Documentul prezintă gastronomia tradițională din Bucovina și include descrieri ale unor preparate culinare regionale specifice, cum ar fi sarmalele, plăcintele, cozonacul și alte bunătăți realizate din ingrediente locale.
100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
616 vizualizări4 pagini
Documentul prezintă gastronomia tradițională din Bucovina și include descrieri ale unor preparate culinare regionale specifice, cum ar fi sarmalele, plăcintele, cozonacul și alte bunătăți realizate din ingrediente locale.
Documentul prezintă gastronomia tradițională din Bucovina și include descrieri ale unor preparate culinare regionale specifice, cum ar fi sarmalele, plăcintele, cozonacul și alte bunătăți realizate din ingrediente locale.
Documentul prezintă gastronomia tradițională din Bucovina și include descrieri ale unor preparate culinare regionale specifice, cum ar fi sarmalele, plăcintele, cozonacul și alte bunătăți realizate din ingrediente locale.
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4
1
UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC
GASTRONOMIA DIN BUCOVINA
tefan DNIL Angela ALBU
1 Produsele alimentare tradiionale bucovinene Preparatele cu precdere sunt din ingrediente naturale de obicei din ograda proprie - cu mndria gospodarului contient de aportul de calitate pe care-l ofer aceste ingrediente n produsul final - mncrurile bucovinene sunt fcute nu doar s-i potoleasc foamea ci i s-i trezeasc simurile nct poi s le vezi gustul i s le simi aspectul. Un rol aparte n buctria bucovinean l au legumele. Din ele sunt pregtite feluri de mncare ntregi i garnituri. Cel mai des legumele sunt fierte, coapte, mplute, nbuite, murate, mai rar prjite. Tradiionale sunt mncrurile din fasole, roii, gogoari, ardei gras, dovleceii. Buboasele sunt adesea utilizate n form de terci, btut cu ceap i ulei. Alte legume, n deosebi ardeiul, dovleceii i gogoarii sunt mplui cu alte legume, orez i carne. Adesea legumele sunt servite cu sosuri, marinade i alte produse adiionale din vin, smntn, mirodenii i legume picante. Din acestea sunt preparate, la foc moale, cu grsimi animalice i mirodenii, ghiveciuri, n care de obicei se adaug brnz i smntn. Zarzavaturile populare sunt prajul, mncat combinat sau fr alte produse. Din mirodenii des este folosit piperul negru i boabe, frunza de laur, estragonul. Popular este usturoiul, care este drept baz sosurilor populare bucovinene - mujdei i scordol, servite la mncrurile din carne sau legume. n trecut usturoiul se considera un remediu natural pentru tratarea rcelii. n acelai timp se mnnc mult lapte, brnz i smntn. S-a dezvoltat aici o adevrat civilizaie a vacii care face posibil consumul smntnii cu sarmale, cu tochitur de purcel, cu tochitur mcelreasc i chiar cu plcint cu brnz. Bucovina mbin tradiii culinare diverse - poloneze, ruseti, turceti, germane i austriece - dar este cunoscut ca patria smntnii. 1
n Bucovina, totul se mnnc folosind smntna, ingredientul care se regsete n aproape toate produsele culinare bucovinene. Borurile i tocturile bucovinene sunt preparate cu smntn: Borul cu cartofi i sfecl roie, Cuiburile de cinci (cinci sarmale, fiecare cu umplutura ei de pui, de porc, de vit i de viel cu oaie nvelite toate ntr-o frunz de podbal), tocineii (chiftelue din barabule bucovinene cartofi bucovineni), pstrvul pregtit cu smntn etc. Alte ingrediente care caracterizeaz din punct de vedere culinar Bucovina sunt hribii i pstrvul.
1 romanialibera.ro, accesat 10.06.2014 2 La prepararea mncrurilor se folosete n special carnea de pasre i petele, dar i carnea de porc, vac, vnatul precum i legumele, laptele oule i brnzeturile. Ciorbele se acresc cu bor, se mbuntesc cu smntn i ou. Mncrurile sunt mai dietetice, se realizeaz fr rantajuri prjite, cu ceap nbuit i fin dizolvat n ap. Sosurile sunt albe dar i colorate cu past de bulion i boia de ardei. Acestora li se adaug verdeurile (usturoiul, ceapa, ridichile, porumbul fiert sau copt, borul de fasole cu usturoi, fierturi din bob i mazre, de cartofi sau de curechi - varz). Primvara, cnd sunt nc tinere se face bor de urzici, de tevie, sfecl i mcri i se dreg cu ou. Se mnnc mult dulciurile de buctrie realizate din aluaturi cu diferite umpluturi din legume, fructe, brnzeturi. Patrie a mnstirilor, Bucovina are mncruri mnstireti i de post specifice: crnaul de legume de la Putna, srmluele cu urd de la Sucevia, plcinta cu ciuperci de la Dragomirna. Alte specialiti culinare pe care turistul le poate gsi i savura doar n Bucovina sunt: hrzobii de pstrv afumat sau pstrvi la cobz, rciturile de porc sau de pete, knedeli din cartofi, cartofii cu chimen, nvrtita cu mac ori cozonacul bucovinean. De asemenea nu putem s vorbim despre buctria din Bucovina, dac nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci, rcituri de pasre, piftie de porc, ciorba rduean, borul moldovenesc, saramura de pete, sarmale, mmligua, prjoale moldoveneti, tochitura moldoveneasc, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasc, poale'n bru, plcinte cu dovleac, cu brnz, cu mere, cu varz,. etc. .2 Bucate tradiionale bucovinene Reetele bucatelor bucovinene sunt pstrate bine n fiecare familie i se transmit urmailor cu mare grij, ca i cum mprtirea lor altor persoane ar duce la degradarea lor, la pierderea calitii mncrurilor. i chiar dac, odat cu trecerea timpului, buctria naional a adugat ntre reetele ei i mncruri din alte ri, buctria bucovinean a rmas fidel ingredientelor naturale i reetelor strbune care au consacrat-o. Bucate din produse cerealiere Poale-nbru. Nu se poate s trieti n Moldova i s nu te fi bucurat n copilrie, i nu numai, de celebrele poale-n bru sau brnzoaice. Aceste plcinte simple i demne pot nfrunta cu fruntea sus orice desert cu blazon. Nu mai vorbesc aici de miresmele ce se mprtie prin cas, de bucuria celor ce le mnnc i de recunotina lor. Papanaii prjii, de origine moldoveneasc, sunt replica papanailor fieri de familie austro-ungureasc. Papanaii sunt gogoi pufoase, de regul prjite, dar se fac i fierte sau la cuptor, care, de regul, au i o bilu mo peste care se revars apetisant smntna i dulceaa preferat. Acest desert dulce este simplu de fcut. Preparatul, n schimb, constituie un fel de mncare sios, destul de greu de digerat. De aceea, trebuie servit cu grij. Srbtorile de iarn nu au farmec dac nu simi i cas mirosul cozonacilor. Gospodinele se ntrec n aceasta perioad n reete de tot felul, iar cozonacii moldoveneti se numr printre cele mai rvnite preparate tradiionale de acest tip. Bucate din produse animaliere Drob de miel. Drobul de miel este unul dintre cele mai apreciate mncruri tradiionale, existnd o serie de variaii ale reetei. Una dintre acestea este utilizarea unei foi de aluat n locul 3 praporului. n majoritatea variantelor se aaz ou fierte n centrul acestuia. Ingredientele principale pentru drobul de miel sunt mruntaiele de miel (ficat, plmni, inim i rinichi), verdeuri (ceap verde, mrar, ptrunjel, usturoi, leutean), ou (crude i fierte), pine nmuiat n ap sau lapte. Mruntaiele fierte i tocate sunt amestecate cu celelalte ingrediente i condimente (sare, piper). Prapurul mielului este aezat ntr-o tav, peste care se pune amestecul de carne. Deliciosul drob de miel se servete cald alturi de salate sau garnituri, dar este bun i rece, ca aperitiv, alturi de msline i brnzeturi. De asemenea, preparatele din carne de vnat sunt foarte la mod n Bucovina. Am doar trei exemple: laba de urs n vin, tocnia de mistre i spinare de cprioar. Iar acestor produse li se adaug i cele din lapte, mmligua cu brnz i smntn fiind la mare cutare. Tocnia de mistre la ceaun este foarte uor de pregtit, a putea spune c este chiar o plcere s faci aceast mncare. Aceasta este recomandat atunci cnd ieii la iarb verde cu familia i dispunei de un ceaun pe care s l agai direct sub flacra lemnelor. Se prepar din carne de mistre, ceap, usturoi, roii, piper, vin i alte verdeuri care sunt la alegerea buctarului. Cobza de pstrv afumat - devenit astzi una dintre emblemele culinare a Bucovinei - este compus din civa pstrvi afumai n anume fel i legai mpreun apoi, ntr-un manon de cetin proaspt de brad. Cetina este adunat n form de cobz i legat cu fii de coaj de rchit, astfel c la final are forma unei cobze fr coad. La preparare nu se folosete oet sau vin, iar condimentele nu trebuie s fie din cele tari, ca s nu acopere gustul delicat al petelui. Se folosete numai fum cald din conuri de brad, ca s se ptrund carnea. Afumatul este o tehnic special i trebuie deprins pentru c, dac fumul e prea cald sau prea tare, petele se sfrm sau devine amar, dar dac fumul e prea rece, ori prea puin, petele rmne crud. Bucate din produse legumicole Hribi cu smntn este o mncare att de simplu de preparat i att de rafinat. Este o reet specific bucovinean deoarece aici gsim hribii cu cea mai bun calitate. Hribii cu smntn se fac n multe moduri, cu fin, glbenu, cu sau fr ceap sau usturoi. Ciupercile le lum din pdure, cresc n zona noastr i le gsim destul de uor. Se servete neaprat cu mmlig. Un alt preparat din hribi ce are mare cutare sunt sarmalele cu hribi bucovinene. Pentru aceste delicioase srmlue, uor uscate i nmiresmate de gustul profund al hribilor avem nevoie de ingrediente simple i neaprat de o oal de lut. Se pun bureii la nmuiat i apoi se trec prin maina de tocat; se adaug piperul, cimbrul, orezul, ceapa clit, verdeaa i bulionul, apoi se fac sarmalele i se pun la fiert. Cnd sunt fierte, se servesc cu smntn. Se pot servi i cu mmligu. Potrivite pentru zilele de post, pentru vegetarieni sau pur i simplu pentru c aa ai chef srmluele cu hribi sunt binevenite. Zacusca. Cred c cel mai ndrgit ceva bun de 4 conservat pentru iarn n Bucovina este zacusca. Preparata din ardei, vinete, roii, ciuperci, chiar fasole sau peste, zacusca este unul dintre cele mai populare preparate ale toamnei, n buctrie. Exist numeroase varieti de zacusc, n funcie de ingredientele folosite. Se mai adaug i condimente, printre cele mai folosite fiind piperul i foile de dafin. Supe i ciorbe Ciorba Rduean cu piept de pui este o ciorb foarte gustoas pregtit din carne de pui, legume i dreas cu smntn. Asemntoare cu ciorba de burt, aceast sup de pui cu smntn i usturoi este perfect dimineaa, dup o petrecere, dar i oricnd n timpul zilei. Mai uoar dect tradiionala ciorb de burt este ns la fel de gustoas. Ciorba rduean se poate face i n diet Dukan, dar nlocuim zeama de lmie cu oet, smntna cu iaurt degresat i nu adugm morcov, ardei i elin. Se servete cald alturi de ardei iute i un bol cu smntn. Ciorba de perioare este un preparat clasic romanesc, foarte gustos i apreciat. Carnea tocat, combinat cu verdeuri proaspete, piper i cimbru va da o savoare special acestei ciorbe. Buturi La capitolul buturi, gazdele se pot lauda cu o gam larg de aperitive alcoolice realizate din fructe: viinat, cireat, afinat, cornat, zmeurat. Butur tradiional este uica dublu distilat sau plinca. O butur apreciat este i berea de cas pe care gospodinele o prepar din hamei i boabe de porumb. 2