Ratia alimentara

Ratia alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate care satisface in mod optim toate
nevoile nutritive ale individului intr-o unitate de timp ( de ex: 24 h, saptamana).

In alcatuirea unei ratii alimentare se urmaresc doua obiective importante :

a) stabilirea nevoilor nutritive ale organismului ;

b) stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea acestor nevoi prin alimente
care sa asigure aportul de calorii si factori nutritivi
corespunzator cu starea individului.

Nevoile nutritive ale organismului se pot imparti in : nevoi energetice (calorice) si plastice (in
factori nutritivi).

A. Nevoile energetice (calorice)

Energia este furnizata organismului de principiile nutritive calorigene : glucidele, lipidele si

proteinele.

1 g glucide --> 4,1 calorii ;

1 g lipide --> 9,1 calorii ;

1 g proteine --> 4,1 calorii.

Se deosebesc : nevoi energetice bazale si nevoi energetice de relatie.

I. Nevoile energetice bazale/metabolismul bazal = energia necesara unui individ aflat in

stare de veghe, in repaus fizic si psihic, la cel putin 12 ore de la ultima masa si la cel putin 24 de
ore dupa ultima ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica (imbracat la 20—21° si
dezbracat la 28-30). 1kcalorie/kgcorp/ora

Metabolismul bazal este dependent de o serie de factori legati de organism sau din mediul
inconjurator:

1. GREUTATEA -> se considera ca metabolismul bazal, pentru un adult normal, este egal cu 1
cal./kilocorp/ora. Deci, la un individ de 70 kg, acesta va reprezenta 1 680 cal./24 de ore. Acest
mod de exprimare a metabolismului bazal este insa valabil numai la persoanele normoponderale, la
care exista un echilibru intre talie si greutate.

2. INALTIMEA-> reprezinta un alt criteriu de variatie a metabolismului bazal. In functie de aceasta

s-a stabilit ca valoarea cheltuielii minime de energie este de 9—9,5 cal./cm/24 de ore.

O exprimare mai corecta se considera a fi cea dependenta de suprafata

corporala. Astfel, un adult normal are metabolismul bazal egal cu 30—35 cal./m2/ora.

3. TIPUL MORFOFUNCTIONAL (forma corpului) poate influenta metabolismul bazal. Dintre doi
indivizi cu aceeasi greutate, unul scund si gras va avea o cheltuiala energetica minima mai
redusa decat unul inalt si subtire.

4. VARSTA-> influenteaza valoarea metabolismului bazal. La nastere, acesta este cu cca

30% mai redus decat la adult. Creste treptat in primeleluni, atingand valoarea de la adult.
5. SEXUL-> influenteaza de asemenea valoarea metabolismului bazal. Diferentierea incepe in jurul
varstei de 3 ani, se accentueaza la pubertate, ramanand in continuare, tot restul vietii, cu 8—10%
mai mare la indivizii de sex masculin.

6. SARCINA si ALAPTAREA-> duce la o crestere a metabolismului bazal cu 10—

12% in prima sa jumatate, apoi cresterea se accentueaza ajungand la 20—25% in a doua
jumatate a gestatiei. In cursul alaptarii, cresterea metabolismului bazal este de 30%.

7.TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT-> influenteaza metabolismul bazal. Astfel, frigul intensifica

procesele de termogeneza, crescand concomitent metabolismul bazal cu cca 6—
8%. Temperatura ridicata a mediului ambiant
(in cazul expunerilor repetate) determina o micsorare a metabolismului bazal cu cca 10—
15%.

8.CALORIILE CONSUMATE-> nivelul caloric al ratiei alimentare poate de asemenea modifica

metabolismul bazal. Astfel, subalimentatia duce la o reducere a
metabolismului bazal, in timp ce alimentatia hipercalorica intensifica metabolismul de
baza.

9. SITUATII PATOLOGICE: hipertiroidismul, bolile febrile (care cresc cu cca 8% valoarea acestuia,
pentru fiecare grad peste 370), cancerul.

II. Nevoile energetice de relatie includ nevoile calorice suplimentare (peste metabolismul
bazal) cerute de ingestia alimentelor, termoreglare si travaliu muscular.

1. Nevoile pentru incorporarea hranei. Ingerarea alimentelor solicita organismului o cheltuiala

suplimentara de energie, numita actiune dinamica specifica. Aceasta difera ca valoare in functie de
principiul alimentar utilizat. Astfel, arderea proteinelor necesita un surplus energetic de 20—40%, a
glucidelor 6—8% si a lipidelor 2—5°/o. Actiunea dinamica specifica incepe sa se manifeste la cca
30 minute de la ingerarea hranei, atinge maximum la 2—3 ore, scazand apoi treptat, in 10—12
ore, spre nivelul bazal . Intr-un regim alimentar mixt echilibrat, aceasta se considera ca reprezenta
cca 10% din valoarea calorica a ratiei.

2. Mentinerea constanta a temperaturii corpului necesita un consum energetic suplimentar

valorii metabolismului bazal. Valoarea consumului energetic se considera a fi de cca 3—10%, dar
variaza in functie de o serie de factori, ca : sezon, clima, mod de viata (locuinta, imbracaminte
etc.), ca si de capacitatea reactiva a individului.

3. Travaliul muscular solicita o cheltuiala de energie suplimentara. Valoarea acesteia depinde de

o serie de factori, ca : intensitatea efortului depus, ritmul de munca (continuu sau discontinuu),
raportul intre efort si pauza, durata activitatii musculare s.a.

Valori calorice raportate la greutatea corporala, in functie de efortul fizic depus :

- repaus la pat -> 25-30 cal./kilocorp

- exercitiu usor -> 35-40 cal./kilocorp
- exercitiu moderat -> 45-55 cal./kilocorp
- exercitiu foarte greu -> 50-60 cal./kilocorp.

Altii calculeaza surplusul de calorii peste valoarea metabolismului bazal, in functie de diferitele
activitati, in felul urmator :

- pentru viata sedentara 800—900 cal. in plus ;

- pentru activitatea usoara 900—1 400 cal. in plus ;
- pentru activitatea moderata 1 400—1 800 cal. in plus ;
- pentru munca grea 1 800—4 500 cal. in plus ;

B. Nevoile plastice (in factori nutritivi).

 1. Proteine : aportul trebuie sa reprezinte cca 12—18% din necesarul caloric, adica 70—125 g
/24 de ore.

Ratia proteica nu este aceeasi pentru toti indivizii, ci variaza in functie de o serie de factori :

- varsta, spre exemplu, influenteaza necesarul de proteine. Acesta este mai ridicat in primii ani de
viata, scade apoi treptat la adolescent si adult, devenind la batrani usor scazut sub valoarea
adultului normal (raportat la kilocorp greutate ideala).
- travaliul muscular: determina o crestere a necesarului de proteine. Majorarea poate ajunge, in
cazul efortului intens (munca manuala sau la sportivi), pana la 50% fata de cei cu activitate
sedentara.
- anumite stari fiziologice, cum sunt cresterea, sarcina, lactatia, impugn majorarea
aportului proteic
- in anumite stari patologice se creste aportul proteic.

2. Lipide :cca 25—35% din totalul caloriilor, la copii si adolescenti, si la 20—30°/0, la adulti, ceea
ce reprezinta cam 1—2 g/kilocorp/zi.

Ratia lipidica depinde de o serie de factori, ca :

- varsta. La copii, nevoia este mai crescuta decat la adult. La

batrani, aceasta scade pe masura inaintarii in varsta.

- temperatura mediului ambiant are influenta asupra ratiei lipidice. Astfel, temperaturile
scazute insosite de umezeala si curenti de aer maresc nevoia de lipide pana la 35—
40% din valoarea calorica
a ratiei.

- efortul fizic indelungat si greu, in profesiunile care solicita

cheltuiala mare de energie, mai ales cand se supraadauga si temperatura
scazuta a mediului in care acesta se efectueaza, impune majorarea ratiei
lipidice. Efortul de viteza (sportivi), hipoxia, altitudinea scad, in general, necesarul de lipide
in favoarea glucidelor.

- in timpul sarcimi se recomanda o usoara scadere a ratiei lipidice

catre limita inferioara (15—20%), intrucat grasimile maresc tendinta la
acidoza.

Grasimile alimentare au fost impartite, din punctul de vedere al continutului lor in acizi
grasi, in urmatoarele categorii :

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi saturati : untul,

smantana, frisca, grasimea provenita de la animalele terestre, margarina
obisnuita, grasimea de palmier si de nuca de cocos ;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi mononesaturati : uleiul

de arahide, uleiul de masline, galbenusul ;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi polinesaturati : uleiul de porumb, uleiul de soia,
uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapita, uleiul de peste.

Raportul optim de grasimi: 1/3 saturate +1/3 mononesaturate + 1/3 polinesaturate.

3. Glucide Nevoia de glucide este evaluata la 50—60% din valoarea calorica globala, adica
cca 4—7 g/kilocorp/zi. Din punct de vedere calitativ se recomanda preponderenta produselor
bogate in amidon, fata de dulciurile concentrate, pentru a preveni dezechilibre ale dietei.

4. Apa in jur de 2500 ml/zi, sunt in general acoperite printr-o ratie alimentara echilibrata.
Aportul hidric este reprezentat de apa continuta in alimente (cca 800—1000 ml), de apa
ingerata ca atare (cca 1 000—1 200 ml) si de apa rezultata din arderile metabolice (cca 200—
300 ml), cunoscut fiind faptul ca prin arderea unui gram de lipide rezulta 107 ml apa, prin
arderea unui gram de glucide rezulta 55 ml apa si prin arderea unui gram de proteine rezulta
41 ml apa .

5. Vitamine si minerale

Perioada de crestere, sarcina, lactatia dar si starile patologice maresc nevoile calorice si
de substante nutritive, fapt de care trebuie sa se tina seama in alcatuirea ratiei alimentare la
astfel de indivizi.

6. Fibre

Fibrele sunt constituenţi nedigerabili ai unor alimente de origine vegetală. Acestea nu se

digeră, deci nu contribuie la aportul energetic al organismului. Rolul lor fiziologic este insa
important:

1. dau volum alimentelor şi contribuie la senzaţia de saţietate

2. reţin apa şi contrubuie la o consistenţă normală a scaunului
3. constituie un bun suport pentru dezvoltarea unor bacterii utile din flora intestinală
4. stimulează peristaltismul intestinal şi ajută la evacuarea resturilor de bol alimentar.
Cantitatea zilnică estimată pentru fribre este 25g.
Calcul rata metabolica:

Ecuatia Harris-Benedict ia in calcul pentru metabolismul bazal greutatea, inaltimea si

varsta persoanei pentru care se calculeaza, astfel:

Metabolism bazal barbat: [666+(13,7*greutate in kg)+(5*inaltime in cm)-(6,8*varsta in

ani)]= X kcal/zi

Metabolism bazal femeie: [655+(9,5*greutate in kg)+(1,8*inaltime in cm)-(4,7*varsta

in ani)] = X kcal/zi

La aceste valori se adauga 30% din metabolismul bazal pentru sedentari, 50% pentru
efort fizic moderat, 100% pentru efort fizic intens.

In cazul in care ne dorim corectarea greutatii corporale, calculul trebuie efectuat pe baza
greutatii ideale si a indicelui de masa corporala.

Greutatea ideala barbat = 50+0,75*(inaltimea in cm-150)+(varsta-20)/4

Greutatea ideala femeie = [50+0,75*(inaltimea in cm-150)+(varsta-20)/4]*0.9