BUCOVINA CULINAR

patria mnstirilor i a smntnii

Cuprins:
Introducere:.3

Capitolul 1. Prezentarea zonei. Obiective turistice;

1.1 Scurt istoric4
1.2 Prezentare general. Principalele trasturi
geografice i istorice.5
1.3 Principale obiective turistice.6

Capitolul 2. Traditii si obiceiuri din Bucovina.

Turism culinar
2.1 Traditii si obiceiuri de sarbatori...8
2.2 Traditii si obiceiuri culinare.15
2.3 Pensiunile bucovinene vacanta de turism culinare.16
2.4 Preparate culinare traditionale din
regiunea Bucovinei...18
Bibliografie: ...24

BUCOVINA CULINAR
patria mnstirilor i a smntnii
Introducere .
Cnd rosteti Bucovina, gndul i zboar la meleagurile pline de o frumusee rar, la
,,dulcea Bucovin cu pomi roditori i mndrii feciori,, la mnstirile ridicate de voievozii vremii,
la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Rarului i Pietrele Doamnei, la
Cetatea de Scaun i la muzeele ncrcate de istorie ale vremurilor de slav ale acestor inuturi
pitoreti.
Bucovina este una dintre zonele Romniei care se deosebete printr-o cultur popular
impresionant i nc vie, materializat n arhitectur popular, port, meteuguri tradiionale,
numeroase obiceiuri calendaristice i obiceiuri din ciclul vieii. Bucovina nseamn o larg i
preioas palet de bogii naturale ce simuleaz potenialul de creativitate, nseamn frumuseea
plaiurilor i ospitalitatea gospodriilor, diversitatea cinegetic adpostit de patrimoniul forestier
ce acoper peste 52% din acest minunat col al rii.
Istoria acestui inut pornete de pe timpul dacilor, ns la jumtatea secolului XVI-lea
Bogdan Voievod este recunoscut ,,ntemeietor i legiuitor al rii,,. n 1775 devine parte a
Imperiului Austro-Ungar n a crui componen rmne pn n 1918 cnd a avut loc Marea
Unire. Numele de Bucovina i-a rmas din perioada ocupaiei Imperiului Austro-Ungar cnd i-a
fost atribuit denumirea de ara Fagilor.
Zona este presrat pe toat ntinderea ei de mnstiri i biserici, cele cu o valoare
deosebit fiind construite n timpul domniilor voievozilor tefan cel Mare i Petru Rare, ntre
sec. XV-XVI. Aflate n patrimoniul UNESCO i premiate cu Mrul de Aur n anul 1975 de ctre
Uniunea Internaional a Jurnalitilor i Scriitorilor din Turism, mnstirile cu fresce interioare i
exterioare- Vorone, Humor, Moldovia, Sucevia, Arbore, constituie principala atracie turistic
pentru aceast zon.
Prin Obcinele Bucovinei se definete o unitate geografic al crui specific este dat de o
succesiune de culmi paralele, prelungi, puin nalte, mpdurite, separate de vi largi, de pajiti
ntinse i intens urbanizate.
La originea acestei denumiri geografice st totui toponimul de obcin, frecvent folosit i
astzi de populaia local i care prin generalizare geografic a fost extins ulterior n ntreaga
regiune din N-E Carpailor Orientali.

Pentru puine popoare se gsete un inut relativ mic ca acesta n care s

se cuprind atta frumusee, atta bogie de astzi i amintiri din trecut
mbelugate, de ndeprtate i sfinte

Nicolae Iorga
3

Cap 1 - Prezentarea zonei . Date turistice

1.1 Scurt istoric
inutul Bucovinei se afl n nordul Moldovei, una dintre celetrei provincii istorice ale
Romniei, alturi de Muntenia (Valahia),Transilvania (Siebenbuergen). Aceast zon a devenit n
1775 parte aImperiului Austro-Habsburgic rmnnd n componena acestuia pn n1918.
Numele de Bucovina dat provinciei a rmas din acea perioad, cndi-a fost atribuit aceast
denumire de ara a fagilor (Buchenland).Slbiciunea Porii a permis Imperiului Austriac i
Rusiei s -isporeasc aria de influen i s ia n posesie alte pri ale ImperiuluiOtoman.
Nordul Moldovei a fost inclus n provincia Galizia, n 1849 a fostnumit Ducat al Bucovinei,
constituind pn n 1918 o provincieindependent a Austro-Ungariei, Bucovina de astzi este
constituit din partea de sud a provinciei, n timp ce jumtatea de nord aparine Ucrainei
Legenda MoldoveiA fost odat un tnr prin care domnea n ara sa lamarginea
Carpailor. i plcea vntoarea nainte de toate. ntr-o zi afl c ntr-una din pduri triete un
zimbru att de mndru i puternic, cum nc nimeni nu vnase. Oamenii povestea c purta o stea
strlucitoare pe frunte i Luceafrul nopilor reci st ntre coarnele sale. Nimeni nu fu att
decurajos s se ncumete s l vneze. Toate acestea le auzi prinul i sehotr s rpun zimbrul
i s se aleag cu mndrul trofeu. Prinul -iadun tovarii i porni clare prin pduri, pn cnd
ceaua sa lu urma zimbrului i iute ca vntul fugi naintea tuturora. Prinul o urma dendat
adnc n pdure. Tovarii si erau cu mult n urm cnd, prinul auzi mugetul nfricotor a
zimbrului i ltratul furioasei.
Cnd ajunse nlumini vzu cu groaz cum ceaua lui credincioas ncolise imensul
animal. Ceaua, iute, vru s sar n spatele zimbrului, ns acesta, cu omicare iute de coarne o
omor. Zimbrul mugind i fremtnd se ntoarsectre prin, care l izbi cu putere in luceafrul din
frunte. Uriaul animal czu pe loc mort.Cnd tovarii si ajunseser in sfrit n lumini, prinul
le spuse cu o voce mndr: Zimbrul eu l-am nvins. Priviii capul puternic;acest trofeu va deveni
steme rii mele i acest pru, ca i ara prin carecurge, vor purta numele celei mele, Molda.
Aa a primit Moldova stema i numele pe care l poart cumndrie i astzi.Bucovina
nglobeaz pagini de istorie, tradiii i obiceiuristrvechi, monumente unice i obiceiuri specifice,
ctitorii medievale careatest o permanen spiritual i istoric a acestor meleaguri.Austria, n
1774, ocup partea nordic a Moldovei, Bucovina.Din timpul domniei austriece dateaz
mozaicul etnic al regiunii.Apogeul strlucirii acestor locuri a fost atins n vremea luitefan cel
Mare, cnd s-au scris i s-au pstrat manuscrise i crivaloroase, s-au lucrat broderii, podoabe de
aur, esturi, au funcionat vestitecoli.
Caracteristica domniei lui au fost numeroasele monumente de artridicate. Avea obiceiul
de a construi cte o biseric sau mnstire dupfiecare victorie, dintre ele detandu-se
Mnstirea Putna. Urmaii lui tefancel Mare au continuat opera acestuia. Au fost ridicate,
refcute sau numaimpodobite cu picturi exterioare binecunoscutele monumente de
artmedieval de la Vorone, Mnstirea Humorului, Moldovia, Arbore, ProbotaConstruirea
acestor monumente de art, devenite azi obiectiveturistice de mare atractivitate i incluse n
4

programe turistice internaionale,s-a datorat n primul rnd domnilor moldoveni, ns a fost

favorizat de uncadru natural extrem de variat i bogat, precum i de existena unor
oameniharnici i talentaiUn moment cu profunde semnificaii n istoria acestor locuri
lconstituie intrarea lui Mihai Viteazul (21 mai 1600) n cetatea de scaun aSucevei, aciune ce
marca, pentru prima dat, actul primei uniri a celor treiri romneti.

1.2 Prezentare general. Principalele trasturi geografice i istorice

Bucovina este, in ansamblul sau, un imens atelier de creatie, un depozitar al artei
populare traditionale, de o valoare estetica majora. Conditiile istorice, economice, au contribuit
din cele mai vechi timpuri la aparitia si statornicirea caracterelor proprii ale artei populare
bucovinene.
Bucovina era situata la rascrucea marilor drumuri comerciale ale Crimeii, Asiei mici si
bazinului mediteraneean,cu populatiile tarmului baltic si ale Europei centrale, caile de comert
fiind intotdeauna principalul mijloc de schimburi in domeniul culturii. Pe plan istoric, Bucovina
a reprezentat centrul formarii si existentei organizatiei statale feudale a Moldovei, in acelasi timp
si centrul cultural al acestui stat. Regiunea, din punct de vedere economic si geomorfologic, a
oferit o diversitate de conditii ce au dat nastere unei diversitati de ocupatii,toate generand si
inlesnind realizarea unei game de creatii artistice in lemn, tesaturi, ceramica, piele, os, metal,
s.a.m.d.
Desi Moldova nu este un teritoriu de mari dimensiuni, natura a fost darnica cu ea: dou
masive muntoase: Ceahlaul (statiunea Durau) si Rarau (Campulung Moldovenesc), protejate de
rezervatiile naturale, varfurile Cozia, Pietricica si Cernegura din Piatra Neamt reprezinta cel mai
bogat antrepozit de roci fosilizate marine din tara.
In aceasta zona putem gasi orase precum: Suceava, Radauti, Gura Humorului, Campulung
Moldovenesc, Vatra Dornei, orase cu resurse turiustice demne de vizitat.
Vizitatorii vor descoperi n Bucovina alaturi de natura salbatica, activitati locale de
recreere, precum excursiile, pescuitul, vanatoarea, mountain-bike-ul, echitatia, plimbarile cu
trasura, sarituri cu parapanta sau sporturi pe apa. Tinutul Bucovinei este patria a numeroase
specii de animale, cel mai cunoscut fiind ursul brun. Trofeele de vanatoare din Bucovina au
primit medalii de aur la numeroase concursuri internationale.
Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din munti
(Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului dupa ce
a traversat Platoul Moldovean.

Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia. Deosebit de impresionante sunt Cheile
Bicazului, Cheile Zabalei, Cheile Zugrenilor, asa numitele "pietre ale dacilor" roci slefuite cu
alura de oameni si animale (in masivele Rarau, Obcine, Ceahlau etc), cascade cum sunt:
Duduitoarea, Putna s.a. Existenta a numeroase lacuri de acumulare mari, pentru hidrocentrale
cum sunt cele de pe raurile: Bistrita, Siret, Uz, ca si a unor exotice lacuri naturale cum sunt:
Lacul Rosu- format prin alunecare de teren sau Ocna Sugatag format pe un masiv de sare ofera
largi posibilitati pentru sporturi nautice, pescuit, odihna si tratament.
Izvoarele minerale si termale adauga valente suplimentare unor statiuni balneare si de
odihna ca: Vatra Dornei, Poiana Negrii, Slanic Moldova, Vama, Strunga, Bicaz, Targu Ocna,
Baltatesti, Oglinzi, Campulung Moldovenesc, Durau, Izvoru Muntelui, Targu Ocna, Soveja.
5

Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu

fresce, unice in lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au
acordat manastirilor Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet,
Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor datand din secolele XV-XVI.
n partea de nord-est a rii, la grania cu inutul Herei (Ucraina), se ntinde ara de Sus
a Moldovei. Ctre Evul Mediu existau aici aezri stabile, bine rnduite (Baia-1335, Siret-1340,
Rdui-1350), iar n jurul anilor 1360 a luat fiin statul romn independent Moldova de sub
conducerea voievodului Bogdan.

1.3 Principale obiective turistice

Puternice nuclee de cultur i creaie artistic de la nceputurile existentei lor, lcaurile
Bucovinei i continu menirea prin grija restauratorilor i a obtilor clugreti ce le
gospodresc. Este i motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535),
Moldovia (1537), Arbore (1541), Vorone (1547), Sucevia (1596), arhitectura i pictura
mnstirilor Putna, Dragomirna, Rca, Slatina, ale bisericilor Ptrui, Blineti, Probota,
Bogdana, bogatele muzee de art medieval, frumuseea peisajului i a creaiei artistice populare
(arhitectur, port, datini), au concurat la decernarea distinciei Mrul de Aur (Pomme dOr)
Bucovinei de ctre Federaia Internaional a Jurnalitilor i Scriitorilor de Turism (FIJET), au
deteminat nscrierea tezaurului bucovinean n catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.
Rmne vie opera emeriilor creatori n majoritate necunoscui, suma credinei, curajului i
modestiei lor care configureaz geniul.
Manastirea Putna
Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre
ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola
domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate
fortificatiile de incinta.
Manastirea Voronet
Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul "Sf. Gheorghe" este
o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate
stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc
Manastirea Humor
Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorie a marelui logofat Teodor
Bubuiog, construita in 1530. A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de
piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta.
Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei
arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei
lui Petru Rares.
Manastirea Moldovita
Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta nchide un patrulater cu
latura de 40 m, grosimea 1,20 m si naltimea de 6 m. n coltul de nord - vest se afla clisiarnita,
construita la nceputul secolului al XVII - lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din
6

secolul XVI-XVII, fiind construita ntre 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldovitei.

Biserica cu hramul "Buna Vestire", continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii
epocii de stralucire a lui Stefan cel Mare, aducnd ca elemente specifice epocii raresiene,
dimensiunile marite, tendinta de naltare si sveltete.
Rezervatia de la Zamostea Lunca (Suceava)
Declarata rezervatie naturala in 29 octombrie 1973, Zamostea Lunca se afla situata pe
malul drept al raului Siret, la 12 km nord de drumul national Suceava-Dorohoi, drum ce trece
prin
comuna
Zvorastea.
Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo-podolica,
lunca Zamostei se prelungeste de la altitudinea de 290 m a terasei inundabile a Siretului spre
piemontul colinar.
Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung)
Situata pe cursul superior al paraului Valea Caselor, afluent de drepta al raului Moldova,
rezervatia se afla la 7 km de gara Campulung Moldovenesc- Est, pe versantul de nord al
masivului Rarau.
Formatiunile geologice nu au un caracter unitar, pe margine aparand formatiuni
carbonatice, in timp ce in partea centrala sunt depozite noi argilo-marnoase de varsta cretacica,
cu klippe calcaroase si blocuri dispuse pe mai multe niveluri.
Orientarea cheii este sud-vest-nord-estica, iar procesul de evolutie continua si in prezent
deoarece inca nu s-a atins baza dolomitica , datorita atat rezistentei rocilor la carstificare, cat si
debitului redus al paraului ce trece prin aceasta cheie.
Vegetatia lemnoasa este reprezentata de molid, brad, mesteacan, plop tremurator, salcie
capreasca, iar dintre speciile erboase este demna de retinut prezenta usturoiului salbatic,
clopoteilor, vulturicii, etc. .
Suprafata rezervatiei este de cca.1,30 ha.
Supranumita "Perla Bucovinei", Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica
permanenta, situata in nordul tarii, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, la o altitudine de 800
metri, avand un climat subalpin.
Inca de la inceputul secolului al XIX-lea, statiunea este renumita in Europa atat pentru
frumusetea peisajului, cat si pentru tratamentul diferitelor boli, datorita factorilor naturali de
cura:
- izvoarele cu ape minerale ( bicarbonate, calcice, magnezice-sodate etc. ) recunoscute
in tara si peste hotare prin efectele lor terapeutice;
- apa carbogazoasa cu efecte terapeutice de prim rang;
- namolul de turba caracterizat printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice,
eterice i rasinoase;
- climatoterapia ( puritatea aerului, gradul de umiditate, variatiunile moderate ale
temperaturii si presiunii atmosferice ) genereaza un climat cu influente tonifiante
asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare si recreere a organismului
uman.

Cap 2. Traditii si obiceiuri din Bucovina

2.1 Traditii si obiceiuri de sarbatori
Cete, partii, turca, hurta
Ceata a fost si este inca o forma de asociere a tinerilor, o forma de manifestare a unui fapt
social sau a unor obiceiuri populare. Adevarata institutie culturala, ceata pentru sarbatorile de
iarna are un scenariu clar conturat scenic si coregrafic, cu o anumita incarcatura emotinala si care
se repeta anual. Reprezentand si o fala a satului, de multe ori cetele din sate diferite intra in
competitie unele cu altele, elementele de ierarhizare constand in recuzita si comportament.
Formele de asociere pentru sarbatorile de iarna poarta denumiri diferite de la o zona la
alta: ceata, partie, turca, malanca. Acestea incep sa se constituie imediat dupa debutul Postului
Craciunului. Tinerii care intra in ceata sunt selectati dupa anumite criterii: trebuie sa fi avut o
tinuta si o conduita deosebita in anul respectiv, sa cunoasca la perfectie obiceiurile satului din
care face parte, sa aiba o voce placuta, sa nu fie afoni etc. Se desemneaza apoi un sef de ceata,
care are denumiri diferite de la un sat la altul, in functie de profilul cetei: calfa, vornic, capitan,
turc sau simplu sef de ceata. Si acesta trebuie sa corespunda anumitor cerinte: sa fie fiul unui
mare gospodar, sa exceleze prin tinuta si comportament, sa aiba un fizic placut si nu respingator.
El raspunde de locul unde urmeaza sa aiba loc repetitiile, de recuzita necesara, de
tocmirea muzicantilor, iar in timpul exercitarii programului este atent ca totul sa decurga
conform asteptarilor.
Pregatirea costumatiilor si a recuzitelor pentru cetele de Anul Nou, in special a cetelor de
irozi, imparati si bunghieri se face si cu sprijinul altor persoane din sat. De obicei, fetele sunt cele
care contribuie cu margele, baticuri, saluturi si tot ele confectioneaza buchete din panglici
multicolore cu care impodobesc costumele.
Tinerii fac repetitii pentru colinde sau pentru jocurile cu masti pe intreaga perioada a
postului Craciunului si in mod special dupa Mos Nicolae.

Obiceiuri din Ajunul Craciunului

Ca data ce precede un mare eveniment calendaristic (Nasterea Mantuitorului), Ajunul
Craciunului era presarat cu ani in urma de o multitudine de datini si obiceiuri grefate de
arhetipuri si simboluri care isi aveau originea intr-o nebuloasa mitica, primordiala, mare parte
dintre acestea fiind eliminate din ritualurile de mai apoi, dar unele fiind inca vii si astazi.
Inca din preajma Craciunului, casele sunt bine pregatite, facandu-se curatenie generala si
impodobindu-se cu cele mai frumoase si valoroase tesaturi decorative de interior.
In dimineata de Ajun, dupa prima iesire din casa, gospodarul aducea la intoarcere surcele
marunte pe care le impartea tuturor membrilor familiei sale, cu prima urare de bun augur pentru
belsugul si sanatatea in familie. Gospodina iesea in pragul casei si arunca seminte de cereale
catre rasarit, pentru ca pasarile salbatice sa nu dauneze cu nimic semanaturilor din primavara.
8

Capul familiei iesea in curte si atingea cu mana toate uneltele din gospodarie pentru a
avea spor si noroc la lucrarile agricole de primavara sau a celor de peste an. Totodata, gospodarul
avea grija sa i se inapoieze tot ceea ce a imprumutat prin vecini, in special atelaje si utelte, pentru
ca se credea ca nu e bine ca acestea sa nu fie in gospodarie in timpul sarbatorilor de iarna.
Barbatii intrau in livezi, amenintand cu toporul pomii ce nu au rodit in anul respectiv, simuland
chiar ca-i taie, iar femeile, cu mainile pline de aluat, ii implorau sa nu-i atinga, timp in care
atingeau tulpinile cu preparatul de pe maini, practicand astfel un rit de fertilitate, in speranta unei
recolte mai bune la anul.
Tot in dimineata Ajunului, batranii incepeau sa pilduiasca pe la colturilor vetrelor, in
timp ce femeile pregateau alimentele ritualice, din care nu lipseau colacii rotunzi ca soarele si
luna, precum si alte mancaruri ce se consumau in zilele urmatoare. Dis de dimineata, femeile
practicau rituri de aparare, fecunditiv si fertilizator. Ascundeau furcile, fusele si fuioarele de tors
sau introduceau cate o piatra in cuptorul de copt paine care tinea acolo pana la Boboteaza, in
speranta indepararii serpilor din spatiul gospodaresc. Gunoiul strans in casa in aceasta zi se
aduna intr-un colt si se arunca apoi in gradina cu scop fertilizator sau se ardea in a treia zi de
Craciun, cand se afumau si vitele. Numai fetele de maritat, dupa ce maturau prin casa invers (de
la usa spre fereastra), aveau voie sa duca in aceasta zi gunoiul la o raspantie, despletite si
rugandu-se special cu voce tare.
In ajunul Craciunului se maturau cosurile sobelor, funinginea adunata fiind imprastiata
prin livezi, cu scop fertilizator, iar apa rezultata de la spalarea vaselor se aduna intr-un recipient
si si pastra pana in primavara, cand se stropeau cu ea stupii de albine pentru a nu fi deocheati si a
nu li se fura mana. Tot in Ajunul Craciunului se facea un colac mare, impletit in forma cifrei opt,
numit Creciun, care apoi se pastra pana anul viitor, la scoaterea plugului si se punea in
coarnele acestuia.
Cel mai important moment al acestei zile era pregatirea si impodobirea mesei
imbelsugate, numita Masa de Ajun, aceasta masa continand 12 feluri de mancare. Pe cea mai
frumoasa fata de masa din casa se asezau la colturi colacii (cate unul in fiecare colt), colacii
simbolizand soarele si fata lui Iisus, totodata simbolizand si cele patru puncte cardinale, semn ca
Mantuitorul vegheaza intreg pamantul, in mijlocul mesei punandu-se o sticla cu vin rosu. In
strachini de lut erau puse si alte bucate de post: hribi fierti, bors de mazare sau urechiuse, bors de
peste, fructe uscate sau afumate, grau pisat, fiert si indulcit cu miere avand si miez de nuca,
sarmale din crupe, un preparat anume numit pelincile lui Iisus etc. Tot pe masa de Ajun se mai
punea: usturoi la colturi, o coasa si dedesubt toporul, obiectele metalice simbolizand transferarea
sanatatii si duritatii fierului catre om, iar usturoiul si macul fiind folosite apoi peste an pentru
contracararea deochiului. Nimeni cu avea voie sa se atinga de bucatele de pe masa pana la
venirea preotului cu icoana care, dupa intrarea in casa, rostea troparul Nasterii, binecuvanta casa,
familia si masa, dupa care era invitat sa se aseze pe laita sau pe pat, pentru ca sa stea clostile in
primavara si sa vina petitori la fete.
In afara preparatelor de post, cu ocazia acestei sarbatori se pregatesc si mancaruri aparte
de frupt avand la baza carnea de porc, animal special sacrificat in preajma acestei zile (carnati,
chisca, friptura, sarmale cu carne etc.) pentru ca omul, imbracand hainele sfinteniei, sa traiasca
din plin momentul divin.
Un alt moment al zilei il constituie pregatirea Pomului de Craciun, un simbol al trainiciei,
un ax al ancorarii omului in cosmos si al misterului universal. Conform traditiei romanesti, Mos
Craciun a fost batranul in gospodaria caruia s-a nascut Isus, de fapt o zeitate populara autohtona
care (in conceptia mitologica carpatica) murea si invia in preajma solstitiului de iarna. Pomul
9

verde de Craciun este o substituire a acestui personaj, o varianta a butucului care ardea in
noaptea acestei sarbatori si care simboliza zeitatea moarta prin incinerare. Bradul impodobit
astazi cu globuri, beteala, dulciuri si lumini, precum si asteptarea Mosului care vine cu daruri
reprezinta un obicei occidental care a patruns la noi prin filiera germana, raspandindu-se de la
orase catre sate, de la curtile boieresti la casele taranesti. Aceasta patrundere a fost mai timpurie
in Bucovina, ca urmare a faptului ca acest tinut a fost sub ocupatie austriaca inca din anul 1775.
Pe langa aceste rituri, inca de dimineata incepe colindatul, datina deschisa de copiii mici
care merg pe la case cu Mos Ajun, urmati pe parcursul zilei de copiii de virsta mai mare, iar
noaptea urmand tinerii. Colindatul face parte din complexul de practici dedicate resurectiei
naturii si vegetatiei, unde intalnim daruri precum colaci si fructe ca simboluri solare si vegetale,
menite sa asigure belsugul in gospodarie, astazi acestea fiind inlocuite cu bani sau cu dulciuri,
mai putin fiind intalnite darurile traditionale.

Obiceiuri de Craciun
Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza in Bucovina, poate mai mult ca in alte parti,
fara mari abateri fata de trecut, cel mai frumos si asteptat moment din an. El este pregatit cu mult
inainte, odata cu inceputul Postului Craciunului, cand se hotarasc cetele de colindatori si
colindele ce urmeaza a fi invatate si repetate. In Bucovina, colindatul de Craciun a fost si inca
este nu numai o datina, ci, prin modul de organizare, devine o adevarata institutie, cu legi si
reguli specifice, cu totul aparte.
Datina colindatului avea inca un farmec aparte acum 40 de ani, cand odata cu lasarea
intunericului, casele erau animate si insufletite de colindele cetelor de flacai care, pe intreg
timpul noptii si pana in jurul amiezii din ziua Craciunului strabateau ulitele satelor de la un capat
la celalalt. Imbracati in sumane sau cojoace, cu caciulile impodobite cu mirt si muscate (calfa
avand panglici multicolore ca insemn personal al functiei pe care o detinea), tinerii cantau cu sau
fara de acompaniament colinde religioase, colinde pentru gospodari sau colinde pentru fete. La
inceputul secolului al XX-lea si pana dupa cel de-al doilea razboi mondial, acompaniamentul
instrumental al colindatorilor consta numai din fluier si ciur, pentru ca apoi sa se extinda
acompaniamentul cu fanfara sau, mai recent, cu alte instrumente moderne. Astazi, datina
colindatului s-a cam diluat, in sensul ca tinerii nu prea se mai intrunesc din timp pentru
constituirea cetelor, iar portul popular traditional precum si alte legi ale colindatului de
odinioara au mai fost uitate.
Fiecare ceata colinda in primul rand la primaria satului, de unde primea si o autorizatie de
functionare, apoi la preot, invatator si la celelalte case din sat, dorinta tinerilor cea mai mare fiind
sa colinde la fetele de maritat. De la hiperbolizarea casei, a curtii si a activitatii gospodarului,
colindele abordeaza subiecte diferite, care surprind alegoric realitati bine cunoscute. Teama
vanatului legendar si cea a blestemului matern, mult vehiculata in folclorul bucovinean, apare si
in colindele locale, unde personajul legendar este transfigurat in cerb. Intotdeauna colindele nu
folosesc versuri satirice, ci numai urari de bine si noroc. In cazul colindelor pentru fetele de
maritat, textele au darul de a preamari orice fata chiar daca este urata sau lenesa, in noaptea
Craciunului toate fiind tratate la modul superlativ.
Dupa ce tinerii colinda la casa unei fete, sunt invitati in casa de catre fata respectiva si,
dupa formulele de amabilitate, muzica incepe sa cante iar tinerii pornesc jocul. Rasplata lor
pentru colindat consta in bani, ospat si bautura, iar calfa nu uita, inainte de plecare, sa invite fata
din casa a doua zi la hora satului impreuna cu parintii.
10

In credinta bucovineana, colindele se rostesc pentru a disparea diavolii, pentru a se

purifica atmosfera satului in noaptea in care s-a nascut Isus, de aceea se zice si acum ca este
mare pacat sa stea cineva in noaptea de Craciun cu poarta inchisa.
Daca in ziua si noaptea Ajunului de Craciun umbla cu colinda numai copiii si flacaii,
incepand din ziua sarbatoriri si pana la Boboteaza, cei care colinda sunt tinerii casatoriti,
varstnicii si batranii, ei mergand numai pe la vecini, rude sau prieteni.
Prin tot ceea ce presupune si reprezinta, Craciunul este si ramane incununarea tuturor
sarbatorilor de peste an, cand divinitatea suprema este mai toleranta si mai ingaduitoare, iar omul
percepe o stare de binefacere si de ocrotire, de bine in general.
In perioada cuprinsa intre sarbatorile de iarna, colindatul cu steaua reprezinta o datina
comuna unui larg spatiu european, prin stea colindatorii imortalizand marele eveniment crestin.
Din timp, copiii se asociau in grupuri de cate trei si aveau ca recuzita o stea confectionata dintr-o
vesca de sita, pe care se montau razele din lemn, totul fiind imbracat in hartie multicolora si
beteala. Pe fundul de vesca era lipita o imagine (icoana) ce reprezenta scena religioasa a Nasterii
lui Iisus, sub vesca fiind agatat un clopotel. Cei care umblau cu steaua se numeau crai sau stelari,
amintind de personajele biblice Gaspar, Baltazar si Melchior, steaua simbolizand astrul care i-a
calauzit in plina noapte pe cei trei crai catre locul in care s-a nascut Isus. Pe cap stelarii purtau
coifuri confectionate din hartie colorata, unii avand o costumatie, parte care imita pe cea de
epoca, aspect ce nu se mai pastreaza in zilele noastre. Incepand de prin anii 70 ai secolului
trecut, obiceiul mersului cu steaua a inceput sa isi piarda din importanta, el fiind practicat o buna
bucata de timp numai de catre copiii mai saraci din sate, pentru ca in cele din urma sa fie cu totul
banalizat de catre populatia de etnie rroma, care-l practica chiar si cu multe zile inaintea
Craciunului.
Pe langa umblatul cu steaua, bisericuta si al irozilor, gospodarii obisnuiesc inca sa mearga
cu colinda in fiecare noapte, de la unul la altul, realizandu-se astfel o comunicare perfecta in
sanul colectivitatilor umane.

Obiceiuri de Anul nou

Dupa sarbatoarea Craciunului si a momentelor sarbatoresti de dupa acesta, taina
sarbatorilor de iarna continua la Anul Nou sa strabata hotarul vremurilor, introducandu-l pe om
intr-o alta lume, parca guvernata de fortele ascunse dar capabile sa influenteze cursul normal al
vietii, inradacinandu-ne in mitul ancestral, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si
mediu, intre om si oameni. Fiecare dintre ceremonialuri are rolul de a transfigura mitic munca
cotidiana (ocupatiile, mestesugurile, indeletnicirile casnice etc.) cat si etapele cruciale din
evolutia biologica a indivizilor (nasterea, caratoria, moartea), in scopul sincronizarii si
armonizarii lor cu marile ritmuri ale biocosmosului.
In manifestarile legate de Anul Nou se integreaza cetele care umbla cu plugusorul, capra,
ursi, corbi, bungheri, imparati, caiuti, jieni, codreni, babe si mosnegi, caldarari, papusari, miri si
mirese, draci etc., care sunt cu mult mai bogate in continut.
Uratul cu plugusorul incepe in ajunul Anului Nou. Copiii umba cu plugusorul mic, un
plug in miniatura, si isi procura clopote, talangi, bice si harapnice impodobite cu lana si ciucuri.
Biciul are codiristea lunga si impletitura subtire, fiind cel folosit de carutasi la
indemnatul calului; harapnicul are codoristea groasa, scurta, iar impletitura lunga si este utilizat
de obicei pentru boi.

11

Adesea, cozile biciului si harapnicului sunt ornamentate cu crestaturi, iar impletitura

este impodobita cu ciucuri si panglicute. Ajungand sub fereastra casei unui gospodar, copiii incep
a ura. De obicei unul vorbeste, ceilalti agitand clopotele si plesnind din bici. Din recuzita
plugului face parte si buhaiul, o putinica sau o cofa, legata la gura cu o piele de vita. La mijlocul
pieii este o gaura prin care se trece parul de cal. Prin frecarea parul cu mana umezita, buhaiul
scoate un sunet cu care se acompaniaza urarea. Uneori buhaiul este impodobit, i se pun coarne
invelite in hartie colorata si ciucuri. Copiii umba cu plugusorul mic numai seara. Noaptea, cand
se porneste plugul mare, ei se retrag. Uratul cu plugul mare se face de catre flacai si oameni
maturi. La un plug impodobit cu panglici, ciucuri, hartii colorate, crengi verzi si clopote si injuga
vitele. Se foloseste si la ceata mare toata recuzita existenta la plugul mic, inclusiv buhaiul. Ceata
poate fi mai mare. Se umbla de la casa la casa cu uratul de belsug in noul an. Versurile cuprind
descrierea muncii agrare.
In afara de plugusor, de Anul Nou se practica nenumarate alte obiceiuri de catre cete de
feciori sau chiar maturi. Tot procesul urarii de anul nou are un aspect complex de teatru popular,
in care fiecare personaj isi are rolul, textul, costumul, masca si recuzita sa proprie, pe baza unei
regii traditionale, care mereu se imbogateste chiar pana in actualitate. Facand o statistica a
personajelor din cadrul uratorilor cunoscuti in judetul Suceava, ajungem la urmatoarea
lista: capra, cerbul, ursul, calul, paunul, strutul, gaina, turca, anul nou su anul vechi,
babele, mosii, tiganii, mocanasii, dracii, turcii, cazacii, harapii, bumbierii, imparatii,
generalii, pandurii, haiducii, damele, miri si mirese, doctori, boieri, negustori etc. Aparitia
pe ulitele satelor contemporane in seara de ajun a Anului Nou a Ursilor, Caprelor, Cerbilor,
Caiutilor, Bunghierilor, Mosilor si Babelor, Frumosilor si Uratilor, etc. alaturi de plugusor si
buhai nu este determinata doar de sensul ludic al petrecerilor de Revelion, ci si de o motivatie
mult mai profunda: convingerea ca respectand legea pamantului (obiceiul mostenit) oamenii
vor putea dobandi, in anul care vine, belsugul si rodnicia holdelor, a turmelor si livezilor, dar si
sanatatea si puterea mult dorite.
In costumatii de o inegalabila fantezie, intruchipand cele mai bizare creaturi, mascatii
insotiti de muzicanti si nenumarati curiosi, incep a umple ulitele satului, starnind larma si facand
tot felul de ghidusii. La adapostul mastilor, gesturile si miscarile mosilor, babelor, judanilor,
turcilor, tiganilor si altor asemenea personaje capata o valoare simbolica, dincolo de normalitatea
si banalitatea cotidianului. Odata cu seara, parada desfasurata in fata multimii adunate in centrul
satului se transfera pe la casele oamenilor. Specific majoritatii asezarilor bucovinene este
reunirea tuturor personajelor mascate intr-o singura ceata, numita Malanca, Banda, Hurta sau
Turca. Aceasta numeroasa grupare de personaje mascate poate depasi uneori o suta de persoane.
Conducatorul tuturor este Calfa, un fecior frumos, destoinic si corect, demn de increderea
intregului sat. Calfa nu poarta masca. El este imbracat in frumoase haine taranesti de sarbatoare,
iar ca insemn al rangului ceremonial ce-l detine, poarta caciula neagra din astrahan, impodobita
cu panglici si margele, baltag ferecat cu alama si cositor. In cadrul cetelor complexe de tip
Malanca, scenariul specific fiecarui obicei capra, urs, caiuti etc se desfasoara pe rand, Calfa
comandand ordinea intrarii lor in scena. Grupurile de Urati si Frumosi au rolul de a intretine
o atmosfera de veselie exuberanta. Uratii fac cele mai nastrusnice fapte: se dau peste cap,
fugaresc fetele si le manjesc cu funingine, se baga pe sub paturi, se urca prin copaci, cauta prin
camari si in oalele cu mancare s.a.m.d. Negustorii si Caldararii isi disputa fiecare cate ceva,
iar dialogul este plin de o suculenta ironie.
Capra este un personaj mito-zoomorf cu larga raspandire in satele bucovinene; ea isi
subordoneaza toate celelalte personaje care o inconjoara: Mosii, Babele, Ciobanul,
12

Mireasa etc. Capra este o prezenta fascinatorie care se caracterizeaza printr-o vitalitate
excesiva, reusind sa capaciteze intreaga asistenta prin dezinvoltura pantomimei si expresivitatea
tinutei. In unele sate, numarul caprelor poate ajunge la 6-8 exemplare, fiind inconjurate si de alte
personaje mascate, fara o identitate mitologica. In desfasurarea traditionala a obiceiului, Caprele
alcatuiau cete separate. In alte sate bucovinene Caprele erau integrate Malancilor. In aceasta
ipostaza, cand trebuiau sa intre in casa, ele erau chemate de Ciobani cu strigaturi. Jocul Caprelor
se desfasoara pe fond muzical, iar Ciobanul rosteste urari pline de haz. In momentul cand Capra
se imbolnaveste si cade la pamant Ciobanul intra in panica, se agita si poarta un dialog straniu cu
animalul. Cand Capra reinvie, spre bucuria tuturor, glumele si ironiile isi reiau cursul.
Ursul este o prezenta la fel de agreata in obiceiurile de Anul Nou. In spatiul romanesc si
implicit in Bucovina, cultul ursului isi afla originile in zorii civilizatiei (paleolitic). La geto-daci
ursul era considerat un animal sacru, cu multiple virtuti simbolice. El aparea si in cultul lui
Zalmoxis, numele acestuia fiind derivat de la insasi blana ursului (zalmos = blana de urs). Din
bogatul simbolism al ursului s-au pastrat, pana astazi, unele credinte care atesta venerarea
animalului in Bucovina, mai mult decat in alte zone ale tarii; poate si datorita faptului ca pe
aceste meleaguri au trait, dintotdeauna, dacii liberi. In desfasurarea jocului ritual al Ursului
etalare de forta, vitalitate si dibacie se mai pot vedea si acum cateva secvente care evidentiaza
credintele referitoare la urs ca simbol al perpetuei regenerari vegetale. Rostogolirea Ursilor in
cerc, batutul si moartea acestora, apoi invierea miraculoasa, redau metaforic succesiunea
anotimpurilor ce stau sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si sa stie cand vine
primavara cu adevarat. Jocul cu masti de Urs a fost atestat in Bucovina mai mult decat in alte
zone ale tarii. Capul mastilor de urs se bucura de o atentie speciala.
Cerbul in mitologia populara romaneasca simbolizeaza dreptatea, puritatea, iar la vechii
traci era simbolul soarelui. In vechile colinde bucovinene cerbul apare purtand intre coarne un
leagan de matase in care se afla Iisus mititel,/Mic si infasel./ In cadrul obiceiurilor de Anul Nou,
ceea ce impresioneaza este fastuozitatea mastii de Cerb. Asemanatoare mastii de Capra care se
compune tot din cap cu maxilar clampanitor si un trup realizat dintr-un covor sau laicer, masca
de Cerb se individualizeaza prin spectaculozitatea si originalitatea herbului: un trofeu de cerb
este folosit pentru a reda coarnele, iar intre ele se realizeaza adevarate compozitii plasticdecorative, din cele mai diverse elemente de podoaba: margele, oglinzi, beteala, ciucuri din lana,
panglici multicolore, flori artificial si plante verzi etc. Jocul ritual al Cerbului e structurat dupa
modelul Caprei, cu o pantomima exuberant si plina de virtuozitate. Cerbul este inconjurat de
Mosnegi si Babe, de fluierasi si dansatori fara masca, imbracati in frumoase costume
populare. In majoritatea satelor bucovinene, Cerbul apare ca o ceata individual, nefiind
contaminat de jocul altor personaje mascate. Cele mai spectaculoase forme de realizare a
mastilor de Cerb pot fi admirate la Corlata, Fundu Moldovei, Baia, Casvana si Valea Moldovei.
Calul este o alta intruchipare plastica a unor simboluri puternic mitologizate in traditiile
rominesti si universale. Frumos, agil, sprinten, dar si foarte nervos si imprevizibil in miscarile
sale, calul este un animal indragit de sateni. In Bucovina cresterea cailor a fost practicata in
multe sate, calul reprezentand pentru localnici nu numai un animal de fala ci si expresia unui
simbolism extrem de complex. Din aceasta perspectiva, calul este simbolul vietii tumultoase si al
mortii. In traditia bucovineana calul are si functii apotropaice, de protejarea gospodariilor si chiar
a bisericilor. In cadrul obiceiurilor traditionale de Anul Nou, jocul Calului (Caiutii) este practicat
pentru aceste motivatii simbolice, dar si pentru spectaculozitatea dansului interpretat de purtatorii
mastilor de Cal. Tinerii alesi sa poarte aceasta costumatie rituala trebuie sa fie excelenti dansatori
13

si cunoscatori desavarsiti ai repertoriului zonal, deoarece, conform credintelor stravechi, ei sunt

calaretii ce exprima vitalitatea si forta tineretii, virtuozitatea si exuberanta, dar si intelepciunea
cunoasterii miscarilor armonioase.
O alta categorie de masti si costumatii rituale amplu reprezentata in obiceiurile
bucovinene de Anul Nou sunt Uratii. Masca de cap evidentiaza in mod original si expresiv,
caricatural cele mai urate si respingatoare racile ale caracterului uman. Ochii, nasul, gura,
urechile si parul sunt ingenios metamorfozate pentru a intruchipa batranetea (Mosii, Mosnegii,
Babele), identitatea etnica (tigani, evrei, turci, cazaci, armeni), specificul unor profesiuni
(negustor, doctor, felcer, padurar) si, nu in ultimul rand, Moartea si Dracii. Fiecare personaj
poarta masti hidoase si vesminte cat mai bizar asociate. In timpul colindatului, Uratii formeaza
grupuri independente pentru a capacita asistenta si a crea buna dispozitie. In opozitie cu acestia si
aparand mai tarziu in cadrul obiceiurilor practicate de Anul Nou in Bucovina, apar
Frumosii: Imparat, Ministru, General, Jandarm, Bunghier, Irozii, Damele,
Capitanii etc. Multe dintre aceste costumatii reprezinta un mod de ironizare a autoritatilor din
fostul Imperiu austro-ungar. Cele mai frumoase costumatii de Frumosi apar in Bosanci,
Campulung-Moldovenesc, Udesti, Reuseni, Rusi-Manastioara si, mai recent, la Poieni-Udesti.

Obiceiuri de Pasti
Cea mai mare srbtoare a cretinilor, nvierea Domnului, este prilejul, pentru romni, de
a tri clipe de bucurie sfnt, dar i de a srbtori n cadrul comunitii.
Cea mai rspnditi mai renumit tradiie a ncondeiatului oulor este n Bucovina. Mai
nti, aici se ncondeiau ou crude, apoi fierte, iar azi se nchistresc ou golite de con inut.
Instrumentul cu care se "scriu" oule se numete chisi (un vrf ascuit de tabl de aram, fixat
ntr-o mciulie a unui ba plat). Tehnica tradiional spune c la ncondeiat se mica oul, iar nu
instrumentul. Acum se mai folosete i penia, n cazul ncodeierii oulor cu tu.
Ziua nvierii Domnului, cunoscut i sub numele de Pati ncepe, din punct de vedere
liturgic, n noaptea dinainte; la miezul nopii, cnd se spune ca mormntul s-a deschis i a nviat
Hristos. Chiar dac romnii particip n numr destul de mic la Sfnta Liturghie din aceast
noapte sfnt, ei vin la Slujba nvierii, pentru a lua lumin. Apoi se duc pe la casele lor, revenind,
dimineaa, la biseric, n locurile unde se sfinete pasca i prinoasele. n Bucovina e obiceiul ca,
n noaptea nvierii, s se lase luminile aprinse n toata casa i n curte, ca sa fie luminat
gospodaria, n cinstea luminii pe care a adus-o Hristos n lume, prin nvierea Sa. Din acest
moment salutul obinuit este nlocuit cu cel de "Hristos a nviat", la care se rspunde "Adevarat a
nviat", salut pstrat pana la nlarea Domnului. Este o forma de mrturisire a nvierii i a
credinei cretine.
Oule de Pati
Din marea Sptmnii Mari, dar mai ales n zilele de joi, vineri i smbt, n toate
gospodriile bucovinene se vopsesc oule roii de Pati. Obiceiul folosirii oulor colorate n
practicile de renovare a timpului primvara, cand se serba, odinioar, Anul Nou, ine de mitul
cosmogonic al oului primordial, pe care il gsim i n unele legende bucovinene.
n Bucovina oule de Pati sunt numite cu un termen generic "merioare" i erau, la
nceput, colorate numai n rou ("rosete") pentru ca mai trziu s se rspndeasca i practica
vopsirii n galben ("glbinete"), n verde ("verdee"), n albastru ("albstrele") i n
14

negru("negrete"). Alt dat, culorile se obineau numai din plante ce erau puse la macerat n
Duminica Floriilor. Astzi acest obicei este n mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilice
pentru vopsirea tuturor oulor de Pati.
Cele mai frumoase ou de Pati, care fac i acum faima Bucovinei, sunt oule nchistrite,
numite impropriu ou ncondeiate. Tehnica uzitat este aceea a pstrrii culorii de fond i consta
n trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topit, i scufundarea succesiv n bi
de culoare (galben, roie i neagr).
Cele mai rspndite motive folosite la nchistrirea oulor sunt crucea Pa telui, floarea
Patelui, crarea ciobanului sau crarea rtcit, brul i desagii popii, brduul, frunza de stejar,
albina, petele, coarnele berbecului, crja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului,
fluierul ciobanului, "patruzeci de cliniori", vrtelnia, creasta cocoului, broasca, fierul plugului,
ulia satului, grebla, sapa etc.

2.2 Traditii si obiceiuri culinare

Pe langa patrimoniul cultural, Bucovina dispune de traditii culinare diversificate, datorita
influentelor multiple: poloneze, rusesti, turcesti, germane si austriece de la care vine numele de
BUCOVINA (Bukow Land Tara Fagilor). Desi toate aceste popoare si-au lasat amprenta in
obiceiurile culinare ale zonei, Bucovina are o trasatura caracteristica speciala: este patria
smantanii.
In Bucovina, totul se mananca folosind smantana, ingredientul care se regaseste in aproape
toate produsele culinare bucovinene. Borsurile si tocaturile bucovinene sunt preparate cu
smantana: Borsul polonez cu cartofi si sfecla rosie, Cuiburile de cinci (cinci sarmale, fiecare cu
umplutura ei de pui, de porc, de vita si de vitel cu oaie invelite toate intr-o frunza de potbal),
tocineii (chiftelute din barabule bucovinene cartofi bucovineni), pastravul pregatit cu
smantana etc. Alte ingrediente care caracterizeaza din punct de vedere culinar Bucovina sunt
hribii si pastravul.
Patrie a manastirilor, Bucovina are mancaruri manastiresti si de post specifice: carnatul de
legume de la Putna, sarmalutele cu urda de la Sucevita, placinta cu ciuperci de la Dragomirna.
Alte specialitati culinare pe care turistul le poate gasi si savura doar in Bucovina sunt:
Harzobii de pastrav afumat sau pastravi la cobza, Raciturile de porc sau de peste, Knedeli din
cartofi, Cartofii cu chimen, Invartita cu mac ori cozonacul bucovinean.
Alaturi de Invartita cu mac (prajitura austriaca), bucovinenii mai au o prajitura specifica,
pe care au invatat-o de la soldatii lui Napoleon care s-au oprit in zona in timpul retragerii, dupa
infrangerea din Rusia: Turta lui Napoleon sau Cremsnitul, cum i se zice astazi.
In Bucovina, pana intr-acolo se merge cu consumul smantanii, incat taranul
bucovinean mananca dimineata mamaliga unsa cu smantana. Dar ce zic eu smantana? Este
atat de grasa ca o poti taia cu cutitul, ca pe unt. Dar nu trebuie sa consideram BUCOVINA
doar patria smantanii sau a hribilor si pastravilor. Nu este numai patria manastirilor, fiecare
cu culoarea ei specifica (Voronet albastru; Humor rosu; Sucevita verde ori Moldovita
galben ), sau TARA FAGILOR. Bucovina are din toate acestea si ceva mai mult: are niste
oameni minunati, gospodari si primitori, gazde deosebite, care vor face pana si din cel mai
pretentios turist un impatimit al zonei !, a precizat Adrian Buzoianu, editor al site-ului de
turism culinar ChefBuzu.com.
15

2.3 Pensiunile bucovinene vacanta de turism culinar

Cine crede ca a vazut tot ce se poate vedea in Romania, il POFTESC sa incerce s faca
o escapad culinara autentic romaneasca, la pensiunile bucovinene. S-aveti pofta! Pofta de
mancare si POFTA DE VIATA!, Adrian Buzoianu, editor, site-ul de turism culinar chefbuzu.com.
Cabana ZADA localitatea Carlibaba, Jud. Suceava, poate fi gazda perfecta a vacantelor la
tara.
Atestata documentar n 1595, intr-o scrisoare a parclabului Sucevei Mihaly Tolnay
localitatea Carlibaba este asezata la confluenta raului Bistrita cu paraul Carlibaba, in locul unde
se despart Munitii Tibaului, Obcina Mestecanisului si Muntii Suhardului.
Foarte bogata din punct de vedere hidrografic, Carlibaba ascunde in apele reci ale
Bistritei Aurii specii de pesti precum lostrita (interzisa la pescuit), pastravul, lipanul, iar in
padurile din jur animale precum ursul brun, cerbul carpatin, mistretul, capriorul, lupul sau vulpea
si specii rare de psri precum: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, cinteza alpine, gaita de
munte, bufnita sau pitigoiul.
Clasificata la 3 stele, Cabana ZADA ofera conditii de cazare excelente in cele 9 camere
cu pat matrimonial, din care 6 camere au balcoane cu vedere catre Valea Bistritei Aurii, iar
celelalte 3 au vedere catre padure si faneata.
Toate camerele au baie proprie cu apa calda permanenta, TV si cablu, incalzire centrala,
iar cabana dispune de un restaurant ce ofer preparate culinare traditionale bucovinene, precum:
carnaciorii de oaie bucovineni, slanina afumata bucovineana, diverse branzeturi specific zonei,
bors de hribi ori ciorba radauteana, supa crema de hribi, borsul de pasare, pastravul la gratar,
parjoalele moldovenesti ori hribii cu smantana.
Orice turist, poate beneficia de serviciile oferite de caban: iarna se pot face plimbari cu
sania trasa de cai, se poate schia.
Atraciile turistice ale zonei sunt: Monumentul comemorativ ce aminteste de trecerea lui
Bogdan prin aceasta localitate ( 1359 ), Rezervatia geologica Piatra Tibaului si Rezervatia Lala.
PENSIUNEA LILIANA din Campulung Moldovenesc.
Situata la o distanta de circa 15 km de Suceava, pe traseul DN 17, Suceava Gura
Humorului Campulung Moldovenesc, Pensiunea LILIANA ofera turistilor conditii de cazare in
11 camere duble, din care 7 camere au baie proprie, iar 4 camere au acces la 2 bai
Pensiunea dispune de 2 livinguri si de o sala de mese cu o capacitate de 30 de locuri, in
care veti putea servi preparate traditionale bucovinene, cu pastravi din pastravaria proprie,
pregatit dupa retete proprii precum pastravul la gratar, cu sau fara saramura, servit cu smantana,
pastrav cu legume la cuptor, pastrav prajit, pastrav afumat, dar si alte preparate cum ar fi corsul
de sfecla, borsul cu afumatura, tochitura moldoveneasca, ciulamaua de pui cu hribi, hribii cu
smantana, puiul cu smantana, balmosul, chirosti cu branza, alivenci, poale-n brau ori clatite cu
diverse dulceturi din fructe de padure, preparate toate in casa.
Fiind o zona cu o puternica incarcatura culturala, oamenii locului au pastrat portul si
traditiile, una dintre cele mai renumite in zona fiind incondeierea oualor de paste

16

Totodat, turistii cazati la pensiunea liliana pot practica turismul cultural si ecumenic,
turismul cinegetic, drumetia montana dar si turismul culinar, caci si in aceasta privinta avem
chiar au cu ce se lauda !
Dintre atractiile turistice ale zonei, turistii se pot bucura de vizitarea muzeului arta
lemnului, a colectia i.tugui o colectie deosebita ce cuprinde peste 4500 de linguri de lemn
provenite din romania si din multe alte tari, peste 1300 de modele de cusaturi, covoare si monede
vechi si noi, monumentul statuar dragos voda si zimbrul, codrul secular de la Slatioara, Prisaca
Dornei (una din cele mai mari pastravarii din tara ), dar si Manastirea Moldovita.
PENSIUNEA COLLADA din Manastirea Humorului O pensiune a carui punct forte
este Savoarea Bucatelor.
Inca de la micul dejun, pot fi gustate preparate traditionale, naturale: oua de tara preparate
in diverse forme, scrob bucovinean, cas, urda, branza de burduf sau telemea, chisca cu crupe sau
chisca cu ficat, sangeretele de tara, toba de casa, slanina afumata sau pastrama de casa, brob sau
racitur, laptele proaspat si dulceturile de casa.
Pranzul va continua cu alte preparate bucovinene: renumita Disrsala ( ciorba bucovineana
de cartofi ), zama de gaina de curte, borsul de fasole cu costita, ardeii umpluti ca-n bucovina,
curechii cu piept de porc si mamaliga de barabule, tochitura bucovineana, rascovii pane,
ghiveciul manastiresc sau puiul taranesc la cuptor sunt doar o parte din deliccile culinare cu care
va ademenesc gazdele.
Printre atractiile turistice ale zonei se numr: Manastirile Voronet, Humor, Arbore,
Putna, Moldovita, Sucevita, Dragomirna, Chilia sapata in stanca a lui Daniil Sihastru, Marginea
cu ceramica neagra apreciata in toata lumea, Rezervatia Geologica 12 Apostoli din Masivul
Calimani ori Mocanita din zona Moldovitei.
Pensiunea LOREDANA, din Gura Humorului, condus de Catalin Afrasinei, bun
cunoscator al zonei si ghid turistic atestat.
Pensiunea ofera servicii de cazare si masa deosebite, iar preparatele sale vedeta sunt:
tochitura bucovineana cu pulpa de porc, costita de porc, carnati afumati de porc, puiul fript la
ceaun, putin crocant, servit cu mamaliguta si mujdei de usturoi.
Pensiunea organizeaza adevarate excursii culinare, denumite Stana Turistica, traseu in care
turistii sunt dusi la stanele din zona spre a vedea cum se prepara si pentru a degusta direct de la
sursa deliciile culinare ale ciobanilor bucovineni, Pranz La Tara servirea de preparate
traditionale bucovinene direct din gospodartia taranului ) sau Pranz La Padure, ce include
plimbare cu trasura la padure si prepararea si degustarea in mijlocul naturii a unui Balmos
Traditional.

2.4 Preparate culinare traditionale din regiunea Bucovinei

1. Pui inabusit cu saramura de rosii
O delicioasa fiertura, borsul de sfecla cu cartofi si smantana e sanatos si hranitor.
Mod de preparare:
Curai puiul, l splai i l punei la nbuit ntr-un ceaun. Dup ce s-a rumenit, scoatei
puiul pe un platou, iar n grsimea rmas adugai roiile (decojite) i le lsai s fiarb 10
minute.
17

Peste ele turnai, amestecnd bine, piperul, zahrul, ardeiul iute i usturoiul pisat. Dup ce
d un clocot, adugai puiul care, ntre timp, a fost porionat.
Servii puiul cu mmligu sau cu pine, alturi de un vin rou sau de uic.

Fig 1: Pui inabusit cu saramura de rosii (sursa 6)

2. Sandvisuri de tuica
Triunghiuri cu crema de oua, telina, ardei si maioneza, decorate cu ceapa verde - un
aperitiv numai bun de servit cu un paharel de tuica.

Fig. 2: Sandvisuri de tuica (sursa 6)

3. Bors de sfecla cu smantana

Bors de sfecla si rasol de vita, dres cu smantana si presarat cu verdeata.

Fig. 3: Bors de sfecla cu smantana(sursa 6)

4. Budinca de creier
Budinca de creier cu oua, lapte si pesmet.
18

Mod de preparare:
1 Se curata creierul si se fierbe. Inainte de a fi curatat, creierul trebuie tinut cel putin o ora
in apa rece, ca sa iasa tot sangele si cheagurile care s-ar innegri la fiert.
2 Se schimba apa odata sau de doua ori. Se scoate, se curata pielita de deasupra, incet ca
sa nu se sfarame, se mai spala o data si se pune la fiert in apa calduta, cu sare si foarte putin otet.
3 Cand s-a racit se taie bucati. Se freaca untul facut spuma cu 3 galbenusuri, miezul de la
o felie de paine inmuiata in lapte si stors si branza rasa.
4 Cand totul este bine amestecat, se adauga creierul taiat bucati si la sfarsit cele 3 albusuri
batute spuma.
5 Se toarna compozitia intr-o forma bine unsa cu unt si se fierbe intr-alt vas cu apa, 50 de
minute.

Fig. 4: Budinca de creier(sursa 7)

5. Pasca bucovineana
Se face in Joia Mare si e considerata painea cea mai aleasa a anului
Mod de preparare
Faina se tine peste noapte in spatele cuptorului, sa fie calda.
Se face o maia cu lapte, drojdie, oua, putina faina, se lasa sa creasca.
Se amesteca apoi toate, se plamadeste aluatul.
Se impletesc in doua sau in trei suvite nu prea groase si se potrivesc in cratita unsa cu unt,
ca la o invartita.
Pe mijloc se formeaza o cruce.
Se lasa la loc caldut, sa creasca, apoi se unge cu unt si se da la cuptor incins, pe foc
molcom, pana se rumeneste.

19

Fig. 5: Pasca bucovineana(sursa 6)

6. Galuste de mamaliga
Specifice bucatariei bucovinene, galustele de mamaliga te cuceresc de la prima
inghititura.
Mod dePreparare:
Din faina de malai, apa, sare faceti o mamaliga pripita, astfel:
Puneti apa la fiert, iar cand se infierbanta adaugati sarea si presarati putin malai, in ploaie.
Dupa ce incepe sa fiarba, presarati restul de faina, tot in ploaie, amestecand continuu,
pana se obtine un terci mai consistent.
Lasati sa fiarbe 5-10 min, amestecand, pana se ingroasa (lingura sta drept in mamaliga).
Spre sfarsit adaugati si omogenizati cu untul si branza de burduf, din care ati opri, un
sfert din cantitate.
Este de preferat sa fiarba la foc mic si nu direct pe flacara, ca sa nu se arda si sa se afume.
Lasati deoparte sa se raceasca.
Luati cate 1 lingura din mamaliga si modelati, cu palmele unse cu ulei, galuste.
Faceti in fiecare cate o adancitura, puneti cate putin din branza de burduf oprita
(aproximativ 1/2 lingurita ) si remodelati galusca.
Treceti-le apoi prin ou batut si un amestec din pesmet cu cascaval ras, de 2 ori, pe fiecare
(ca sa aiba o crusta mai groasa).
Rumeniti-le in ulei incins, pe toate partile si scoateti-le pe servetele absorbante, apoi
pastrati-le la cald.
Serviti-le fierbinti, cu smantana.

Fig. 6: Galuste de mamaliga(sursa 6)

20

7. Balmos de Bucovina
Mancare tipic bucovineana, grasa si gustoasa, de abia te mai ridici de la masa.
Mod de preparare:
Se pun la fiert smntn i 200 g unt, se mrunete brnza .Cnd ncepe s bulbuceasc
fiertura, se presar mlaiul, puin cte puin, amestecnd mereu se adaug brnza, se amestec
pn e totul o mmlig.
Se ofer n blide cu ca frmiat i bucele de unt.

Fig. 7: Balmos de Bucovina(sursa 6)

8. Plachie bucovineana
Preparatele culinare din peste au fost intotdeauna la loc de cinste in gastronomia
romaneasca. Pestele este o sursa de minerale si vitamine, contine putin colesterol si asigura o
digestie usoara. Indiferent de pestele ales, acesta trebuie sa fie mare...
Mod de preparare :
Petele se grijete, se taie buci felii nu prea groase se sreaz-pipereaz i se trece
prin fin, apoi se rumenete n untdelemn i unt bine ncinse
Ceapa se cur, se taie petiori, ardeii se taie ptrele i ciupercile feliue
Se ncinge ulei i unt i se pun ceapa, ardeii la clit
Apoi, separat, se pun la clit ciupercile
Roiile se taie felii, usturoiul se piseaz past
Ciupercile se sting cu vin
n continuare, se aaz petele pe pat de legume clite, se acoper cu ciuperci, sos de vin
i felii de roii i se d la cuptor, pe foc potrivit
Se toac verdea, se freac cu usturoi, boia, cimbru i smntn
Dup 10-15 minute, petele se scald n sosul de smntn i verdea parfumat i se
mai las n cuptor nc 10 minute, s se desvreasc o alchimie miraculoas

21

Fig 8: Plachie bucovineana(sursa 6)

9. Lostrita de Bucovina
In prezent doar cei din zona Bucovinei si cea a Maramuresului au ocazia de a gati acest
preparat pentru ca numai in apele de aici se mai intalneste lostrita.
Mod de preparare:
Se terge bine petele cu un ervet avnd o piele destul de groas i deloc apetisant. Se
freac cu sare, se tvlesc prin mlai se ncing unt i untur ntr-o tigaie cu capac.
Se rumenete petele, acoperit se toac usturoiul i ptrunjelul. Se nclzete smntn, se
amestec cu usturoi .
Petele frumos aurit se potrivete ntr-un platou prenclzit, se toarn smntn fierbinte
peste el i se presar ptrunjel .
Se ofer imediat s n-apuce s se-nmoaie coaja cu pine alb, de cartofi i fain.

Fig. 9: Lostrita de Bucovina(sursa 6)

22

10. Mamaliga cu cartofi

Se spune ca gospodinele din Bucovina sunt experte in mamaliguta, iar daca o tanara nu
stie sa faca mamaliga cum trebuie se considera ca nu-i inca buna de maritat.

Fig 10: Mamaliga cu cartofi(sursa 6)

23

Bibliografie:
1. www.restograf.ro/bucovina-culinara
2. www.turismbucovina.3x.ro
3. www.salutbucovina.ro/bucovina/traditii-si-obiceiuri
4. www.inbucovina.ro
5. www.bucovinaturism.ro
6. www.inimabucovinei.ro
7. www.petitchef.ro
8. www.culinar.ro

24