MARII CLASICI

Diversitate n opera marilor clasici

Marii clasici etichet postum,
referitoare la valoarea consacrat a
operei ( i nu la curentul literar numit
clasicism), dat unui grup de patru
sciitori : Mihai Eminescu, I.L.
Caragiale, Ion Creang i Ioan
Slavici.
Pe toi patru i unete apartenena la
aceeai grupare, Junimea, i la spiritul
impus de aceasta.
PUIN DESPRE JUNIMEA
Contextul istoric: Romnia modern.
Locul: Iai, vechea capital a Moldovei i Bucureti, capitala noii Romnii.
Timpul: a doua jumtate a secolului al XIX-lea.
Ideologia: conservatoare, filo-german (ceea nu exclude i preluarea culturii i a
limbii franceze).
Discret sprijinitor: Titu Maiorescu, conductorul Junimii, critic literar,
personalitate politic i cultural a epocii.Cu sprijinul Juminii s-au putut afirma
scriitori de mare talent, care au gsit n atmosfera intelectual a societii ieene un
stimulent pentru conturarea i exprimarea propriei personaliti.

MIHAI
EMINESCU
(1850-1889)
MIHAI EMINESCU- POETUL
Cel mai mare poet romn i unul din marii lirici ai lumii, Mihai
Eminescu, s-a nscut n 1850 la Botoani i natura Bucovinei este de
la nceput prezent n opera lui. Prima poezie, care l-a fcut cunoscut
unui public restrns, este o elegie fr titlu, semnat M. Eminovici i
tiprit alturi de alte se poezii ntr-o brour.
Adevratul su debut literar se face ns la revista
Familia, n acelai an (1866) cu poezia De-a avea.
Ne vom da seama mai bine de idealurile i de limbajul
liricii lui Eminescu n urmtoarele perioade. Tre teme
eseniale pot fi desprinse din poezia lui Eminescu, n
jurul crora se grupeaz elementele universului su:
natura , dragostea i istoria.

CONCEPTI A DES PRE POEZI E S I MI S I UNEA
POETULUI

Aparuta in Convorbiri literare in 15 august 1870,
Epigonii a facut mare impresie asupra junimistilor din
cauza frumusetii versurilor, cum isi va aminti Iacob
Negruzzi, si totodata datorita originalitatii cugetarii cu care
negresit ca, in fond, nu era cu putinta sa ne unim.Din acest
lung poem aflam prima oara ce credea Eminescu despre
poezie si poeti.

Luceafarul (1883), sinteza creatiei eminesciene, nu-i desigur o simpla
alegorie, poetul i-a dat doar un inteles alegoric, 1-a facut sa ilustreze
ideea ca geniul n-are moarte, dar nici noroc, aici pe pamant nici e capabil
de a ferici pe cineva, nici capabil de-a fi fericit .

Pretextul epic e scos din basmul Fata in gradina de aur, cel filozofic
(despre destinul geniuluI), din Schopenhauer, dupa care geniul e un
spirit contemplativ pur, capabil de cunoastere, nu si de actiune,
condamnat la singuratate.

Mihai Eminescu a contribuit la dezvoltarea
i modernizarea poeziei romneti, el fiind
cel care a inaugurat nuvela fantastic pe care
aveau s o continuie cu strlucire Mircea
Eliade, Vasile Voiculescu i alii.

ION
CREANG
(1839-1889)
Ion Creang este unul din marii clasici ai
literaturii romne, un scriitor realist, unul dintre cei
mai cunoscui i mai iubii. El a reuit s ridice proza
romneasc din secolul trecut pe aceleai culmi pe
care Eminescu propulsase limba literar n poezie,
valorificnd vorbirea omului simplu i ridicnd-o la
un nivel neegalat pn astzi .

Creanga a publicat in Convorbiri literare
in 1881-1882 trei parti din Amintiri din
copilarie . Partea a patra a vazut lumina
tiparului postum in 1892.
Amintirile cuprind povestea copilariei sau,
mai degraba, spectacolul varstei fericite. Prin
amanunte, copilaria reconstituita a apartinut
biografic lui Creanga, prin semnificatie este
universala, apartine tuturor.

Respectand schema traditionala, Creanga devine
original prin abundenta detaliilor specifice, prin
insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea
miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti .
Unitatea operei poate fi constatata si la nivelul stilului.
Desi scrise, frazele lui Creanga urmaresc sa creeeze
impresia de spunere, ca si cum ar fi adresate
ascultatarilor, nu cititorilor
Umorul scriitorului se vadeste in exprimarea posnasa, in
sucirea mucalita a frazelor, intr-o siretenie sintactica in care
cazi ca intr-o capcana. Alteori, cuvintele capata forme
neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare.
Desi simtul umorului este la Creanga o problema de
temperament, in opera el se realizeaza intr-o viziune si cu
mijloace populare, ceea ce este inca o dovada a faptului ca
fondul sau spiritual primar este echivalent cu fondul spiritual al
folclorului romanesc.

ION LUCA
CARAGIALE
(1852-1912)
Este unul dintre cei mai mari scriitori
romani :
Arta dramatica si nuvelistica a lui
Caragiale poate servi de model pentru toate
timpurile; si cine-si da seama de bogatia de
forme, cele mai multe din ele desavarsite, ale
povestirilor salenu poate sovai un moment
sa vada intr-insul pe unul dintre cei mai mari
artisti literari ai tuturor vremurilor (M.
Dragomirescu).

In totalitatea ei, opera lui Caragiale contureaza
doua universuri distincte: unul comic si altul tragic,
cel din urma fiind ilustrat prin Napasta si cateva
nuvele, ca O faclie de Paste si In vreme de
razboi.

Piese de teatru si schitele alcatuiesc un univers
comic atat de original si de romanesc, incat a
patruns in stratul cel mai profund al constiintei
noastre artistice. Replici intregi sau situatii
caragialiene apar spontan in mintea tuturor,
fenomenul curent al citarii dovedind extraordinara
rezistenta a spiritului caragialian.

Comediile sunt inspirate din viata
burgheziei romane din a doua jumatate a
secolului trecut si surprind puternicul
contrast dintre fondul si forma, dintre
pretentiile si realitatea unei clase care trece
printr-un moment favorabil afirmarii ei.

Dramaturgul spunea: Niciodat gndirea n-are alt vrjma mai
cumplit dect vorba, cnd aceasta nu-i vorb supus i credincioas,
nimic nu arde pe ticloi mai mult dect rsul.
Caragiale a creat o oper cu particulariti care o unicizeaz n
contextul literaturii naionale, dar i universale, o oper n care se
disting cu uurin trei universuri diferite: comic, tragic i fantastic.
Mesajul lui Caragiale este mesajul etern al artei, ceea ce explica
interesul constant fata de dramaturgia lui nu numai al spectatorului
roman, ci si al celui de pretutindeni, el fiind unul dintre marii clasici.

IOAN SLAVICI
( 1848-1925)
Alturi de Eminescu, Caragiale, Creang, Slavici este
un clasic al literaturii romneti, completnd fericit
peisajul literar din a doua jumtate a secolului al
XIX.-lea. Este de fapt primul mare scriitor al
Transilvaniei; un creator complex, excepional nuvelist,
romancier, dramaturg, publicist i memorialist.
Prin creaia lui Slavici proza romneasc dobndete o
consolidare a dimensiunii realiste i o remarcabil
deschidere spre psihologic.


De-a lungul intregii vieti, Slavici a desfasurat o ampla
activitate de presa. Il aflam mai intai redactor la
Curierul de Iasi, apoi timp de cativa ani lucrand, alaturi
de Eminescu si Caragiale, in redactia ziarului
bucurestean Timpul. Mai tarziu conduce cotidianul
sibian Tribuna, unde indrumeaza primii pasi in
literatura si inlesneste debutul poetului George Cosbuc.
Impreuna cu acesta si cu Caragiale fondeaza apoi revista
Vatra.

Prin nuvelele i romanele sale, Slavici a demonstrat necesitatea
prezentrii realitii aa cum este ea. Slavici respinge nfrumusearea,
prezentarea idilic a satului romnesc.
Scriitotul ofer o imagine autentic a satului romnesc, observat n
momentele lui rituale: naterea, nunta, srbtorile, moartea.
De exemplu n nuvela Pdureanca, Slavici descrie obiceiurile de la
seceri ,de la nunt i de la nmormntare.; n nuvela Gura satului
prezint obiceiurile de la peit; n nuvela La crucea din sat descrie muncile
agricole; n Moara cu noroc obiceiurile de Pati.


Tudor Vianu spunea despre Ioan Slavici:
Ceea ce apare nou i fr
asemnare n epoca nceputurilor lui este analiza
psihologic pe care Slavici o practic ntr-un limbaj
abstract .


Avand in vedere contributia remarcabila a celor patru
mari scriitori in literatura romaneasca, scriitori ce apartin
categoriei marilor clasici atat pe plan national, cat si pe plan
universal,putem afirma ca operele lor si-au pus amprenta pe
cultura poporului roman, au stabilizat si inradacinat originile
nobile ale romanilor,reusind prin acestea sa ramana un
adevarat model pentru urmatoarele generatii de scriitori.

Proiect realizat de
Dolofan Andrada
Pirneci Laura
Popa Ioana
Toma Daniela