25 .

Evolutia artei Spaniole sec VXII

Reconquista lupta de eliberare a spanionilor care a durat 8 secole incepind in sec.VII XV
contra ocupatiei musulmane.
Ferdinand de Aragon si Isabela I a Castiliei prin casatoria lor s-a realizat unificare Spaniei.La
fel ei au pus bazele inchizitiei spaniole.
Arta spaniola a fost influentata de cultura araba renasterea manierismului , renascentista
portret ci compozitie clara , clasicista , si baroca - pictura religioasa .Spania imbratiseaza fara
ezitare barocul , mai intai se manifesta in pictura ( retablurile somtuoase )apoi in arhitectura
( fatadele bogat decorate ale catedralelor ).Tendintele baroce
coexistau cu influentele Caravaggismului si realismul de factura flamanda.
Sec XVII- este numit secolul de aur al picturii spaniole.
Francisco Zurbaran (1598-1664) cel mai insemnat artist spaniol din sec. XVII.
- Sf. Serafim
-Apoteoza Sf. Toma de Aquino.
Velasquez a fost cel mai mare dintre pictorii spanioli.
Se entuziasma pentru asa-numitele "bodegones" (scene din viata celor saraci , umiliti.La
raspindirea lor a influentat si pictura lui caravagio )
- Bachus (1628)
- Batrana bucatareasa
Murillo Preacurata cu pruncul.
Sculptura a evoluat pe traseele artei renascentiste si stilului baroc , intre asceza si
naturalism mistic.
Reprezentantii : Juan de Juni , Alonzo Cano ( subiecte sacre si personaje patetic indurate. )
Arhitectura - este marcata de estetica stilistica baroca accentueaza forme ornamentale.
Reprezentantii : Jose Churriguerra ; Pedro de Ribera .

26.Traditiile artistice ale artei flamande din sec XVII

Arta famand a evoluat continuu, ncepnd din Renaterea trzie.Aici se instaureaza barocul ,
care este sustinut de politica contrareformei si curtea regala spaniola.
Artitii activi la Utrecht au adoptat la nceput manierismul i ulterior caravagismul, la Haarlem
au nlocuit manierismul
cu un stil de orientare flamand, clasicizant.
Reprezentantul de vrf al stilului baroc n pictura flamand este Peter Paul Rubens ,
considerat unul dintre marii coloriti ai picturii universale.
Temele : religioase (Coborarea de pe cruce), istorice(Debarcarea Mariei de Medici la Marseille),
mitologice (Rpirea fiicelor lui Leucip, ) , dar i cu caracter laic (Grdina iubirii,) A pictat i
portrete, autoportrete, nuduri, peisaje i naturi statice.
Caracteristicile creaiei rubensiene :
Suprematia culorii asupra desenului
Predilectia pt figure opulente , carnale , pline de sanatate debordanta , dinamice ,
puterniccontorsionate.Nuditatea este reprezentata prin intermediul accesoriilor : drapaj ,
blanuri.
Amplasarea in acelasi tablou a personajelor istorice si figurilor alegorice ori mitologice.
Anthonis van Dyck impresionat de opera lui Tizian.
Tema : portrete ale aristrocatilor englezi, compoziii cu subiecte religioase (Fecioara cu
donatori), mitologice (Jupiter i Antiopa) i numeroase portrete, dintre care cel mai cunoscut
este cel al regelui Carol I.
Pictorul a elaborat o noua formula a portretului de aparat a claselor elitare, care rezida in
amplasarea modelului intron anturaj cotidian.
Jacob Jordaens - Creatia sa cuprinde 3 arii tematice :
1) picture religioasa - compozitii ce amintesc scenele de gen : Sf.Familie.
2) pict.mitologica - in special teme dionisiace cu satiri si nimfe , in care accentual este pus pe
senzatia de belsug si opulenta. : Bachus si Venus.
3) scene de gen reflecta viata in toata plenitudinea belsug , dezmat.

27.Traditiile artistice ale artei olandeze din sec XVII

Secolul al XVII-lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.
Spre deosebire de Flandra,unde toata activitatea artistica se desfasoara in Anvers,in Olanda
existau mai multe centre sis coli de picture.Acestea erau amplasata in Amsterdam,
Leiden,Harlem,Delft ,UtrechDogmatele reformei au stirnit diminuarea productiei tablourilor pe

tematica religioasa,iar principalii comanditari si cumparatori a operelor de arta au devenit

colectionarii- burghezia,ci nu biserica.
Interesul masiv pt arta stirnit de colectionari si cumparatori a operelor de arta , si odata cu
aceasta dezvoltarea si prosperarea genurilor minore : peisajul ; natura statika; scena de gen ;
care s-au adaugat genurilor majore istorice religioase , mitologice si portret.
Frans Hals se remarca ca portretist de grup ; portret individual ; portret dublu;
Portretele sale se disting prin expresia dinamic, prin tonusul i aerul spontan (iganca, Marele
Babbe, Butorul vesel etc.)Artistul asterne tuse de culoare largi , vizibile , tot mai degajate si
spontane.
Rembrandt van Rijn - cel mai strlucit pictor olandez, unul dintre cei mai mari artiti ai
tuturor vremurilor.
Genuri de pictura : compoziii cu caracter mitologic i alegoric (Danae, Flora),
compoziii cu subiecte religioase (Betsabeea, Samson i Dalila, Intoarcerea fiului risipitor,
Inchinarea pstorilor, Pelerinii din Emmaus, Crucificarea, Punerea in mormant),
compoziii inspirate din viaa de zi cu zi (Lecia de anatomie a doctorului Tulp, Rondul de
noapte, Logodnica evreic, Sindicul postvarilor).Portrete si autoportrete ( 60 buc.)
Folosind ntr-o modalitate proprie clarobscurul, Rembrand a reuit s creeze n
operele sale puternica impresie de tridimensionalitate a formelor; zonele aciunii sunt
puternic luminate, n timp ce restul ansamblului este cufundat n ntregime.
Jan Vermeer- picteaz oamenii n spaiul lor intim, meditnd sau desfurnd activiti
relaxante: Femeie scriind o scrisoare, Dantelreasai, Lptreasa.

28.Dati caracteristica generala a artei franceze din sec XVII

Veacul XVII in Franta este timpul monarhiei.Spre deosebire de Italia, unde Vaticanul sustinea
direct spiritual barocul , in Franta se dezvolta clasicismul.In 1648 are loc fondarea Academiei
Regale de Pictura si Sculptura.
Stilul tinde sa faca legatura direct cu arta clasica antica, cat si cu arta clasica a Rensterii de virf
Rafael.
Caracateristicile Clasicismului sec XVII:
Este o arta a ratiunii,( Gust perfect)
Se cultiva ierarhia genurilor compozitia istorica , mitologica , religioasa se considera
drept gen major, pe cand peisajul , scenele de gen I natura moarta sunt considerate
genuri minore.
Tablourile itorice si alegorice devin tot mai populare , iar temele religioase pierd din
intietate; se dezvolta portretul de aparat .
Clasicismul prefer forme liniare , oferind suprematie desenului.
O importanta majora se acorda construirii spatiului , astfel incat , daca in fondal ca dcor
este arhitectura atunci se foloseste riguros perspectiva liniara, iar daca in fundal este
peisaj se aplika planuri successive, in care motivele devin din ce in ce mai mici.
Personajele sunt idealizate , ele reprezinta in vesminte antichizate sau atemporale,
nudurile integrale se evita.
Figurile au gesture distincte , atitudini rezervate ; se evita dinamismul exagerat.
Reprezentatii picturii :
1. Georges de la Tour Ghicitoarea
2. Nicolas Poussin Rapirea sabinelor.
Reprezentatii sculpturii :
1. Antoine Coysevox sculptura funerara Mormantul lui Mazarini.
2. Francois Girardon statuara de gradina.
Reprezentatii arhitecturii :
1. Claude Perrault Fatada de est a Luvrului
2. Andre le Notre Gradinile Versaille.

29.Numiti tendintele de evolutie ale artei Tarilor Rominesti , sec

XVIII
Sec. XVIII este o perioada de tranzitie in care accentual de pe teocentrismul medieval
spiritualist se deplaseaza treptat spre antropocentrismul rationalist.In domeniul artelor se
observa o continuitate stilistica, astfel ca tot ce se va realiza in Tara Romaneasca pe parcursul
sec.XVIII,poarta amprenta stilului brancovenesc din sec.XVII.Situatia difera in Transilvania in
care se simpte implicit triumful contrareformei si afirmarea plenara a barocului.Cand vorbim

despre declinul artei medieval avem in vedere doar arta religioasa ce raspunde de modul de
gandire si sensibilitatea omului medieval.
Arhitectura :Inceputul sec XVIII predomina stilul brancovenesc. Una dintre trsturile
fundamentale stilului brncovenesc este importana deosebit deosebit pe care o acord
ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei
arhitectur, el este/trebuie s fie distribuit mai ales n zonele de vizibilitate maxim, acolo unde
poate fi perceput i decodat, tinznd aadar spre exterior.
Ex : Biserica Manastirii Vacaresti ( decorul sculptat in piatra sub forma unor motive
vegetale )
Sculptura: predomina la fel stilul brancovenesc ,caruia ai este specific dcor ambundent , se
manifesta in portale ,coloane,balustradeex: coloane impletite de la Hurez.
Pictura : prima jum sec.XVIII stilul brancovenesc ( era reprezentat in 2 ateliere :1) Pirvu Mutu
, care pictase la Cotroceni Magureni 2) Scoala de la Hurez organizata de grecul Constantinos
si elevii sai .) , a doua jum. Sec XVIII stilul postbrancovensec (incep sa creeze noi continuturi
si forme .Radu Zugravul artist muralist si iconar postbrancovenesc ).

30.Caracteristica generala a artei franceze din sec XVIII

Pictura Franceza din sce.XVIII a fost marcata de estetica stilistica a rococoului .Stilul rococo
a fost stilul artei aristocratiei si inaltei burghezii ,rococoul a aparut intrun moment in care
aspectul laic se bukura de mai multa apreciere decit cel religios.
Acest stil este considerat de specialist ca o prelungire a barocului barocul tarziu.Rococoul sa
dezvoltat vertiginous in Franta; iradiind apoi in restul Europei,facand tranzitie de la baroc la
neoclasicism.
Caracteristicile rococoului:
1. Rococoul reprezinta o arta decorativa , suportul careia il constituie panourile
decorative,formele si dimensiunile carora variaza dupa destinatie.
2. Stilul intim- cameral.
3. Teme amorale si frivole ( serbari galante ).
4. In arta se cauta legeritate , decoratiuni ambundente ,dispare din fondal arhitecturi
greoaie ,;scenele sunt amplasate in mijlocul naturii.
5. Figurile idealizate mereu tinere , cu o gratie de dragalasenie.Femeia ajunge in centrul
atentie,devenind un obiect erotic.
6. Retorica si gesturile personajelor au o importanta secundara ( deoarece nu exista
problema emiterii mesajului ); pozele personajelor nu mai sunt dramatice rococoul nu
tulbura sufletul.
7. Pictura rococo este o arta a culorii,puternic influentata de scoala flamanda sec.XVII ;
tusele sunt aproape sesizibile, coloritul luminous , intra in voga pastelul.
Reprezentantii :
I.
Stilul rococo:
Antoine Watteau Imbarcarea spre Citera
Francois Boucher
Jean Honore Fragonard
Jean-Marc Nattier ( portretist )
Maurice Quentin de la Tour (portretist )
II.
Pictori de factura realist ace reflecta traiul modest al micii burghezii:
Jean Baptiste Greuze
Jean Baptiste Simeon Chardin
Sculptura :
Stilurile :
1. Clacica
2. Barocul tirziu ,traditia lansata de Bernini
3. Se impune rococoul
4. Tendintele realiste
5. Neoclasicismul
Prima jum sec XVIII
Domina clasicismul si barocul,acesta se reflecta in sculptura de gradina( tematika
mitologica ); portret
Reprezentantii:Lemoyne ; Bouchardon;
A doua jum sec XVIII
Unii realisti continua clasica.Neoclasicismul releva prin cautarea formelor clasice , perfecte si
tendintele realiste.
Reprezentantii : J.B.Pigalle ( naturalism / realism ,emotive ( baroc ) ); E.M.Falconet.

31.Numiti tendintele de evolutie ale artei italiene din sec XVIII

Florea spunea ca arta Italiana sec.XVIII face placer ochiului-dar tb sa recunoastem ca aceste
focuri de artificii sunt opera mult mai putin valoroase ca creatiile sobre din trecut.
Arta italiana din sec.XVIII prezinta o continuitate a traditiilor impuse in sec.precedente.Barocul
tarziu si rococoul sunt fazele finale ale perioadei istorice deschise de renastere.Centrul artistic
devine Venetia.
Artistii: Sebastiano Ricci si Giovani Battista Piazzetta(Ghicitoare ) au promovat dinamismul ,
dramatismul , virtuozitatea tehnica si calitatile coloristice caracteristice scolii Venetiene de
pictura.
Artistul de frunte al settecento-ului este Giovanni Battista Tiepolo stapineste perfect tehnica
frescei si picturii de savalet.
Caracteristicile operei :
Perspectiva complexa trompe loeil , da sotto in su.
Spatii vaste , picturi de plafon
Apeleaza la teatralitate si grandilocventa.
Poseda colorit luminous.
Ex. de opera : frescele palatului Labia din Venetia
Arta italiana sa dovedit a fi cu adevarat inovatoare in picture si grafika de peisaj.Este vorba
despre subgenurile acestuia,elaborate in Italia in sec.XVIII Vedute si Capricii.
Aici se picteaza deja viata de la oras ( in comparative cu peisajele flamanzilor si a olandejilor )-
Vederea Moderna
Artistii:
Vanvitelli
Giovani Paolo Panini
Canaletto reprezinta peisajele romei,Venetiei, Londrei ( aplicarea perspective concepute
stiintific cu ajutorul camerei optice ,zugravirea personajelor mici,dar vii reduse la pete de
culoare,spatii profunde
Guardi paleta sa releva misterul poetic al luminii orasului de pe laguna.
Capricio operele sale sunt subtipuri ale peisajului , rezultatul unui naturalist izolat sau
a artei bazate pe o alta arta.
Arhitectura
Arhitectura Italiana din sec.XVIII prezinta un mixt intre barocul tirziu ,classicism si rococo
francez.
Artistii:
Alessandro Galilei San Giovanni in Laterno
Ferdinando Fuga - Santa Maria Maggiore
Filippo Juvara Palazzo Madama ( baroc moderat )
Caracteristic arhitecturii italiene sunt : coloane plate decorative ;pilastri masivi pe mai multe
etaje ; coloane colosale; fatade ostentative ( demonstrative )

32.Caracteristica generala a artei engleze din sec XVII - XVIII

In sec XVI- XVII au lucrat cei mai de seama portretisti din Europa Hans Holbein cel Tinar si
Antonio Van Dyck .Astfel pictura Engleza din sec.XVIII a mostenit traditiile renasterii germane ,
vizibile in preluarea unor solutii morfologice si de interpretare , folosite de Hans Holbein in sec
XVI;Opera artistului german a influentat pictura engleza prin abordarea portretului pe linia
sublinierii tipilogiilor umane , a caracterelor fizionomice si morale ale modelelor si prin rigorile
desenului si constructiei formei.
Portretele create de Van Dyck in sec XVII, au marcat pictura engleza impulsionind dezvoltarea
portretului prin folosirea compozitiei baroce si a valorilor epresive ale colorismului.
Caracteristicile generale :
1 ) Pictura :
Domina scenele de gen in gravura ( imaginile povestesc destinul personajelor, de la
bucuriile primelor zile la deznadejdea finala )
O importanta I se acorda tehnicei cu stilul rococo francez - marele stil solemn ( oficial pt
aristocrati si deminitari ) stilul intim ( cu nota de tandrete pt femei si copii )
Varietatea solutiilor compozitionale , a pozelor si a punerii in pagina celor portretizati.
Prezentarea personajelor intr-o maniera sensibila si noblete sufleteasca.
Ex de pictori : William Hogarth ; Joshua Reynolds ; Thomas Gainsborough
2 ) Arhitectura :
Revenirea la ordin ;

folosirea imensa a pilastrilor, coloanelor , arcadelor , parapetelor;

Recurgerea la ferestre si usi dreptunghiulare ;
Tavane / acoperisuri plate
Se aplica colonnade , frontoane si domuri
Predomina stilul Palladian :
Utilizarea elementelor templului antic in constructia fatadelor vilelor , bisericilor s.a
Folosirea intense a ordinului colossal , porticului ,coloanelor , ferestrelor palladiene /
serliene si soclului cu bosaj.
Reducerea la minim a decorului peretii netezi.
Ex de arhitecti : Inigo Jones ; Robert Adam ; Sir Christopher Wren.

33. Caracteristica generala a artei ruse din sec . XVIII

Sec XVIII a fost marcat de schimbari politice , economice si culturale care au contribuit
la trecerea Rusei de la structurile medievale la o societate moderna.Aceste schimbari
urmareau modernizarea a vietii artistice si ruperea definitive cu traditiile
medieval.Trecerea de la arta medieval la cea moderna a avut ca efect aparitia artei
laice , limitarea rolului bisericii si cresterea puterii statutului.
Rusii au asimilat traditia culturala europeana pe diverse cai :
1. Artistii europeni se invitau la lukru in Rusia.
2. Se cumparau si se importau in tara operele artistilor europeni si antichitati.
3. Cei mai talentati artisti se delegau la studii peste hotare pe pensiune de stat.
Dezvoltarea artei ruse dein sec.XVIII cunoaste 3 etape:
I. Prima treime a sec XVIII epoca lui Petru I; delegarea artistilor la studii peste
hotare; modernizarea fortata ; se impugn bazele artei laice ; are loc fonarea Sankt
Petersburgului.
II.
Mijloc sec XVIII perioada instabila a monarhiei ruse timpul domniei imparatesei
Ana si Elisabeta ; etapa formarii barocului rus si incetinirii schimbului cultural cu
Europa.
III.
A doua jum sec.XVIII timpul monarhiei absolutiste ; are loc fondarea Academiei
Imperiale de Arte si constituirea principiilor clasicismului rus.
1) Pictura
I.
Se dezvolta picture de sevalet in ulei pe subiecte laice;
Portretul era genul dominant : cameral ; intim ; de parade ; dublu ; autoportret ;
figura intreaga
In operele pictorilor se simpte influenta scolii vechi de picture rusa Parsuna si
Icoana ( aici fondalul este plat , lipsit de spatiu si profunzime , pozele sunt
statice , reflexele de culoare lipsesc ).
Tipul de portret pare a fi ceva poetic , plin de tandrete , deschis.
II.
Artistii nu mai au posibilitatea sa invete peste hotare si revin la modelele vechi.
Genul dominant continuie sa fie portretul ( portret de parada / camerale ).
Gama cromatica griuri argintii.
Picteaza icoane
Chipurile personjelor sunt simple simpatico , expressive ,fara urma de idealizare.
III.
Are loc fondarea Academiei Imperiale de Arte Frumoase , bazata pe antichitate si
classicism.
Clasicismului rus ai este specific : armonie , logica , ordine si spiritual civic.
Predomina genul istoric cu subiecte antice , biblice , istoria nationala rusa.
Se dezvolta doua tipuri de portret : 1) portret de aparat - solemn ; 2) portret
cameral realist .
2) Arhitectura
I.
In constructia din Petersburg este folosita caramida si piatra.

Arhitectii proiecteaza in plan hexagonal alungit cu bastioane la colturi; Fatadele

sunt decorate cu flesa ;

II.
Domina stilul barocului rus .Constructiile se caracterizeaza prin pompezitate ,
propesiune spre exuberanta.
Pe fatada palatelor este prezent : ordin colossal , coloane gemene , frontoane
semicirculare , antamblamente puternic decrosate , ancadramentele bogate ale
ferestrelor si usilor.
III.
Domina stilul classic. Accentul principal se pune pe constructia edificiilor cu
caracter public, administrativ.

3) Sculptura
I.
In perioada petroviana se pun bazele sculpturii laice volumetrice ruse.
Tematica de baza reliefuri decorative , sculptura de gradina , portret bust.
II.
Se dezvolta sculptura decorative
III.
Sunt realizate subiecte istorice si mitologice , dar cel mai bine se afirma
genul portretului.
Sculpturi funerare in basorelief si ronde bosse.

34. Particularitatile neoclasicismului din arta franceza , sec . XIX

In Franta neoclasicismul era reprezentat de scoala oficiala franceza in frunte cu David ,

apoi Ingres .
Neoclasicii au fost hipnotizati de antichitate si isi doreau reinvierea inspiratiei si metodelor
acelei perioade binecuvintate , care reuseste sa exprime frumusetea pura , senina si ideala a
omenirii.Idealul antic de frumusete a creat o formula a frumusetii care este reprezentata in
proportii axacte , matematice.
Neoclasicismul vine de la valorile obiective ( tinde la ceva ).
Operei lui David ai este characteristic :
Suprematia desenului asupra culorii
Forma are contur inchis si este valorificata monocrom
Expresia formei este static asemanator cu frizele antice
Coloritul este uscat ,acordurile cromatice nepicturale,tonurile de rosu si negru sunt
reperele transate.
Personajele sunt idealizate
Temele istorice antice slujesc drept exemplu
Se trece la tehnica clar-obscurului de tip caravaggian ( Marat asasinat ).
Opera lui David este influentata de stilul Empire care reflecta arta decorative
( vestimentatie ; mobilier )
La inceputul sec XIX scoala neoclasica a lui David dupa un triumph scurt si efemer , isi
pierde rapid forta de espresie si cade-n academism , reprezentantul de frunte fiind Jean
Auguste Ingres (acord o
importan deosebit desenului ca mijloc de expresie. Era convins c dac un lucru este
bine desenat, va fi totdeauna destul de bine pictat. )
Sculptura neoclasica : se urmrete simplificarea temelor, renunarea la
traducerea pasiunilor prin micri dezordonate.
Se acord importan preciziei contururilor figurilor sculptate i se realizeaz
opere inspirate din antichitate, dar cu aluzii la contemporaneitate.
Ex : Jean Baptiste Pigalle
Arhitectura neoclasica : se bazeaz pe ordinile

clasice redescoperite datorit spturilor arheologice. Au fost construite arcuri de

triumph , biserici dup modelul templelor romane .

35. Particularitatile romantismului din arta franceza , sec . XIX

La sfritul secolului al XVIII-lea a nceput s se manifeste o micare literar i artistic
contrar principiilor semnalate n clasicism. n ce privete atitudinea artistului romantic
fa de natur, aceasta este mult
diferit de aceea a unui clasic. Pentru un clasic natura este un tot armonios; pentru un
romantic ea este ceva haotic i fr limit. Spre deosebire de clasici care separau artele
i genurile artistice, romanticii amestec artele ntre ele i genurile n cadrul aceleiai
arte.
Romanticii exalta arta Evului Mediu si isi gasesc sursa de inspiratie in arta Gotica.Adeptii
miscarii romantice pun accentual pe sentimental infinitului , pe misticism si pe
exprimarea irationalului , nationalul si natura.Ei preamareau imaginatia si visele ,
ignorau ierarhia genurilor, tipajul de frumusete greco roman este inlokuit cu unul etnic
nordic ; suprematia desenului este inlocuita cu cea a culorii; ordinea si echilibrul
neoclassic au cedat locul dinamismului plin de forta si intensitate emotiva , dramatica.
Pictorii romantici ntrebuineaz culoarea local, adic aceea real a obiectului de pictat,
neinfluenat de ali factori. Tuele trasate sunt accentuate, ceea ce face ca lucrrile s
dobndeasc mai mult prospeime, expresivitate i strlucire .
Temele picturii romantic sunt :
Literatura
Istoria nationala
Exotismul
Religie si misticism
Pitorescul si sublimul
Uritul si pasiunea excesiva.
Exista trei etape de evolutie a romantismului :
1) 1770 1800 etapa preromantica.Aici temele erau romatice , dar tehnica neoclasica.
Ex . W. Blake
2) 1800- 1824 - Pictori de baza sunt : Gericault si Delacroix. Folosesc subiecte cu
tematica romantic. Delacroix este un bun desenator, dar i un mare colorist. Pentru
el, culoarea este esenialul unui tablou. El crede c fiecrei culori i corespunde un
sentiment (roul trezete pasiunea, albastrul evoc tristeea etc.) legnd de culoare
o noiune sentimental-moral.Folosete tonuri vii i contureaz formele din raporturi
cromatice.
3) Arta pentru arta.Aici artistul creeaza cee ace vrea el .
Pictorii francezi au fost mult influenai de pictura englez, n care peisajul nu
mai este folosit ca decor, aa cum era n clasicism, ci este un peisaj-emoie.
La nivel ethnic acest stil are un stil neobaroc.

36. Realismul si Scoala de la Barbizon, arta franceza din sec . XIX

Realismul este o miscare literara si artistica esentialmente franceza se naste in anii 1820
1830 si se prelungeste in forma sa oficiala pina la sf.sec XIX lea.Realismul pe linga grija de a
imita fara concesii natura are preocupari sociale si politice si se afirma , in contrast cu arta
pentru arta.
Caracteristicile romantismului :
Conceptul arta pt arta
Refuzul suviectelor din antichitate
Reprezentarea obiectiva a realitatii
Aparitia tablourilor in incarcatura sociala
Negarea idealului
Abordarea picturii in plein-air
Viziunea critika asupra existentei
n Frana, realismul n artele plastice se dezvolt mai mult n pictur . eful coliirealiste este
Gustave Courbet (1819-1877). Atras la nceput de romantism, n scurta vremegsete
nesatisfctoare idealurile acestui curent artistic i ncepe s promoveze o
artmilitant, inspirat din viaa real.
Temele la care recurg realistii sunt contemporane si adesea imprumutate din universal cotidian
si in particular din cel al muncii.Modelele si fundalele sunt lipsite de idealizare.
Reprezentantii :

Gustave Courbet Inmormintarea de la Ornans;

Honore Daumier ;
Jean Francois Millet
Scoala de la Barbizon reprezinta o miscare artistica , o aripa a realismului fie un grup
de artisti care s-au intrunit incepind cu 1820-1830 intrun sat de la marginea padurii
Fontainebleau pentru a picta in pleinair.Membrii fondatori ai acestei scoli au fost JeanBaptiste Camille Corot,Theodore Rousseau,Jean-Francois Millet si Charles Francois
Daubigny , la care se alatura si Nicolae Grigorescu.In locul peisajului eroizat si
elaborarea operelor in atelierile academiste ,din imaginatie si o lumina
artificala,barbizonistii au abordat peisajul rural cu paduri,ogoare,,uneori cu tarani care
trudesc pe ele,ca la Millet cu case taranesti , cu animale domestice si totul redat intr-o
lumina reala cu dorinta de a produce efectele atmosferice. Picteaz cu tue spontane
care contrasteaz ntre ele i ncearc s redea intensitatea luminii.
Millet adduce in contextual artei barbizoniste sentimental de calm si caldura
umana,atmosfera de echilibru si pace ,sentimemtal acordului omului cu universul.
Influenta scolii de la Barbizon depaseste curind hotarele Frantei ; barbizonistii vor
deschide drumul spre impressionism.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reprezentantii

1.Eugene Delacroix (1798-1863) a fost unul dintre principalii artiti ai perioadei romantice
franceze din secolul al XIX-lea. n anul 1816, acesta s-a nscris la coala de Arte Frumoase. Delacroix a fcut
multe vizite la muzeul Luvru unde a admirat tablourile unor mari mae trii precum Titian i Rubens. De cele mai
multe ori era inspirat de istorie, liteartur i muzic i a ales culori ndrzne e i exprimare liber cu pensula, dar
printre primele sale lucrari au fost tratate cu subiecte religioase Dante i Virgil n iad .Unul dintre cele mai
cunoascute tablouri ale sale a fost Libertatea conducnd poporul i reprezenta un rspuns la revoluia din iulie din
anul 1830 n care o femeie innd un steag francez conduce grupul de lupttori din toate straturile sociale. Lucrarea
a fost achiziionat de guvernul francez n anul 1831.
Dup ce a cltorit n Maroc n anul 1832, Delacroix s-a ntors la Paris cu noi idei pentru arta sa. Tablouri precum
Cpetenie marocan primind tribut a definit interesul romantic pentru subiecte exotice i trmuri ndeprtate.
Delacroix a continuat s picteze scene mprumutate din operele autorilor favori i, nclusiv Lord Byron i Shakespeare
i a fost angajat s picteze cteva camere din Palatul Bourbon i Palatul de la Versailles.
Cum se prezint desenul lui si cum nelege el culoarea:

Pe artist il intereseaza trupul omului sau al animalului n momentul n care se pregte te pentru o
aciune .
la Delacroix vom avea in compozitia picturii o linie ntrerupta, cucurbe bruste, cu accente, cu reveniri.
La el imaginaia nlocuiete modelul viu.
Culoarea trebuie sa fie esenialul unui tablou. Artistul crede ca fiecare ton are un echivalent sentimental:
rosul deteapt pasiunea, violetul sau albastrul evoca triste ea.
La Delacroix, umbrele sunt chiar luminoase.
El i da seama de teoria reflexelor
Spune ca compoziie trebuie sa fie imaginata ca formata din mai multe ove, adic din figuri geometrice de
forma unui ou, care se leag unele de altele i care- i dau scheletul unei compozi ii.
Foloseste tehnica uleiului , apoi se familiarizeaza cu tehnica acuarelei ( aceasta ai deschide orizonturi mai
largi )

Picteaza peisaj , cateva caricaturi , natura moarta ( flori i mai multe lucrri denumite Vntoarea de
lei.)

http://istoria-artei.blogspot.com/2009/03/viata-si-opera-lui-eugene-delacroix.html
http://istoria-artei.blogspot.com/2009/03/viata-si-opera-lui-eugene-delacroix_12.html
http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/lui-eugene-delacroix

2. Jean Auguste Dominique Ingres -( 1780 -1867) a fost un pictor francez neoclasic. n
august 1797 pleac la Paris. n capital, se numr printre cei 60 de studeni care asist la cursurile
de pictur i sculptur ale lui David. Talentul lui Ingres este remarcat de David care l pregtete
pentru concursul Prix de Rome. Ingres este reprezentantul clasicilor, dup exilul lui David i dup
moartea lui Gros. El este un senzual lipsit de imaginaie, incapabil sa conceap ceva cu fantezia.
Greoi i lent n tot ce compune, naintnd cu sfiala,cu multa prudenta, atunci cnd e vorba de o opera
mai vasta, fcnd i refcnd atitudinile personajelor pricipale, puine la numr, el nu e stpn pe
sine i nu are cldura necesara, dect cnd copiaz dup natura. Ingres este n primul rnd un
desenator, fiindc estetica sa l obliga sa acorde liniei un loc esenial in efectuarea operei de arta.
El spunea: Orice lucru imitat dup natura este o opera de arta. Deci, mijlocul de care se servete
este desenul:Un lucru bine desenat va fi ntotdeauna bine pictat, le proclama elevilor. Ingres mai
afirma ca Desenul este totul; umbra nu este desen, iar orice se poate exprima prin linie, chiar i
fumul.

Ingres nu recurge mai niciodat la umbre.

Face studii aproape dup tot ceea ce vede, peisaje, figuri, obiecte, introducndu-le n
compoziiile sale.

Romantismul care apare n opera lui Ingres se caracterizeaz prin eleganta conturului

Ingres se inspira de la prerafaelii. Ca i ei, exagereaz anumite detalii, de exemplu mana

dreapta a lui Thetis, aproape cilindrica, cu care aceasta mngie barba i gura lui Jupiter
( Jupiter si thetis ).

Daca vorbim de romantismul lui Ingres. In opera Visul lui Ossian nsui subiectul este
romantic.

Ingres era neintrecut in nuduri

Exemplu de opera :
Baroana de Rothschild
Bertin
Lorenzo Bartolini
Baia turceasca o adevarata voluptate in redarea formelor feminine , purtind un accent pe opulenta.
n 1824, se ntoarce la Paris pentru a expune la Salon un tablou reprezentnd o scen religioas. Pnza este
prezentat n acelai timp cu Mcelul din Chios al lui Delacroix. De data aceasta criticii i apreciaz opera,
elogiile se in lan. n ianuarie 1825, Ingres primete Legiunea de Onoare, iar n iunie este ales membru al
Academiei de Arte Frumoase. i deschide propriul su atelier pe malul stng al Senei, nu departe de
Academie unde va preda ncepnd cu anul 1829. n decembrie 1834, soii Ingres pleac din nou la Roma,
deoarece artistul fusese numit director al Academiei Franceze de la Roma.
http://istoria-artei.blogspot.com/2009/03/jean-auguste-dominique-ingres-1780-1867.html
http://www.mediaconector.ro/jean-auguste-dominique-ingres
3.Francisco Goya (1746 - ) -Pictor spaniol ,nascut in plin secol al luminilor timp de
4/5 ani sia facut ucenicia in atelierul lui Jose Luzan y Martinez , un Pictor mediocre formal
in Italia , in spiritul barokului tirziu.
In acest timp calatoreste in Italia , unde contactul cu creatiile marilor maiestri ,in special
cu pictura lui Magnasco , va influenta in creatia sa.Pina sa inceapa seria de cartoane
destinate tapiseriilor , Goya picteaza opere religioase Alegoria Divinitatii s.a , apoi o

serie de portrete stralucitoare in exterior ca maniera de redare a costumelor ,

decoratiunilor ,dar goale ca traire interioara a personajelor .In cartoanele executate de el
gasim o libertate a culorii , pt planurile ordonate decorativ , si mai ales pt transfigurarea
realitatii.Aici se evidentiaza predilectia artistului pt manifestarile colective ,pt serbari ,
spectacole ,pt viata tumultuoasa a strazii.Nu se sustrage influentele teatrului , balurilor
la moda pe care artistii Wateau si Fragonard au transpuso in scene galante in sinul
naturii sub semnul amorului si a cochetariei, Goya impreuna cu contemporanii sai
venetieni ( Fragonard ,Mengs ..) ai va da o alta amploarea si un alt accent. Isi largeste
repertoriu tematic , adukind in prin plan scene din viata maselor largi , cu preocuparile si
traditiile lor.
Pe santierele madriliene ale rivalilor de moarte Mengs si Tiepolo a deprins Goya, pe viu,
bazele meseriei si a inceput sa faca primele alegeri: optand pentru virtuozitatea
fastuoasa si indrazneata a stilului venetian
Aspectele majore introduce in pictura de creatia lui Goya :
Stilul lui Goya :

Opera sa era bogata asemeni unui folclor : banditi , calugarite ; hoti ; vrajitoare..

Printre primele lucrari ( cartoanele ) apeleaza la colori mai libere , planurile

ordonate decorative

Preea de la Magnasco fulguratiile ( iluminatie brusca a cerului ) ce irump din

tenebre , sporind atmosfera de incordare si creeind tensiune si neliniste in opera
Cabinet

Exemplu de opere :

Sarbatoarea de San Isidro

Cartoane pt tapiserii : Baba oarba , Umbrela ; Toamna ;

Ingroparea Sardelei - nil arata pe artist constient de starea nedeslusita si

abrutizare in care se afla poporul spaniol.

Portret : Familial u Carol al IV lea ,in care Grotescul frizeaza caricaturalul

Gravurile : Dezastrele razboiului el sia exprimat intregul dezgust si condamnarea

a ( atrocitatilor ) cruzimii provocate de razboi.In majoritatea gravurilor se apropie
de sentimentul de spaima si dezastru.

Laptareasa din Bordeaux este un tablou exceptional realizat in anul mortii ,

tehnika de bravura.

http://www.galeriadearta.com/pictura/goya-516.htm
https://ru.scribd.com/doc/78542799/Viata-Si-Opera-Lui-Goya
4.Gustave Courbet - http://www.referatele.com/referate/desen/online1/PictorulGUSTAVE-COURBET-referatele-com.php
http://istoria-artei.blogspot.com/2009/02/gustave-courbet-generalitati.html
5. Jean-Franois Millet ( 1814 1875 ) a fost un pictor francez din secolul al XIX-lea.
Isi face studiile la Academia de arte Frumoase in atelierul Paul Delroche. Studiaza operelor
marilor artisti din Louvre. n perioada timpurie - Millet picteaz tablouri frivole i senzuale sub influen a

stilului rococo, dup exemplul lui Jean-Honor Fragonard. In 1845 la Paris face cunostinta cu

cercul pictorilor care vor forma Scoala de la Barbizon.Insa in timp ce artistii de la

Barbizon se preocupau cu studiul peisajului , Millet a abordat si figura umana.Tematica
tablourilor sale se baza pe munca de cimp ,pe duritatea si simplitatea vietii de la tara
sub diferite etape si aspecte: Vinturatoarea de griu ; Stringatorii de snopi ; In anumite
ocazii personajele se intrerup din activitatea pe care o desfasoara si isi intorc privirile
spre odihna sau rugaciune : Somnul de Amiaza s.a .Personajele lui Millet sunt infatisate
fie solitare ,fie in grup, fara a comuica insa intre ele.Creatia sa are o semnificatie
ambigua , deoarece pe Millet nul interesa taranimea ca o clasa sociala ci ca un adevarat
simbol.Millet pune trivalul in slujba sublimului ,opera sa se distinge printr-o mare
sobrietate si o nota majora de imn inchinat muncii.
6.Wiliam Turner - https://desydemeter.wordpress.com/tag/william-turner/
http://articole.famouswhy.ro/stilul_lui_william_turner/
7.Claude Monet - http://istoria-artei.blogspot.com/2009/03/viata-si-opera-lui-claudemonet-1840.html
https://istoriiregasite.wordpress.com/tag/claude-monet/
8.Edouard Manet -