Tema Familiei in Romanul Mara
Tema Familiei in Romanul Mara
Tema Familiei in Romanul Mara
secolului al XIX-lea. Familia este formata dintr-o mama vaduva, Mara, si cei 2 copii, Persida si Trica.
Perspectiva narativ obiectiv i permite cititorului s aib acces la toate compartimentele vieii
sociale i afective a eroilor, surprini ntr-un proces de evoluie. Aciunea, complex, urmrete, prin
nlnuire, destinul Persidei i al lui Tric, procesul de maturizare sentimental parcurs de fiica Marei
ocupnd cea mai mare parte din substana narativ a romanului.
Romanul urmareste evolutia relatiilor dintre membrii acestei familii, pe parcursul mai multor
ani,de-a lungul carora copiii cresc, devin adulti si-si intemeieaza la randul lor o familie. Vaduva
energica si intreprinzatoare, Mara isi creeaza un ideal in care proiecteaza viitorul copiilor sai si se
straduieste sa faca tot ce depinde de ea pentru ca acest ideal sa se indeplineasca. Ea porneste de la
niste modele umane, cu care copiii ei sa se identifice in viitor: preoteasa(Persida), staroste al
cojocarilor(Trica). Dar viata copiilor nu evolueaza neaparat asa cum o programase Mara si Persida
refuza sa se casatoreasca cu teologul caruia i-o destinase mama sa. Persida se indragosteste de Natl
si isi asuma aceasta dragoste, in ciuda piedicilor generate de prejudecatile societatii in care traia,
societate care admitea colaborarea in afaceri a unor oameni de etnii si de religii diferite, dar care se
opunea casatoriilor mixte. Mara insasi reprezinta aceasta mentalitate.
In ciuda prejudecatilor oamenilor, dragostea oarba a Persidei o duce spre un drum primejdios
si nesigur alaturi de Natl, in care iubirea ii conduce, tinandu-i departe de ratiune. Uniti de catre
Dumnezeu,framantarile indragostitilor fata de prejudecatile lumii nu inceteaza sa se arate, cei doi
hotarandu-se sa fuga impreuna in Viena. Aceasta actiune a Persidei influenteaza in mod negativ
relatiile cu mama sa, care, desi indignata de ceea ce facuse fiica ei, poarta cu ea in permanenta
dragostea materna, pe care nimic nu i-o putea risipi. Mara incearca sa se agate de ultima speranta
care ii ramasese, si-anume Trica, dar speranta curand se transforma intr-o dezamagire, intrucat Trica
incepuse sa se ataseze de familia lui Bocioaca, uitand de Mara, care este lasata intr-o mare de
nesiguranta si intr-un temporar sentiment de refugiere interioara.
Luptandu-se cu greutatile vietii, Persida incepe sa semene tot mai mult cu mama ei, in vreme
ce, in timpul adolescentei parea sa fie opusul personalitatii Marei.
Am putea vedea in destinul Persidei evolutia Marei insesi, care in roman este reprezentata
deja matura. Diferenta ar fi ca Marei ii lipseste educatia la maici de care beneficiaza Persida. Trica
devine cojocar asa cum isi dorise Mara, dar se dezvolta ca un caracter mai demn, refuzand
compromisurile la care il indeamna Mara.