Padurea Spanzuratilor

Pdurea spnzurailor de Li viu Rebreanu.
Apostol Bologa
Romanul romnesc interbelic ncepe sub auspiciile lui Liviu
Rebreanu, a crui oper st sub semnul unei poetici a organicului, coordonat fundamental a
creaiei sale i dimensiune a realismului cu accente naturaliste.
Dup cum mrturisete n articolul doctrinar Cred, pentru Liviu Rebreanu literatura este
creaie de oameni i via, iar romanul este discurs ce fixeaz curgerea vieii, ce d vieii un tipar
care ii cuprinde dinamismul i fluiditatea. Universul romanesc este animat de pulsaia vieii, dar
este epurat de accidental i nesemnificativ, devenind o oglind selectiv, sintetic.
Romanul, lume nou, cosmos nou, se constituie ca univers secund, care urmrete s
genereze o intens iluzie a realului.
Pdurea spnzurailor se impune ca reper fundamental in evoluia romanului psihologic

romnesc, ca primul studiu al unui caz de contiin.
n geneza romanului se mpletesc date obiective ale realitii cu un material afectiv
tulburtor. Fotografiei ^ ^n 'e sfartat dure cu cehi spnzurai i se adaug o dram e * Mondial
Emil Rcbreanu, fratele autorului, executat m Primul Rzbo pentru ncercarea de a dezerta
la inamic .
Complexitatea romanului rebrenian se poate ine de simpla enumerare a posibilelor piste

de lectur, ra logra iea r z boiului ca ru ontologic, roman al contiinei naionale, meditaie
asupra condiiei umane, roman al dramei de identitate, romanu unui caz freudian etc. Dou voci
ale criticii interbelice sesizau noutatea perspectivei lui Liviu Rebreanu asupra universului uman.
Vianu accentua c opera este construit n ntregime pe schema unei obsesii, dirijnd
destinul eroului din adncul subcontientului.
Apostol Bologa, ca i Ion, se situeaz la confluena generalului cu individualul.
Exponent al unei generaii care triete drama datoriei fa de statul austro-ungar i a
sentimentului apartenenei la naiunea romn, Apostol este n acelai timp o individualitate
conturat, creia autorul are grij s i motiveze aciunile ulterioare, sicreeze conjuncturi care s
i direcioneze actele.
Complexitatea personajului atrage caracterizarea sa prin diverse procedee, menite s
surprind un traseu sinuos.

Educaia din copilrie i din adolescen i apoi studiile de filozofie de la Budapesta au
sdit n Apostol valori care s-au sedimentat mai ales n automatisme i prejudeci. Intelectual
prin formaie, eroul nu face parte, la nceputul romanului, din categoria celor care
problematizeaz existena. Excesul cu care particip la pregtirea spnzurrii ofierului ceh
Svoboda, fr a lua n considerare altceva dect imperativul datoriei, dovedete acest lucru.
Logodna cu Marta i apoi ruperea logodnei probeaz incapacitatea personajului de a se desface
din lanul automatismelor. De altfel, primele dou cri ale romanului sunt consacrate
procesului de desprindere lent de sub teroarea datoriei, iar urmtoarele dou cri dezvluie
transformrile pe care iubirea le produce n contiina personajului.
Destinul lui Apostol Bologa nsumeaz evenimente si ntmplri de rzboi, dublate de
reflecii profunde asupra situaiei ftr teire m care se afl personajul, dup mutarea teatrului de
lupt pe frontul romanesc.
Punctul culminam este momentul in care este din nou numit membru al Curii Mariale i
e obligat sa participe la judecarea a doisprezece romni abuzai de trdare. Dezertarea este
singura soluie pe care o gsete Apostol, care se ndreapt hipnotic spre zona frontului pzit de
zelosul locotenent Varga. Este prins, condamnat la moarte i executat prin spnzurare, intr-o
scen simetric celei din incipitul romanului.
Numele personajului are profunde valene simbolice. Pe de o parte semnific martirajul de
neevitat al personajului tragic. Pe de alt parte, destinul su demonstreaz c personajul este un
apostol al iubirii, care descoper dragostea n diversele ei manifestri: Eros, Philia, Agape.
Numele trimite i la un aspect extrem de interesant, care face din Pdurea spnzurailor un
roman al desprinderii de mam i al integrrii ntr-un arhetip patern (Liviu Malia). Copil ria
personajului a fost marcat de dou figuri tutelare, dar antagonice: mama, Maria, afectuoas,
blnd i profund religioas i tatl, Iosif, auster, eroic, raional. Iubindu-1 pasional i nemrginit,
mama triete anxietatea c dragostea ei pentru fiu depete dragostea ei pentru Dumnezeu, aa
c l aduce ofrand Creatorului, imprimn- du-i o educaie ctre i va induce revelaia c l-a
descoperit pe Dumnezeu. Dac nu neglijm simbolistica numelor prinilor, observm c acest
apostol e menit s reediteze via cruci i s descopere n final lumina.
n drumul descoperirii interioare, Apostol coboar spre sine n cercuri succesive, din ce in
ce mai strmte, care se nchid ntr-un punct pe care personajul l numete imposibilitate moral.
Vorbirea cu sine este esenial, deoarece astfel Apostol formuleaz ntrebri grave care provoac
rspunsuri pe msur: Viaa omului nu e afar, ci nluntru, n suflet... Ce-i afar e indiferent... nu
exist... numai sufletul exist....
Din reeaua relaiilor dintre personaje, una se desprinde ca fundamental, deoarece se
subordoneaz unui substrat arhetipal: iniiator-iniiat, cluzitor-cluzit. Cpitanul ceh Otto
Klapka l nsoete pe Apostol Bologa de la nceputul romanului. Ofierul ceh l supune
involuntar pe tnrul locotenent la probe iniiatice: l determin s reflecteze la soarta lui
Svoboda, i povestete despre pdurea spnzurailor, i aduce vestea plecrii pe frontul
romnesc, l viseaz, i intuiete fascinaia morii. Ultima imagine pe care o vede Apostol e a lui
Klapka, plngnd i btndu-se cu pumnii n piept, ntr-un gest de pocin i de neputin (Ioana
Bot) prin care se rspunde ntrebrii ncolite n sufletul lui Bologa cnd i atepta condamnarea:
Cine tie dac nu Klapka e pricina prbuirii?!
Apostol Bologa este unul dintre cei mai impresionani eroi ai prozei romneti, poate
pentru c el crete spre o existen tragic, dei pare s i lipseasc tocmai trstura principal
a personajului tragic: tria caracterului. Rebreanu l-a ridicat la puterea unei interogaii tragice^
cu adres filozofic ultim: pentru ce triesc? (C. Crciun). n momentul n care descoper
rspunsul, adevrul i mntuirea sufletului, personajului nu-i mai rmne dect s dispar.
Dispariia este eliberatoare: desprit n sfrit de povara trupului, privirea lui Apostol zboar
nerbdtoare spre lumina rsritului, spre strlucirea cereasc.

Padurea Spanzuratilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Padurea Spanzuratilor

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Padurea Spanzuratilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdurea spnzurailor de Li viu Rebreanu.

Pdurea spnzurailor se impune ca reper fundamental in evoluia romanului psihologic

Complexitatea romanului rebrenian se poate ine de simpla enumerare a posibilelor piste

surprind un traseu sinuos.

S-ar putea să vă placă și