MRK Serviciilor
MRK Serviciilor
MRK Serviciilor
15
Violeta Rădulescu
Consumatorul apreciază însă rolul personalului în cadrul organizaţiei
prestatoare de servicii şi în funcţie de frecvenţa cu care intră în contact
cu acesta.
Din acest punct de vedere contactul poate fi: permanent, periodic,
ocazional şi întâmpl ător, iar personalul poate fi clasificat astfel:
personalul de contact, modificatorii, influenţatorii, şi indiferenţi.9
· Personalul de contact intră în relaţii permanente, frecvente
cu clienţii. El este, în principal, personalul de execuţie, care realizează
serviciul ori cea mai mare parte a acestuia (profesorii, medicii, actorii
etc.)
· Modificatorii reprezintă categoria de personal care intră
periodic în contact cu clientul, dar ajută la realizarea serviciului, motiv
pentru care ei trebuie selectaţi şi pregătiţi astfel încât s ă cunoască
strategiile firmei şi să participe la realizarea lor ( recepţionerii,
plasatorii de bilete, secretare din unităţile de învăţământ, etc.)
· Influenţatorii sunt reprezentaţi de categoria de personal aflat
în contact rar cu clientul, dar cu un rol deosebit în fundamentarea
deciziilor şi în asigurarea condiţiilor pentru prestarea serviciilor la un
nivel calitativ ridicat (personalul de conducere, personalul de cercetare);
· Indiferenţii reprezintă persoanele care, de regulă, nu intră în
contact cu clientul, dar care asigură suportul necesar pentru prestarea
serviciului: (personalul de aprovizionare, personalul tehnic,
contabilitate etc).
Componenta „al ţi clienţi” - în timpul prestării serviciului,
consumatorii se întâlnesc cu al ţi consumatori în cadrul unităţii de
vânzare şi/sau de prestaţie, fapt ce influenţează derularea procesului de
creare şi livrare a serviciului sau rezultatul final al acestuia, serviciul
efectiv. Prin cerinţe comportament şi atitudine aceştia pot contribui la
creşterea sau diminuarea calităţii serviciului şi ca urmare a utilităţii
percepute.
Rolul acestei componente este scos în evidenţă şi în situaţiile în
care, printre clienţii firmei se numără personalităţi, care prin prestigiul
de care se bucură conferă credibilitate, imagine şi garanţia unei calităţi
superioare a serviciului oferit.
1.2 Specializarea marketingului serviciilor
Categorie
Nr. servicii Exemple de servicii
crt.
Servicii • alimenta ţie publică (în restaurante,
1. cultural- bufete, cofetării,
turistice baruri etc.);
• servicii turistice (excursii, sejururi
etc.);
• spectacole (de teatru, cinema, muzic ă)
• radioteleviziune
• agrement.
• cazare (în hoteluri, moteluri, cabane);
• transporturi aeriene (inclusiv serviciile
2. Servicii de prestat e în
comunicaţii aeroporturi şi de
companiile aeriene);
• transporturi rutiere, transporturi
feroviare,
transporturi maritime şi fluviale;
• transporturi pe cablu;
• telecomunica ţii;
• servicii po ştale;
Servicii asistenţa medicală (în spitale,
3. medicale ambulatoriu,
laboratoare medicale etc., cu medici,
opticieni,
CAPITOLUL 2
MEDIUL DE MARKETING AL
ORGANIZAŢIEI PRESTATOARE DE SERVICII
CAPITOLUL 3
COORDONATE ALE PIEŢEI SERVICIILOR
Pentr
comunicarea şi Educarea utilizarea promovării u
consumatorilor pentru a evita
perioadele creşterea vânz ărilor
aglomerate
stimulente oferite modifica Pentr
consumatorilor rea ofertei u
pentru perioadele cu cerere mică atragerea de noi segmente
atenţie deosebită acordată în reduceri de preţ şi alte
primul stimulente
rând consumatorilor
fideli
tarife nepreferenţiale, fără modificări în orarul de
reduceri funcţionare
avantajel serviciului
promovarea or oferite în amplasarea cât Mai
extrasezon aproape de consumator
CAPITOLUL 4
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
DE SERVICII
Conceptul modern de marketing porneşte de la premisa că
activitatea oricărei organizaţii trebuie îndreptată în direcţia satisfacerii
cerinţelor – efective şi potenţiale - ale consumatorilor cu maximum de
eficienţă.35
Comportamentul consumatorului – component ă esenţială a
comportamentului uman – poate fi definit, ca reprez entând totalitatea
actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate
direct de obţinerea şi utilizarea de bunuri şi servicii, în vederea
satisfacerii nevoilor actuale şi viitoare, incluzând procese decizionale
care prec ed şi determină aceste acte.36
4.1 Caracteristici ale comportamentului consumatorului de
servicii
· experienţa consumatorului;
· importanţa produsului sau serviciului considerat;
· costul luării unei decizii incorecte;
· complexitatea alternativelor evaluate,
· urgenţa cu care trebuie luată decizia.
Caracteristicile serviciilor şi factorii care stau la baza evaluării
determină ca „setul alternativelor evocate” s ă fie mult mai restrâns
decât în alte domenii.
- rezultanta evaluării. În urma procesului de evaluare
consumatorul decide asupra comportamentului său privitor la procesul
decizional de cumpărare, având urm ătoarele alternative: să cumpere
serviciul, să nu cumpere serviciul sau să amâne cump ărarea.
- evaluarea post-cumpărare. În acest stadiu consumatorii
compară serviciul primit cu cel pe care se aşteptau să-l primească. În
funcţie de calitatea serviciului, rezultatul poate fi sub nivelul
aşteptărilor, la acelaşi nivel sau poate depăşi aşteptările consumatorilor.
Consumatorii evaluează serviciile comparând a şteptărilor lor cu
percepţia asupra prestaţiei. În ceea ce priveşte aşteptările, acestea se pot
încadra între două niveluri, cel maxim sau al serviciului dorit şi cel
minim sau al serviciului acceptat.
Nivelul serviciului dorit este influenţat de o serie de factori printre
care:
· informaţiile cu privire la servicii;
· imaginea organizaţiei prestatoare;
· concepţia personală despre servicii;
· experienţa consumatorului;
· mediul în care consumatorul trăieşte şi îşi desfăşoară
activitatea. Nivelul serviciului acceptat depinde de:
· percepţia serviciilor alternative, care poate coborî nivelul
minim - în situaţia în care consumatorul dispune de mai multe
alternative, el îşi stabileşte un nivel minim al aşteptărilor mai ridicat
decât atunci când numărul de opţiuni este mai restrâns;
- percepţia propriului rol asupra serviciului, dar şi contribuţia
acestuia la realizarea serviciului - în serviciile de sănătate de contribuţia
consumatorului la realizarea serviciului depinde calitatea acestuia (de
exemplu atunci când consumatorul este con ştient de nerespectarea
anumitor indicaţii sau tratamente nivelul serviciului acceptat este mai
redus);
- factorii situaţionali (situaţiile de urgenţă), pot conduce la
scăderea pentru o perioadă scurtă de timp a nivelului minim al
aşteptărilor (de exemplu o problemă stomatologică urgentă îl poate
determina pe consumator să consulte cel mai apropiat cabinet medical).
- serviciul previzionat, determinat în funcţie de experienţa
proprie a consumatorului şi de informaţiile provenite din mediu. Un
nivel ridicat al serviciului previzionat face ca nivelul minim al
serviciului aşteptat să fie ridicat, iar zona de toleranţă îngustă.
- Evaluarea post-cumpărare poate avea drept rezultat o stare de
nelinişte a consumatorului, cunoscută sub denumirea de disonanţă
cognitivă, ce apare atunci când acesta are unele motive de i nsatisfacţie
în urma consumării serviciului. Această stare apare aproape în orice
proces decizional de cumpărare, deoarece varianta aleasă are şi unele
minusuri, în timp ce alternativele respinse posedă şi unele plusuri.
CAPITOLUL 5
MARKETING STRATEGIC ÎN SERVICII
5.1 Conceptul de planificare strategică
Analiza S.W.O.T
Auditul de marketing se finalizează printr-o analiză S.W.O.T,
respectiv o evidenţiere a punctelor forte şi slabe ale organizaţiei şi a
oportunităţilor şi ameninţărilor din mediul în care aceasta acţionează.
Pentru organizaţiile din domeniul serviciilor punctele forte pot să
includă: imaginea organizaţiei, resursele financiare, numărul şi
profesionalismul personalului, nivelul şi performanţele dotărilor,
orientarea managerială şi de marketing a organizaţiei etc. Ca puncte
slabe pot fi menţionate: lipsa sau slaba pregătire a personalului, un
management defectuos, gamă redusă de servicii oferite, calitatea slabă a
serviciilor, echipamente puţine sau învechite etc.
· 5.3.3 Formularea strategiei la nivelul unităţii strategice de
activitate
Un prim model este cel propus de Michael Porter, care identifică
trei tipuri generice:
· strategia celor mai mici costuri totale presupune dezvoltarea
unor capacităţi mari de producţie/servire şi distribuţie care să asigure
reducerea semnificativă a costurilor în raport cu organizaţiile
concurente. Implementarea unei astfel de strategii presupune un
potenţial tehnologic, de aprovizionare, productiv şi logistic ridicat;
strategia de diferenţiere se bazează pe diferenţierea serviciilor oferite
de către o organizaţie, prin anumite caracteristici – calitatea serviciilor,
confortul oferit, performanţele personalului - prin care dobânde şte
unicitate în cadrul pieţei. Pentru a fi viabilă, diferenţierea presupune
considerarea unor atribute ale ofertei care nu se regăsesc la nivelul
organizaţiilor concurente. Această strategie nu ignoră aspectele legate
de costuri, dar acestea nu mai constituie punctul central al strategiei.
· strategia de concentrare, organizaţia se concentrează asupra
unuia sau mai multor segmente ale pieţei, serviciu sau zonă geografică.
Cunoscând nevoile specifice acestor segmente, organ izaţia poate opta
apoi pentru una din strategiile prezentate anterior.
Criteriul
de Persoane fizice Persoane juridice
segmentar
e
Geografic Tară Ţară
Regiune Regiune
Mediu de Mediu de
reşedinţă reşedinţă
Mărimea
localităţii
Demografi Mărimea
c Vârsta companiei
Sex Număr de angajaţi
Mărimea Structura
familiei angajaţilor
Structura Obiectul de
familiei activitate
Statutul
economic Statut financiar
Nivelul de
educaţie şi
ocupaţia
Religia
Psihografic Clasa
e socială Cultura
Stil de
viaţă organizaţională
Personalit Atitudinea faţă de
ate risc
Avantaje
Comporta căutate Avantaje căutate
Fidelitatea faţă
mentale Fidelitatea faţă de de
marcă marcă
Sensibilitatea la Sensibilitatea la
preţ preţ
Frecvenţa Frecvenţa
utilizării utilizării
Opţiunii de Opţiuni de
substituire substituire
5.4.2 Poziţionarea serviciilor
Capitolul 6
6.1 Conceptul de produs
·
· Politica de preţ are un loc bine definit în cadrul strategiei
organizaţiei şi defineşte orientările şi liniile de acţiune pentru stabilirea
preţului serviciilor oferite. De altfel, caracterul aparte al preţului este
justificat şi de faptul că reprezintă singura variabilă de marketing direct
generatoare de profit şi care nu necesită investiţii şi cheltuieli altele
decât studiile de pia ţă.
Cu produsul, preţul apare în relaţii multiple şi complexe deoarece
în el se regăseşte succesiune de etape şi activităţi ce alcătuiesc procesul
de creare şi livrare:
- componentele corporale şi acorporale cu precădere calitatea şi
marca îşi pun amprenta asupra strategiilor de preţ care iau în
considerare percepţia preţului ca expresie a acestor componente.
- preţul apare în legătură şi cu activitatea promoţională, prin
modul în care este exprimat şi mai ales comunicat, maniera de formare
precum şi gratuităţile şi reducerile acordate.
- o serie de relaţii apar între preţ şi activitatea de distribuţie, prin
tipul de canale şi de prestaţie utilizate, forma şi mijlocul de plată, alte
preţuri sunt fiscale conform unor înţelegeri, acorduri între principalele
instituţii de credit.
7.1 Condiţiile adoptării politicii de preţ
Intermedi Dezavantaj
ar Avantaje e
consumatorilor neîncrederea
CAPITOLUL 10
STRATEGII DE MARKETING RELAŢIONAL
ÎN SERVICII
·
·
·
71