca* atunci cand isi e+prima nemulturmirea in mod deschis* vor fi pedepsiti* asa ca vor incerca sa isi e+prime supararea in alte moduri . bosumflandu-se* mancand peste masura* refu(and sa vorbeasca* retragandu-se in camera lor.

0data cu trecerea anilor, ne&am schimbat comportamentul la suparare 5 de la eliberarea necontrolata a energiei acumulate, prin lovituri, muscaturi am inceput sa ne indreptam nemultumirea asupra obiectului sau persoanei care a generat&o, aceasta reactie fiind mai putin violenta, mai simbolica si mai verbala. /i, cum unui copil nu&i ia prea mult timp sa descopere ca accesele de nemultumire sau chiar de furie repre(inta o metoda usoara de a obtine ce isi doreste* a facut de'a un prim pas in a-si manipula parintii pentru a le oferi ce doresc pentru a&i impaca, in loc sa astepte pand cand copilul depaseste furtuna emotionala. 3opilul de atunci a devenit azi, probabil, foarte abil in a manipula situatii in favoarea sa. -gresivitatea - cum* cand si de ce a aparut? -gresivitatea este una dintre formele sub care se poate manifesta mania si repezinta una dintre cele mai dificile forme de comportament emotional negativ carora cei din "ur trebuie sa le faca fata. 3auzele pot fi, de exemplu, o reactie in caz de nemultumire sau poate fi legata de anumiti factori fi(ici, precum oboseala sau foamea, dar poate fi determinata si de dorinta de a atrage atentia celorlalti sau de a demonstra superioritatea$ mai poate aparea din sentimente de nesiguranta, care l&au facut pe copil sa simta nevoia de a fi defensiv, ca un mi"loc de autoaparare: daca actionez primul, voi controla situatia. -ccesele de manie sunt un alt mod prin care de mici ne&am exprimat mania in situatiile in care nu le&am putut controla. 'n acces de manie poate lua forma unui comportament violent fi(ic, sau poate lua forma actiunilor distructive. 6aca intr&un acces de manie am obtinut de la parinti ceea ce am vrut in acel moment, nu e de mirare ca am invatat foarte repede ca un astfel de spectacol simplu e eficient si astfel sa il repetam, intrucat am atras atentia adltilor, i&am influentat de"a sa faca asa cum am vrut noi. 0biceiurile rele de"a dobandite sunt intotdeauna greu de inlaturat, ele de"a se constituie in tipare de reactie si isi poarta amprenta in timp, devenind o banda personala greu de modificat. 0 alta forma de expresie a maniei este caracterul certaret. #ana la un punct, cearta este urmarea fireasca a interactiunilor sociale ale copiilor$ cei care au mai multe contacte sociale se cearta mai des, isi descopera propria pozitie si isi exprima opinia personala. 3erturile devin insa periculoase cand, la manie, sunt spuse lucruri care ranesc celelalte persoane. 6e copii ne&am format deprinderile relationale prin experienta contactelor cu alti copii. /&ar putea ca pentru adulti sa nu fie prea amuzant sa asculte toate certurile si gafele sociale ale copiilor, dar pentru copii este important sa aiba aceste experiente, cu a"utorul lor progresand spre cai mai acceptabile, din punct de vedere social, si mai mature, in ceea ce priveste stabilirea relatiilor. /elo(ia este o combinatie a sentimentelor de manie si de teama manie, deoarece copilul de atunci a fost frustrat in dorinta sa de a fi iubit cel mai mult si teama, datorita posibilitatii de

a pierde dragostea parintilor, a invatatoarei sau a unei alte persoane semnificative pentru el, atunci cand acestea isi indreapta atentia si catre altcineva. Intrucat pentru copilul mic atentia este confundata cu dragostea, gelozia copiilor mici este indreptata, de obicei, impotriva unei alte persoane 5 cea despre care copilul crede ca i&a luat locul in relatia cu cei dragi lui. 7elozia il face pe copil sa revina la vechile obiceiuri sau comportamente imature, cum ar fi: suptul degetului, atitudine de neascultare, cersirea atentiei prin refuzul de a manca, pretentia ca este bolnav sau ca ii este teama. Pentru copilul mic* nu contea(a daca motivul de frica este real sau imaginar* deoarece* pentru el* sentimentul de frica este acelasi, iar teama sa creste direct proportional cu masura in care copilul se considera a nu fi in stare sa faca fata unei situatii, si, din aceasta cauza, se simte amenintat. 8rica nu inseamna intotdeauna slabiciune, uneori ea putand sa ne salveze viata$ in unele situatii ea poate conduce la o actiune mai rapida, la o mai mare incordare musculara si la un efort mai concentrat, care, intr&o con"unctura normala, nu ar fi posibile$ in acelasi timp, frica ne poate conduce si la panica, la o emotie dezorganizata si distructiva, care te lasa in mi"locul unei actiuni neterminate, care paralizeaza, in loc sa stimuleze, si care lasa fara putere si cele mai bine dezvoltate deprinderi de comportament eficient. Indiferent de modul in care am reactionat in trecut* situatia care ne-a declansat acel comportament a lasat o amprenta care nu depinde neaparat de continutul mesa'ului* ci de sensul pe care i l-am atribuit, fie ca este vorba despre un cuvant, un comportament sau un gest. 2oate aceste se imregneaza adand in noi, gasind un teren receptiv in acel moment. !esa"ele se inscriu cu atat mai puternic cu cat sunt emise foarte devreme si de catre persoane semnificative din trecutul nostru. )oate aceste amprente relationale dobandite in copilarie se pot manifesta prin somati(ari* comportamente si boli recurente. !a"oritatea dintre noi vom descoperi la un moment dat, impactul real al unei amprente relationale asupra vietii noastre, atunci cand ii vom simti forta in relatie cu cei apropiati. &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& de 0ona /eorgescu, #siholog sursa : http:,,999.damaideparte.ro,