PRODUCTIA LAVANDEI

Partea I: Aspecte generale............................................................................................................1

1. Clasificare...................................................................................................................................1
2. Origine si distributie...................................................................................................................2
3. Niveluri de productie..................................................................................................................2
4. Descrierea plantei....................................................................4
5. Soiuri..........................................................................................................................................5
6. Conditii climatice......................................................................7
7. Caracteristicile solului.................................................................................................. .............8
Partea a II-a: Tehnici de cultivare................................................................................................8
1. Propagarea.....................................................................................8
2. Pregatirea solului.......................................................................................................................9
3. Plantarea........................................................................................... 10
4. Fertilizarea................................................................................................................................11
5. Irigarea............................................................................................12
6. Controlul buruienilor.....................................................................................12
7. Controlul daunatorilor..............................................................................................................13
8. Controlul bolilor.................................................................................13
9. Alte practici de cultura................................................................13
10. Recoltarea..........................................................................................14
Partea a III-a: Manevrarea dupa recoltare...............................................................................15
1. Sortarea si rafinarea.......................................................................15
2. Clasificare.................................................................................................................................16
3. Impachetarea si depozitarea.....................................................................17
4. Marketingul..........................................................................................17
Partea a IV-a: Planificarea productiei..............................................................17
Partea a V-a: Utilizarea...............................................................................................................19
1. Industriala ................................................................................................................................19
2. Cosmetica.............................................................................................19
3. Farmaceutica si terapeutica......................................................19
4. Culinara si condimente............................................................................20
5. Altele......................................................................................................................................20
6. Date de siguranta.......................................................................................20

Partea I: Aspecte generale

1. Clasificare
Denumire stiintifica: Lavandula angustifolia
Denumire comuna: (L. angustifolia) lavanda
autentica
(true
lavender),
lavanda
englezeasca (English lavender); (L. dentata)
Lavanda frantuzeasca (French lavender); (L.
latifolia) spike lavender sau lavanda
portugheza; (L. stoechas)
Lavanda frantuzeasca sau spaniola (French or
Spanish lavender); hibrizi ai L. angustifolia x L.
latifolia sunt numiti inalbitori.
Famila: Lamiaceae
2. Originea and distributia
Cele mai multe soiuri de lavanda sunt originare in bazinul mediteranean, in zonele stancoase,
calcaroase. Lavanda se gaseste si in Nordul Africii, zona Mediteranei, Europa si in vestul Indiei.
Lavanda era cultivata de catre grecii si romanii din antichitate si in Anglia Elizabetana. Numele
lavanda provine din verbul latin lavare, adica a spala, a imbaia. Lavanda portugheza
(spike lavender) creste salbatic pe o mare suprafata din zona mediteraneana, preferand zone
mai calde si mai joase decat celelalte soiuri de lavanda.
3. Niveluri de productie
Lavanda autentica are un randament de 8 pana la 30 de kg de ulei esential per hectar, iar
levantica intre 40 si 220 de kg si intre 500 si 1000 de kg de flori uscate per hectar, depinzand de
locatie, management si de soi. Micii
producatori ar trebui sa tinda spre calitate
ridicata in productia de flori si de uleiuri
esentiale, produse cu valoare adaugata.
Lavandula angustifolia in Franta

La nivel international
Productia mondiala de lavanda de inalta calitate se ridica la 200 de tone pe an. Rata lavandei
raportata la levantica este de 1:5 in productia globala. Plantele de Levantica produc mai mult
ulei si sunt mai rezistente decat lavanda. Productia globala de ulei de levantica este de 1000 de
tone pe an.
Zonele majore de productie a uleiului de lavanda sunt in Bulgaria, Anglia, Franta, Rusia,
Iugoslavia, Australia, SUA, Canada, Africa de Sud, Tanzania, Italia si Spania. Lavanda autentica
pentru parfum este cultivata in principal in Europa, dar mai ales in Franta.
Levantica este cultivata, in principal, in Spania, Franta, Italia, Peninsula Balcanica, Australia si
Tazmania. In ultima perioada, Bulgaria a devenit unul dintre producatorii importanti.
Lavanda portugheza creste in general in Spania, dar si salbatic, pe o arie extinsa din zona
Mediteranei, preferand zonele mai calduroase si mai joase decat lavanda si levantica.
Productia mondiala de ulei din lavanda portugheza este intre 150 si 200 de tone anual.
4. Descrierea plantei
Tulpina
Lavanda este o planta perena, un arbust stufos care creste intre 0,3 si 1,2 m inaltime. Arbustul
de lavanda autentica creste compact si rotund.
Frunzele
Frunzele aromatice mereu verzi sunt in completa opozitie si au pana la 5 cm lungime.
Florile
Inflorirea se produce vara. Florile formeaza varfuri intrerupte si au o aroma foarte dulce.
Portiunea esentiala
Partile plantei care se folosesc la rafinarea uleiului sunt florile, si, in cantitati mici, frunzele.
Uleiul produs din varfurile inflorite este de o calitate mai buna decat uleiul obtinut din frunze.
Pentru productia de flori uscate, tulpinile cu flori se taie mai lungi.
5. Soiuri
Exista 48 de specii de lavanda cu sute de diverse genotipuri diferentiate de forma de crestere si
pana la compozitia chimica a uleiului esential.
Exista trei mari categorii din care se produce uleiul esential de lavanda:
L. angustifolia (Lavanda autentica, englezeasca)
L. latifolia (portugheza, frunze foioase)
L. angustifolia x L. latifolia (levantica)

Urmatoarele sase specii exista, fiecare cu

hibrizi si subspecii: Lavandula, Dentata,
Stoechas, Pterostoechas, Chaetostachys,
Subnuda.
Lavandula angustifolia (true lavender, English)

Urmatoarele sunt cele mai des cultivate pe

scala comerciala, pentru uleiuri esentiale:
Uleiul de lavanda autentica, derivate
din Lavandula angustifolia (synonym L.
officinalis, L. vera, L. spica)
Uleiul de lavanda frantuzeasca din L. dentata
Uleiul de lavanda portugheza, derivate din L. latifolia (syn. L. spica).
Uleiul de lavanda spaniola, din L. stoechas.
Uleiul de Inalbitor este derivat din hibrizi ai L. angustifolia x L. latifolia
Aceste uleiuri de lavanda sunt unice in compozitie si utilizate in scopuri diferite. Sub aceste
specii mari, exista cateva soiuri care sunt plantate special pentru productia comerciala a
uleiului essential.
Cand alegeti un soi de lavanda pentru productia de ulei esential, trebuie sa luati in
considerare urmatoarele informatii:

1.
2.

Soiurile de levantica de la stanga la dreapta: Grappenhall, Provence, Grosso, Dutch Mill, Abriali and
Seal
Lavanda autentica de la stanga la dreapta: Vera, Munstead, Hidcote and Jean Davis L. stoechas
(Spanish lavender)

Varietati de levantica (Lavendula x intermedia) - produc atat cel mai mare randament al
florilor cat si cea mai mare concentratie de ulei esential per hectar.
Levantica produce flori mari, cu tulpini lungi care au o culoare usor gri.
Soiurile de lavanda englezeasca (Lavendula angustifolia) produc flori cu tulpini mai mici,
avand o culoare albastra dupa uscare.
Soiurile de lavanda englezeasca sunt mai
potrivite pentru productia de flori uscate decat
soiurile de levantica care produc si uleiuri mai
dulci, preferate in industria parfumurilor. L. vera
este soiul preferat.
Lavandula dentata (English lavender)

L. stoechas (Spanish lavender)

7. Conditii climatice
Temperatura
Lavanda poate tolera inghet si seceta la nivel mediu.
Toate speciile de lavanda sunt sensibile la umiditate
crescuta. De asemenea, temperaturile ridicate de vara
afecteaza calitatea uleiului.
In starea sa naturala, lavanda autentica creste la
altitudini de pana la 1700 de metri peste nivelul marii, in
timp ce lavanda portugheza creste numai in regiuni
joase si este populara in intervalul 200-700 m altitudine. Levantica poate fi gasita frecvent la
altitudini de 700 pana la 1000 deasupra nivelului marii. Randamentul uleiului creste odata cu
altitudinea, deoarece florile plantelor sunt mai numeroase in conditii de vreme racoroasa.
Deoarece sunt atat de multe si variate tipuri de lavanda, acestea se vor dezvolta bine in diferite
zone climatice, de la cele reci si pana la cele subtropicale. Trebuie testate diferite soiuri pentru
a observa care anume se va dezvolta bine in fiecare zona microclimatica.
Precipitatii
Lavanda se produce bine in conditiile unor precipitatii de la 300 pana la 1400 mm pe an.
Permiteti solului sa se usuce bine intre irigatii si nu supra irigati.
8. Conditiile solului
Lavanda necesita un sol bine drenat, nisipos sau lut nisipos, sau pietris in zona insorita. Solurile
cu fertilitate scazuta pot fi potrivite, de asemenea. Ph-ul solului trebuie sa fie intre 5,8 si 8,3.
Lavanda englezeasca prefera solurile alkaline, unde soiurile de levantica necesita soluri usor
mai acide.

Partea a II-a: Tehnici de cultivare

1. Propagarea
Lavanda se propaga din seminte, prin taiere, prin stratificare, culturi de esuturi i divizarea
radacinii.
Taierea
Taierea se va face din plante puternice si sanatoase crescute in aer liber. Hormoni de radacina
pot fi utilizati pentru a obtine radacina. Taierea a 10-15 cm lungime se va face din lastarii din
partea de sus a plantei. Doua treimi de jos trebuie curatate de frunze. Partea taiata se
introduce intr-un mediu propice cresterii, cu o dimensiune de jumatate si pana la doua treimi
din lungimea plantei si se propaga in tavi, jardinire sau in rasadnite. Un mix de 30% de
compost fin si 70% nisip este potrivit. Rezultate bune
sunt obtinute prin suspendare, cu podea incalzita.
Stratificarea
Pentru propagarea prin stratificare, selectati o tulpina
lunga si sanatoasa si inlaturati 10-15 cm din frunze,
pastrand 10 cm de frunze la varful ramurii. Acoperiti
zona desfrunzita cu pamant umed. Odata ce a prins
radacina, taiati noile plante de pe planta mama. Dupa
ce obtineti radacina (6-12 saptamani), plantele pot fi
replantate in zona pregatita. Un ingrasamant organic
lichid poate fi utilizat saptamanal.
Cultura de tesut
Lavanda gata de transplantare
Culturile de tesut sunt utilizate pentru propagarea in masa a lavandei, din plantele mama.
Astfel se produc plante fara boli si identice din punct de vedere genetic. Aceasta forma de
propagare este cea mai scumpa.
Seminte
Plantele propagate din seminte au comportament de crestere diferit, culoare diferita si
compozitie diferita a uleiului esential. Propagarea din seminte se face prin insamantare
primavara tarziu sau la inceputul verii.
2. Pregatirea solului
Culturile pentru uleiurile din ierburi si esentiale crescute pe sol natural rezulta in produse de o
calitate mai buna si care raspund cererii globale.
Probe de sol si analiza
Luati probele de sol asa cum este specificat in instructiuni

Analizati solul in laboratoare care pot verifica excesele si deficientele de minerale,

statusul organic si procentul de carbon.
O analiza a solului va indruma producatorul spre a corecta statusul nutritional pentru a
asigura culturii conditiile optime de crestere cum ar fi statusul echilibrului mineral si
pHul corect.
Continutul materiei organice, textura solului, structura si tipul, mineralele si nutrientii,
precum si relatia dintre acestia sunt factori necesar a fi cunoscuti pentru a fi siguri ca nu
exista degradare si ca imbunatatirea poate fi monitorizata.
Apelati la laboratoare care pot monitoriza nutrientii cat si vitalitatea solului si care va
pot da sfaturi adaptate.
Solurile bune au viata din abundenta si un continut ridicat de humus, echilibrat cu
minerale si nutrienti suficienti pentru plante. Producatorii care trateaza corect solul
beneficiaza de recolte valoroase, cu mai putin control al buruienilor, bolilor si
daunatorilor.

3. Plantarea
Pante
Lavanda poate fi plantata in panta, dar sa nu fie
impiedicata ingrijirea uzuala. Cand sunt plantate pe
pante orientate catre Nord sau Nord Vest pentru a
beneficia de caldura si soare, vor fi beneficii in ceea ce
priveste productia de uleiuri.
Densitatea/spatierea plantelor
Lavanda se planteaza pe randuri la 1,2 2 m distanta
intre ele, cu o distanta de 30-60 cm intre plante, ceea
ce rezulta o densitate de 8000 pana la 28000 de
plante la hectar. Spatierea se realizeaza in functie de soi si de umiditatea disponibila, de
dimensiunea soiului, cat si de modalitatea de cultivare mecanica si de recoltare. Densitatea
crescuta inseamana costuri mai mari de punere in practica, dar si randament mai mare si
timpuriu. Plantele tind sa se sustina reciproc, prin urmare astfel sunt mai puternice si rezista
mai mult. O plantarea viguroasa duce la recoltare in cel de-al doilea an.
Adaptati popularea cu plante in
functie de umiditatea solului. In
zonele uscate densitate redusa.
Plantele de lavanda rezista 10-15 ani
sau mai mult daca sunt ingrijite
corespunzator.
Lastarii/rasadurile
trebuie intarite inainte de a fi
plantate in pamant.
Momentul plantarii

In climatele temperate, plantarea se face toamna, deoarece plantele devin stabile exact inainte
de iarna si in primavara vor creste mai rapid. In zonele cu ierni foarte reci, plantarea de
primavara este singura optiune. Plantarea trebuie inceputa imediat ce a trecut pericolul
gerului.
4. Fertilizarea
Lavanda se dezvolta bine pe soluri care sunt deficitare din punct de vedere al nutrientilor
pentru alte plante. Aplicarea excesiva a azotului poate scadea calitatea uleiului, poate duce la
plante bolnave si va spori buruienile. Pentru productia a 100 kg de inflorescenta, lavanda
absoarbe 0.8 kg de azot, 0.2 kg de fosfor si 0.8 kg de potasiu din sol. Administrarea de azot este
recomandata a fi de 80-100 kg pe hectar aplicate de 3, 4 ori pe parcursul dezvoltarii plantelor.
Necesarul de fosfor si de potasiu este scazut si variaza in functie de tipul solului si de nutrientii
din acesta. Tratarea periodica cu var poate fi necesara pentru mentinerea valorii de 6 a pH ului
sau pentru a o creste. Inainte de plantare este necesara o analiza potrivita a solului.
Interpretarea corecta a rezultatelor analizei in functie de tipul solului va oferi informatii privind
excesele si deficientele si solul va trebui adaptat pentru a obtine echilibrul corect.
5. Irigarea
Irigarea este necesara in primii doi ani, pana ce cultura este stabila. Daca plantarea s-a facut pe
soluri fine, unde precipitatiile sunt ocazionale sau nesemnificative, irigarea in momentele
importante poate fi necesara. Plantele nu trebuie sa abunde in apa in momentul infloririi.
Irigarea poate spori productia in cazul plantelor mature. Irigarea peste masura va conduce la
sporirea bolilor si va cauza ca plantele batrane sa rupa la jumatate. Irigarea prin picurare este
recomandata deoarece ajuta si la controlul buruienilor.
6. Controlul buruienilor
Este recomandat sapatul manual si mecanic, cu tractor. Atentie sa nu distrugeti radacinile.
Mulcirea reduce, de asemenea, cresterea buruienilor si creste capacitatea solului de a pastra
umiditatea.
Densitatea plantelor si formarea de bolte va duce la descresterea populatiei de buruieni. In
general, sunt necesare 2-3 sesiuni de inlaturare a buruienilor, pe parcursul unui an.
Deseurile distilate ale acestei recolte aplicate ca mulcire organica este foarte eficienta in
controlul buruienilor. O alta metoda este utilizare a deseurilor distilate in productia de compost
organic e sa aplicati compostul ca mulcire. O inlaturare a luminii soarelui este una dintre
practicile cele mai des intalnite in controlul buruienilor. De aceea, lavanda trebuie plantata
astfel incat sa formeze repede bolta. Sadirea de plante care inhiba dezvoltarea buruienilor este
recomandata. Mulcirea necesita atentie, astfel incat, in exces poate duce la inmagazinarea de
apa la tulpina si poate conduce la boli si distrugere. Exista foarte putine informatii privind
ierbicidele care pot fi utilizate. Pana nu se vor face studii, nu exista recomandari in acest sens.

Indicatii pentru controlul buruienilor

Nu permiteti aparitia buruienilor
Practicile de semanare rezulta in reducerea buruienilor
Umbriti buruienile prin boltirea plantelor, cresterea densitatii plantelor, randuri mai
apropiate intre plante, daca umiditatea solului si caracteristicile soiului de lavanda
permit acest lucru.
Masurile de control organic cum ar fi arderea buruienilor sau radiatiile UV pot fi utilizate
cand este cazul si daca soiul tolereaza metoda.
Unele seminte germineaza la expunerea solara. Arati noaptea ca masura pentru mai
putine buruieni.
7. Controlul daunatorilor
Lavanda este un repelent natural, de aceea apar foarte putini daunatori. Chiar daca sunt
prezenti, nu sunt semnificativi.
8. Controlul bolilor
Nu au fost raportate boli serioase in cazul acestei plante. Ar trebui utilizate aceleasi informatii
ca cele prevazute in cazul productiei generale de uleiuri esentiale.
9. Alte practici de cultivare
Taierea
Bobocii trebuie taiati in primii doi ani de la cultivare, pentru a impiedica dezvoltarea plantelor
la potentialul maxim si pentru a crea un cadru robust de plante. In anii urmatori, culegerea
bobocilor va trebui desfasurata ca o operatiune separata, dupa recoltare, de obicei toamna.
Motivul este deoarece florile recoltate pentru ulei lasa mare parte din tulpina pe plante.
Curatati din nou plantele lasand 2-3 noduri din care ies frunze pentru a obtine un soi viguros.
Curatati mai atent soiurile care se dezvolta mai lent. Curatarea poate fi mecanizata prin
utilizarea unor trimmere speciale.
10. Recoltarea
Maturitatea si metode
Recoltarea lavandei pentru uleiuri esentiale trebuie sa se faca in
momentul in care florile sunt bine dezvoltate si jumatatea de jos incepe sa
se deschida. Recoltarea se face, de obicei, la finalul lunii decembrie si la
inceputul lunii ianuarie, in functie de anotimp. Momentul de recoltare
dureaza de la 4 la 10 zile, dupa care calitatea scade.
Recoltarea manuala

Recoltarea manuala, cu secera

Recoltare mecanica, in Franta

Masina de recoltat Ochiai

Planificarea recoltarii intr-o perioada cu vreme frumoasa este cruciala, mai

ales in cazul plantatiilor mari, deoarece apa in contact direct cu uleiul in
faza de preincalzire pentru rafinare reduce calitatea uleiului si eficienta
extragerii.
Recoltarea nu trebuie facuta la temperaturi foarte ridicate sau in conditii
de vant puternic, deoarece un volum semnificativ de ulei se poate evapora. Vremea foarte rece
impiedica formarea esterilor, de aceea recoltarea trebuie amanata pana se incalzeste vremea.
Tulpinile se taie la 10-20 de cm mai jos de floare. Se poate recolta manual, cu secera sau
foarfece sau utilizand aparate mecanice speciale pentru acest scop. Recoltarea pentru flori
proaspete si uscate se face la o saptamana distanta fata de momentul in care se recolteaza
pentru uleiuri. Si florile se taie tot cu tulpina mai mare.

Partea a III-a: Manevrarea dupa recoltare

1. Sortarea si rafinarea
Distilarea la aburi
Odata culeasa, lavanda trebuie distilata. Distilarea poate
determina valoarea uleiului sau o poate reduce. Daca presiunea
sau temperatura sunt prea ridicate, pot duce la modificarea
structurii moleculare a moleculei care da aroma, alterand
constituentii chimici. Randamentul uleiului variaza considerabil
de la un sezon la celalalt, deoarece varsta tufisului si vremea
afecteaza atat cantitatea cat si calitatea produsului.

Extragerea solventilor
O mica parte din lavanda si din levantica este produsa prin extragerea realizata folosind
solvent. Reziduurile denumite parti solide sunt extrase din planta proaspata, folosind solvent
ca toluenul, hexanul si eterul de petrol.
Solventii se evapora, ramanand reziduul denumit parte solida. Aceste reziduuri sunt utilizate in
industria parfumurilor (in special sapunuri) si o rafinare suplimentara este amestecarea cu
etanol. Amestecul este racit si filtrat, apoi etanolul se evapora, ceea ce duce la producerea unui
reziduu fara ceara numit absolute. Acesta este utilizat in parfumeria de lux.
Florile uscate
Dupa recoltarea florilor, acestea sunt legate in buchete si agitate pentru a se usca, la umbra.
Unele flori sunt culese de pe tulpini, dupa uscare, si apoi sunt depozitate in cutii sau casete
captusite cu hartie. In general, din 8-10 kg de flori se va obtine 1 kg de flori uscate.
2. Clasificarea
Mirosul dulce al plantei este dat de doi esteri, acetatul de linalil si butiratul de linalil.
Clasificarea uleiului din lavanda este realizata prin analiza chimica a cantitatii de esteri din
planta.
Compozitia chimica
Principalele componente ale produselor distilate la aburi din cromatografia de gaze se regasesc
in tabelul de mai jos. Dimensiunile fizice, cum ar fi densitatea, trebuie sa respecte standardele
internationale. Asa cum se procedeaza cu majoritatea uleiurilor, testul final al calitatii va fi
opinia organoleptica a expertului (gust sau miros). Tabelul de mai jos cuprinde caracteristicile
principale a trei grupe de uleiuri.

3. Impachetarea si depozitarea
Uleiurile esentiale sunt volatile si, de aceea, trebuie manevrate cu grija. Pastrati uleiurile in
sticle de culoare inchisa, in care sa nu patrunda aerul si nu le expuneti la caldura sau la metale
grele. Deteriorarea apare daca lichidul este mai inchis sau mai vascos decat de obicei. Cu grija
potrivita, uleiurile esentiale raman valabile de la 6 luni pana la 2 ani; daca prospetimea este
indoielnica, uleiul trebuie aruncat. Alte vase de depozitare sunt din plastic fluorinat, aluminiu

tratat, sticla de culoare inchisa sau containerele din ceramica. Impachetarea trebuie sa fie
profesionista, cu etichetare clara, fara interpretari.

4. Marketingul
Uleiurile esentiale de lavanda si alte produse derivate pot fi plasate pe piata in mai multe feluri
(de exemplu: uscate, proaspete sau procesate) de catre producatorii locali, deoarece exista
numeroase optiuni pentru a face acest lucru.
Cumparatorii internationali sunt impartiti in consumatori de case de parfumuri, arome,
cosmetice, ingrijire personala, aromaterapie si producatori alimentari care cumpara cantitati
ridicate. Cea mai mare piata pentru uleiurile esentiale este in Statele Unite, urmate de Japonia
si Europa. Chiar si asa, productia este concentrata in Europa, cu sapte dintre cele mai mari
companii de procesare a uleiurilor esentiale. In Statele Unite, companiile de bauturi racoritoare
sunt cei mai mari utilizatori ai uleiurilor esentiale. In Japonia se concentreaza 10% din cerere.
Piata canadiana este dominata de industria parfumurilor si a aromelor din Statele Unite.
Partea a IV-a: Planificarea productiei
Cum actiunile fermelor sunt diverse, putem propune o planificare de baza. Producatorii trebuie
sa isi adapteze planificarea propriilor nevoi.
Cand planifici productia, este necesar sa ai suficiente cunostinte legate de plantele cu care
lucrezi.

Partea a V-a Utilizarea

Uleiurile esentiale de lavanda obtinute din flori combat halena, sunt antiseptice,
antispasmotice, aromatice, aerofagice, colagoge, diuretice, sedative, utile pentru calmare,
stimulative, tonice si bune pentru stomac. Sunt bogate n acetat de linalil i linalool i contin si
-ocimene, cineol i epoxid de caryophyllene, chiar i derivati cumarinici (cumarin,
Dihidrocumarin, herniarin, umbeliferon).
1. Industrie
Se utilizeaza in fabricarea sapunului, parfumuri de inalta calitate cum ar fi apa de colonie,
lumanari, saculeti aromatici, perne, aranjamente florale, flori uscate, agatatoare pe pereti si
multe altele. Lavanda este utilizata si sub forma de detergent si de agent de curatare. Frunzele
si florile aromatice sunt utilizate si in amestecuri si ca repelent pentru insecte, acolo unde
exista fabricate din bumbac. Tulpinile, dupa ce au fost indepartate florile, pot fi legate in
buchetele si folosite ca bte aromatice. Este utilizata si in produse de baie cum ar fi sapun,
sampon, ulei de baie, sare de baie. Frunzele proaspete resping soarecii. Lavanda, in combinatie
cu uleiul esential de rozmarin, este utilizata ca pesticid organic (sub forma de solutie cu
concentratie de 2%).
2. Cosmetica
Lavanda se regaseste frecvent in preparatele cosmetice, datorita efectului sedativ si antiseptic.
Este utilizata in crme; calmeaza pielea si previne formarea de cicatrici permanente.
3. Farmaceutic si terapeutic
Lavanda este utilizata ca leac pentru acasa. Nu se utilizeaza intern (ingerata), desi are efect de
calmare a nervilor. Este utilizata in principal extern, pentru masarea tamplelor si poate trata
nevralgiile. Are efecte antiseptice puternice care pot ucide multi dintre cei mai raspanditi
agenti patogeni cum ar fi tifoida, difteria, streptococul si pneumococul, si este, de asemenea,
un puternic antidot pentru veninul anumitor serpi. Este utila in tratarea arsurilor, a arsurilor
solare, a muscaturilor, al discomfortului vaginal si al fistulei anale. Uleiul esential este utilizat in
aromaterapie. Frunzele se adauga in apa destinata imbaierii pentru miros si abilitati
terapeutice.

4. Mancare si condimente
Lavanda este utilizata in productia unei varietati bogate de condimente cum ar fi jeleul de
lavanda, fursecuri, inghetata, ceai de lavanda, miere si sare. Este utilizata ca betisoare
parfumate, pentru a improspata aerul din incaperi si pentru a respinge insectele.

6. Date de siguranta
Lavanda este unul dintre cele mai sigure uleiuri esentiale si poate fi utilizat fara a fi diluat.
Uleiurile esentiale pot dauna daca sunt inghitite si trebuie pastrate in locuri in care copiii nu au
acces.