Boala aderentiala

1
 Introducere
●
Ocluzia intestinala acuta la copii cauzata de boala
aderentiala, este o afectiune grava, destul de des
intilnita in chirurgia abdominala, ce necesita interventie
chirurgicala de urgenta.
●
Aceasta forma de ocluzie detine 30-40% din numarul
total de ocluzii intestinale, in 60% fiind cauza
relaparatomiilor. Ne catind la progresele inregistrate in
ultimii ani, pina in prezent se mentine o letalitate majora
ce constituie 10-15%

2
 Etiopatogenie
●
Unul din factorii de baza-infectarea cavitatii abdominale cu
flora rezistenta la antibiotice, procesul indelungat favorizind in
mod cert dezvoltarea intensa a aderentelor
●
Alta cauza – fenomenele de alergizare
●
Alta cauza-modificarile sistemului imun
●
Alt factor evident in formarea aderentelor reprezinta insasi
trauma intraoperatorie a intestinului si dereglarea integritatii
peritoneului pariental pe traiect lung in caz de laparotomie.
●
Trebuiesc evidentiate si rolul particularitatilor congenitale ale
organismului de a reactiona la factorii traumatici
3
 Etiopatogenie
●
La copii cu boala aderentiala, ca regula, cicatricele postoperatorii ale
pielii sunt hipetrofice, fapt ce confirma teoria despre dereglarea
proceselor reparatorii in organismul pacientului
●
In ultimii ani au aparut date despre legatura fezvoltarii bolii aderentiale
cu tipul de acetilare, fiind constatat ca la copii ce au suportat interventii
chirurgicale in baza apendicitei acute procesul aderential al cavitatii
abdominale se dezvolta predominant la copii cu timpul rapid de
acetilare
●
Deoarece este o predispunere ereditara in dezvoltarea adrentelor,
substratul material fiind fenotipul de acetilare rapida, este necesar de a
aprecia fenotiparea dupa activitatea N-Acetiltransferazei

4
 Etiopatogenie
●
In acest scop se foloseste metoda de determinare a sulfadimezinei
acetilate in proba sanguina timp de 6 ore dupa indicarea unica a test-
dozei preparatului, ultima fiind determinata in dependenta de masa
corporala a copilului
●
“Acetilatori” rapizi sunt considerati bolnavii cu nivelul acetilarii ce
depaseste 75%. Este stiut ca la acesti copii procesul inflamator are
caracter productiv atit pina la operatie cit si postoperator, cauzind
complicatii aderentiale si formarea infiltratelor
●
Contrar primului tip la acetilatori lenti(procentul de acetilare este mai
mic de 75%) procesele reparatorii de delimitare sunt slab pronuntate ,
fiind caracteristic complicatii legate de vindecarea grea a plagilor

5
 Tabloul clinic si diagnostic
●
Tabloul clinic al ocluziei intestinale acute adrentiale la copii este
divers si in mare masura depinde de gradul si nivelul incarcerarii
intestinului, durata bolii, raspindirea procesului adrential, virsta
copilului, etc
●
Deosebim : forma precoce si tardiva a ocluziei intestinale adrentiale.
●
Ocluzia intestinala adrentiala precoce se dezvolta in primele 3-4
saptamini, cea tardiva -dupa luni si ani dupa operatie.
●
Ocluzia intestinala adrentiala precoce de obicei se dezvolta pe fonul
unei pareze majore a intestinului

6
 Tabloul clinic si diagnostic
Simptomatologia la aceasta etapa a bolii este neclara din
cauza starii generale grave a copilului, Treptat sindromul
dureros capata caracter de accese, apare voma multipla,
cresc in intesitate semnele de exicoza si toxicoza. Palparea
abdomenului devine dureroasa, se dezvolta semne
peritoneale.
●
Auscultativ sunt depistate sunetele unei peristaltice intense.
●
Scaunul de sinestatator lipseste. Clismele sau cantitate
neinsemnata de mase fecale

7
 Tabloul clinic si diagnostic
●
In majoritatea cazurilor ocluzia aderentiala se observa incepind cu ziua 5-6
pina la sf saptaminii a 2-a dupa operatie. La acest moment starea generala a
copiluilui se amelioreaza , se micsoreaza semnele de pareza intestinala.
Sunt prezente greturi, vom multiple, la inceput cu continut alimentar, iar mai
apoi continut intestinal de staza.
●
Timpul de aparitie a vomei depinde de nivelul ocluziei. Cresterea temepraturii
are loc cind procesul inflamator intrabadominal nu este cupat dupa operatia
efectuata, sau in caz de necroza a intestinului
●
In continuare se determina lipsa scaunului si emiterii gazelor. Abdomenul
devine balonat, uneori asimetric. Peristaltica intestinala este marita. Se
ausculta sunete de plescait in abdomen. Undele peristaltice pot fi obsrrvate
vzual pe peretele abdomenului

8
 Tabloul clinic si diagnostic
●
Forma tardiva a ocluziei intestinale aderentiale in marea majoriate
a cazurilor se dezvolta brusc, debutind cu dureri acute abdominale.
Copilul nelinistit, pozitie fortata. Durerile scad in intensitate ca peste
un timp sa reapara cu o intensitate majora
●
Deosebit de intense sunt durerile cauzate de torsiunea intestinului
in jurul unei bride. In aceasta forma de ocluzie intestinala
aderentiala tabloul clinic este similar celui de soc, Precoce se
dezvolta toxicoza, rapid cresc fenomenele de excicoza, apar
accese acute de dureri abdominale, voma repetata, marirea
peristalticii.Ulterior voma poate fi cu caracter fecaliod. Se dezvolta
semnele peritoneale

9
 Tabloul clinic si diagnostic
●
Examenul radiologic permite de a constata date de ocluzie intesinala mecanica, totala
sau partiala. Pe cliseul panoramic se depisteaza nivele hidroareiene, si ansele intestinale
distensiate. Paralel se termina pasajul substantei de contrast(sulfat de bariu) pe traiectul
tractului intestinal
●
Examenul ecografic permite de a vizualiza ansele intestinale distensiate, cu continut
lichid. Cu scop de a diferentia ocluzia intestinala dinamica de cea mecanica, se
efectueaza stimularea Intestinului,Daca dupa stimulare la ecografie ansele intestinale nu
s emiscoreaza in dimensiuni si se determina miscarea ‘de pendula’ a himusului se poate
presupune ocluzia intestinala dinamica
●
Laparoscopia- are ca scop determinarea localizarii procesului adrerential ce provoaca
ocluzia intestinala, Se apreciaza reaspindirea procesului adrential, pozitia anselor
intestinale si mobilitatea, umplerea cu aer, modificarile serioasei; prezenta lichidului liber,
caracterul acestua si modificarile peritoneului parietal, modificarile in epiploon si
implicarea acestuia in procesul adrential

10
 Tabloul clinic si diagnostic
●
In caz de ocluzie intestinala adrentiala, endoscopic adrentele sunt edematiate, locul de
strangulare a ansei se gaseste in regiunea plagii postoperatorii, unde se vizualizeaza
un conglomerat de anse si oment aderate la peretele anterior al abdomenului.
●
Tabloul endoscopic al ocluziei intestinale tardive se caracterizeaza prin adrente bine
formate, de o consistenta densa, Pentru ambele forme de ocluzie intestinala
aderentiala semne indirecte ale ieusului pot fi socotite: prezenta in cav abd a anselor
distensiate, o cantitate mare de lichid, modificari active a peritoneului parietal si
visceral, modificari microcirculatorii ale anselor inestinului subtire , simptomul de fixare
si rigiditate a anselor intestinale
●
Simptomul care stabileste diagnosticul de OI este depistare segmentului intestinal
deformat de adrente, cu regiunea de intestin de pina la locul ocluziei distensiata, iar
cea dupa-colabata. Acest semn poate lipsi in cazul de torsie a mezoului intestinului
subtire

11
 Tratament
●
-Decompresia stomacului (sonda gastrica permanenta)
●
Blocada ganglionara: Dicaina !% cite 0,1 ml la ani de viata, i/m.
●
-stimularea i/v a intestinului :
a ) NaCL10%, cite 2 ml la ani de viata
b) sol Prozerina, 0,05%, cite 0,1 ml la ani de viata
●
Clisma sifon fiecare 30-40 min dupa stimulare
Radiologic se va determina pasajul masei baritate pe traiectul intestinului
Aceste manipulatii se efectueaza pe fon de corectie a modificarilor
homeostazice, hemodinamice xi ameliorarea microcirculatiei

12
 Tratament
●
Tactica intraoperatorie – se va efectua cu conservatism
maxim, deoarece fiecare interventie chirurgicala
stimuleaza dezvoltarea aderentelor. Atent se va efectua
adezioliza si visceroliza

13