SFECLA FURAJERA

Importanta economica

Sfecla furajera reprezinta un nutret suculent care se consuma si in stare proaspata,

si conservat prin insilozare.

O tona de cereale contine 120 127 unitati nutritive. In afara de radacini se mai
folosesc pentru furajele celelalte si frunzele proaspete sau insilozate. Nutretul este bine
consumat de toate speciile de animale. Furajarea in perioada de stabulatie sporeste
energia calorica cu ratie si are efecte favorabile asupra productiei de lapte si taurine.

Particularitati botanice

Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu

cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 25 % din greutatea radacinilor. Perioada
de vegetatie in primul an este 20 40 zile. Inflorirea an cel de al doilea an dureaza 20
40 zile. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare parte deasupra
nivelului solului.

Soiurile

In tara noastra au fost introduse in cultura solurile de sfecla furajera

monogermeni: Monoval, Monogal si Monovert, si Post. Titon Poly, Ursus Poly, etc.

Soiul Polifurajer 26 a fost obtinut prin hibridare, radacina este de culoare rosie, cu
varful alb, de forma alungitaovala. Lungimea radacinii este de 35 cm, din care 18 cm
creste in afara din sol.

Culoarea miezului este alba cu urme slab roz. Numarul de frunze este cuprins
intre 10 26. Soiul este rezistent la seceta si la atacul de cercosporioza. Continutul mediu
in substanta uscata este de 9,6 %. Soiul este foarte reproductiv realizand intre 77 tone la
hectar 140 tone la hectar radacini.

Soiul Polifurajer 2 are radacina cilindric ovala, de culoare galbena cu nutret

diferit. Se recolteaza foarte usor. Are o comportare foarte buna in ceea ce priveste
rezistenta la rasarire si cercosporioza.

Continutul in substanta uscata este de 12,48 % . Acest soi are o capacitate de

productie cuprinsa intre 70 100 tone la hectar.

Cerinte fata de clima si sol

Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar.
 Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt
sensibile la temperaturi de 6 C. Pentru primul an de vegetatie necesita o suma a
temperaturii de 2300 2700 C. Semintele incoltesc la temperatura de 6 8 C.
Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 25 C. Cerintele fata de apa
sunt de asemenea mari.

Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii anuale de 550 600 mm si

uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie.

Solurile

Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide
sau usor saraturate, insa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si
brun roscate si aluviuni.

Tehnologia culturii

Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de toamna si

primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt
bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se
cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi.
Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de
sudan, sorg.

Fertilizarea, gunoiul de grajd in doza de 30 40 tone la hectar este bine valorificat

din sfecla furajera si de culturile care urmeaza in rotatie. Pe cernoziomul se recomanda
50 60 kilograme la hectar P2 O5, iar pe solurile brun roscate 60 70 kilograme la
hectar P2 O5. Ingrasamintele azotate sunt necesare in doze de 150 200 kilograme|ha.
Potasiul este necesar pentru soiurile acide, amendate, in doze de 60 80 kilograme la
hectar K2 O.

Lucrarile solului

Aratura de toamna trebuie executata la adancime de peste 25 cm, iar patul

germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul de sfecla sau grapa cu colti
reglabili, in functie de gradul de maruntire a solului. Cand solul este afanat pe o adancime
de peste 5 6 cm cea ce creeaza pericolul de incorporare a semintei la adancime mai
mare, terenul se tavalugeste inainte de semanat.

Samanta si semanatul epoca optima de semanat corespunde cu momentul cand

temperatura solului ajunge la 6 7 C adica in a doua jumatatea a lunii martie. Densitatea
optima este 80000 90000 plante la hectar si se realizeaza prin semanatul la distanta
intre randuri de 45 cm, iar intre urmatoarele rotatii de tractor de 60 75 cm. In acest mod
se pot executa in bune conditii prasilele mecanice. Densitatea dintre plante pe rand va fi
de 20 25 cm. Cantitatea de samanta este de 15 20 kilograme la hectar. Adancimea de
semanat este de 2 3 cm. La semanatoarea SPC 6 se monteaza patine la montare,
pentru a evita patrunderea semintelor la adancime mai mare.

Lucrari de ingrijire

Principalele lucrari de ingrijire care se aplica la cultura sfeclei furajere sunt:

prasila oarba, raritul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor.

Prasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea

plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoare CPPT 4 tinandu-se seama de armele
semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca plantele in curs
de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va depasi 4 5 cm.

Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2 4 frunze adevarate,

lasand intre plante distanta de 20 22 cm astfel ca sa se realizeze densitatea optima.

Combaterea buruienilor se realizeaza prin executarea prasilelor si prin aplicarea

erbicidelor. In perioada de vegetatie a sfeclei furajere, sunt necesare 4 prasile mecanice
intre randuri, completate cu cel putin 2 prasile manuale pe rand.

In cazul aplicarii erbicidelor, este necesar sa se efectueze 2 3 lucrari mecanice

intre randuri si o lucrare manuala pe rand. Erbicidarea sfeclei furajere se face inainte de
semanat, folosind un amestec din erbicidele Dual 500 (5 litri/ha) si Venzar (0,5 1
kilograme la hectar). Erbicidele se incorporeaza in sol cu combinatul sau cu grapa usoara.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Dintre boli, mai importante sunt: putrezirea plantutelor, care se combate prin
tratarea semintelor cu Tiradin (0,6 0,8 kilograme la 100 kilograme samanta), precum si
cercosporioza sau patarea frunzelor de sfecla. Contra acesteia se fac stropiri cu diferite
produse (Brestan 60, Topsin N 70).

Daunatori principali in special: gargarita sfeclei, viermi sarma, se combat prin

aplicare cu Lindatox, fie la sol, odata cu semanatul fie la planta, in momentul aparitiei
daunatorilor. Se foloseste de asemenea si tratarea semintelor inainte de semanat cu
Heptaclor (0,5 0,6 kilograme la 100 kilograme seminte).

Irigarea culturii

Sfecla furajera reactioneaza puternic la irigare asigurand productii maxime de

radacinii.
 Tehnologia de cultivare a sfeclei furajere irigate

Este asemanatoare culturii neirigate, diferentiindu-se numai prin densitatea

plantelor la hectar, dozele de ingrasaminte aplicate, numarul lucrarilor de ingrijire
aplicate si prin udarile care se aplica in perioada in care sfecla furajera are cel mai mare
consum de apa.

In regim de irigare, densitatea poate fi de 100.000 plante la hectar. Cantitatea

totala de ingrasaminte chimice poate sa ajunga la nivelurile de 250 400 kilograme la
hectar substanta activa, din care ingrasamintele pe baza de azot 180 200 kilograme la
hectar substanta activa, ingrasaminte pe baza de fosfor 80 100 kilograme la hectar
substanta activa si ingrasamintele pe baza de potasiu 80 120 kilograme la hectar
substanta activa.

Udarile se aplica, de regula, in perioada in care sfecla are cel mai ridicat consum
de apa si care, calendaristic, corespunde cu lunile iunie, iulie si august.

Norma de udare trebuie sa mentina umiditatea solului de adancimea de 80 cm, la

peste 50 % din intervalul umiditatii active, ceea ce se realizeaza cu o cantitate de apa de
500 600 m3 la hectar pentru fiecare udare. Se aplica obisnuit 4 8 udari, in functie de
zona si de precipitatii cazute.

Recoltarea

Recoltarea sfeclei furajere poate sa inceapa in luna august cand frunzele se

ingalbenesc si se continua pana la caderea primelor brume. Recoltarea sfeclei furajere se
face manual, semimecanizat si mecanizat. Recoltarea manuala consta in scoaterea
sfeclelor cu furci speciale, strangerea in gramezi mici si eliberarea de frunze ramase.
Recoltarea complet mecanizata se executa divizat sau direct. Pentru recoltarea
mecanizata divizata se folosesc masini care lucreaza pe trei si sase randuri. Setul de
masini, care lucreaza pe trei randuri este format dintr-o masina de decoletat E 725 si
una pentru scosul radacinilor E 766. De randament sunt masinile, care lucreaza pe sase
randuri, masina de decoletat BM 6 si masina de recoltat KS 6.

Recoltarea directa se efectueaza cu combina de constructie romaneasca CRC 2,

care lucreaza pe doua randuri. Combina executa la o singura trecere decoletarea,
scoaterea radacinilor din sol, curatirea de pamant si strangerea coletelor si radacinilor in
buncare separate.

Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60 100 tone la

hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine productii de 140
160 tone la hectar. Productie de frunze este de 10 20 tone la hectar.

Tehnologia culturii pentru samanta

 Samanta se obtine din butas, in anul al doilea de vegetatie, dupa tehnologia
producerii de samanta a sfeclei de zahar. Se poate obtine o productie de 2000 3000
kilograme samanta la hectar.