Figurile 323 - 528 PDF

ELEMENTE PLASTICE CU SEMANTICĂ ESHATOLOGICĂ 297
Fig. 323. Cupola baptisteriului ortodox din Ravenna (sec. al V-lea) Fig. 324. În baptisteriul arienilor, Iisus Hristos este reprezentat
adăposteşte una din cele mai vechi reprezentări ale Botezului imberb, iar alegoria Iordanului ocupă un spaţiu foarte generos în
Domnului. dreapta lui Hristos - Baptisteriul arienilor. Ravenna.
Fig. 325. Schiţa compoziţională a botezului are o Fig. 326. Motivul ulciorului-izvor al Iordanului, vizibil în secolul al V-lea la
răspândire unitară în întreg bazinul Mediteranean Ravenna, este pictat o mie de ani mai târziu în Moldova - Botezul Domnului.
- Panou de fildeş din Egipt sau Siria secolului al Naos. Probota.
VI-lea. Britsch Museum. Londra.
Fig. 327. În unele reprezentări ale Botezului Domnului, sub Fig. 328. „Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors
picioarele lui Hristos este pictată o piatră, iar sub piatră este înapoi.” (Ps. 113, 3) - Botezul Domnului. Prezbiteriumul
zdrobit un balaur - Botezul Domnului. Naos. Moldoviţa. bisericii din Sandomierz (sec. XV). Polonia.
298 pr. Gabriel Herea - MESAJUL ESHATOLOGIC AL SPAŢIULUI LITURGIC CREŞTIN
Fig. 329. „Când cu arătarea Ta ai luminat toate, atunci marea cea sărată a necredinţei a fugit şi Iordanul, cel ce curgea în jos, s-a
întors, ridicându-ne pe noi la cer.” (Minei) - Botezul Domnului. Biserica Sf. Gheorghe (sec. XIV) din Staro Nagorično. Macedonia.
Fig. 330. Des întâlnit în compoziţia Botezul Domnului, elementul plastic al Fig. 331. Situaţie unică în Moldova medievală, cupola traveii de vest a pronaosului
toporului este însoţit cu semnificaţii privitoare la martiriul lui Ioan Botezătorul, Catedralei Mitropolitane Sf. Gheorghe din Suceava găzduieşte scena Botezului
dar şi cu semnificaţii eshatologice privitoare la vremurile din urmă - Miniatură Domnului. Aceasta ar putea fi o marcare a utilităţii liturgice a pronaosului de a fi
din Tetraevanghelul din 1609. Muzeul Mănăstirii Dragomirna. spaţiu pentru săvârşirea Tainei Botezului.
Fig. 332. Zdrobirea balaurului sub piatra pe care stă Hristos este un simbol al biruinţei ce o aduce Dumnezeu pe pământ prin Întruparea Sa
- Botezul Domnului. Naos. Suceviţa.
Fig. 333. Influenţată de o credinţă populară în faptul că Adam ar fi semnat un contract Fig. 334. Puterea lui Iisus Hristos asupra ispitei diavolului se vădeşte
cu diavolul, compoziţia Botezului Domnului din pridvorul de la Suceviţa Îl prezintă pe în episodul Ispitirilor din pustie - Marele Meteor. Grecia.
Hristos având în mână un rotulus pe care scrie: Rukopisanie Adamavo.
Fig. 335. Diavolul Îl ispiteşte pe Hristos cu

lăcomia pântecelui, iubirea de arginţi şi slava
deşartă - Miniatură din Tetraevanghelul de la
Elisabetgrad.
Fig. 336. În gropniţa Bisericii Înălţarea Domnului de la Mănăstirea Neamţ Fig. 337. Ridicarea lui Hristos pe aripa templului este o scenă foarte
diavolul ispititor este reprezentat în comuniune cu Balaurul cel din adâncul dinamică, diavolul purtându-L pe Hristos pe umeri - Sistemul de
pământului. boltire a gropniţei. Neamţ.
Fig. 338. Iisus Hristos biruieşte leul şi Fig. 339. Diavolii părăsesc cetatea Fig. 340. Diavolii părăsesc trupurile
şarpele, cele două simboluri ale diavolului în care intră pruncul Iisus Hristos - demonizaţilor din Ghergheseni - Dečani.
- Capela arhiepiscopului. Ravenna. Italia. Dečani. Serbia. Serbia.
Fig. 341. Diavolul nu suportă apropierea

de Iisus Hristos Dumnezeu - Vindecarea
demonizatului. Tetraevanghelul de la
Elisabetgrad.
Fig. 342. „O, rege! Tu priveai şi iată un chip - acest chip era peste măsură de mare şi strălucirea lui neobişnuită stătea înaintea ta şi înfăţişarea lui era grozavă. Acest
chip avea capul de aur curat, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă, pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier şi o parte de lut. Tu priveai şi iată
o piatră desprinsă, nu de mână, a lovit chipul peste picioarele de fier şi de lut şi le-a sfărâmat”. (Daniel 2, 31-34) - Profeţia lui Daniel. Dečani. Serbia.
Fig. 344. (stânga) „Atunci

au fost sfărâmate în acelaşi
timp fierul, lutul, arama,
argintul şi aurul şi au ajuns
ca pleava de pe arie vara şi
vântul le-a luat cu sine fără
ca să se găsească locul lor;
iar piatra care a lovit chipul
a crescut munte mare şi
a umplut tot pământul”.
(Daniel 2, 35) - Detaliu
din Fig. 342.
Fig. 343. (dreapta) Piatra
cea necioplită cu mâna s-a
desprins din munte şi a
lovit idolul - Detaliu din
Fig. 342.
Fig. 345. Compoziţia Răstignirea Domnului este însoţită în Moldova de opoziţia alegorică între Biserică şi sinagogă - Răstignirea
Domnului. Conca absidei de nord. Catedrala Mitropolitană Sf. Gheorghe. Suceava.
Fig. 346. În timp ce personajul ce simbolizează Biserica strânge cu grijă sângele care curge din Fig. 347. Cu ajutorul opoziţiei dintre alegorii se semnifică
coasta lui Hristos, personajul ce simbolizează sinagoga se îndepărtează de centrul compoziţiei biruinţa deplină a lui Hristos şi împlinirea legii trimise
- Răstignirea Domnului. Tetraevanghelul de la Elisabetgrad. de Dumnezeu anterior Întrupării - Răstignirea Domnului.
Tetraevanghelul de la Suceviţa.
Fig. 348. Îngerul duce în rai sufletul tâlharului pocăit - Detaliu Fig. 349. Coborârea lui Hristos la iad este evenimentul care reface
din Răstignirea Domnului. Naos. Pătrăuţi. ordinea în universul creat - Altar. Popăuţi.
Fig. 350. Drepţii Vechiului Testament care ajunseseră în iad sunt ghidaţi de Lumina lui Hristos, în timp
ce personificarea Iadului şi Satana sunt înlănţuiţi în întunericul exterior comuniunii din jurul lui Hristos
Dumnezeu - Coborârea la iad. Naos. Probota.
Fig. 351. Personificări inspirate de Evanghelia Fig. 352. Fildeşul bizantin atribuit Fig. 353. În Moldova, majoritatea
apocrifă a lui Nicodim, cele două personaje legate secolului al XI-lea şi păstrat la Museum reprezentărilor Coborârii la iad înfăţişează
sub picioarele lui Hristos sunt prezente pe coperta fűr Byzantinische Kunst demonstrează personajele din stânga lui Hristos fără
Tetraevanghelului dăruit de Ieremia Movilă longevitatea schiţei compoziţionale aureole, fapt întâlnit şi în spaţiile geografice
Mănăstirii Sf. Ecaterina - Muzeul Mănăstirii Sinai. folosite pentru a reprezenta Coborârea aflate sub influenţa slavilor de răsărit -
Egipt. la iad - Berlin. Coborârea la iad. Lublin. Polonia.
Fig. 354. Icoana pictată pentru biserica din Fig. 355. Coborârea Duhului Sfânt. Relief în Fig. 356. Pe măsură ce puterea imperială bizantină a scăzut
Witryłow reprezintă pe Hristos salvând fildeş. Provenienţă Imperiul Bizantin, a doua şi a dispărut, reprezentarea Împăratului din icoana Coborârii
grupurile de oameni din gurile unui balaur - jumătate a secolului al XI-lea - Museum fűr Duhului Sfânt (Fig. 355) a fost înlocuită cu imaginea unui
Muzeum Historyczne din Sanok. Polonia. Byzantinische Kunst. Berlin. rege semnificant al Cosmosului - Naos. Voroneţ.
Fig. 357. Împărtăşania Apostolilor, sec. VI, Patena descoperită Fig. 358. Slujirea arhierească a Mântuitorului Hristos - Dumnezeiasca Liturghie.
la Alep - Muzeul de Arheologie din Istanbul. Turcia. Biserica Naşterea Domnului din Arbanasi. Bulgaria.
Fig. 359. Slujirea arhierească a lui Hristos este unică, dar revelată în mod diferit universului inteligibil şi universului sensibil - Dumnezeiasca Liturghie şi
Împărtăşania apostolilor. Altar. Lesnovo. Macedonia.
Fig. 360. Săvârşită în naos-altar, Sfânta Liturghie aduce alături pe oameni şi îngeri în jurul lui Iisus Hristos Dumnezeu. Sistemul de boltire a naosului bisericii
Sf. Nicolae de la Probota deţine un tambur inferior, unde este pictată scena Dumnezeiasca Liturghie.
361. Bolţile gotice ale prezbiterium-ului bisericii Fig. 362. Îngeri diaconi, purtători de obiecte utilizate în cult, 363. Contrar fragmentării procesiunii liturgice,
din Sandomierz găzduiesc elementele compoziţiei sunt rânduiţi în jurul imaginii lui Iisus Hristos Pantocrator - fragmentare generată de condiţiile arhitectonice,
Dumnezeiasca Liturghie - Polonia. Sandomierz. Polonia. compoziţia reuşeşte să fie unitară - Sandomierz. Polonia.
Fig. 364. Asemeni compoziţiilor întâlnite mai târziu Fig. 365. Iisus Hristos Agneţ. Sf. Nichita Banjani. Fig. 366. Îngerii poartă discul cu
în Moldova, procesiunea angelică grijeşte de icoana Macedonia. imaginea lui Iisus Hristos Agneţ.
lui Iisus Hristos coborât de pe Cruce - Sandomierz. Biserica Naşterii Domnului. Arbanasi.
Polonia. Bulgaria.
Fig. 368. Iisus Hristos Agneţ. Altar. Bălineşti.
Fig. 367. Iisus Hristos Agneţ. Matka. Macedonia. Fig. 369. Iisus Hristos Agneţ. Exteriorul absidei altarului. Suceviţa.
Fig. 370. Tânguirea şi punerea în mormânt a lui Iisus Hristos. Ruină dinspre strada Via del Teatro
Marcello spre Musei Capitolini. Roma.
Fig. 372. Iisus Hristos în mormânt. Proscomidiar.

Bolniţa Mănăstirii Bistriţa din Vâlcea.
Fig. 371. Tânguirea şi punerea în mormânt a lui Iisus Hristos. Biserica Naşterea Fig. 373. Iisus Hristos în mormânt. Proscomidiarul bisericii Sf. Gheorghe de
Domnului din Arbanasi. Bulgaria. la Voroneţ.
Fig. 374. (stânga) Iisus Hristos în mormânt.

Proscomidiarul bisericii Sf. Nicolae de la Probota.
Fig. 375. (dreapta) Tânguirea şi punerea în mormânt a lui

Iisus Hristos. Proscomidiarul Catedralei Mitropolitane
Sf. Gheorghe. Suceava.
Fig. 376. Mitropolitul Gheorghe Movilă slujeşte Sfânta Fig. 377. Liturghia Sfântului Grigorie. Sculptură de
Liturghie. Detaliu din compoziţia votivă păstrată în Michael Erhart, 1480. Bode Museum. Berlin.
naosul de la Suceviţa. Vezi Fig. 308.
Fig. 378. (stânga) Judecata de Apoi. Icoană pe lemn din

sec. al XII-lea. Pinacoteca Vaticanului. Roma.
Fig. 379. (dreapta) Coborârea la iad şi Judecata de Apoi.

Sec. al XII-lea. Basilica din Torcello. Veneţia.
Imnul Asediul Pilda fiului Judecata

Acatist Constantinopolului risipitor de Apoi
380. Biserica Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul de la Arbore. Vedere dinspre sud.
Drepţii Apostolii pe Dumnezeu Întrupat Dumnezeu Dumnezeu revelat

veniţi scaunele Iisus Hristos Judecător Cel vechi de zile prin Biblie și Duh Sfânt
la Judecată de Judecată
Lupta pentru Neamurile

Grădina Sfinți la sufletele Învierea necreștine
raiului ușa raiului oamenilor morților vin la judecată
Iadul
Fig. 381. Biserica Sfântul Gheorghe de la Voroneţ. Vedere dinspre vest.
Fig. 382. “Am privit până când au fost aşezate scaune, Fig. 383. „Capul Lui şi părul Lui erau albe ca lâna Fig. 384. „Şi când a luat cartea, cele patru fiinţe şi
şi S-a aşezat Cel vechi de zile; îmbrăcămintea Lui albă şi ca zăpada, şi ochii Lui, ca para focului.” cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut înaintea
era albă ca zăpada, iar părul capului Său curat ca (Apocalipsa 1, 14) - Cel vechi de zile. Coşula. Mielului, având fiecare alăută şi cupe de aur pline cu
lâna; tronul Său, flăcări de foc; roţile lui, foc arzător.” Botoşani. tămâie care sunt rugăciunile sfinţilor.” (Apocalipsa 5,
(Daniel 7, 9) - Cel vechi de zile. Naos. Bălineşti. 8) - Călineşti Bucecea. Botoşani.
Fig. 385. În cadrul Imnului acatist, compoziţia ce reprezintă Icosul al VIII-lea (prima secvenţă din registrul median al imaginii)
propune scena cunoscută sub numele de Sfânta Treime noutestamentară - Exteriorul peretelui de sud. Moldoviţa.
Fig. 386. Mielul biruitor şi Crucea semn al

Fiului Omului. Lapidariumul Muzeului
Arhidiecezan. Ravenna. Italia.
Fig. 387. Crucea pe cer însoţită de Tetramorf.

Catapeteasma bisericii Adormirea Maicii
Domnului a Mănăstirii Humor.
Fig. 388. Crucea Semn al Fiului Omului apare per Cer, însoţită de chipurile Tetramorfului - Bolta
mausoleului Gallei Placidia. Ravenna. Italia.
Fig. 389. “Atunci se va arăta

pe cer semnul Fiului Omului
şi vor plânge toate neamurile
pământului şi vor vedea pe
Fiul Omului venind pe norii
cerului, cu putere şi cu slavă
multă”. (Matei 24, 30) - Sant
Apollinare in Classe. Ravenna.
Italia.
Fig. 390. În timpul regelui ostrogot Teodoric cel Mare (454-526) Fig. 391. Semnul Fiului Omului este prezent atât în forma ferestrelor,
Ravenna a fost capitală a unui regat ce stăpânea peninsula italică cât şi în decoraţia bolţii încăperii ce adăposteşte sarcofagul din porfiră
şi nord-vestul peninsulei balcanice - Mausoleul regelui Teodoric. - Mausoleul regelui Teodoric. Ravenna. Italia.
Ravenna. Italia.
Fig. 392. Crucea Semn al Fiului Omului se arată prin cerurile deschise Fig. 393. Crucea Semn al Fiului Omului se arată dintre
Împăratului Constantin, Arhanghelului Mihail şi Sfinţilor mucenici cerurile deschise, Împăratului Constantin şi soldaţilor săi. -
din Cavalcada de la Pătrăuţi. - Pronaos. Pătrăuţi. Pronaos. Arbore.
Fig. 394. Crucea pe cer este un simbol Fig. 395. Cerurile deschise sunt garanţia comuniunii dintre Fig. 396. În iconografia moldovenească,
eshatologic al biruinţei, apariţia sa în viaţa oamenii care luptă pe pământ şi ordinea cerească din jurul elementul plastic ce reprezintă cerurile deschise
Împăratului Constantin fiind strict asociată lui Dumnezeu - Sfinţii Teodor Tiron şi Teodor Stratilat. este o prezenţă constantă - Sfinţii Mercurie,
biruinţei, prin textul ce a însoţit-o: Prin Naos. Coşula. Teodor Tiron şi Teodor Stratilat. Naos.
acest semn vei învinge - Viziunea de la Pons Dobrovăţ.
Milvius. Pronaos. Hurezi.
Fig. 397. Iisus Hristos Emanuel se arată dintre Fig. 398. Iisus Hristos Pantocrator se arată Fig. 399. „Sufletele drepţilor sunt în mâna lui
Cerurile deschise - Pridvor. Probota. dintre Cerurile deschise - Pridvor. Voroneţ. Dumnezeu şi chinul nu se va atinge de ele”.
(Înţelepciunea lui Solomon 3, 1) - Gropniţă.
Probota.
Fig. 400. Icoana Schimbării la faţă, realizată în prima Fig. 401. Înălţarea Domnului. Absida de sud a naosului. Popăuţi.
parte a secolului al XVI-lea şi păstrată astăzi în Muzeum
Historyczne din Sanok, Polonia.
Fig. 402. Elementul plastic ce semnifică cerurile nu Fig. 403. Simbol răspândit în bisericile Fig. 404. Crucile montate până astăzi pe acoperişul
face referire la Împărăţia cerurilor ci la firmamentul, creştine, Crucea pe semilună a fost utilizată de bisericii sunt asemenea celor din Tabloul votiv:
tăria ce a aşezat-o Dumnezeu atunci când a separat Ieremia Movilă pentru a însemna acoperişul Cruce cu Soarele ce înconjoară intersecţia braţelor
apele (Facere 1, 6). Aceasta va fi strânsă de înger la bisericii de la Suceviţa - Detaliu din Tabloul principale şi Semilună în care se înfinge braţul vertical
sfârşitul timpului material (Isaia 34, 4) - Detaliu din votiv. - Suceviţa.
Judecata de apoi. Chora. Istanbul.
Fig. 405. “Şi s-a arătat din cer un semn mare: Fig. 406. Biruinţa Mielului Domnului este asociată Tânguirii lui Fig. 407. „Vrednic este Mielul cel înjunghiat ca
o femeie înveşmântată cu soarele şi luna Hristos, întrucât Jertfa lui Hristos şi actualizarea permanentă să ia puterea şi bogăţia şi înţelepciunea şi tăria şi
era sub picioarele ei şi pe cap purta cunună a acesteia prin Euharistie sunt premisele Biruinţei finale - cinstea şi slava şi binecuvântarea.” (Apocalipsa
din douăsprezece stele” (Apocalipsa 12, 1) - Proscomidiar. Bălineşti. 5, 12) - Arhivolta arcului descendent median.
Detaliu din Glorificarea Fecioarei. Suceviţa. Arbore.
Fig. 408. „Celui ce şade pe tron şi Fig. 409. „Fiecare din fiinţele acestea avea patru feţe: faţa întâi Fig. 410. „Iar în mijlocul tronului şi împrejurul tronului
Mielului fie binecuvântarea şi cinstea şi era faţă de heruvim, faţa a doua era faţă de om, cea de a treia patru fiinţe, pline de ochi, dinainte şi dinapoi. Şi fiinţa cea
slava şi puterea, în vecii vecilor! Şi cele era faţă de leu şi cea de a patra era faţă de vultur.” (Iezechiel 10, dintâi era asemenea leului, a doua fiinţă asemenea viţelului,
patru fiinţe ziceau: Amin! (Apocalipsa 14) - Gropniţă. Suceviţa. a treia fiinţă avea faţă de om, iar a patra fiinţă era asemenea
5, 13-14) - Mielul biruitor. Biserica vulturului care zboară. (Apocalipsa 4, 6-7) - Iisus Hristos
Friedenskirche din Potsdam. Germania. Pantocrator şi Tetramorful. Naos. Bălineşti.
Fig. 411. Semn al Fiului Omului revelat pe cerul bisericii, Crucea răstignirii este însoţită de chipurile prevestitoare ale timpurilor din urmă: Tetramorful -
Catapeteasmă. Voroneţ.
Fig. 412. (stânga)

Iisus Hristos însoţit de
Tetramorf şi de Cei 24
de bătrâni - Mănăstirea
Sfântului Pavel de la
Marea Moartă. Egipt.
Fig. 413. (dreapta) Iisus
Hristos pe tronul de judecată
însoţit de îngeri şi de
chipurile Tetramorfului
- Mănăstirea Sfântului
Antonie de la Marea
Moartă. Egipt.
Fig. 414. (stânga) Iisus Hristos

pe tronul de judecată însoţit
de chipurile Tetramorfului -
Mănăstirea Sfântului Antonie de
la Marea Moartă. Egipt.
Fig. 415. (dreapta) „Să se

trezească toate neamurile şi să
vină în valea lui Iosafat, căci
acolo voi aşeza scaun de judecată
pentru toate popoarele din jur.”
(Ioil 4, 12) - Tronul pregătit
pentru Judecată (al Hetimasiei).
Bolta semicilindrică a naosului.
Bălineşti.
Fig. 416. Tronul Hetimasiei. Fig. 417. Semnificaţiile eshatologice cu care este însoţit, fac din Tronul Hetimasiei o
Relief în marmură provenind din prezenţă constantă a compoziţiilor privitoare la Judecată sau la timpurile de pe urmă
Constantinopolul anilor 400. Se - Baptisteriul arienilor. Ravenna.
păstrează la Bode Museum. Berlin
Fig. 418. Cerurile bolţilor gotice din capela Sfintei Treimi a castelului din Lublin găzduiesc pe o
pânză imaginea Tronului Hetimasiei - Polonia.
Fig. 419. În capela Sfintei Cruci construită şi pictată în

timpul lui Cazimir al IV-lea în complexul regal de la
Wawel, Tronul Hetimasiei este pictat în proximitatea
simbolului heraldic din cheia de boltă - Polonia.
Fig. 420. Prin aşezarea lui Iisus Hristos Dumnezeu, Tronul Hetimasiei devine Tron al Judecăţii. În iconografie, această reprezentare este
integrată în compoziţii cunoscute sub numele de Deisis - Exteriorul absidei altarului. Suceviţa.
Fig. 421. Profeţii Vechiului Testament au prevestit Întruparea lui Hristos din Fecioara Maria. Evenimentul istoric al Întrupării este asociat de imnografie şi
inconografie Maicii Domnului, profeţii fiind pictaţi în asociere cu reprezentări ale Fecioarei Maria şi împreună cu simbolurile profeţiilor lor - Friza cu profeţi
pictată în proximitatea semicalotei altarului: Avdie, ioil, Daniel, Miheia, Isaia, Ghedeon, David, Moise, Aaron, Solomon, Iacob, Iezechiel, Ieremia, Iona, Zaharia şi
Iesei. Altar. Bălineşti.
Fig. 422. Pictat mai rar, profetul Noe este asociat în iconografie corabiei. În acest
caz, simbolul corabiei face trimitere la semnificaţii eshatologice legate de Biserica lui
Hristos. Aşa cum cei care au urcat în corabie au fost salvaţi şi au început o viaţă nouă
după potop, oamenii ce vor intra şi se vor adăposti în Biserica lui Hristos îşi vor găsi
salvarea - Exteriorul absidei altarului. Suceviţa.
Fig. 423. Interzis prin porunca a doua a decalogului mozaic, idolul este o prezenţă vie în imnografie datorită asocierii sale cu efectul patimilor de a face pe om
dependent de lucrurile materiale. În acest context, visul tălmăcit pentru regele Nabucodonosor de către Daniel (Daniel 2) a devenit paradigmă a falsităţii idoleşti şi
a biruinţei pe care Hristos o aduce asupra acesteia - Pridvor. Suceviţa.
Fig. 424. (stânga) „iată

o piatră desprinsă, nu de
mână, a lovit chipul peste
picioarele de fier şi de lut şi
le-a sfărâmat” (Daniel 2,34).
Piatra aceasta este Hristos
Dumnezeu, care biruie
idolii şi dă biruinţă celor
credincioşi - Detaliu din
Maica Domnului a Rugului
Aprins. Naos. Suceviţa.
Fig. 425. (dreapta) Prin

rodul adus fără condiţii
fireşti, toiagul odrăslit devine
simbol al naşterii fără de
sămânţă - Aaron şi toiagul
odrăslit. Pronaos. Voroneţ.
Fig. 426. Îngerul îi dă Profetului Isaia un jăratec din jertfelnic, iar apoi îi spune: „Iată s-a atins de buzele tale şi va şterge toate păcatele tale, şi
fărădelegile tale le va curăţi”. ( Isaia 6,7) - Îngeri şi profeţi. Detaliu din cupola pronaosului. Humor.
Fig. 427. Ghedeon cere semn de la Dumnezeu prin mijlocirea lânii înrourate pe pământ uscat şi a lânii uscate pe pământ înrourat ( Judecători 6). Dumnezeu îi dă
acest semn, iar lâna înrourată devine un simbol al Fecioarei Maria şi al Întrupării lui Hristos - Viziunea lui Ghedeon. Pridvor. Suceviţa.
Fig. 428. Profetul Isaia profeţeşte cu detalii pătimirile Mântuitorului Fig. 429. Moise şi Aaron se roagă în Cortul Mărturiei, în faţa Chivotului.
Hristos, asemănându-L cu un miel ce se aduce spre junghiere (Isaia 53) - Cortul şi Chivotul sunt simboluri ale Fecioarei Maria - Altarul bisericii
Altar. Humor. Sf. Nicolae. Curtea de Argeş.
Fig. 430. Moise şi Aaron slujesc în Cortul Fig. 431. Schiţa compoziţională a Bunei Vestirii primeşte, în Fig. 432. Un simbol folosit des pentru a marca
Mărturiei. Cortul şi Chivotul sunt indicate ca diferite situaţii, elemente plastice simbolice. În acest caz: vasul cu realitatea Întrupării lui Dumnezeu este pânza
simboluri ale Fecioarei Maria şi ale Întrupării mană (năstrapa) rodeşte - Buna Vestire. Catedrala Mitropolitană din porfiră - Buna Vestire. Naos. Suceviţa.
lui Hristos - Lesnovo. Macedonia. Suceava.
Fig. 433. În catedrala Catedrala Sfintei Sofia din Kiev, capela Fig. 434. Vestea cea bună o găseşte pe Fecioară torcând un fir de porfiră. Vizibil încă din secolul
castelului din Lublin, bisericile de la Pătrăuţi şi Arbore, al XI-lea în Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, gestul este simbolic şi face referire la Întruparea lui
compoziţia Bunei Vestiri este împărţită de-a dreapta şi de-a Hristos - Detaliu din Buna Vestire. Naos. Pătrăuţi.
stânga altarului - Arhanghelul Mihail. Pătrăuţi.
Fig. 435. Cerurile se deschid pentru

a primi sufletul şi trupul Maicii
Domnului. În biserica de la Arbore,
semnificaţiile sunt amplificate
prin pictarea cerurilor în intradosul
arcului de vest a naosului.
Fig. 436. Ierarhi şi Apostoli sunt martori ai Cerurilor deschise pentru primirea sufletului Maicii Fig. 437. Biserica ridicată de Toader Bubuiog în vatra
Domnului în Împărăţia cerurilor - Naos. Arbore. monahală de la Humor a fost închinată Adormirii Maicii
Domnului - Icoana de hram a bisericii din Mănăstirea
Humorului.
Fig. 438. Evenimentul Adormirii Maicii Domnului dinamizează istoria:

apostolii sunt aduşi de către îngeri din regiunile îndepărtate unde
propovăduiau Evanghelia, Arhanghelul Mihail intervine pentru a opri
pe antihrist, care îşi face simţită prezenţa sub forma profanatorului -
Adormirea Maicii Domnului. Sandomierz. Polonia.
Fig. 439. Evenimentul Adormirii Maicii Domnului dinamizează

cerurile: Apostolii sunt aduşi de către îngeri prin văzduh, pentru a fi
martori ai deschiderii porţilor Împărăţiei cerurilor - Detaliu din Fig. 438.
Fig. 440. Profanatorului îi este interzis accesul în naos-altar. Uşa de trecere este păzită Fig. 441. Maica Domnului este Biserică însufleţită, binecuvântarea
de înger, care biruieşte şi opreşte pe cel ce ar putea impieta spaţiul sacru - Gropniţă. biruinţelor sale aducând asupra oamenilor şansa unităţii eclesiale -
Suceviţa. Exterior. Suceviţa.
Fig. 442. Maica Domnului nu este destinaţia Fig. 443. Maica Domnului ocrotitoare a
Fig. 444. Primirea Maicii Domnului la Templu. Relief în fildeş
cultului credincioşilor, ci împreună rugătoare Bisercii. Michel Erhart, 1480, Muzeul
datat în secolul al X-lea, provenind din Constantinopol şi
cu aceştia către Fiul său, Iisus Hristos Bode. Berlin.
păstrat la Museum fűr Byzantinische Kunst, Berlin.
Dumnezeu - Exteriorul paraclisului. Hurezi.
Fig. 445. Legătura dintre Fecioara Maria şi Biserică se bazează Fig. 446. Primirea Fecioarei în Templul Fig. 447. Templul din Ierusalim, cu evidenţierea diferenţei
şi pe un fapt istoric consemnat de tradiţie şi promovat de din Ierusalim şi Întâlnirea Mariei cu dintre Sfânta şi Sfânta Sfintelor, este prezent în reprezentările
imnografie: locuirea Fecioarei în Templul din Ierusalim - Muzeul Elisabeta. Biserica Tăierea capului mai multor evenimente din istoria Bisericii - Buna Vestire.
Kariye Djami. Istanbul. Sfântului Ioan Botezătorul. Arbore. Arbore.
Fig. 448. După perioada de locuire în Templu, Fig. 449. Maica Domnului şi Dreptul Iosif aduc pe Pruncul Iisus la Templul Fig. 450. Preotul Zaharia este ucis între
Fecioara Maria este încredinţată Dreptului din Ierusalim, unde sunt întâmpinaţi de bătrânul Simeon şi prorociţa Ana - Templu şi altar - Pronaos. Arbore.
Iosif - Sandomierz. Polonia. Naos. Pătrăuţi.
Fig. 451. Îngerii şi demonii se luptă la judecata oamenilor. Fig. 452. Arhanghelul Mihail strânge în jurul său pe îngerii
Demonii încearcă să încline balanţa către iad, fără însă a avea ce încă nu manifestaseră tendinţa de independenţă faţă de
succes - Detaliu din Judecata de apoi. Pătrăuţi. Dumnezeu şi astfel opreşte căderea îngerilor din rai - Pronaos.
Bălineşti.
Fig. 453. Prin hotărârea lor de a rămâne alături de Dumnezeu, îngerii devin păzitori ai spaţiului în care convieţuiesc cei ce Îl
iubesc pe Creator - Arhanghelul Mihail păzeste uşa bisericii. Voroneţ
Fig. 454. „Şi le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer.”
(Luca 10,18) - Tetraevanghel. Suceviţa.
Fig. 455. (jos) Filacterul Sfântului Arhanghel Gavriil glăsuieşte despre rostul
prezenţei îngerilor la intrarea în biserică: „Scriu cu pana tot ce e înlăuntrul celor
ce intră aici; port grijă celor buni, dar nimicesc iute pe cei răi” - Pronaos.Cozia
Fig. 456. (stânga) „Îngerii oare nu sunt

toţi duhuri slujitoare, trimise ca să
slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii
mântuirii?” (Evrei1,14) - Îngerul inspiră pe
evanghelist. Naos. Bălineşti.
Fig. 457. (dreapta) Întâlnită atât de des
în iconografia moldovenească, asocierea
dintre înger şi biruinţă este prezentă
în arta de la mijlocul primului mileniu
creştin. În medalia de aur emisă probabil
în timpul Împăratului Justinian, îngerul
călăuzeşte pe împărat - În imagine este
exemplarul păstrat la British Museum.
Londra.
Fig. 458. Arhanghelul Mihail călăuzeşte pe Împăratul Constantin - Detaliu Fig. 459. O altă întâlnire a arhanghelului Mihail cu Împăratul Constantin -
din Icoana Arhanghelului Mihail. Catapeteasmă. Humor. Detaliu din Icoana Arhanghelului Mihail. Catapeteasmă. Humor.
Fig. 460. Îngerul îi indică împăratului Constantin necesitatea construirii unei noi capitale la Bizanţ - Ciclul îngerului. Gropniţă. Humor.
Fig. 461. Arhanghelul Mihail şi Împăratul Fig. 462. Regele Nabucodonosor ridică Fig. 463. Necredincioşii încearcă
Constantin cel Mare. Ciclul arhanghelului. Stâlpii un idol de aur şi cere ca tot poporul să i să distrugă biserica din Colose,
pridvorului deschis. Moldoviţa. se închine. Tinerii evrei Şadrac, Meşac şi prin devierea unui torent de
Abed-Nego refuză jertfirea la idol şi sunt apă asupra ei. În momentul în
aruncaţi într-un cuptor cu foc. Acolo însă care apele se apropie de biserică,
ei sunt apăraţi de înger şi scapă nevătămaţi Îngerul le opreşte curgerea -
(Daniel 3) - Detaliu din Sinaxar. Catedrala Detaliu din Sinaxar. Catedrala
Mitropolitană. Suceava. Mitropolitană. Suceava.
Fig. 464. În Ciclul arhanghelului din pridvorul bisericii de la Suceviţa, îngerul se îngrijeşte de buna orânduire a potopului - Registrul median de pe faţa de est a
stâlpului dintre ferestre.
Fig. 465. „Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma şi Gomora ploaie de Fig. 466. Moise moare în pământul Moabului şi este înmormânat în vale,
pucioasă şi foc din cer de la Domnul. Şi a stricat cetăţile acestea, toate în faţa Bet-Peorului, „dar nimeni nu ştie mormântul lui nici până în ziua de
împrejurimile lor, pe toţi locuitorii cetăţilor şi toate plantele ţinutului astăzi” (Deuteronomul 34, 6). Apostolul Iuda confimă o tradiţie care spunea
aceluia. Femeia lui Lot însă s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut în stâlp de sare. că trupul lui Moise a fost ascuns de către Arhanghelul Mihail. (Iuda 9) -
(Facere 19,24-26) - Pridvor. Suceviţa. Lupta dintre înger şi diavol pentru trupul lui Moise. Pridvor. Suceviţa.
Fig. 467. „Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai aşezat în ceruri cetele şi oştile îngerilor şi ale arhanghelilor spre slujba slavei Tale, fă ca, împreună cu
intrarea noastră, să fie şi intrarea sfinţilor îngeri care slujesc împreună cu noi şi împreună slăvesc bunătatea Ta” (Liturghier) - Naos. Probota.
Fig. 468. (stânga) „Şi s-a făcut război în cer: Mihail

şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se
războia şi balaurul şi îngerii lui.”(Apocalipsa 12, 7) -
Naos. Catedrala Mitropolitană. Suceava.
Fig. 469. (dreapta) În Psaltirea scrisă şi miniată în

scriptoriumul condus de mitropolitul Anastasie
Crimca, biruinţa îngerilor este asemănată cu
biruinţa Sfinţilor mucenici - Muzeul Mănăstirii
Dragomirna.
Fig. 470. (stânga) În unele cazuri,

sub picioarele îngerului poate fi
reprezentat chiar balaurul, cum
este cazul mozaicului făcut pentru
biserica Sf. Ciprian din Murano -
Friedenskirche. Potsdam.
Fig. 471. (dreapta) Icoana

Arhanghelului Mihail pictată în
timpul lui Vasile Lupu reprezintă sub
picioarele arhanghelului un misterios
personaj despre care Nicoale Iorga
spune că are „leit înfăţişarea unui
creştin Domn românesc” - Muzeul
Mănăstirii Văratec.
Fig. 472. „Dar, mai înainte de toate

acestea, îşi vor pune mâinile pe voi şi
vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi
şi în temniţe, ducându-vă la împăraţi
şi la dregători, pentru numele Meu. Şi
va fi vouă spre mărturie. Puneţi deci
în inimile voastre să nu gândiţi de
mai înainte ce veţi răspunde; Căci Eu
vă voi da gură şi înţelepciune, căreia
nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i
răspundă toţi potrivnicii voştri. Şi
veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi
de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide
dintre voi. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru
numele Meu. Şi păr din capul vostru
nu va pieri. Prin răbdarea voastră veţi
dobândi sufletele voastre” (Luca 21,
12-19) - Sfântul Gheorghe biruie pe
balaur şi este încoronat de înger. Naos.
Bălineşti.
Fig. 473. (stânga) Tipul

iconografic din Fig. 472 se
reîntâlneşte pe broderia dăruită
de Ştefan cel Mare Mănăstirii
Zografu - Steagul lui Ştefan
cel Mare. Muzeul Naţional al
Armatei. Bucureşti.
Fig. 474. (dreapta) Cea
mai cunoscută compoziţie
ce vorbeşte despre biruinţa
mucenicilor este Sfântul
Gheorghe zdrobind balaurul
sub picioarele calului - Pronaos.
Dobrovăţ.
Fig. 475. În pridvorul bisericii Învierea Domnului de la Suceviţa, primul Fig. 476. „Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele de demult, care se cheamă
registru iconografic este dedicat biruinţelor sfinţilor mucenici şi cuvioşi. diavol şi satana, cel ce înşeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ şi îngerii
Sfântul Gheorghe. lui au fost aruncaţi cu el” (Apocalipsa 12, 9) - Sfântul Teodor Tiron. Suceviţa.
Fig. 477. (stânga) „Oaste a

mucenicilor şi ceată însoţită de
mucenici purtători de cununi, stând
înaintea Stăpânului, mântuiţi pe cei
ce pururea laudă pe voi” (Minei) -
Sfântul Dimitrie. Suceviţa.
Fig. 478. (dreapta) „ ... cu platoşa

credinţei ... şi cu însemnarea crucii ...
tiranilor bărbăteşte aţi stat împotrivă
şi înşelăciunea diavolului aţi surpat”
(Triod) - Împăratul Iulian Apostatul
sub picioarele Sfântului Mercurie.
Pridvor. Suceviţa.
Fig. 479. (stânga) În lumea antică exista ritualul ca atunci

când era proclamat un împărat să fie ridicat de către soldaţi
cu ajutorul unui scut. Tot în sensul biruinţei împăratului
poate fi interpretată reprezentarea împăratului Justinian cu
un scut sub picioarele calului - Discul de la Kertch.
Fig. 480. (dreapta) În noaptea anterioară martiriului său,

Sfânta muceniţă Marina se luptă cu diavolul, biruind ispita
ce îi cerea să renunţe la credinţă - Sfânta Marina. Pronaos.
Arbore.
Fig. 481. Aflat de asemenea în aşteptarea martiriului, Sfântul Nichita luptă cu ispita de a renunţa la credinţă, ispită ce se materializează printr-o luptă corp la corp
cu diavolul - Sfântul Nichita biruind diavolul. Exteriorul absidei altarului. Suceviţa.
Fig. 482. (stânga) Sursa iconografică

a sfinţilor cavaleri este considerată de
unii istorici a fi Egiptul, din care s-ar fi
răspândit spre Europa prin Capadocia şi
sudul Italiei - Sfânt militar. Mănăstirea
Sirienilor. W.al Natrun. Egipt.
Fig. 483. (dreapta) Evident diferită stilistic

de arta bizantină, pictura coptă deţine
totuşi calitatea de a realiza compoziţii
iconice - Sfânt militar. Mănăstirea
Sfântului Antonie de la Marea Roşie.
Fig. 484. (stânga) „ ...

arătatu-v-aţi ca nişte cărbuni
dumnezeieşti ... cetele
demonilor cu sabia tăindu-
le, vitejilor mucenici, cei ce
sunteţi luminătorii inimilor
noastre” (Triod) - Sfânt
militar. Mănăstirea Sfântului
Antonie. Egipt.
Fig. 485. (dreapta) „Bine
săvârşind nevoinţa Mucenice
purtătorule de chinuri, şi
păzind credinţa, ai luat
cununile biruinţei, şi acum
stai cu bucurie înaintea
lui Dumnezeu” (Minei) -
Sfântul Gheorghe şi un alt
sfânt militar. Mănăstirea
Sfântului Antonie de la
Marea Roşie. Egipt.
Fig. 486. „Binecuvântată

este oastea Împăratului
cerurilor. Că de au şi fost
pământeni mucenicii, dar
s-au sârguit a ajunge la
vrednicia îngerească; de
trupuri neîngrijindu-se
şi prin pătimiri, cinstei
celor fără de trupuri
învrednicindu-se” (Triod) -
Cavalcada Sfinţilor Mucenici.
Mănăstirea Sfântul Pavel
Tebeul. Egipt.
Fig. 487. „Cu bună vitejie săvârşind calea cea bună, ai biruit pe vrăjmaşul cel războinic, Fig. 488. „Tabără şi oaste de mucenici, cu nimic mai prejos decât
Mucenice” (Minei) - Detaliu Cavalcada Sfinţilor Mucenici (Fig. 486). tabăra de îngeri pe care a văzut-o patriarhul Iacov, ci în întrecere
cu ea şi egală ei.” (Sf. Ioan Gură de aur) - Detaliu din Fig. 486.
Fig. 489. (stânga) La

începutul secolului al XV-
lea, regele lituaniano-polon
Władysław II Jagełło este
reprezentat călare, într-o
compoziţie ce surprinde
încoronarea sa de către înger
- Capela Sfintei Treimi.
Castelul din Lublin. Polonia.
Fig. 490. (dreapta) Tot în
secolul al XV-lea, Teodor
Vitold, ctitorul bisericii
din Lujani este reprezentat
călare - Tablou votiv. Lujani.
Ucraina.
Fig. 491. În anul 1547,

mitropolitul Grigorie Roşca,
ctitorul exonartexului
şi picturii exterioare
de la Voroneţ, asociază
reprezentarea votivă cu scena
Biruinţa Sfântului Gheorghe.
Eforturile pe care le fac
apărătorii cetăţii pentru a se
implica alături de Sfânt în
lupta asupra balaurului ne
arată că întreaga compoziţie
este gândită în sensul
apărării cetăţii creştine,
Sfântul Gheorghe fiind
imaginea intervenţiei divine
- Exteriorul bisericii de la
Voroneţ.
Fig. 492. În panoul de fildeş păstrat la Bode Fig. 493. Pe şantierul arheologic de la Fig. 494. Cripta unde au fost descoperite osemintele este pictată,
Museum, deasupra Sfinţilor 40 de mucenici, Halmyris-Murighiol a fost descoperit deasupra spaţiilor pregătite pentru aşezarea trupurilor martirilor
în ceruri, este reprezentat Hristos Judecător, mormântul Sfinţilor mucenici Epictet fiind reprezentată o cunună - Mormântul Sfinţilor Epictet şi Astion.
Cel ce va trimite asupra lor cununile biruinţei şi Astion. Halmyris-Murighiol. Tulcea.
- Berlin.
Fig. 495. Urmând descrierea evenimentului istoric al martiriului din Sevastia, Fig. 496. Hristos dăruieşte creştinilor biruinţă din biruinţa Jertfei
iconografia Sfinţilor 40 de mucenici îi surprinde pe aceştia primind cununi din cer - Sale: „Ca şi cu o pavăză ne îngrădim, cu semnul biruinţei Crucii Tale,
Calendar. Exonartex. Voroneţ. Stăpâne” (Minei) - Sfântul Mina. Nerezi. Macedonia.
Fig. 497. „Cu zaua credinţei şi cu pavăza Darului, şi cu suliţa Crucii fiind întrarmat, de cele potrivnice nebiruit ai fost Gheorghe. Şi ca un dumnezeiesc viteaz,
taberele dracilor biruind, cu îngerii dănţuieşti” (Minei) - Biruinţa mucenicilor. Staro Nagorično. Macedonia.
Fig. 498. „Glasul prorocului Isaia acum s-a împlinit astăzi, întru naşterea lui
Ioan celui mai mare între proroci, că a zis: Iată voi trimite pe îngerul meu
înaintea feţei tale, carele va găti calea ta înaintea ta. Pentru că ostaşul acesta
al Împăratului ceresc mai înainte mergând, cu adevărat drepte a făcut cărările
Dumnezeului nostru, om adică după fire, şi înger cu viaţă fiind;...” (Minei) -
Biruinţa Sfântului Ioan Botezătorul. Contrafortul absidei de est. Suceviţa.
Fig. 499. „Arie cel nebun adăugând păgâneşte, nelegiuitul, naşterii celei dumnezeieşti curgere, pătimire şi despărţire, este tăiat de la trupul Bisericii, cu sabia cea
tăioasă a Părinţilor” (Penticostar) - Primul Sinod Ecumenic. Pronaos. Probota.
Fig. 500. „Cu dogmele ortodoxiei luminând Biserica, pentru dânsa te-ai luptat de Dumnezeu fericite Petre [episcopul Fig. 501. Viziunea Sfântului Petru al
Alexandriei n.n.], gonind pe tulburătorul Arie” (Minei) - Viziunea Sfântului Petru al Alexandriei. Pronaos. Cozia. Alexandriei. Proscomidiar. Suceviţa.
Fig. 502. Conştiinţa asocierii simbolice dintre edificiul arhitectonic al bisericii şi comunitatea Fig. 503. În jurul stâlpului pe care s-a nevoit Sfântul
eclesială este afirmată prin pictatea Sfinţilor Stâlpnici, imagine a dăinurii comunităţii, pe contraforţii Simeon a fost construită o biserică octogonală, simbol al
cu rol de rezistenţă arhitectonică pentru lăcaşul de cult - Exteriorul bisericii de la Suceviţa. timpului eshatologic - Sfântul Simeon Stâlpnicul. Suceviţa.
Fig. 504. Scara dintre pământ şi cer, podul spre rai sau porţile Împărăţiei cerurilor Fig. 505. Dormind cu capul pe o piatră, Iacov „a visat că era o scară, sprijinită
sunt expresii ce fac referire la spaţiul ce garantează legătura dintre om şi pe pământ, iar cu vârful atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se
Dumnezeu. Existenţa acestui loc este un dar al Pantocratorului, dar accesul prin pogorau pe ea. Apoi S-a arătat Domnul în capul scării” (Facerea 28, 12-13) -
el depinde de felul în care este pregătit omul - Scara virtuţilor. Pronaos. Biserica Scara lui Iacov. Pronaos. Hurezi.
Sfinţilor Împăraţi. Hurezi.
Fig. 506. Fiind oprită de înger din drumul său ignorant către Fig. 507. Urmând o tradiţie constantinopolitană, multe din reprezentările
Sfânta Cruce aflată în naos-altarul bisericii din Ierusalim, Mariei Egipteanca sunt asociate uşii naos-altarului. În biserica
Maria Egipteanca îşi schimbă radical viaţa, ajungând un model Mântuitorului (Spas) din Nesebar, Bulgaria, scena Împărtăşaniei Mariei
de pocăinţă pentru toţi creştinii - Împărtăşirea Sfintei Maria Egipteanca e pictată în naos, pe acelaşi perete cu proscomidiarul.
Egipteanca de către Sfântul Zosima. Decroşul uşii naos-altarului.
Probota.
Fig. 508. Pocăinţa categorică de care s-a învrednicit Maria Egipteanca şi modul minunat în care
Dumnezeu recunoaşte şi dezvăluie această pocăinţă o transformă pe cuvioasă într-un exemplu. Tradiţia
iconografică acordă Mariei Egipteanca o importanţă deosebită, ea fiind evidenţiată atât între sfinţii de la
uşa raiului, în cadrul Judecăţii de apoi, cât şi în comuniunea fecioarelor, în icosul al X-lea din Imnul Acatist
- Exteriorul peretelui de sud. Humor.
Fig. 509. Tabloul votiv moldovenesc surprinde înfăţişarea ctitorului şi a familiei sale la Judecata de Apoi. În majoritatea reprezentărilor,
Iisus Hristos Dumnezeu este pictat aşezat pe tronul de judecată. În cazul reprezentării votive repictate în timpul lui Iliaş Voievod în
biserica de la Probota, Iisus Hristos este pictat între cerurile deschise şi însoţit de chipurile Tetramorfului. Această abordare confirmă o
tradiţie iconografică ce exista în Moldova cel puţin din secolul al XV-lea.
Fig. 510. Maica Domnului şi Ioan Botezătorul sunt sfinţii care se roagă împreună cu toţi oamenii la Judecata de Apoi. Din iconografia
Judecăţii de Apoi se naşte tema Deisis, care însumează evenimentul rugăciunii sfinţilor împreună cu oamenii. În Tabloul funerar din pronaosul
bisericii de la Arbore, hatmanul Luca pictează pe Maica Domnului şi Ioan Botezătorul alături de sine şi familia sa care se prezintă la
Judecată, în faţa lui Hristos.
Fig. 511. La începutul secolului al XV-lea, în capela Sfintei Fig. 512. Asocierea sfinţilor în exerciţiul Judecării oamenilor de către Hristos îşi are temeiul în
Treimi din Lublin este pictat un Tablou votiv cu intercesor. cuvintele Judecătorului: „Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când
Sfântul Nicolae îl prezintă pe Władysław II Jagełło Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele
Mântuitorului Hristos, ce se află în braţele Maicii Sale. douăsprezece seminţii ale lui Israel” (Matei 19, 28) - Friza Deisis. Catapeteasmă. Humor.
Fig. 513. Ctitorii bisericii Sfântul Gheorghe de la Voroneţ, Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa, domniţa Maria şi Bogdan al III-lea se prezintă în faţa lui Iisus
Hristos Judecător. Sfântul Gheorghe însoţeşte asemenea îngerului din tema Vămile văzdului efortul oamenilor de a prezenta faptele lor bune.
Fig. 514. Programele iconografice din mai multe biserici moldoveneşti asociază Tabloului votiv iconografia rânduită în proximitatea acestuia. În cazul
bisericii de la Voroneţ, Sf. Ilie-Şcheia şi Dobrovăţ, Tablourile votive sunt asociate compoziţiei Deisis. Acceptând semnificaţiile legate de ideologia regală
medievală, subliniem totuşi faptul că principalele înţelesuri ale temei sunt de natură eshatologică - Deisis Regele regilor. Naos. Voroneţ.
Fig. 515. În biserica de la Dobrovăţ, asocierea dintre Tabloul votiv şi scena Deisis este
afirmată de o inscripţie ce însoţeşte tema Deisis: “Stâpâne Doamne Iisuse Hristoase,
Dumnezeul nostru, cel care ai făcut cerul şi pământul cu toată frumuseţea lor,
mântuieşte-ne cu acest cuvânt al poruncii Tale. Pe cel ce şade pe heruvimi de-a dreapta
Tatălui să-l slăvim în trei ipostasuri, pe cel care mai înainte a zidit ... în vremurile din
urmă venind s-a întrupat din Preacurata şi pururea Fecioara Maria pentru mântuirea
noastră. Doamne, binecuvântează în ... Preacuratului chipului tău şi al Preacuratei Maicii
tale şi al tuturor sfinţilor tăi ... Doamne, pe ctitorii acestui lăcaş ... cu toţi sfinţii tăi, care
din veac ţi-au bineplăcut, iartă-i şi miluieşte-i” - Tabloul votiv. Naos. Dobrovăţ.
Fig. 516. Utilizând acelaşi tip iconografic ca la Voroneţ, scena Deisis Regele regilor este pictată la Dobrovăţ în gropniţă, deasupra uşii spre naos-altar.
Fig. 517. În traveea de est a Catedralei Fig. 518. În scena Cortul mărturiei Fig. 519. La sfârşitul secolului al XVI-lea, Fig. 520. Egumenul Avraam, cel
mitropolitane din Suceava, Familia din biserica Sf. Nicolae de la Curtea Voidevodului Ştefan cel Bătrân (cel Mare) i se ce s-a îngrijit de pictarea bisericii
Movilă este pictată în timpul unei de Argeş, Moise a fost pictat cu acorda o cinstire deosebită - Sfântul Ioan Botezătorul de la Moldoviţa este reprezentat
ceremonii alături de moaştele Sfântului coroană regală. Fotografie după Daniel şi Ştefan cel Bătrân. Catedrala Mitropolitană în apropierea uşii naos-altarului
Ioan cel Nou - Jertfa baldachinului. Barbu. Suceava. - Gropniţă. Moldoviţa.
Fig. 521. Uşa cortului este un spaţiu al jertfei de ispăşire: „Să aduci apoi viţelul înaintea Fig. 522. „Acest mare pomelnic l-a făcut smeritul şi mult
cortului adunării şi să-şi pună Aaron şi fiii lui mâinile pe capul viţelului, ... Să junghii viţelul păcătosul Kir Anastasie episcop de Rădăuţi care este în sfânta
înaintea Domnului, la uşa cortului adunării.”(Ieşirea 29,10-11) - Miniatură Anastasie Mănăstire Moldoviţa, unde l-a închinat lui Dumnezeu întru
Crimca. Dragomirna. pomenire sieşi şi părinţilor lui, veşnica lui pomenire...” - Muzeul
Mănăstirii Moldoviţa.
Fig. 523. Pridvorul bisericii Învierea Domnului de la Suceviţa găzduieşte trei cicluri iconografice importante: (1) Ciclul Sfântului
Ioan Botezătorul; (2) Ciclul îngerului şi (3) Ciclul Sfântului Ioan cel Nou - Peretele de nord. Pridvor. Suceviţa.
Fig. 524. Desfăşurate de

sus în jos, cele trei cicluri
ale biruinţei au ca finalitate
aducerea binecuvântării şi
biruinţei de la Dumnezeu,
în slăvita cetate a Sucevei.
Evenimentul istoric al aducerii
moaştelor Sfântului Ioan cel
Nou în timpul lui Alexandru
cel Bun este considerat un
eveniment regenerator şi
întemeietor de ţară. Nu este
prima dată în istoria din sfera
Imperiului Bizantin când se
petrec asemenea evenimente.
Anterior fuseseră aduse moaştele
Sfântului Marcu în Veneţia şi ale
cuvioasei Parascheva la Târnovo.
(detaliu din Fig. 523)
Fig. 525. În prima parte a secolului al IX-lea, negustorii veneţieni reuşesc să scoată din Alexandria trupul Sfântului Apostol Marcu. Aducerea acestuia în oraşul
din lagună este un eveniment care reconfigurează istoria bisericească a Veneţiei.
Fig. 526. Cultul cuvioasei Parascheva Fig. 527. Mitropolitul Grigorie Ţamblac era contemporan cu mutarea moaştelor
ajunge la nord de Carpaţi prin mijlocirea Cuvioasei Parascheva de la Târnovo la Vidin (1394-1395), şi de la Vidin la
Mitropolitului de Kiev Grigorie Ţamblac Belgrad (1398). Iconografia cuvioasei Parascheva surprinde însă evenimentul
- icoana Sf. Parascheva din Uście întemeietor al celui de-al doilea ţarat bulgar: Aducerea moaştelor Cuvioasei
Gorlickie. Muzeum Historyczne. Sanok. Paracheva la Târnovo în timpul Împăratului Ioan Asan II.
Fig. 528. Mozaicul Aducerea moaştelor Sfântului Marcu, executat la 1270 în semicalota de deasupra uşii din stânga a faţadei de vest dezvoltă o schiţă
compoziţională ce poate fi comparată cu cea folosită în Moldova pentru scena Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou.

Figurile 323 - 528 PDF

Încărcat de

Informații documentapăsați pentru a extinde informațiile documentului

Informații documentapăsați pentru a extinde informațiile documentului

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Figurile 323 - 528 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Figurile 323 - 528 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE PLASTICE CU SEMANTICĂ ESHATOLOGICĂ 297

Fig. 335. Diavolul Îl ispiteşte pe Hristos cu

Fig. 341. Diavolul nu suportă apropierea

Fig. 344. (stânga) „Atunci

Fig. 368. Iisus Hristos Agneţ. Altar. Bălineşti.

Fig. 372. Iisus Hristos în mormânt. Proscomidiar.

Fig. 374. (stânga) Iisus Hristos în mormânt.

Fig. 375. (dreapta) Tânguirea şi punerea în mormânt a lui

Fig. 378. (stânga) Judecata de Apoi. Icoană pe lemn din

Fig. 379. (dreapta) Coborârea la iad şi Judecata de Apoi.

Imnul Asediul Pilda fiului Judecata

Drepţii Apostolii pe Dumnezeu Întrupat Dumnezeu Dumnezeu revelat

Lupta pentru Neamurile

Fig. 386. Mielul biruitor şi Crucea semn al

Fig. 387. Crucea pe cer însoţită de Tetramorf.

Fig. 389. “Atunci se va arăta

Fig. 412. (stânga)

Fig. 414. (stânga) Iisus Hristos

Fig. 415. (dreapta) „Să se

Fig. 419. În capela Sfintei Cruci construită şi pictată în

Fig. 424. (stânga) „iată

Fig. 425. (dreapta) Prin

Fig. 435. Cerurile se deschid pentru

Fig. 438. Evenimentul Adormirii Maicii Domnului dinamizează istoria:

Fig. 439. Evenimentul Adormirii Maicii Domnului dinamizează

Fig. 456. (stânga) „Îngerii oare nu sunt

Fig. 468. (stânga) „Şi s-a făcut război în cer: Mihail

Fig. 469. (dreapta) În Psaltirea scrisă şi miniată în

Fig. 470. (stânga) În unele cazuri,

Fig. 471. (dreapta) Icoana

Fig. 472. „Dar, mai înainte de toate

Fig. 473. (stânga) Tipul

Fig. 477. (stânga) „Oaste a

Fig. 478. (dreapta) „ ... cu platoşa

Fig. 479. (stânga) În lumea antică exista ritualul ca atunci

Fig. 480. (dreapta) În noaptea anterioară martiriului său,

Fig. 482. (stânga) Sursa iconografică

Fig. 483. (dreapta) Evident diferită stilistic

Fig. 484. (stânga) „ ...

Fig. 486. „Binecuvântată

Fig. 489. (stânga) La

Fig. 491. În anul 1547,

Fig. 524. Desfăşurate de

S-ar putea să vă placă și