RAPORT DE MEDIU

EVALUAREA STRATEGICĂ de MEDIU a PLANULUI

URBANISTIC GENERAL

COMUNA BILVANESTI
JUDETUL MEHEDINTI

Intocmit,
CORNEL MEILESCU

2 0 15
 ABREVIERI SI ACRONIME

ADR Agenţia pentru Dezvoltare Regională

ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului
CJ Consiliul Judeţean
GNM Garda Naţională de Mediu

HG Hotarâre a Guvernului României

INS Institutul Naţional de Statistică
MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
MMGA Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor
MM Ministerul Mediului
MMSC Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

PAT Plan Amenajare Teritoriu

PUG Plan Urbanistic General
PUZ Plan Urbanistic Zonal
PUD Plan Urbanistic de Detaliu
PJGD Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
SEA Evaluare Strategică de Mediu

2
Introducere

1.1. Consideraţii generale .............................................................................................

1.2. Metodologia SEA aplicată PUG Bilvanesti ............................................................
1.2.1. Prevederi legislative ...................................................................................
1.2.2. Raportul de mediu ......................................................................................
1.2.3. Aria de acoperire a raportului de mediu ......................................................
1.2.4. Etapele parcurse în vederea elaborării raportului de mediu ........................
1.2.5. Dificultăţi întâmpinate în elaborarea raportului de mediu............................

2. Scurtă prezentare a PUG Bilvanesti...............................................................................

2.1. Scopul PUG Bilvanesti ..........................................................................................
2.2. Structura PUG Bilvanesti.......................................................................................
2.3. Principalele obiective propuse în PUG Bilvanesti ..................................................
2.4. Relaţia cu alte planuri şi programe .........................................................................

3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării PUG Bilvanesti.......................................................................
3.1. Caracteristici generale ale comunei Bilvanesti .......................................................
3.1.1. Evolutie ……………………………………………………………………..
3.1.2.Cadrul geografic……………………………………………………………....
3.1.3. Apele................................................................................................................
3.1.4. Clima................................................................................................................
3.1.5. Flora si fauna....................................................................................................
3.1.6. Solurile.............................................................................................................
3.1.7. Resurse naturale...............................................................................................
3.1.8. Riscuri naturale................................................................................................
3.2. Stadiul actual al dezvoltarii………………………………………………….
........
3.2.1 Asezare...........................................................................................................
3.2.2. Relatii in teritoriu...........................................................................................
3.2.3. Activitati economice.......................................................................................
3.2.4. Populatia.........................................................................................................
3.2.5.Circulatia si transporturile...............................................................................
3.2.6. Intravilan existent. Zone functionale..............................................................
3.2.7. Zone cu riscuri naturale...................................................................................
3.2.8. Echiparea edilitara...........................................................................................
3.2.9. Probleme de mediu........................................................................................
3.2.10. Necesitati si optiuni ale populatiei.................................................................
3.3. Propuneri de organizare urbanistica .......................................................................
3.3.1. Studii de fundamentare......................................................................................
3.3.2. Evolutia posibila................................................................................................
3.3.3.Optimizarea relatiilor in teritoriu.......................................................................
3.3.4. Dezvoltarea activitatilor....................................................................................
3.3.5. Organizarea circulatiei......................................................................................
3.3.6. Intravilan propus. Zone functionale.................................................................
3.3.7. Masuri in zonele cu riscuri naturale.................................................................

3
 3.3.8.Dezvoltarea echiparii edilitare..........................................................................
3.3.9. Obiective de utilitate publica............................................................................
3.3.10. Concluzii............................................................................................................
3.4. Evolutia probabila a factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUG .........................
3.4.1 Apa...............................................................................................................................
3.4.2. Aer..............................................................................................................................
3.4.3. Sol, subsol..................................................................................................................
3.4.4. Arii naturale protejate................................................................................................
3.4.5. Sanatatea populatiei..................................................................................................
3.4.6.Peisaj si patrimoniu...................................................................................................
3.4.7. Transport durabil......................................................................................................
3.4.8. Turism......................................................................................................................

4. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin

implementarea PUG Bilvanesti ......................................................................................

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG Bilvanesti...................................

6. Obiective de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional, relevante pentru PUG Bilvanesti.............................................................

7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului..........................................................

7.1. Metodologia de evaluare ........................................................................................
7.2. Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG Bilvanesti ...
7.3. Evaluarea efectelor cumulative a obiectivelor PUG relativ la obiectivele de mediu

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier.........................

9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării PUG Bilvanesti....................................

10. Variantele alese ...............................................................................................................

10.1.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese .......................
10.2.Descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea .................................................

11. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării PUG Bilvanesti........................................................................................

12. Rezumat nontehnic..........................................................................................................

4
1. INTRODUCERE

1.1. Consideraţii generale

Evaluarea mediului (EM) este un proces care caută să asigure luarea în considerare a
impactului asupra mediului în elaborarea propunerilor de dezvoltare la nivel de politică, plan,
program sau proiect înainte de luarea deciziei finale în legătură cu promovarea acestora.

Aceasta reprezintă un instrument pentru factorii de decizie, care îi ajută să pregătească şi să

adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ asupra
mediului şi se întăresc aspectele pozitive. Evaluarea mediului este astfel, în esenţă, o parte
integrantă a procesului de luare a deciziilor cu privire la promovarea unei politici, unui plan,
unui program sau unui proiect.

Evaluea mediului se poate efectua pentru proiecte individuale (Evaluarea Impactului asupra
Mediului - EIM) sau pentru planuri, programe şi politici (Evaluarea de mediu pentru
planuri şi programe - SEA).

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (SEA) presupune următoarele etape:

· Etapa de încadrare;
· Întocmirea unui raport de mediu privind efectele semnificative probabile ale
propunerii de dezvoltare respective;
· Desfăşurarea unei consultări cu privire la propunerea de dezvoltare şi la raportul de
mediu aferent acesteia;
· Luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultării în procesul de
luare a deciziei;
· Oferirea de informaţii publice înainte şi după adoptarea deciziei şi prezentarea
modului în care s-a ţinut seama de rezultatele evaluării mediului;
· Monitorizarea implementării planului.
SEA poate determina o integrare efectivă a considerentelor de mediu în întocmirea planurilor
şi a programelor. De asemenea, o bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de
avertizare cu privire la opţiunile care nu asigura o dezvoltare durabilă din punct de vedere al
mediului, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative
majore. Ca atare, SEA facilitează o mai bună luare în considerare a constrângerilor de mediu
în formularea politicilor, planurilor şi programelor care creează cadrul pentru proiectele
specifice. Astfel, SEA vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct de vedere al mediului.

Aplicarea SEA determină o creştere a eficienţei procesului decizional deoarece:

5
· ajuta la eliminarea unor alternative de dezvoltare care o data implementate ar fi
inacceptabile; prin încorporarea procedurilor de implicare a publicului determină
reducerea numărului de contestaţii şi discuţii la nivelul operaţional al EIM;
· ajută la prevenirea unor greşeli costisitoare, prin limitarea dintr-o fază incipientă a riscului
de remediere costisitoare a unor prejudicii ce puteau fi evitate sau a unor acţiuni corective
necesare într-o fază ulterioară, precum relocarea sau reproiectarea unor instalaţii.

1.2. Metodologia SEA aplicată Actualizare PUG Balvanesti

1.2.1. Prevederi legislative

Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) a fost adoptată în 2001 şi a trebuit să fie transpusă de
statele membre în legislaţia naţională până la 21 iulie 2004.

Scopul Directivei SEA este de a asigura că efectele asupra mediului ale anumitor planuri şi
programe vor fi identificate şi evaluate în timpul elaborării şi înaintea adoptării lor. Directiva
SEA specifică ce planuri şi programe se supun evaluării strategice de mediu.

În conformitate cu cerinţele Directivei SEA, autorităţile publice cu responsabilităţi pentru

protecţia mediului şi publicul trebuie să fie consultate, iar rezultatele consultărilor trebuie să
fie integrate şi luate în considerare în procesul de elaborare a planului / programului.

HG 1076 din 8 iulie 2004 publicat în MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe transpune
Directiva SEA în legislaţia naţională şi stabileşte procedura de evaluare de mediu pentru
anumite planuri şi programe.

În concordanţă cu prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede că evaluarea de mediu

este obligatorie pentru anumite planuri şi programe şi că pentru alte planuri şi programe
trebuie determinată necesitatea de a le supune SEA.

Alte acte normative relevante la nivel naţional sunt:

· OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
· OM 480/2006 privind constiruirea şi funcţionarea Comitetului special la nivel central
implicat în etapa de încadrare a procedurii SEA;
· OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri şi programe care intră sub
incidenţa HG 1076/2004.

6
1.2.2. Raportul de mediu

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueaze

potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,
precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria
geografică ale planului sau programului.

Prezentul raport de mediu se realizează în conformitate cu prevederile HG 1076 din 8 iulie

2004 publicat în MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind Stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.

Scopul elaborării raportului de mediu este de a asigura un nivel înalt de protecţie a mediului şi
de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea
Planului Urbanistic General pentru comuna Bilvanesti.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Urbanistic General a consultat

autorităţile publice responsabile cu protecţia mediului (Agenţia Judeteana de Protecţie a
Mediului, Garda de Mediu, A.N. Apele Romane- S.G.A. Mehedinti, Primaria comunei
Bilvanesti şi Consiliul Judeţean Mehedinti), a autorităţilor publice responsabile cu sănătatea
umană (Direcţia Judeţeana de Sănătate Publică), Directia de Cultura si Patrimoniu Mehedinti,
etc, cu privire la următoarele aspecte:

· Abordarea generală propusă;

· Structura propusă şi gradul de detaliere;
· Planuri şi programe relevante;
· Date primare;
· Elemente de mediu specifice;
· Opţiuni strategice şi alternative ce urmează a fi luate în considerare;
· Obiective de mediu propuse, indicatori şi ţinte.
Comentariile referitoare la monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului precum şi
cele referitoare la orice alte priorităţi sau indicatori identificaţi suplimentar vor fi atent
analizate şi, după caz, incluse în prezentul raport de mediu.

1.2.3. Aria de acoperire a raportului de mediu

Aria de acoperire a Raportului de Mediu a fost stabilită luând în considerare mai mulţi factori,
în principal legaţi de obiectivele PUG Bilvanesti.

Aria geografică: Comuna Bilvanesti

Orizontul de timp pentru PUG: 2014-2024.

7
Consideraţii tehnice: Evaluarea s-a făcut din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Evaluarea
cantitativă a luat în considerare datele primare, pe baza cărora s-au analizat modelele de
dezvoltare a comunei.

P.U.G-ul îşi propune identificarea şi stabilirea vectorilor de dezvoltare ai

comunei şi localităţile componente avându-se în vedere de o reală posibilitate de
extindere economică, bazata indeosebi pe ramuri economice fiabile : turism, industrie
mică şi meşteşugărească - repunerea în valoare a vechilor bresle care să susţină
turismul, şamd.

Lucrarea îşi propune de asemenea impunerea unor măsuri imediate în

determinarea categoriilor de intervenţii ( permisiuni şi restricţii ) în Regulamentul Local
de Urbanism, în aşa fel încât acestea să devină instrument al Administraţiei Publice
care să le aplice în mod expres şi eficient.

1.2.4. Etapele parcurse în vederea elaborării raportului de mediu

Elaborarea prezentului raport de mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape:

· Analiza documentelor de mediu strategice relevante;

· Stabilirea situaţiei iniţiale a mediului, în comuna Bilvanesti, pentru a putea înţelege

tendinţele anterioare şi starea actuală a componentelor mediului, precum şi pentru a
contura tendinţele viitoare probabile ale aspectelor de mediu în lipsa implementării
PUG Bilvanesti (alternativa „0”);

· Evaluarea compatibilităţii dintre diferitele obiective ale PUG Bilvanesti, precum şi

evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Bilvanesti şi obiectivele de mediu
relevante;

· Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ

precum şi identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin
intermediul PUG Bilvanesti;

· Definirea şi dezvoltarea alternativelor, evaluarea efectelor pe care le-ar avea

implementarea fiecărei alternative asupra factorilor de mediu;
· Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG, prin analizarea
modului în care obiectivele PUG contribuie la atingerea obiectivelor de mediu
relevante. Evaluarea a fost extinsa şi asupra alternativelor de realizare a PUG;

· Identificarea rezultatelor aşteptate în urma implementării fiecăruia dintre diferitele

elemente ale PUG Bilvanesti, precum şi estimarea şi descrierea efectelor lor potenţiale
asupra mediului (posibile evoluţii viitoare ale stării mediului);

· Elaborarea listei de indicatori şi a programului de monitorizare a efectelor

implementării PUG Bilvanesti asupra mediului;
8
 · Elaborarea unui set de recomandări privind prevenirea, reducerea şi compensarea
oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării PUG;

· Pregătirea variantei finale a raportului de mediu şi inaintarea acestuia pentru a fi supus

consultării de către autorităţile de mediu şi alte autorităţi identificate a fi relevante,
precum şi publicului.

1.2.5. Dificultăţi întâmpinate în elaborarea raportului de mediu

· Lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului de mediu;

· Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu în anumite zone şi a datelor
privind starea actuală a factorilor de mediu, cuantificate la nivel zonal, a influenţat
într-o oarecare măsură acurateţea evaluării.

9
2. Scurtă prezentare a PUG Balvanesti

2.1. Scopul Actualizare PUG Balvanesti

Actualizarea Planului urbanistic general comuna Bilvanesti şi a Regulamentului local aferent,
în conformitate cu Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul – cadru al planului
urbanistic general „Reglementare tehnică” indicativ GP038/1999, cu H.G.R. nr. 525/1998 cu
modificările şi completările ulterioare, cu Legea nr. 50/91 privind autorizarea lucrărilor de
construcţii – republicată, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului –
actualizată şi completată în 2009, şi Legea 18/91 modificată şi completată în 1998.

Documentaţia va identifica direcţiile de dezvoltare a teritoriului comunei în acord cu

necesităţile populaţiei şi cu amenajările la scară judeţeană, precum şi reglementări cu privire
la delimitarea teritoriului intravilan în acord cu Consiliul local consultat pe parcurs, modul de
utilizare a terenului din intravilan şi extravilan, stabilirea zonelor afectate de servituţi,
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, identificarea formelor de proprietate şi circulaţia
juridica a terenurilor.

Regulamentul local aferent documentaţiei are aplicabilitate în activitatea de proiectare

şi realizare a tuturor construcţiilor şi amenajărilor amplasate în teritoriul intravilan şi
extravilan, indiferent de categoria terenurilor, cu excepţia construcţiilor şi amenajărilor cu
caracter special.

Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent aprobate, devin acte de

autoritate ale administraţiei publice locale în activitatea de amenajare şi dezvoltare urbanistică
a comunei Bilvanesti.

Scopul lucrarii il constitue:

- identificarea directiilor de dezvoltare a teritoriului comunei in acord cu

necesitatile populatiei pe baza potentialului natural si uman existent;
- stabilirea si delimitarea intravilanelor localitatilor componente in relatie cu
teritoriul administrativ si in acord cu propunerile consiliului local consultat pe
parcurs;
- stabilirea modului de utilizare a terenului intravilan si extravilan;
- stabilirea zonelor protejate si de protectie a obiectivelor monumente istorice;
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- identificarea zonelor cu risc natural pentru introducerea de masuri specifice
care sa previna si sa atenueze riscurile.

Actualizarea Planului urbanistic general va trebui sa raspunda tuturor categoriilor de

interventii, prezentind permisiunile si restrictiile dupa care consiliul local instrumenteaza:

-emiterea certificatului de urbanism cu specificarea conditiilor de emitere a autorizatiei

de construire pentru obiective din zone care nu necesita studii aprofundate;

10
 -fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul de stat sau programe cu
finantare externa;

-declansarea de PUZ-uri sau PUD-uri pentru detalierea unor zone sau amplasamente;

-corelarea realizarii investitiilor pentru obiective publice cu infrastructura;

La baza elaborarii Planului Urbanistic General, precum si a Regulamentului local care

il insoteste stau norme tehnice si juridice care stabilesc in aplicarea lor reguli de ocupare a
terenurilor, de amplasare a constructiilor si a amenajarilor aferente acestora.

Se excepteaza de la aceasta regula constructiile cu caracter special care se autorizeaza

si se executa in conditiile stabilite de lege.

Surse de documentare:

- P.A.T. Jud. Mehedinti –aprobat in anul 2002;

- Planul de amenajare a teritoriului judetean –PATJ- proiect nr.4285/1991 elaborat de
S.C. Institutul proiect Mehedinti S.A.;
- Plan urbanistic general comuna Bilvanesti, editia 1997 aprobat;
- P.A.T. sectiunile publicate: sectiunea I-Retele de transport, sectiunea II- Apa,
sectiunea III- Zone protejate, sectiunea IV- Reteaua de localitati, sectiunea V- Zone de
risc natural;
- Legea 5/2000 privind protejarea monumentelor;
- Date furnizate de institutii abilitate: Directia Judeteana de statistica, Oficiul de
Cadastru si Publicitate Imobiliara Mehedinti, Consiliul Judetean Mehedinti, Primaria
Bilvanesti;
- Studiu privind fenomenele de degradare ale terenurilor si a masurilor recomandate –
jud. Mehedinti 1980;
- Studiu alimentare cu apa a localitatii Bilvanesti;
- Planul topografic al teritoriului administrativ al comunei Bilvanesti sc:1:25000 editia
1972 cu limita stabilita confirmata de O.C.P.I Mehedinti in anul 2010;
- Planuri topografice sc. 1 :5000 ed. 1972 actualizate pe baza ortofotoplanurilor
localitatilor componente si studii de teren;

2.2.Structura -Actualizare PUG Bilvanesti

PUG este structurat în conformitate cu un flux clar şi logic al informaţiilor pornind de la
situaţia existentă în comuna, relevanţa din punct de vedere geografic, şi ajungând la propuneri
de organizare urbanistica.

Procesul de planificare este structurat în sase etape principale dintre care unele au o
desfăşurare suprapusă în timp.

11
 1. Iniţierea procesului 6. Revizure PUG
de planificare

2. Analiza situaţiei
existente

3. Propuneri de organizare
urbanistica

4. Stabilirea obiectivelor de mediu

generate

5. Concluzii

Etapele principale ale procesului de planificare

PUG cuprinde următoarele părţi principale:

Ø Descrierea situaţiei existente;

Ø Propuneri de organizare urbanistica ;
Ø Concluzii.

Suportul topografic al P.U.G.

- Planul topografic al teritoriului administrativ al comunei Bilvanesti sc:1:25000 editia

1972 cu limita stabilita confirmata de O.C.P.I Mehedinti in anul 2010;
- Planuri topografice sc. 1 :5000 ed. 1972 actualizate pe baza ortofotoplanurilor
localitatilor componente si studii de teren.

2.3.Principalele obiective propuse in PUG al comunei Bilvanesti

Obiectivul general îl reprezintă elaborarea Planului Urbanistic General al comunei
Bilvanesti cu localităţile componente : localitatea Bilvanesti –resedinta de comuna si
localitatile Bilvanestii de Jos, Pirlagele, Calinestii de Sus si Calinestii de Jos, pentru

12
identificarea directiilor de dezvoltare armonioasa a teritoriului comunei in acord cu
necesitatile populatiei si cu amenajarile la scara judeteana.

Planul de Urbanism General propune o abordare echilibrata care încearca sa promoveze

o dezvoltare – atat din perspectiva economica, sociala cat şi de mediu.

Actualizarea Planului Urbanistic General Comuna Bilvanesti şi a Regulamentului local

aferent, în conformitate cu Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul – cadru al
planului urbanistic general „Reglementare tehnică” indicativ GP038/1999, cu H.G.R. nr.
525/1998 cu modificările şi completările ulterioare, cu Legea nr. 50/91 privind autorizarea
lucrărilor de construcţii – republicată, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismului –actualizată şi completată în 2009, şi Legea 18/91 modificată şi completată în
1998.

Scopul lucrarii il constitue identificarea directiilor de dezvoltare a teritoriului comunei

in acord cu necesitatile populatiei si cu amenajarile la scara judeteana, pe baza potentialului
natural si uman existent, actualizarea intravilanelor localitatilor componente in acord cu
Consiliul local consultat pe parcurs, identificarea zonelor cu risc natural pentru introducerea
de masuri specifice care sa previna si sa atenueze riscurile.

Dezvoltarea prin activitatea de turism cu posibilitati de integrare a localitatilor comunei

in circuitul agroturistic specific zonei, realizarea unei baze turistice, dar si de amenajare a
unor zone de agrement in teritoriul administrativ se pot realiza odata cu actualizarea PUG-ului
care constituie baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

Obiectivul general pentru PUG al comunei Bilvanesti, are în vedere următoarele modalităţi
de abordare :

§ Nivelul economic
Dezvoltarea economica într-o asemenea maniera încat nu pune un efort financiar, de
maniera sa duca la renuntare, asupra autoritatilor/ guvernului şi populaţiei. Sistemul de
dezvoltare trebuie conceput în asa fel încat sa fie în balanta cu resursele economice ale
comunei. Trebuie imbunătăţită eficienţa operationala, în special în sectorul public, dar şi în
cel privat. Trebuie crescuta învestitia sectorului privat şi implicarea operationala în sectorul
economic, daca acestea contribuie la obiectivul mai sus mentionat sau la o mai buna eficienta
sau suportabilitate economica.

§ Nivelul social
Sa se asigure ca toti cei implicati în PUG accepta strategia aleasa şi toate componentele
acesteia în cadrul institutional, legal şi financiar. Aceasta include acceptarea celor implicati a
propunerilor de dezvoltare si investitii cat şi dorinta acestora de a aplica regulamentul PUG
13
care au un impact asupra atitudinii celor implicati. Sa faciliteze şi sa asigure niveluri
dezirabile pe plan local în ceea ce priveste securitatea, igiena şi estetica, luand in considerare
dezvoltarea viitoare a comunei.

§ Mediul înconjurator
Sa se asigure ca atingerea celor doua tinte mai sus mentionate sunt în conformitate cu
strategia generala de protectie a mediului a comunei, care se va baza pe o abordare integrala
de reglementarea proprie, reglementare şi control. Deplasarea problemei între problemele de
mediu – apa, sol, aer – trebuie evitata. Acceptarea costurilor de utilizare trebuie sa fie de
asemenea în legatura cu aplicarea principiului “poluatorul plateste”.

§ Nivelul legislativ
Legislatia reprezinta “coloana vertebrala” a oricarei dezvoltari urbanistice şi se fac toate
demersurile necesare pentru realizarea sistemului legislativ corespunzător normelor europene.
În timpul elaborării documentaţiei s-au purtat discuţii şi s-au stabilit puncte de
vedere între administraţia locală ca beneficiar al lucrării şi proiectantul general, în
cadrul consultărilor ce s-au ţinut pe parcursul elaborării P.U.G-ului.

Acestea au fost necesare pentru ca procesele de avizare şi aprobare ulterioare

să se desfăşoare fără divergenţe de opinii şi fara interpretari.
Obiectivele vizate se împart în doua categorii:

Obiective cu caracter politic, decizional (politica de mediu şi cadrul legislativ, aspecte

instituţionale şi organizatorice, resurse umane, finanţare, informarea şi conştientizarea părţilor
implicate, etc.).

Obiective cu caracter tehnic – se vor cuantifica prin măsuri şi indicatori bine definiţi cu ţinte
şi termene legislative .

Obiectivele stabilite în cadrul PUG trebuie sa îndeplineasca urmatoarele criterii:

§ Sa urmareasca principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul

Poluatorul Plateste, Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei
Economice, Principiul Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC
etc.;
§ Sa se bazeze pe urmatoarele prioritati: reducerea poluarii pentru a asigura un nivel de
trai ridicat cu poluari minime;

14
 § Sa urmareasca transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de
rezolvat;
§ Sa ia în considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului
si în special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse
(populatia locala, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);
§ Sa fie în concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national, la nivel judetean si cu
legislatia europeana si nationala.

2.4.Relaţia cu alte planuri şi programe

Au fost analizate urmatoarele planuri si programe:

- P.A.T. Jud. Mehedinti –aprobat in anul 2002;

- Planul de amenajare a teritoriului judetean –PATJ- proiect nr.4285/1991 elaborat de
S.C. Institutul proiect Mehedinti S.A.;
- Plan urbanistic general comuna Bilvanesti, editia 1997 aprobat;
- P.A.T. sectiunile publicate: sectiunea I-Retele de transport, sectiunea II- Apa,
sectiunea III- Zone protejate, sectiunea IV- Reteaua de localitati, sectiunea V- Zone de
risc natural;
- Legea 5/2000 privind protejarea monumentelor;
- Date furnizate de institutii abilitate: Directia Judeteana de statistica, Oficiul de
Cadastru si Publicitate Imobiliara Mehedinti, Consiliul Judetean Mehedinti, Primaria
Bilvanesti;
- Studiu privind fenomenele de degradare ale terenurilor si a masurilor recomandate –
jud. Mehedinti 1980;
- Studiu alimentare cu apa a localitatii Bilvanesti;
- Planul topografic al teritoriului administrativ al comunei Bilvanesti sc:1:25000 editia
1972 cu limita stabilita confirmata de O.C.P.I Mehedinti in anul 2010;
- Planuri topografice sc. 1 :5000 ed. 1972 actualizate pe baza ortofotoplanurilor
localitatilor componente si studii de teren;

15
3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în
situaţia neimplementării PUG Bilvanesti

3.1.Caracteristici generale ale comunei Bilvanesti

3.1.1.Evoluţie si caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatii, repere in
evolutia spatiala a localitatii

Comuna Bilvanesti este situata in partea de nord a judetului, la o distanta de 25 km. de

resedinta de judet municipiul Dr. Tr. Severin, 35 km de orasul Baia de Arama si 65 km. de
Baile Herculane prin Baia de Arama si are in componenta 5 localitati: localitatea Bilvanesti –
resedinta de comuna si localitatile Bilvanestii de Jos, Pirlagele, Calinestii de Sus si
Calinestii de Jos.

Teritoriul actual al comunei a fost locuit din timpuri stravechi, izvoarele istorice
atesta continuitatea si permanenta locuitorilor pe aceste meleaguri din epoca romana dupa
retragerea stapinirii romane si in orinduirea feudala.

Imagini comuna Bilvanesti

16
 - Atestarea documentara a satelor comunei dateaza din :

Satul Bilvanesti este evidentiat de Fotinou in 1819. Nu exista documente care sa

precizeze exact vechimea satului, se poate reproduce din informatiile transmise de stramosi,
din generatie in generatie precum si din unele obiecte de bronz gasite in locul numit
„Gradiste”.

Se crede ca ar fi existat aici o asezare omeneasca, pina in anul 1900 in acest loc, in
partea dinspre padure s-au pastrat urmele unui gard dublu umplut cu pamint numit
„Metereze”. Obiectele gasite in aceasta parte a satului au fost depuse la Muzeul Portile de
fier din Dr. Tr. Severin. Urme de locuire ale vechilor locuitori au existat si pe locul numit
”Vale”.

In documentele ce se afla in Arhivele Statului la Drobeta Turnu Severin reiese ca

paminturile mostenite de la obste nu fusesera hotarnicite si ca urmare se manifesta tendinta
de acaparare a paminturilor mosnenilor da catre marii proprietari. Locuitorii se adreseaza prin
numeroase plingeri Judecatoriei din Dr. Tr. Severin cerand sa fie pusi in stapinirea
paminturilor mostenite de la stramosi.

In lucrarea intitulata „Relatiile agrare in judetul Mehedinti (1831-1851), lucrare

intocmita de Filiala Arhivele Statului Mehedinti de Nicolae Chipuricise arata ca in anul
1831 Plasa Ocolul era formata din 55 sate printre care se afla si satul Balvanesti.

In lucrarea intitulata „Agricultura romana din judetul Mehedinti” de Ion Ionescu de la

Brazi se mentioneaza ca: Balvanestii facu comuna cu Calinestii si amindoua satele sunt
locuite de mosneni in numar de 104 contribuitori comunali.

In „Dictionarul geografic al judetului Mehedinti” lucrare aparuta in 1894 se arata ca

Bilvanestii era comuna rurala in plaiul Cerna la distanta de 23 km de Turnu Severin.

Satul Bilvanestii de Jos dateaza din jurul anului 1400 cand Mihnea Voda a dat
paminturile ce formeaza hotarul satului la doi oameni ai lui Badea care s-a

numit mai tarziu Basescu si lui Dobromir. In anul 1464 Vlad Tepes a intarit acesta danie prin
acte scrise pe piele de ciuta ce au fost ridicate de la comuna de Academia Romana prin anul
1924. Din vremurile cele mai vechi satul a fost resedinta de comuna in a carei componenta
intrau satele Budanesti si Cracul Lung. Pe la anul 1907 a fost alipita de comuna Craguiesti
durand pana la anul 1930. Incepind din anul 1931 devine din nou resedinta de comuna pina in
anul 1949, cand trece de comuna Bilvanesti.

In „Dictionarul geografic al judetului Mehedinti de N. D. Spineanu se arata ca

„Basestii – comuna rurala in plasa Ocolul de Sus la 27 km de orasul Turnu Severin, situata pe
vai, formeaza comuna cu catuna Budanesti, Cracu Lung si mahalaua Paisescii.

Din 1965 satul Basesti a luat denumirea de Bilvanestii de Jos.

Satul este evidentiat de harta lui Fotinou in 1819.

17
 Satul Parlagele, isi trage denumirea probabil de la terenul cu alunecari de teren
„parloage”. Prima documentatie despre locuitorii acestui sat au fost gasite in Arhiva comunei
Balotesti–Izvoru-Barzii(1911). Existau tabele de improprietarire din anul 1864 de la reforma
agrara semnata de Al. I. Cuza si M. Kogalniceanu.

De mentionat este faptul ca satul Pirlagele, sat de clacasi, fata de satul Bilvanesti este
mult mai tinar ca si conducere administrativa. Pirlagele a apartinut comunei Balotesti, din
anul 1949 apartine neintrerupt de comuna Bilvanesti.

Satul Calinestii de Sus se crede ca ar data de pe la anul 1330, in timpul domniei lui
Basarab I , sat evidentiat de Fotinou in 1820. Dupa dezastrul care l-a suferit ostea unguresca
la Posada in frunte cu Carol Robert de Anjou parte din ostasii unguri au fost nevoiti sa se
retraga spre apus trecand si peste meleagurile noastre.

In cartea intitulata „Historie de Valachie et des pais Danubies en siecle triisieme” este
descris felul cum au luat nastere aceste sate sarbasti in partea de nord a judetului. Cu ajutorul
armat al acestora o parte din unguri au fost luati prizonieri si asezati pe meleagurile noastre
alcatuind mai multe sate. Pe teritoriul satului Calinesti a luat fiinta un asemenea sat in locul
ce poarta astazi denumirea de Liscovat. Majoritatea acestor unguri purtau numele de
Herdas. Existenta unui sat unguresc la Liscovat ne-o dovedesc vetrele de case si urmele unui
cimitir ce poarta si astazi denumirea : Mormintii ungurilor. In arhivele Primariei din Marga-
Godeanu apar registre pana in jurul anului 1900, nume de Herdas. Satul mai tarziu a fost
mutat mai spre sud.

Satul Calinestii de Jos, sat atestat in 1820, evidentiat de Fotinou, nu exista documente
care sa ateste vechimea satului.

In lucrarea „ Dictionar geografic al judetului Mehedinti” de N.D. Spineanu se mentioneaza

„Calinestii sat in plaiul Cerna tine de comuna rurala Balvanestscii”.

Patrimoniul construit este reprezentat de :

* in satul Bilvanesti, la marginea satului exista o Troita de lemn inscrisa in LMI, cod
MH-IV- m-B- 10466;

* in locul numit „Gradiste” a existat o asezare omeneasca unde s-au gasit obiecte de
bronz, pina in anul 1900 in acest loc s-au pastrat urmele unui gard dublu umplut cu pamint
numit”Metereze” in forma de cerc in satul Bilvanesti;

* in satul Bilvanestii de Jos ca loc istoric exista un zid de piatra care dovedeste
urme de zidarii romane, in Cimitir antic GOSTILA pe valea cimitirului, ale carui morminte
sunt fiecare ocolite cu piatra.

* In nordul satului Calinesti in locul Liscovat sunt urmele unui vechi cimitir ce
poarta si astazi denumire de „Mormintii ungurilor”.

Satele erau asezate pe drumul roman antic care lega Drobeta de Sarmisegetuza Regia.
18
 De asemenea, la sfirsitul secolului XIX, pe aici trecea un ”drum al sarii „ spre
Transilvania prin Obirsia Closani.

Forma actuala a comunei s-a definitivat in 1968 prin reorganizarea fostelor comune .

Dupa anul 1968, cind au fost desfiintate raioanele si regiuniile, s-a revenit la vechea
forma de organizare administrativa, de judete.

Teritoriul comunei Bilvanesti in suprafata de 4804ha. este amplasat in partea de nord

a judetului Mehedinti in unitatea de relief la limita dintre platforma Strehaiei si podisul
Mehedinti la o altitudine intre 370 si 650m., si este strabatut de drumul judetean DJ670 si
drumurile comunale DC 9, DC 9A,DC6 si ulite.

In administrativul comunei intra 5 localitati cu o populatie totala de 1157 locuitori a

caror ocupatie de baza este agricultura.

Din punct de vedere al reliefului, este deluros brazdat de vai adinci formate de torenti
si ape cum sunt Gardanul si Valea Rea.

Cel mai inalt deal este cel numit „culme” cu o altitudine de 600- 650m. situat in
partea de vest a comunei. In partea de sud se afla o depresiune cu o altitudine de 350m in
care este asezat satul Pirlagele. Alta depresiune se afla in partea de est a comunei cu o
altitudine de 420m. in care este asezat satul Balvanestii de Jos .

Localitatile sunt constituite din gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete de

peste 1500mp.in medie, fara dotari minime de confort, cu un fond locuibil din materiale
semidurabile(lemn, paianta, pamint )in procent ridicat, iar ca vechime majoritatea au peste 50
ani.

Populatia comunei este mica, 1157 locuitori, procesul de depopulare a satelor incepind
din 1965. Cu exceptia satului Balvanesti care are 300 locuitori si Parlagele 590locuitori,
satele se inscriu in categoria asezarilor mici (sub 300 locuitori).

Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din
intravilan sunt ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri degradate.

In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, aceasta este

dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerent ce constau in
identificarea solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, mestesugaresti,
artizanale, elaborarea unor programe de finantare externa pentru echiparea localitatilor,
acordarea unor facilitati pentru eventuali investitori care sa dezvolte activitati economice
utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

19
 3.1.2.Caracteristici generale ale reliefului

Comuna Bilvanesti este asezata in partea de nord a judetului, intr-o zona cu relief
deluros, la interferenta dealurilor subcarpatice(dealurile Cosustei) cu terminatiile SV ale
muntilor Mehedinti, brazdat de vai adinci, formate de torenti si ape cum sunt Gardanul si
Valea Rea.

Teritoriul comunei are o forma alungita dezvoltata pe directia NS.

Altitudinea maxima este in partea de vest a comunei 600 -650m cel mai inalt deal este cel
numit ”Culme”, ajungand in partea de sud, la o altitudine medie de 350 m., unde se afla o
depresiune in care este asezat satul Parlagele. Alta depresiune se afla in partea de est a
comunei cu o altitudine de 420m. in care este asezat satul Bilvanestii de Jos.

Zona de dealuri este puternic fragmentata de numeroase vai: Valea Iazascu, Stancii,
Feregosul, Padesului, Gardanului.

Din punct de vedere al reliefului, o parte din satele comunei sunt asezate pe coamele si
versantii dealurilor (Bilvanesti, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos) iar altele in zone
depresionare (Bilvanestii de Jos, Parlagele).

3.1.3.Reteaua hidrografica

Comuna Bilvanesti este situat in bazinul hidrografic al Cosustei, afluent al Motrului, la

confluenta cu bazinul hidrografic al Topolnitei.

Ape de suprafata
Comuna Bilvanesti si satele componente se afla in bazinul hidrografic al Cosustei,
afluent al Motrului, la confluenta cu bazinul hidrografic al Topolnitei.

Pe teritoriul comunei se intalnesc ca ape de suprafata 3 paraie avand curs permanent

paraul Cosustita, afluient al Cosustei ce trece prin localitatea Bilvanestii de Jos, paraul
Valea Rea la nord de localitatea Bilvanesti, avand curs permanent, si Neaguna ce trece prin
satul Pirlagele si se varsa in Topolnita.

Valea Rea isi are obirsia de pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele: Margeasca si
Liscovatul care se unesc in dreptul dealului Ciugna si pornesc mai departe unindu-se in aval
de localitatea Calinestii de Jos cu Gardanul. De aici inainte apa poarta numele de Cosustita
care traverseaza satul Bilvanesti de Jos(Basesti) si se varsa in Cosustea afuient al Motrului.
Din partea de vest a comunei isi au izvoarele apele Duita si Rancena, afluienti ai Topolnitei.

In general apele au debit scazut.

Datorita asezarii pe care o au, satele comunei nu au lacuri si balti.

20
 Supusa inundatiilor de catre apa Cosustitei, se afla lunca din Bilvanestii de Jos care isi
mareste debitul datorita ploilor torentiale ce cad mai abundent toamna si primavara precum si
topirea zapezilor.

Ape subterane
Hidrogeologic, Comuna Bilvanesti se situeaza in zona ulucului depresionar de contact
dintre Podisul Mehedinti si Piemontul Motrului –Platforma Strehaiei apele de adincime sunt
cantonate la adancimi mari si in cantitati insuficiente, impunandu-se cu prioritate alimentare
cu apa in sistem centralizat. Panza freatica de adancime se afla cantonata la adancimi mai
mari de 10m.

3.1.4. Clima

Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, dar si cu mase de

aer mai reci dinspre nordul muntos. Vanturile dominante sunt cele de vest, nord –vest si nord
–est, directie care in mare parte este influentata de orientarea unitatilor de relief. Viteza
maxima anuala 20m/s.
Caracteristicile climatice sunt :
- durata medie anuala a soarelui – 2.000 -2.200 ore
- temperatura medie anuala = 9-10 gr. ;
- temperature medie a lunii ianuarie ; -1 gr. C
- temperatura medie a lunii iulie ; 20-21gr. C
- media anuala a umezelii relative ; 80- 90 %
- precipitatii medii anuale = 600 -700mm.
- intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an
- viteza medie a vantului – 3- 5 m/sec.
- durata medie a intervalului fara inghet 190zile
Ca urmare a unui intreg complex de factori se intilnesc topoclimate diferite (al versantilor,
vailor, torentilor etc.) astfel incit clima in aceasta comuna se individualizeaza.

3.1.5. Arii naturale protejate. Flora si fauna.

Comuna Bâlvănești, județul Mehedinți face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți.

Suprafețele propuse a fi introduse în intravilanul localitații se află în vecinătatea sitului

Natura 2000 ROSCI0198 Platoul Mehedinţi.

21
Tabel 1. Documetele de desemnare a sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinţi și obiectivele
conservării

Desemnare Obiective de protecție

ROSCI0198 Arie protejată de interes A fost desemnat ca arie protejată de interes

Platoul naţional, declarată prin național pentru:
Mehedinţi Hotarârea de Guvern nr. 2151 /
30.11.2004. GPMH face parte 10 habitatele de interes comunitar:
din categoria parcurilor naturale 40A0* - Tufărişuri subcontinentale peri-
şi corespunde categoriei V panonice;
IUCN - arie protejată
administrată în principal pentru 6210* - Pajişti uscate seminaturale şi
conservarea peisajului terestru faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros
şi pentru recreere. (Festuco Brometalia);

91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica

(Aremonio-Fagion);

91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen

(Erythronio-Carpiniori);

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte

higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel
montan şi alpin;

6520 - Fâneţe montane;

9150 - Păduri medio-europene de fag din

Cephalanthero-Fagion;

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi

abrupţi, grohotişuri şi ravene;

8310 - Peşteri în care accesul publicului este

interzis;

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum.

4 specii de amfibieni și reptile:

• Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina

variegata)

• Ţestoasă de uscat bănăţeană (Testudo

hermanni)

22
 • Broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis)

• Triton cu creastă (Triturus cristatus).

12 specii de mamifere:

• Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus

hipposideros)

• Liliacul mediteranean cu potcoavă

(Rhinolophus euryale)

• Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus

ferrumequinum)

• Liliacul cu potcoavă a lui Blasius

(Rhinolophus blasii)

• Liliac comun (Myotis myotis)

• Liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii)

• Liliac cu urechi mari (Myotis bechsteini)

• Liliac cu aripi lungi (Miniopterus

schreibersi)

• *Lup (Canis lupus)

• *Urs brun (Ursus arctos)

• Liliac cârn (Barbastella barbastellus)

• Liliac comun mic (Myotis blythii).

7 specii de nevertebrate:

• Ţărăncuţă (Coenagrion mercuriale)

• Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus)

• Croitor mare (Cerambyx cerdo)

• Croitorul cenuşiu (Morimus funereus)

• *Racul de ponoare (Austropotamobius

torrentium)

• Chilostoma banaticum

23
 • Calul dracului (Paracaloptenus
caloptenoides).

3 specii de pești:

• Moioagă (Barbus meridionalis)

• Dunariţă (Sabanejewia aurata)

• Zglăvoc (Cottus gobio).

2 specii de plante:

• Ouăle popii (Himantoglossum caprinum)

• *Clopoţel (Campanula serrata).

▪ Localizarea sitului

Situl Natura 2000 ROSCI0198 Platoul Mehedinţi (harta 1) este situat pe teritoriul
județului Mehedinți, coordonatele geografice detaliate în tabelul 2. Tot în acest tabel sunt
prezentate și alte detalii referitoare la altitudine (minimă, medie și maximă), suprafață,
apartenența la regiuni biogeografice, regiuni administrative, ecoregiuni și localitățile peste
care se întinde aria naturală protejată.

24
 Harta 1. Harta sitului ROSCI0198 Platoul Mehedinţi

Sursa: Catalog Infonatura 2000

Tabel 2. Coordonate geografice, altitudine, suprafață, apartenența la regiuni

biogeografice și administrative, ecoregiuni și localitățile. Sursa: formularul standard al
sitului

ROSCI0198 Platoul Mehedinţi

Coordonatele latitudine N 44º55'28''

sitului
longitudine E 22º38'29''

Altitudine (m) minimă 148m

maximă 1452m

medie 574m

Suprafață (ha) 53.594mp

Teritoriu administrativ/ localități Județul Gorj: Padeș (5%)

Județul Mehedinți: Baia de Aramă (74%), Băla (3%),

Balta (74%), Bâlvănești (<1%), Cireșu (>99%),
Godeanu (71%), Ilovița (35%), Isverna (77%), Izvoru
Bârzii (12%), Obârșia-Cloșani (44%), Podeni (98%),
Ponoarele (65%)

Regiuni biogeografice continentală

Regiuni administrative RO042 - Gorj – 4%, RO043 - Mehedinţi – 96%

Ecoregiunea Munții Banatului

Caracteristici generale ale ariei naturale protejate de interes comunitar

Flora si vegetatia

Prin poziţia sa geografică, situl se întinde în zona alternanţei pădurilor de fag şi de gorun.
Climatul temperat cu influenţe submediteraneene, altitudinea medie de 500-600 m, relieful
accidentat, apropierea de Peninsula Balcanică şi constituţia litologică au avut un rol însemnat
în configurarea actualei structuri a vegetaţiei. Pe areale întinse îşi fac apariţia gorunul, stejarul
pufos, cerul, gârniţa, gorunul balcanic, carpenul, cărpiniţa, sâmbovina, nucul şi alunul turcesc.

25
Fagul este reprezentat prin specia de fag balcanic. Mai ales pe rocile calcaroase se întâlnesc
tufărişuri de tip submediteranean, cunoscute sub numele de şibliacuri, formate dintr-un
complex de elemente submediteraneene carpato-balcanice şi sud-europene, termofile, cum
sunt mojdreanul (Fraxinus ornus), cărpiniţa (Carpinus orientalis), cornul (Cornus mas),
scumpia (Cotynus coggygria) şi liliacul sălbatic (Syringa vulgaris). Compoziţia floristică a
pajiştilor este de asemenea abundentă în elemente sudice şi submediteraneene precum sadina
(Chrysopogon gryllus) şi fulfuca (Vulpia myuros). Popularea străveche şi continuă a acestei
regiuni a determinat transformări însemnate în suprafaţa, structura şi compoziţia floristică a
vegetaţiei. Terenurile cu păduri au fost defrişate și înlocuite treptat de pajişti şi terenuri
cultivate. Pădurile se păstrează mai bine doar în partea de est a platoului. Pe văile Coşuştei şi
ale afluenţilor săi, drumurile forestiere au înlesnit defrişarea, efectuându-se apoi plantaţii de
molid şi de pin Se remarcă prin fenomene carstice deosebite: depresiuni închise, sisteme
hidrocarstice, doline și lapiezuri, peșteri renumite prin dimensiuni și ornamentație
(Topolnița, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).

Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufărișuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele

de șibleacuri. Compoziția floristică a pajiștilor este abundentă în elemente sudice, iar pădurile
păstrează amestecuri de fag, brad și pin neafectate de tăieri.

În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversității mediilor de viață, se întâlnește o

bogată și heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderență a elementelor sudice.

Fauna
Caracteristice zonei sunt viperele cu corn şi ţestoasele de uscat bănăţene, specii
submediteraneene cu o largă răspândire pe calcarele din partea de SV a platoului. Acestora li
se adaugă viperele comune şi alţi şerpi neveninoşi precum balaurul, şarpele de alun, şarpele
de casă, şarpele de apă şi şarpele lui Esculap. Ţestoasa de apă este întâlnită în lacurile formate
în lunca cursurilor râurilor cum sunt Gornoviţa sau Balta. De remarcat este mulţimea
şopârlelor, îndeosebi a celor de origine sudică, ca şopârla de iarbă şi şopârla de luncă, care se
întâlnesc cu densităţi populaţionale mari în partea de SV a platoului. Amfibienii se remarcă
prin reprezentanţi ai broaştelor verzi de lac, precum şi alte şapte specii protejate dintre care
două de interes comunitar, buhaiul de baltă cu burtă galbenă şi tritonul cu creastă. Din totalul
nevertebratelor, șapte specii sunt de interes comunitar: racul de ponoare (specie caracteristică
pentru Platoul Mehedinţi), croitorul mare al stejarului, pentru a cărei conservare este necesară
păstrarea intactă a trunchiurilor uscate de stejar, rădaşca, croitorul cenuşiu (specie nocturnă al
cărei habitat specific este reprezentat tot de trunchiurile de stejar căzute), ţărăncuţa (o libelulă
specifică zonelor inundabile din lunca râurilor), melcul carenat bănăţean (specific zonei de
SV a României) şi calul dracului. Pe suprafeţele calcaroase din zonele de nord şi vest ale
Platoului Mehedinţi apar frecvent şi scorpionii carpatici. Înrâurile din sit se întâlnesc peste 10
specii de peşti, de interes comunitar fiind trei şi anume zglăvoaca, specifică apelor curgătoare
de munte şi deal, dunăriţa şi mreana vânătă, care de asemenea preferă şuvoaiele repezi,
ajungând uneori şi până la Dunăre. Dintre speciile de păsări protejate menţionăm posibila
prezenţă a vulturului bărbos, observat în anul 2009, fiind vorba doar de exemplare eratice,
necuibăritoare, care hoinăresc în căutare de hrană. Alte specii de păsări cu prezenţă certă sunt
26
ierunca, fâsa de pădure, măcăleandrul, corbul, ciocănitoarea pestriţă mare, presura galbenă,
buha, huhurezul mic, capîntortura, mugurarul, piţigoiul cu coadă lungă, brumăriţa de pădure,
pănţăruşul, auşelul. Mamiferele sunt bine reprezentate în sit prin 14 specii de lilieci dintre
care următoarele 10 sunt de interes comunitar: liliacul cârn, liliacul comun, liliacul comun
mic, liliacul cu aripi lungi, liliacul cu picioare lungi, liliacul cu urechi mari, liliacul cu
potcoavă a lui Blasius, liliacul mare cu potcoavă, liliacul mediteranean cu potcoavă şi liliacul
mic cu potcoavă. Reprezentative pentru Platoul Mehedinţi sunt şi mamiferele carnivore
protejate de talie mare precum lupul şi ursul, dar şi pisica sălbatică, jderul, cerbul carpatin,
mistreţul şi pârşul mare.

§ Tipurile de ecosisteme
Pentru situl ROSCI0198 Platoul Mehedinţi

Ecosistemele forestiere dețin un procent de 53% din suprafața sitului, dintre care
păduri de foioase 41%, păduri de amestec 8% și păduri în tranziție 4%.

Ecosistemele praticole dețin 25% din suprafața sitului.

Agroecosistemele totalizează un procent de 20%.

Tipurile de ecosisteme sunt prezentate în tabelul 4.

Tabel 3. Tipuri de ecosisteme prezente în situl ROSCI0198 Platoul Mehedinţi

Cod CLC Clasa de habitate Pondere (%)

ROSCI0198 Platoul Mehedinţi

N14 231 Pășuni, pajiști ameliorate 25

N15 242, Alte terenuri arabile 20

243

N16 311 Păduri de foioase 41

N19 313 Păduri de amestec 8

N23 2 Alte terenuri artificiale (localități, mine...) 2

N26 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 4

3.1.6.Solurile

Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 2623ha. si este
in procent de 36,86% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III si IV de fertilitate si
favorabilitate.

27
 Solurile predominante sunt cu fenomene accentuate de podzol cu aciditatea PH 4-6 care
se intilnesc in satele Bilvanesti, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos si argilo- nisipos in
Pirlagele si sectorul (Valea Rea) din satul Bilvanesti . Solul satului Bilvanestii de Jos care
este asezat pe mica terasa a afluientului Cosustita este format din aluviuni fine argilo
nisipoase la suprafata, iar in adincime din roci de marimi diferite aduse de Cosustita. Toate
aceste soluri sunt foarte sarace in humus, deci au o fertilitate slaba. Cel mai productiv sol se
afla in lunca Cosustitei din satul Bilvanestii de Jos, unde se practica foarte mult
legumicultura.

Alaturi de podzoluri se gasesc si soluri brun- roscate de padure, galben de padure

degradat cu suprafete mai mari in satul Pirlagele si Calinestii de Sus cu fertilitate mica.

In majoritatea acestor soluri predomina nisipul (de la cel fin la cel grosier) legate cu un praf
argilos.

Caracteristica solului in comuna Bilvanesti este procesul de eroziune care constituie o

adevarata calamitate naturala a agriculturii .

3.1.7.Resurse naturale ale solului şi subsolului

Resursele ale solului

Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 2623ha. si este
in procent de 36,86% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III si IV de fertilitate si
favorabilitate. Cel mai productiv sol se afla in lunca Cosustitei din satul Bilvanestii de Jos,
unde se practica foarte mult legumicultura.

Resurse ale subsolului

Subsolul comunei dispune de urmatoarele resurse:

-nisipuri pentru preparat mortare – Bilvanestii de Jos
-nisipuri si pietrisuri - pentru mortare, betoane si intretinerea drumurilor- pe albia
paraului Cosustita.

3.1.8.Caracteristici geotehnice

Comuna Bilvanesti, fiind situata intr-o zona cu relief predominant de deal, unde mare
parte din sate sunt incluse in acest relief, dezvoltarea constructiilor si extinderea zonelor
construibile este conditionata de stabilitatea generala a versantilor.

Geologic teritoriul comunei apartine Autohtonului danubian (seria de Sebes-Lotru), si

se regaseste pe harta geologica a judetului, intr-o zona cu formatiuni proterozoice
metamorfice. Substratul litologic este format din amfibolite, gnaise si paragnaise cu dese
intruziuni aplitice si cuartitice. Formatiunile recente (pleistocene si halocene) sunt
28
reprezentate prin depozite aluviale de natura nisipoasa cu fragmente de roca si depozite
aluvionare. Aceasta zona (a ulucului depresionar de contact dintre Podisul Mehedinti
Mehedinti si Piemontului Motrului – Platforma Strehaiei-) ca si in toata zona deluroasa, sunt
foarte raspindite depozitele sedimentare neozoice, formate in principal din nisipuri, argile si
pietrisuri, cu frecvente cimpuri fosilifere. Rocile cristaline penetreaza forme domoale,
rotunjite, trecerea prin Piemontul Motrului (Strehaiei) realizindu-se printr-un culoar
depresionar de contact bine individualizat– ulucul depresionar Halinga–Comanesti-
Craguiesti-Ilovat, traversat de riurile dintre Cosustea si Motru, afluientul Cosustita si
afluientii. Spre zona de munte, in nordul comunei, tectonica este mai complicata, aparind
numeroase falii si incalecari cu formatiuni cristalina (Panza Getica) peste formatiuni
sedimentare de virsta jurasic –cretacica.

Pentru dezvoltarea constructiilor si extinderea vetrei acestor sate se impun cercetari

geotehnice de teren pentru a stabili daca terenurile amplasamentelor respective sunt oportune
pentru constructii (daca au stabilitatea asigurata) sau care sunt conditiile geotehnice si
constructive care trebuie respectate pentru ca stabilitatea sa fie asigurata.

Satele Bilvanesti si Calinesti de Jos si Sus sunt asezate pe culmi de deal.

In depresiuni sunt asezate satul Pirlagele in partea de sud a comunei cu o altitudine de

350m si in partea de est, cu o altitudine de 420m este sezat satul Bilvanestii de Jos cu energie
mica de relief si cu stabilitatea asigurata. Pentru aceste sate dezvoltarea constructiilor si
extinderea vetrei se poate face fara restrictii in zona de lunca si la baza versantilor cu energie
mica de relief.

Conditiile generale de fundare sunt normale: terenul de fundare de tip bun (STAS
3300/2-85), adancimea minima de fundare 0,90m, iar capacitatea portanta a terenului de
fundare variaza de la Pconv= 320Kpa.-350Kpa.

Apa freatica se afla la adincimi mai mari de 10m.

Caracteristici geofizice

Comuna Bilvanesti cu satele componente se incadreaza in zona modest seismica de calcul

E, avind coeficientul Ks=0,12,perioada de coltTc= 1,0s si gradul MSK=VII, perioada de
control ;0,7s

Pconv. = 320 Kpa(b=1,00, Df=2,00m).

D.min.f= 0,90m.

3.1.9.Riscuri naturale
Conform Legii 575/2001 pentru aprobarea PATN sectiunea V-a- Zone de risc
natural teritoriul comunei nu prezinta zone cu riscuri naturale asa cum sunt ele prevazute de
lege.
29
 Teritoriul comunei Bilvanesti cu 5 localitati in componenta prezinta un relief deluros cu
numeroase procese de panta: eroziuni , alunecari de teren.

Paraurile Cosustea Mica, Neaguna, Valea Rea, V. Neaguna nu sunt amenajate si protejate,
prezinta riscul inundarii unor gospodarii, la ploi torentiale.

De-a lungul DJ 670 pe traseul de 5km. pina la Bilvanesti si la nord de Pirlagele se produc
surpari periculoase de teren care trebuiesc anihilate prin consolidari.

Caracteristica solului in comuna Bilvanesti este procesul de eroziune care constituie o

adevarata calamitate naturala a agriculturii. Dupa o vreme eroziunea indeparteaza suprafata
solului pina la roca mama fiind necesar ca in terenurile supuse eroziunii sa fie aplicate in
mod stiintific combaterea acesteia prin plantari de pomi fructificari, vita de vie, plantarea
acestora de-a curmezisul.

Supusa inundatiilor de catre apa Cosustitei se afla lunca din Bilvanestii de Jos, care isi
mareste debitul datorita ploilor abundente ce cad mai abundent toamna si primavara precum
si topirea zapezilor, cu riscul inundarii unor gospodarii, in situatii exceptionale.

Probleme de inundatii sunt si pe V. Neaguna in satul Pirlagele,trebuie prevazute consolidari

de mal.

Satele Bilvanesti si Calinestii de Jos si Sus sunt asezate intr-o zona deluroasa cu
energie de relief mare care prezinta in portiuni adiacente vetrei, conditii favorabile
alunecarilor de teren.

Aerul din zona este curat, teritorul comunei Bilvanesti este in pericol de a fi poluat din
sursa de aer de la Combinatul chimic Halanga –„ROMAG”, prin emisii puternice de hidrogen
sulfurat(raza de 11km.), iar apele de suprafata nu prezinta poluanti.

Deasemeni nu exista surse de zgomot care sa polueze sonor si nici surse de

radioactivitate.

Suprafata terenurilor degradate, neproductive la nivelul comunei este de 383ha.

3.2.Stadiul actual al dezvoltarii

3.2.1.Asezare

Comuna Balvanesti cu suprafaţa teritoriului administrativ de 4804ha este situată în partea

centrală a judeţului Mehedinţi, la o distanţă de 25 km de municipiul reşedinţă de judeţ
Drobeta Turnu Severin. În teritoriul administrativ al comunei intră 5 localităţi: Bilvanestii de
Jos, Calinestii de Jos, Calinestii de Sus, Pirlagele, Bilvanestii.

30
3.2.2.Relatii in teritoriu

Teritoriul administrativ al comunei Bilvanesti are o suprafata de 4804ha si o populatie

stabila de 1157 locuitori la 1 iulie 2002 in cele 5 localitati componente, si o densitate relativ
mica de 30 loc/kmp. Fata de municipiu este amplasata la 25 km. distanta si la cca 35 km de
orasul Baia de Arama. In teritoriu satele componente sunt amplasate la distante cuprinse intre
4 km (Bilvanestii de Jos) si 5 km (Calinestii de Jos), iar legatura comunei cu resedinta
judetului se face pe drumul judetean DJ 670, racordat la drumul national DN67 Dr. Tr.
Severin- Tg. Jiu, pe care se desfasoara resedinta de comuna Bilvanesti. Celelalte localitati
sunt amplasate in depresiuni si dealuri fiind deservite de: DC9,DC 9A(Pirlagele); DC6
(Calinestii de Jos, Calinestii de Sus); reteaua stradala in localitati compusa din strazi
secundare si ulite.

Legatura actuala cu calea ferata se face prin statia SNCFR Drobeta Tr. Severin, situata
la distanta de 25 km.

Ca amplasament, teritoriul este situat in partea de nord a judetului Mehedinti, la limita

dintre platforma Strehaiei si Podisul Mehedinti intr-o zona cu relief de deal si cu Muntii
Mehedinti, cu energie de relief in medie cuprinsa intre 370 si 650m. si se invecineaza cu
teritoriile administrative ale comunelor :

- la nord - comuna Balta ;

- la est - comuna Ilovat ;

- la sud - comunele Izvoru Barzii si Malovat;

- la vest - comuna Godeanu;

Conform PAT jud Mehedinti, functia localitatilor dupa ocupatia locuitorilor si

activitatea desfasurata este exclusiv agricola –cultura cerealelor, pomicultura – dar si cresterea
animalelor. Satele componente se incadreaza in categoria localitatilor mici cu populatia
cuprinsa intre 300-590 locuitori(Bilvanesti, Pirlagele) si localitati mici –intre 60 si 180
locuitori ( Calinestii de Jos, Calinestii de Sus, Bilvanestii de Jos).

Comuna Bilvanesti in cadrul judetului are o pozitie geografica favorabila si relatiile in

teritoriu sunt asigurate prin DJ 670 - la 4 km de DN 67 Dr. Tr. Severin- Tg. Jiu, pe care se
desfasoara resedinta de comuna. Celelalte localitati sunt amplasate pe dealuri si in depresiuni
fiind deservite de: DC 9A DC9(Pirlagele); DC 6 (Calinestii de Jos, Calinestii de Sus); reteaua
stradala in localitati compusa din strazi secundare si ulite.

Legatura actuala cu calea ferata se face prin statia SNCFR Drobeta Tr. Severin, situata
la distanta de25 km .

Localitatile comunei sunt electrificate, nu au alimentare cu apa, numai resedinta de

comuna si Pirlagele are alimentare cu apa, nu au canalizare.

31
 Dezvoltarea si amplificarea relatiilor in teritoriu ale comunei Bilvanesti se va face in
coroborare cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean aprobat dar si cu
prevederile Planului de amenajare a teritoriului national – sectiunile aprobate care pot avea
implicatii directe in modul de amenajare a teritoriului si dezvoltare a localitatilor comunei.
Astfel:

- Planul de amenajare a teritoriului judetean prevede cinci zone de dezvoltare

economico- sociale; include comuna Bilvanesti in microzona IV- turistica a judetului.

- Planul de amenajare a teritoriului national - sectiunea IV - Reteaua de localitati,

prevede principalii indicatori, elemente si nivelurile de dotare prevazute de lege pentru
ierarhizarea lor.

Astfel Bilvanesti se inscrie in categoria comunelor in care au fost scaderi de populatie

in perioada 1966-1998 si necesita actiuni de revitalizare.

Dupa importanta localitatilor, populatie si nivel de dotare, resedinta de comuna

Bilvanesti si Pirlagele este de rang IV, iar localitatile componente sunt de rang V.

Aceasta ierarhizare impune si dotarile minime echiparii satelor pentru servirea

locuitorilor in teritoriu cu consecinte in cresterea calitati vietii si a stabilizarii populatiei.

Harta 2. Încadrarea generală a suprafeței proiectului în zona Bâlvănești

3.2.3.Activitati economice

Potentialul economic al teritoriului administrativ al comunei Bilvanesti este analizat in

functie de:
32
 - populatia si forta de munca:– potrivit datelor statistice din anul 2002 populatia apta
de munca reprezinta 48 % din populatia totala;
- unitatile de productie : se reduc la citeva sectii de prestari servicii –mori de macinat pe
paraul Cosustita in conservare, nu exista industrie mica, 1 depozitare mica, cresterea
animalelor se practica in cadrul gospodariei particulare. Nu exista ferme in localitatile
comunei.
- resursele naturale : –solurile sunt pretabile culturilor mari-griu si secara, porumb,
subsolul este sarac, sunt identificate nisipuri si pietrisuri pe versantii vailor pe Valea
Cosustitei, elemente geografice de deal cu paduri valorificabil in activitatea de turism.
- institutii publice si servicii; invatamint, asistenta medicala, dotari culturale si
administrative, care sunt satisfacatoare necesitatilor locuitorilor;
- infrastructura si echiparea tehnico-edilitara; reteaua rutiera este satisfacatoare, si
asigura legatura intre localitatile judetului, nu exista alimentare cu apa in sistem
centralizat in localitatile Bilvanestii de Jos, Calinesti si Calinestii de Jos, numai in
resedinta de comuna Bilvanesti si Pirlagele exista;
Pe teritoriul comunei, nu au fost infiintate activitati economice care sa valorifice
potentialul uman si material de care dispune comuna.
Agricultura

Agricultura este activitatea de baza in teritoriu, terenul agricol avind ponderea de

54,60% din suprafata comunei.
Terenul agricol al comunei apartine grupelor III si IV de fertilitate este favorabila
culturii porumbului, graului, plantelor tehnice, si cresterii bovinelor.
In urma aplicarii Legii nr.18/1991 in teritoriul comunei proprietatea privata este
preponderenta de 2617ha teren agricol, 80,9 % din suprafata agricola a comunei.
Terenul agricol este exploatat in principal:
- de persoane fizice- 2377ha. gosp. familiala cu o medie de 2,4 ha. pe gospodarie.
- de consiliul local ( proprietatea privata a comunei) - 240 ha.

Bilantul teritorial pe forme de proprietate si detinatori la nivelul anului 2008 se

prezinta astfel:

Categoria de Total ha Proprietate privata ha Proprietate publica ha

folosinta
Total ha a unit. a pers. Total ha a a

terit. fizice statului unit

terit.

ha % ha % ha ha ha % ha ha

Total agricol 2 623 54,6 2617 80,9 240 2377 6 0,4 6 -

33
 Arabil 967 962 - 5 5 -

Pasuni 1486 1486 240 2036 - - -

Fanete 111 111 - 159 - - -

Livezi 37 36 - 254 1 - -

Vii 22 22 - 39 - - -

Total neagricol 2 181 45,4 618 19,1 - 618 1563 99,6 1194 369

Paduri 1592 527 - 527 1065 1043 22

Ape 72 0 - - 72 70 2

Drumuri 40 0 - - 40 - 40

Constructii 94 91 - 113 3 2 1

Neproductiv 383 0 - 323 383 79 304

Total comuna 4 804 100 3235 100 240 2995 1569 100 1200 369

Suprafata agricola reprezinta 54,6% din teritoriul comunei si este in proprietatea privata
a persoanelor fizice in procent de 99,8%. In medie o gospodarie detine cca 2,67 ha. teren
agricol si nu se inregistreaza forme asociative de lucrare a pamintului .
Suprafetele arabile sunt cultivate cu porumb, grau, secara, floarea soarelui, cartofi,
legume, fructe. Exista plantatii de vita de vie si livezi.
Terenul agricol al comunei apartine grupelor III si IV de fertilitate.

Valorificarea suprafetei agricole dupa modul de folosinta, suprafete cultivate,

productii obtinute:
Indicatori UM 1995 2000 2001 2002 2003

Suprafata agricola ha 2674 2624 2624 2624 2623

- arabila ha 1077 1027 967 967 967

-livezi si pepiniere ha 25 25 37 37 37

-viisi pep. viticole ha 38 38 38 38 22

- pasuni ha 1423 1423 1471 1471 1486

- fanete ha 111 111 111 111 111

34
 Suprafata cultivata, productie vegetala
Suprafata cultivata Productia medie

in anii - ha in anii - to

1995 2002 2003 1995 2002 2003

Grau secara 576 250 50 1672 500 115

Porumb boabe 326 359 442 594 354 819

Cartofi 40 100 60 480 780 700

Legume 24 40 45 319 233 534

Fructe 319 110 576

Struguri 114 76 175

Din datele prezentate in tabele se constata:mentinerea folosintei terenurilor relativ

la aceleasi suprafete, culturile practicate sunt in principal grau, porumb si pe suprafete mai
mici legume, cartofi, absenta unor culturi precum plante tehnice, sfecla de zahar, dar si
cantitati reduse de produse agricole obtinute la hectar .

Cauzele se datoreaza in principal neefectuarii la timp a lucrarilor de chimizare,

fertilizare, lipsa utilajelor si in general lipsa unei strategii in sectorul agricol; agricultura nu
este suficient subventionata, nu este pus la punct un sistem de prelucrare, colectare a
produselor agricole, si nu se manifesta tendinta de asociere pentru realizarea de ferme
agricole.
Gospodaria particulara ca principalul detinator al terenului arabil, in medie cu 2,7ha.
pe gospodarie, prin modul de exploatare si valorificare a terenurilor, prin productiile obtinute,
nu asigura un trai decent populatiei comunei.
Sectorul zootehnic dispune de un numar redus de animale, cresterea animalelor se
practica numai in gospodaria particulara unde in medie exista 1-2 animale.

Pasunile si fanetele (1597ha.) sunt apreciabile ca suprafata la nivelul comunei, sunt in

proprietate particulara, reprezinta 60,9% din suprafata agricola detinuta de persoanele
particulare dar sunt exploatate ineficient din cauza fertilitatii scazute a solului si a lipsei
lucrarilor de amendare. Din aceasta cauza numarul de animale crescute in gospodaria
particulara este mic raportat la potentialul agricol.

35
 Efective de animale-capete Productia animala - tone

1995 2000 2002 2003 1995 2000 2002 2003

Bovine 680 595 580 520 246 tone 246 tone 190tone 185tone
14820hl lapte
Porcine 369 150 215 360 14105hl lapte 16975hl lapte 13860hl lapte

Ovine 2000 1207 1222 2770 3600kg 2280kg. lana 2440kg. lana 5000kg. lana

lana

Pasari 8084 5040 4100 5000 1600mii oua 760 mii oua 520 mii oua 374mii oua

Productia animaliera este deasemeni mult sub posibilitati.

In teritoriul comunei comparativ cu anii anteriori lui 1989 se observa o tendinta de

scadere a interesului pentru cresterea ovinelor al caror numar s-a redus din 1970 la circa 43 %
in 1989 , iar la bovine la circa 68% raportat la acelasi an– situatie nejustificata daca se
raporteaza la suprafetele mari de pasuni si finete din zona.

In concluzie activitatea agricola este slab dezvoltata chiar daca exista resurse materiale
si umane si asigura in general cu produse nevoile proprii si mai putin piata.

Silvicultura

Fondul forestier ocupa 33,13 % din suprafata teritoriului administrativ, respectiv

1592ha. Din aceasta suprafata, 527 ha. sunt proprietate particulara si 22 ha. sunt proprietate
publica.

Fondul silvic este arondat Ocolului silvic Romsilva, padurile fac parte din grupa a II-
a de productie si protectie, iar specia predominanta este stejarul si fagul.

Padurile sunt constituite din specii ca: gorunul, cerul, fagul, paltinul, jugastrul, ulmul,
teiul, plopul, frasinul, salcamul, carpenul etc. Cresc unele specii cum sunt: gorunita, liliacul si
castanul comestibil.

Exista rezervatia forestiera Borovat(partial) a Academiei Romane.

Fauna comunei ca si a intregului podis in care se incadreaza este bogata in tot felul de
animale si in special de interes vinatoresc, care constituie una din resursele naturale ale
comunei.

Fauna cuprinde specii ca: iepurele, vulpea, veverita, caprioara, lupul, jderul de copac,
pisica salbatica, viezurele, dihorul, nevastuica, veverita, etc.

Pe linga aceste animale se mai gasesc si unele specii termofile moesice cum sunt:
broasca testoasa, vipera cu corn, serpi, sopirle, gusterul verde, etc.

36
 Lumea pasarilor este reprezentata de prin: mierle, pupaza, privighetoarea,
ciocanitoarea, pitigoiul, cioara, corbul, cucul, etc.

In fauna piscicola predomina cleanul si mierla.

Pentru mentinerea echilibrului ecologic se va avea in vedere exploatarea rationala a

fondului forestier; respectarea planurilor de taiere, rationalizarea pasunatului, combaterea
daunatorilor.

In acest sens este necesar sa se respecte zonele de exploatare a masei lemnoase,

programul de impadurire, intretinerea drumurilor forestiere si infiintarea unor centre de
desfacere a lemnului de foc la preturi accesibile –se vor limita astfel actiunile de taieri ilegale.
Administrarea fondului forestier din teritoriul comunei se face prin;

-ROMSILVA (Sector de stat ) – 1065 ha. ( 66,89%)

-Proprietari individuali (conform legii 18/91) - 527 ha. ( 33,10%)

De mentionat in teritoriul comunei suprafata de teren neproductiv, respectiv 383ha.,

care daca va fi cuprins in proiecte de amenajamente silvice, poate participa la dezvoltarea
fondului forestier, alaturi de alte actiuni necesare: impadurirea terenurilor defrisate,
exploatarea judicioasa a masei lemnoase .

3.2.4.Populaţia. Elemente demografice şi sociale

Din date statistice, comuna Bilvanesti cu cele 5 localitati in componenta avea la

recensamantul din anul 2002 o populatie stabila de 1157 locuitori.

Din datele obtinute de la primarie la nivelul anului 2010 populatia comunei este de
1100 locuitori.

La suprafata comunei de 4804 ha., rezulta o densitate de 30locuitori /kmp in anul

2002.

Evolutia populatiei

Populatia comunei asa cum reiese din anii de recensamant arata o scadere continua:
intre anii 1977 si 1992 de la 1798 locuitori la 1280 locuitori si in 1997 la 1226 locuitori,
comuna s-a depopulat in medie cu 35persoane pe an.

Anul 1977 1992 1995 2002 2003 2009

recenzarii

Total 1798 1280 1254 1157 1085 1046

37
comuna

-masculin 619 565 547

-feminin 635 592 538

Structura pe sexe este relativ echilibrata.

O tendinta accentuata de depopulare a satelor comunei se observa intre anii 1977 si

2002, procesul involutiv al populatiei datorindu-se in mare masura migratiei unei parti din
forta de munca spre localitati ce ofereau locuri de munca si in special spre municipiul Dr.
Tr. Severin.

Dupa 1992 se constata o oarecare stabilizare a populatiei.

Structura populatiei comunei pe grupe de virsta la recensamintele din anii 1992 si

2002

Grupa de virsta

Total 0-4ani % 15-60ani % Peste 60ani %

populatie

Anul 1992 1280

Anul 2002 1157 152 13 564 49 441 38

Datele din tabel arata ca populatia dependenta (sub 14 ani si peste 60 ani) depaseste
cu putin populatia apta de munca, iar populatia varstnica este dubla fata de grupa de virsta 0-
14ani ceea ce confirma procesul de imbatrinire si tendinta de depopulare a localitatilor
comunei.
Intre ultimele doua recensaminte structura pe grupe de virsta s-a modificat ca
procente, a scazut usor populatia dependenta raportat la populatia activa, si aceasta mai mult
pe baza sporului migrator, asa cum se constata din datele din tabel:

anul Populatia Nascuti decedati spor spor spor total

vii natural migr
la 1 iulie

1995 1254 12 27 -39 -15 -54

1997 1226 12 27 -15 -12 -27

2000 1193 14 44 -30 -38 -68

38
2001 1178 26 48 -22 -12 -34

2002 1118 28 51 -32 -30 -68

2003 1085 11 39 -28 -27 -55

Proportia la 1000 locuitori

Incepand cu 1995, sporul se micsoreaza ca valoare absoluta, astfel ca populatia tinde sa se

stabilieze.

Analiza populatiei active si ocupate la nivelul comunei –date de la recensamantul din anul
1992 si 2002:

Populatia Populatia
Populatia activa inactiva
comunei

anul total total ocupata Neocup. total %

1992 1280

2002 1157 558 544 14 599 55

Datele indica scaderea populatiei inactive intre cele doua recensaminte si se observa
procentul foarte scazut al populatiei active.

Procentul ridicat al populatiei active care presteaza activitati in gospodaria proprie cu

mijloace traditionale si mai putin mecanizate, justifica si o mobilitate scazuta a populatiei
ocupate si un navetism scazut.

In totalul populatiei ocupate de 544 persoane, numarul salariatilor este de 26 persoane

care desfasoara activitate pe raza comunei.

Structura salariatilor pe ramurile economiei

Forta de munca UM 1995 2000 2002 2003

Salariati total persoane 38 31 27 26

agricultura persoane 2 - - -

industrie persoane - - - -

comert persoane - - - 1

39
 -adm. publica persoane 3 6 15 14

-invatamant persoane 20 3 4 3

-sanatate,as. sociala persoane 9 3 4 3

Structura populatiei ocupate releva profilul economic agricol al comunei, peste 80% din
populatia activa fiind ocupata in agricultura.

Se mai remarca lipsa micii industrii locale prelucratoare, precum a sectorului prestator de
servicii.

Locuirea / gospodariile populatiei

La recensamantul din anul 2002 pe teritoriul comunei se inregistrau :

- 717 locuinte construite din fonduri private
- 981 gospodarii

- 18020 mp. suprafata locuibila, revenind 15,57 mp/ persoana si 31,0 mp pe locuinta.
Bilvanesti - 300 locuitori ;
Calinestii de Jos - 180 locuitori ,
Calinestii deSus - 80 locuitori
Pirlagele - 590 locuitori

Nu se constata probleme la nivelul fondului de locuinte in ce priveste numarul,

componenta si suprafata locuintelor, insa se constata calitatea scazuta a confortului
determinata de lipsa dotarilor si echiparii edilitare in localitatile componente.

Rezulta de altfel ca urmare a depopularii satelor, ca o parte din locuintele existente

peste numarul de gospodarii reprezinta case de vacanta sau o a doua locuinta cu caracter
temporar pentru cei care au migrat spre orase sau alte zone din tara.

Majoritatea caselor de locuit sunt construite din materiale semidurabile, au vechime de

peste 30 de ani, iar regimul de inaltime este predominant parter, dar si P+1 nivele si in
general fondul construit este in stare buna .

Masurile de revigorare a satelor vor trebui sa tina seama de realitatea actuala ca si de

tendinta de imbatrinire a populatiei.

Disfunctionalitati privind evolutia si structura populatiei

Comuna Bilvanesti se inscrie in categoria comunelor cu populatie mica in care s-au

produs scaderi de populatie de 30-50% in perioada 1966 - 2006. Cauzele procesului de
scadere a populatiei se regasesc in:

40
 - lipsa locurilor de munca si migrarea tinerilor catre zona urbana mai bine dezvoltata
economic.

- procentul ridicat al populatriei imbatrinite, scaderea natalitatii

- locuinte lipsite de minimum de confort, fara alimentare cu apa in sistem centralizat, fara
canalizare;

Populatia este 100% de nationalitate romana, 99% de religie ortodoxa, 1%

Penticostala.

3.2.5.Circulaţia şi transporturile

Comuna Bilvanesti este situata in partea de nord a judetului, la o distanta de 25 km de

municipiul Dr. Tr. Severin. In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut
de drumul judetean DJ 670 si drumurile comunale DC9, DC9A si DC6.
Drumul judetean modernizat DJ670 –drum prin care se face legatura rutiera cu DN67 cu
resedinta judetului Dr. Tr. Severin si in nord cu comuna Godeanu.
Resedinta de comuna Bilvanesti este amplasata de-a lungul drumului judetean DJ670,
care reprezinta si cale de acces principala, este drum judetean modernizat dar fara a avea
profilul transversal caracteristic de drum judetean in interiorul localitatilor, lipsind trotuarele.
Circulatia pietonala se face pe partea carosabila, aceasta fiind generatoare de disconfort.
Celelalte strazi ale localitatii cu latime cuprinsa intre 4 si 8m sunt nemodernizate, prezentand
o suprastructura usoara din balast de rau compactat. Distanta dintre fronturile construite
permit modernizarea acestora la profilele transversale prevazute de lege si de prezentul
regulament. Restul strazilor, ulitelor sunt neamenajate, ceea ce face foarte dificila circulatia.
Unele ulite au prospecte sub 5m. ceea ce necesita largirea lor. Circulatia intre Bilvanesti si
celelalte sate se desfasoara pe drumuri de care, chiar daca sunt drumuri comunale.
Localitatea Pirlagele este situata in sudul comunei Bilvanesti si este legata de resedinta
de comuna prin DC9A si apoi prin DJ670.
Drumul comunal DC9A este nemodernizat, face parte din categoria drumurilor comunale.
Latimea partii carosabile este variabila de la 3 la 5m cu latimi ale platformei cuprinse intre 5
si 7metri.

Asigurarea scurgerii apelor este practic inexistenta, nu exista podete, iar rigolele sunt in
mare parte inexistente iar unde sunt, neintratinerea lor a dus la colmatare aproape completa.
Actiunile sporadice de intretinere cu fortele proprii ale comunitatii nu au asigurat refacerea
in conditii optime a scurgerii apelor de pe platforma drumului si de pe versanti.

Localitatea are legaturi prin drumuri neamenajate cu satele din comunele invecinate,
Balotesti din comuna Izvoru Barzii. Strazile sunt neamenajate si fara sistem rutier in cea

41
mai mare parte cu latimi cuprinse intre 4 si 7 m. Dispozitia ulitelor in sistem tentacular si
distantele dintre fronturile construite permit sistematizarea la profilele impuse.

Localitatea Pirlagele este legata din punct de vedere al circulatiei de satele comunei
Bilvanesti prin drumuri neamenajate de care, prost intretinute impracticabile in mare parte a
anului. In aceeasi situatie se gasesc si ulitele satului, impunindu-se modernizarea lor la
profilele caracteristice fiecarei cale de transport.

Localitatea Calinestii de Jos si Sus este legata de resedinta de comuna prin DC6.

Drumul comunal DC6 este nemodernizat, face parte din categoria drumurilor
comunale.

Localitatea Bilvanestii de Jos este legata de resedinta de comuna printr-un drum local
pietruit recent si s-a prevazut o rigola pe o parte a drumului.

Drumurile intre sate nu sunt modernizate.

S-a executat in localitatea Bilvanestii de Jos:- un podet din beton monolit peste pariul
Dilboca, lungime= 5,0m, latime = 3,5m.,

-doua podete tubulare pentru torenti O100, lungime=6m.,

-un podet prefabricat spre Bilvanestii de Jos pe drum de ocolire L= 5,0m., latime =
3,5m

-este un drum in lucru peste Cosustea Mica, 2 deschideri, grinzi prefabricate,

lungime=25m, latime= 5,0m.

42
 Harta 3 -Traseul DJ670 în comuna Bâlvănești

Transporturi

Transportul marfa este asigurat de firme comerciale cu capital de stat si privat din Dr.
Tr. Severin, cat si de cetateni particulari.
Legatura intre comuna si localitatile importante din zona, se face cu mijloace de
transport in comun care rezolva si problema navetismului, si se realizeaza prin reteaua rutiera
existenta.

3.2.6.Intravilanul existent – zone functionale; bilant teritorial

Comuna Bilvanesti are 5 localitati componente: satul Bilvanesti resedinta de comuna
si satele Bilvanestii de Jos, Pirlagele, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos.

Intravilanul localitatilor este indicat pe planse, cu delimitarea ultimului perimetru

aprobat prin Hotarirea consiliului local in anul 1997 si insumeaza o suprafata totala de187,01
ha. masurata pe planuri: Bilvanesti-65,80ha, Bilvanestii de Jos- 27,81ha, Pirlagele- 55,15ha,
Calinestii de Sus- 26,69ha., Calinestii de Jos-11,56ha.

In componenta intravilanului existent intra :

43
Localitatea Bilvanesti cu suprafata de 65,80ha si 17 trupuri

Tr. 1 - localitate cu suprafata de 52,24 ha.

Tr. 2 - locuinte cu suprafata de 10,88ha.

Tr. 3 - zona de locuinte cu suprafata de 0,31 ha.

Tr. 4- cimitir cu suprafata de 0,15ha.

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 0,10ha.

Tr. 6- zona de locuinte cu suprafata de 0,08ha.

Tr. 7- zona de locuinte cu suprafata de 0,12 ha.

Tr. 8- zona de locuinte cu suprafata de 0,15 ha.

Tr. 9- zona de locuinte cu suprafata de 0,19 ha.

Tr. 10- zona de locuinte cu suprafata de 0,16 ha.

Tr. 11- zona de locuinte cu suprafata de 0,50 ha.

Tr. 12- zona de locuinte cu suprafata de 0,06 ha.

Tr. 13- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr. 14- zona de locuinte cu suprafata de 0,23 ha.

Tr. 15- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr. 16- zona de locuinte cu suprafata de 0,09 ha.

Tr. 17- locuinte cu suprafata de 0,07 ha.

Localitatea Bilvanestii de Jos cu suprafata de 27,81ha si 7 trupuri

Tr. 1- localitate cu suprafata de 26,24 ha.

Tr. 2- zona de locuinte cu suprafata de 0,76 ha.

Tr. 3- locuinta cu suprafata de 0,11 ha.

Tr. 4- locuinta cu suprafata de 0,05 ha.

Tr. 5- locuinte cu suprafata de 0,27 ha.

Tr. 6- zona de locuinte cu suprafata de 0,12 ha.

44
Tr. 7- cimitir cu suprafata de 0,26 ha.

Localitatea Pirlagele cu suprafata de 55,15 ha. si 16 trupuri

Tr.1- localitatea cu suprafata de 39,16 ha.

Tr.2- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr.3- zona de locuinte cu suprafata de 0,19 ha.

Tr.4- locuinte cu suprafata de 0,14 ha.

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 0,59 ha.

Tr.6- zona de locuinte cu suprafata de 0,14 ha.

Tr.7- zona de locuinte cu suprafata de 9,75 ha.

Tr.8 - locuinte cu suprafata de 0,09 ha.

Tr.9- locuinte cu suprafata de 0,09 ha.

Tr.10- locuinte cu suprafata de 0,26 ha.

Tr.11- locuinte cu suprafata de 0,22 ha.

Tr.12- zona de locuinte cu suprafata de 3,34 ha.

Tr.13- locuinte cu suprafata de 0,22 ha.

Tr.14- locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.15- locuinte cu suprafata de 0,20 ha.

Tr.16- locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Localitatea Calinestii de Sus cu suprafata de 26,69 ha. si 13 trupuri

Tr.1- localitatea cu suprafata de 11,17 ha.

Tr.2- locuinte cu suprafata de 0,15 ha.

Tr.3- locuinte cu suprafata de 0,05 ha.
Tr.4- zona de locuinte cu suprafata de 7,10 ha.
Tr.5- locuinte cu suprafata de 5,75 ha.
Tr.6 - zona de locuinte cu suprafata de 0,73 ha.
45
 Tr.7- locuinte cu suprafata de 0,28 ha.
Tr.8 - zona de locuinte cu suprafata de 0,33ha.
Tr.9- locuinta cu suprafata de 0,03 ha.
Tr.10 - locuinta cu suprafata de 0,33 ha.

Tr.11- zona de locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.12 - zona de locuinte cu suprafata de 0,45ha.
Tr.13- locuinta cu suprafata de 0,04 ha.
Localitatea Calinestii de Jos cu suprafata de11,56ha. si 5 trupuri
Tr.1- localitatea cu suprafata de 7,44 ha.
Tr. 2- zona de locuinte cu suprafata de 2,00 ha.

Tr.3 - cimitir cu suprafata de 0,48 ha.

Tr.4- locuinta cu suprafata de 0,14ha.
Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 1,50ha.

Harta 4. Amplasament 1

46
 Harta 5. Amplasamente 2 și 3

Harta 6. Amplasamente 4 și 5

Bilantul zonelor functionale in intravilanul celor 5 localitati se prezinta dupa cum

urmeaza:

Localitatea Bilvanesti

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 5,25 7,98

47
 Zona locuinte si functiuni complementare 47,35 71,96

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,0 1,52

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,6 0,91

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 11,6 17,63

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 65,80 100

Localitatea Bilvanestii de Jos

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 3,0 10,78

Zona locuinte si functiuni complementare 19,13 68,79

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,0 3,60

Zona gospodarie comunala/ cimitir, lucrari th. edilitare 0,38 1,37

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 4,30 15,46

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 27,81 100

48
Localitatea Pirlagele

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 3,30 5,98

Zona locuinte si functiuni complementare 45,05 81,69

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,0 1,81

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,80 1,45

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 5,0 9,07

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 55,15 100

Localitatea Calinestii de Sus

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 2,0 7,49

Zona locuinte si functiuni complementare 19,29 72,27

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,0 3,75

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,20 0,75

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 4,20 15,74

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 26,69 100

49
Localitatea Calinestii de Jos

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 1,0 8,65

Zona locuinte si functiuni complementare 6,76 58,47

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 0,50 4,33

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,50 4,33

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 2,80 24,22

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 11,56 100

Zona pentru locuinte si functiuni complementare este preponderenta si ocupa o

suprafata de 174,81 ha. care reprezinta 93,47 % din intravilanul comunei.

Densitatea locuintelor in zona destinata locuirii si functiunilor complementare este

scazuta, in 5,0 locuinte /ha.

Localitatea Bilvanesti– resedinta de comuna s-a dezvoltat, de-a lungul drumului

principal DJ 670 si dupa o trama stradala liniara situata de-a lungul drumului judetean si cu o
ramificatie pe drumul comunal DC9A care face legatura cu Pirlagele.

Vatra satului este liniara, neregulata.

Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa 47,35ha., respectiv 71,96%

din intravilanul existent.

In cadrul acestei zone parcelele cu locuinte au adincimi de 40-70m cu front la strada

de 20-30m, densitatea populatiei este de 6 locuitori/ha, locuintele sunt construite in regim
izolat cu accese directe din drumurile localitatii, regimul de inaltime este preponderent parter,
cu indici de ocupare si utilizare a terenului scazut (POTsub 10%, CUTsub0,15), gospodariile
au in medie 2000mp.
50
 Terenul pentru locuinte si dotari este utilizat mai intens in nucleul vetrei, iar spre
extremitatile vetrei densitatea locuintelor scade. Zona are teren disponibil pentru viitoare
constructii, teren neconstruit cu folosinta agricola ce va putea fi ocupate treptat, odata cu
emiterea autorizatiilor de construire, cu locuinte individuale, spatii pentru servicii si unitati
economice.

Localitatea este electrificata, are alimentare cu apa, nu are canalizare.

Zona centrala si alte functiuni de interes public reprezinta centrul localitatii ocupat
de dotarile publice. Suprafata ocupata este de 5,25ha.

( 7,98% din total intravilan).

Reteaua de institutii si servicii publice:

1. invatamint

- scoala gimnaziala, I-IV , V-VIII , Parter, Sc= 84mp., in stare buna,

22 elevi I-IV, + 51 elevi V-VIII

-gradinita- functioneaza in localul scolii -13 copii

2. cultura

- camin cultural -200locuri, cladire parter, in stare buna reabilitata, Sc.= 506mp.

Biblioteca –functioneaza in localul caminului.

3. culte

- biserica

4. comert si servicii

- magazin

- comert privat

5. alte obiective

Sediu primarie+PSI, P+1-in stare buna, Sc=204mp.

Dispensar uman – parter,stare rea,constructie veche, Sc= 84mp., 1 medic

Dispensar veterinar –parter

Teren de sport neamenajat

51
 Zona cai de comunicatie rutiera ocupa 11,60 ha si este reprezentata de DJ670,
DC9 si reteaua de strazi si ulite din localitate. Pe directia nord –sud este strabatut de drumul
judetean DJ670 modernizat care se constitue ca strada principala.

Zona de gospodarie comunala detine 0,60 ha si reprezinta terenul ocupat de cimitir.

Terenul destinat amenajarii gropii de gunoi este neocupat si s-a scos din intravilan
intrucit normele europene recomanda colectarea deseurilor in mod selectiv si depozitarea in
gropi ecologice. In acest sens, primaria a incheiat un contract cu o firma de specialitate S.C.
BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A., care colecteaza gunoiul menajer, iar in
localitatea Bilvanesti s-a amplasat containere –pubele de plastic, in acest scop.

Localitatea Bilvanestii de Jos

Este situat la distanta de 4km. de resedinta de comuna in partea de est intr-o depresiune,
cu o altitudine de 420m., pe mica terasa a afluentului Cosustita. Are forma liniara, de-a
lungul drumului local, care face lagatura cu DC52 spre Ilovat si cu resedinta de comuna , si
citeva trupuri separate.

Loturile construite, au suprafete in medie de 1500 mp.cu latimea parcelei de 20-30m si

adincimea de 40-70m.

Regimul de inaltime al constructiilor este preponderent parter, procentul de ocupare a

terenului este in medie 10%.

Intravilanul localitatii are suprafata de 27,81 ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa 19,13 ha. si zona dotari ocupa3,0
ha. Dotarile localitatii sunt reduse :

1. invatamint

- scoala I-IV , Parter, Sc= 177,22mp., in stare buna, 9 elevi ,

- gradinita- functioneaza in localul scolii -14 copii

2. cultura

- camin cultural - cladire parter, in stare rea, propus reabilitare,

Sc.= 112mp.

5. culte

- biserica

6. comert si servicii

52
 - magazin

Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de drumul satesc nemodernizat, care
se constituie strada principala si reteaua de strazi si ulite din localitate, nemodernizate.
Suprafata totala a retelei de circulatie este de 4,30 ha.

Localitatea Pirlagele

Este situata in partea de sud a comunei intr-o depresiune cu o altitudine de 350m. care are
legatura cu depresiunea Topolnitei prin culoarul Neaguna. Se desfasoara de-a lungul drumului
comunal DC9A care face legatura cu DC9 cu resedinta de comuna. Localitatea are o forma
tentaculara pe directia est-vest si nord- sud.

Loturile construite, au suprafete in medie de 1500 mp.cu latimea parcelei de 20-30m si

adincimea de 40-70m.

Regimul de inaltime al constructiilor este preponderent parter, procentul de ocupare a

terenului este in medie 10%.

Intravilanul localitatii are suprafata de 55,15 ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa 45,05ha.

Dotarile localitatii sunt urmatoarele:

1. invatamint

- scoala I-IV, Parter, Sc= 449,71mp., 13elevi,

-gradinita functioneaza in localul scolii- 14elevi

5. culte

- biserica ortodoxa ”Sf. Maria”

Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de drumul comunal DC9A, DC9 si
de reteaua de strazi (unele drumuri de care) si ulite din localitate, nemodernizate. Suprafata
totala a retelei de circulatie este de 5,0ha.

Localitatea Calinestii de Sus

Este situata pe culmea Calinestilor in partea de vest a comunei pe drumul comunal

DC6 cu ramificatii spre sud fata de aceasta, care in localitate este strada principala. Vatra
satului are o forma tentaculara urmarind formele de relief existente. Loturile construite au
suprafete in medie de 1400 mp.cu latimea parcelei de 20-30m si adincimea de 40-70m.

53
 Regimul de inaltime al constructiilor este preponderent parter, procentul de ocupare a
terenului este in medie 10%.

Intravilanul localitatii are suprafata de 26,69ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa 19,29ha. si zona centrala+dotari

ocupa 2 ha.

Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de drumul comunal DC6

nemodernizat si reteaua de strazi si ulite din localitate, nemodernizate

Suprafata totala a retelei de circulatie este de 4,2 ha.

Zona de gospodarie comunala are 0,2 ha., este ocupat de cimitir.

Dotarile localitatii sunt :

1. invatamint

- scoala P, Sc= 99mp., nefunctionala in conservare,

2. cultura

- camin cultural - cladire parter, in stare rea, propus reabilitare, Sc.= 126mp.

5. culte

- troite

6. comert si servicii

- magazin

Localitatea Calinestii de Jos

Se afla spre sud fata de localitatea Calinestii de Sus, de-a lungul drumului comunal
DC6 si tentacular spre sud fata de artera principala urmarind relieful, nemodernizat, care in
localitate este strada principala.

Loturile construite, au suprafete in medie de 1400 mp.cu latimea parcelei de 20-30m si

adincimea de 40-70m.

Regimul de inaltime al constructiilor este preponderent parter, procentul de ocupare a

terenului este in medie 10%.

Intravilanul localitatii are suprafata de 11,56ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa 6,76 ha.

Dotarile localitatii sunt reduse:

54
 -scoala nefunctionala, in conservare

Zona cai comunicatie rutiera este reprezentata de DC6 si reteaua de strazi si ulite
din localitate, nemodernizate. Suprafata totala a retelei de circulatie este de 2,80 ha.

3.2.7.Zone cu riscuri naturale

Comuna BIlvanesti se incadreaza in categoria comunelor cu risc natural asa cum

este prevazuta in PATN, sectiunea V- zone cu risc natural de tip primar.

Fenomenele de degradare semnalate pe teritoriul comunei si a satelor, dupa gradul de

periculozitate sunt incadrate in categoria a III-a:

Comuna Bilvanesti cu cele 5 localitati in componenta prezinta un relief deluros cu

numeroase procese de panta: eroziuni , alunecari de teren.

Debitul mare precum si viteza corespunzatoare maririi debitului favorizeaza eroziunea

albiei si versantilor care se produce cu maximum de intensitate in aceasta perioada.

Paraurile Cosustea Mica, Neaguna, Valea Rea nu sunt amenajate si protejate,

prezinta riscul inundarii unor gospodarii, la ploi torentiale.

De-a lungul DJ670 pe traseul de 5km. pina la Bilvanesti si la nord de Pirlagele se

produc surpari periculoase de teren care trebuiesc anihilate prin consolidari.

Caracteristica solului in comuna Bilvanesti este procesul de eroziune care constituie o

adevarata calamitate naturala a agriculturii. Dupa o vreme eroziunea indeparteaza suprafata
solului pina la roca mama fiind necesar ca in terenurile supuse eroziunii sa fie aplicate in
mod stiintific combaterea acesteia prin plantari de pomi fructificari, vita de vie, plantarea
acestora de-a curmezisul.

Pentru preintimpinarea eroziunii solului si pentru o mai buna gospodarire a fondului

funciar este necesar sa se impadureasca toti versantii vailor pentru a mari suprafata fondului
forestier, iar pe terenurile in panta folosite pentru agricultura sa fie repectate regulile privind
protectia solului impotriva eroziunii.

Supusa inundatiilor de catre apa Cosustitei se afla lunca din Bilvanestii de Jos, care isi
mareste debitul datorita ploilor abundente ce cad mai abundent toamna si primavara precum
si topirea zapezilor, cu riscul inundarii unor gospodarii, in situatii exceptionale.

Satele Bilvanesti si Calinestii de Jos si Sus sunt asezate intr-o zona deluroasa cu
energie de relief mare care prezinta in portiuni adiacente vetrei, conditii favorabile
alunecarilor de teren.

Deasemeni nu exista surse de zgomot care sa polueze sonor si nici surse de

radioactivitate.
55
 Suprafata terenurilor degradate, neproductive la nivelul comunei este de 383ha.

3.2.8.Echipare edilitara
Gospodarirea apelor

Pe teritoriul comunei, fiind zona de deal, nu s-au executat lucrari hidrotehnice si nici
lucrari hidroameliorative.

Lucrarile hidroameliorative mai importante( irigatii, combaterea eroziunii solului,

desecari ) nu se intalnesc in aceasta zona, desi prezenta lor in anumite zone este absolut
necesara.

Teritoriul comunei este strabatut de 3 paraie avind curs permanent: Cosustita, Valea Rea si
Neaguna. Nici unul dintre cele trei cursuri de apa nu are lucrari hidrotehnice.

Albia paraului Cosustita si valea Neaguna trebuie amenajata in vederea evitarii inundatiilor,
iar eroziunile terenurilor in special de pe versanti, sub forma de ravene, siroiri , torenti,
trebuie stopate.

Ape de suprafata

Comuna Bilvanesti si satele componente se afla in bazinul hidrografic al Cosustei,

afluient al Motrului, la confluienta cu bazinul hidrografic al Topolnitei.

Pe teritoriul comunei se intalneste ca apa de suprafata avand curs permanent :

Paraul Cosustita, afluient al Cosustei ce trece prin localitatea Basesti .

Valea Rea isi are obirsia de pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele:Margeasca si
Liscovatul care se unesc in dreptul dealului Cigna si pornesc mai departe unindu-se in aval de
localitatea Calinestii de Jos cu Girdanul, de aici inainte apa poarta numele de Cosustita, care
traverseaza satul Bilvanestii de Jos si se varsa in Cosustea.

Pariul Neaguna ce trece prin satul Pirlagele si se varsa in Topolnita.

In perioada ploilor torentiale si a topirii bruste a zapezii, paraul Cosustita produce

inundatii in lunca paraului, si V. Neaguna creaza probleme in localitatea Pirlagele.

Datorita asezarii pe care o au, satele comunei nu au lacuri si balti.

Ape subterane

Panza de apa freatica cea mai de suprafata se afla cantonata la adancimi mai mari de
10m, in care isi au originea fantanile existente. Debitele rezultate sunt mici si influientate de
regimul hidrologic al apelor de suprafata.

56
 Apa indeplineste conditii de potabilitate si avand debite suficiente pentru satisfacerea
nevoilor de apa a locuitorilor.

Alimentarea cu apa

Localitatea Bilvanesti, resedinta de comuna si satul Pirlagele dispun de instalatii

centralizate de alimentare cu apa, celelalte sate componente nu dispun de instalatii centralizate
de alimentare cu apa. Pentru alimentarea cu apa a localitatii Bilvanesti, in lipsa pinzei
freatice, necesarul de apa se asigura din captarea de suprafata a paraului Valea Rea. Debitul
multianual asigura necesarul de apa, atat pentru etapa actuala cat si pentru perspectiva.

Schema tehnologica de alimentare cu apa a satului Bilvanesti este urmatoarea:

- Captare –acumulare de apa de suprafata –Valea Rea- (baraj de beton cu inaltime de

2,0m.)
- Statie de pompare, pomparea apei tratate chimic si decantate in conducta de
aductiune
- Conducta deaductiune ingropata–conducta PEID,Dn90mm, lungime=473m
racordata la foraj si statia de clorinare

- Rezervor de inmagazinare, tip POLSTIF, inchis prefabricat din rasini poliesterice

armate cu fibra de sticla, cu capacitatea de 80m
- Statie de clorinare
- Retea distributie ingropata, din conducta de polietilena PEID, cu Dn110, l= 7.700m;
- Imprejmuirea captarii si a gospodariei de apa cu gard de sirma pe stilpi de lemn;
- Alimentarea cu energie electrica, bransament la retea publica cu PT separat;
- Necesarul de apa al localitatii este de 31,50mc/zi
Distributia apei in retea este de tip gravitational, echipata cu cismele (30buc.) si
hidranti(30buc.). Conducta de distributie este pozata ingropat in afara carosabilului pe zona
destinata amenajarii trotuarului.

· Sistemul existent pentru satul Bilvanesti asigura printr-o conducta de

distributie in lungime de 12 km. si alimentare cu apa a localitatii Pirlagele,
aflat pe cote de nivel inferioare.
In localitatile care nu dispun de alimentare cu apa centralizata, apa necesara nevoilor
gospodaresti, dotarilor sociale-administrative, se obtine din fantani individuale sau comune,
existente avand adincimi destul de mari peste 10m, sau din izvoare. Aceasta apa este folosita
asa cum se obtine, fara a fi tratata din punct de vedere al potabilitatii conform STAS 1343/91.

Canalizarea

Nici unul din satele comunei nu dispun de canalizare in sistem centralizat.

Pentru nevoile igienico-sanitare, populatia foloseste latrine uscate.

57
Alimentarea cu energie electrica

Sursa de alimentare cu energie electrica a comunei Bilvanesti si localitatile componente este

din bara de 15 Kv care patrunde din comuna Godeanu prin intermediul unor retele de medie
tensiune, aeriene de 15 si 20 KV la care se racordeaza urmatoarele posturi trafo:

Bilvanesti - PTA sat 20 / 0.4 Kv - 250 KVA(dispensarul veterinar)

- PTA sat (alimentare cu apa, pompa -tensiune 50Hz, 3x400V, putere

nominala 5,5 Kw, 7,5 CP, 3A)

Basesti - PTA sat 20 / 0.4 Kv - 63 KVA

Calinestii de Sus - PTA sat 20 / 0.4 Kv - 63 KVA (magazin)

- PTA sat -63 KVA (troita))

Calinestii de Jos - PTA sat 20 / 0.4 Kv- 63KVA (Valea Neagonea)

Pirlagele - PTA sat 20 / 0.4 Kv - 63 KvA (in nordul satului)

Retele electrice de distributie rurala joasa tensiune, 0,4 KV sunt de tip aerian pe stilpi
de beton.

In prezent energia electrica consumata de fiecare gospodarie este de 250/300W, iar

numarul de gospodarii pe fiecare localitate se prezinta astfel :

Bilvanesti - 300 locuitori

Bilvanestii de Jos- 180 locuitori

Pirlagele - 590 locuitori

Calinestii de Sus - 80 locuitori

Calinestii de Jos - 60 locuitori

981gospodarii-1210 locuitori

Comparand puterile maxime simultane absorbite pe fiecare localitate, cu puterea

existenta in postul trafo, se constata ca in prezent nu sunt necesare amplificari ale posturilor
de transformare.

In viitor noii consumatori care solicita puteri pentru obiectivele ce se amplaseaza in

localitatile respective vor solicita aviz de racordare si de amplasament.

Avizele de racordare vor fi emise de FDEE Drobeta Turnu Severin la momentul

respectiv functie de puterea solicitata, fie pe baza de fisa de solutie intocmita de Centrul sau
Formatia de lucru in raza caruia se afla localitatea respectiva, fie pe baza de documentatii ce
vor fi comandate la compartimentul de profil al filialei.
58
 In prezent retele electrice de distributie rurala joasa tensiune, LEA JT 0.4 Kv sunt de
tip aerian pe stalpi de beton .

In localitati distributia energiei electrice la consumatori se face prin intermediul

retelelor LEA 20Kv, retelelor electrice de joasa tensiune de 0,4 Kv. sustinuta pe stilpi de
beton.

Consumul mediu de energie electrica al unei gospodarii este de 300w, astfel ca in

prezent puterea instalata in posturile de transformare acopera necesarul localitatilor.

Avizul de racordare si amplasament pentru consumatorii casnici noi si obiectivele de

utilitate publica propuse, va fi emis CEZ Sucursala Mehedinti la momentul respectiv, in
functie de puterea solicitata.

Avizul de racordare se poate da pe baza de fisa de solutie intocmita de centru sau pe baza
de documentatie ce vor fi comandate la compartimentul de profil al filialei.

Telefonie

La nivelul comunei este asigurat serviciul de telefonie fixa prin unde radio, exista o
centrala telefonica Alcatel tip BC 15/100 racordata printr-o linie interurbana aeriana.

La centrala telefonica fixa sunt racordati 111 de abonati, sunt 3 unitati PTTR.

Exista cablu fibra optica instalat in sapatura de-a lungul drumului judetean DJ670 pe
partea dreapta de la intrare in localitatea resedinta de comuna Bilvanesti pina la iesire din
localitate spre Godeanu.

Exista linie aeriana ROMTELECOM pe stilpi de lemn la Pirlagele.

Teviziune CATV

Televiziunea prin cablu a fost instalata in comuna.

Alimentarea cu caldura

Sistemul de incalzire al locuintelor si obiectivelor publice se face cu sobe pe

combustibil solid –lemn din zona sau carbune.
Pentru gatit se folosesc butelii de aragaz care au depozit constituit la nivelul comunei.
Gospodarie comunala

In teritoriul comunei colectarea gunoiului menajer se face in pubele de plastic.

Exista intre comuna si o firma specializata un contract de ridicare priodica acestora.

Pentru acestea si pentru cimitire, se propun perdele de protectie de pomi;

59
 Deseurile reciclate (sticla, metale, etc) se vor colecta separat in cadrul unui centru necesar
a fi realizat .

3.2.9.Probleme de mediu

Comuna Bilvanesti este situata in partea de nord a judetului la limita dintre platforma
Strehaiei si Podisul Mehedinti, la o altitudine intre 370 si 650m., intr-o zona cu relief deluros
cu vai adinci. Suprafata teritoriului este de 4804ha, ocupata in cea mai mare parte de un relief
de dealuri cu vai adinci formate de torenti si ape cum sunt Gardanul si Valea Rea.

Cel mai inalt deal este cel numit „culme” cu o altitudine de 600-650m. situat in partea de
vest a comunei. In partea de sud se afla o depresiune cu o altitudine de 350m in care este
asezat satul Pirlagele. Alta depresiune se afla in partea de est a comunei cu o altitudine de
420m in care este asezat satul Bilvanestii de Jos. Teritoriul comunei are o forma alungita
dezvoltata pe directia NS.

In partea de est a teritoriului se dezvolta lunca Cosustita. Lunca Cosustita este strabatuta de
paraul Cosustita din Bilvanestii de jos, care in timpul ploilor torentiale, produce inundatii.

Probleme creaza si V.Neguna in localitatea Pirlagele, sunt propuse consolidari de mal -

2km.

Zona de dealuri este puternic fragmentata de numeroase vai adinci .

Din punct de vedere al reliefului, doua din satele comunei sunt asezate pe dealuri
Bilvanesti- resedinta de comuna , Calinestii de Sus si Calinestii de Jos, altele pe vaile unor
parauri si pe zone depresionare ale dealurilor (Pirlagele, Bilvanestii de Jos).

Solurile pe mica terasa a afluentului Cosustita este format din aluviuni fine argilo-
nisipoase la suprafata, iar in adincime din roci de marimi diferite aduse de Cosustita. Cel mai
productiv sol se afla in lunca Cosustitei din satul Bilvanestii de Jos unde se practica foarte
mult legumicultura. Alaturi de podzoluri, se mai gasesc si soluri brun- roscate de padure,
galben de padure degradat cu suprafete mai mari in satul Pirlagele si Calinestii de Sus. Pe
coamele si versantii dealurilor sunt soluri de tip argilo-iluviale brun bune pentru livezi, vii si
paduri de gorun, carpen.

Subsolul comunei dispune de urmatoarele resurse:

-nisipuri pentru preparat mortare

-nisipuri si pietrisuri - pentru mortare, betoane si intretinerea drumurilor - pe albia

paraului Cosustita.

Din punct de vedere geotehnic, comuna Bilvanesti, fiind situata intr-o zona cu relief
predominant de deal, unde o parte din sate sunt incluse in acest relief, dezvoltarea
constructiilor si extinderea zonelor construibile este conditionata de stabilitatea generala a
60
versantilor. Structura geologica (strate monoclinale), natura litologica (alternante de strate
coezive cu necoezive), circulatia apelor freatice, energia de relief mare creeaza conditii
favorabile alunecarilor de teren. In aceste conditii se inscriu satele Bilvanesti, Calinestii de
Sus, Calinestii de Jos.

Doua din satele comunei Bilvanesti, sunt asezate in zone depresionare pe lunca
Cosustei( Bilvanestii de Jos) sau la baza versantilor (Pirlagele) cu energie mica de relief si
cu stabilitatea asigurata. Pentru aceste sate dezvoltarea constructiilor si extinderea vetrei se
poate face fara restrictii in zona de lunca si la baza versantilor cu energie mica de relief.

Conditiile generale de fundare sunt normale: terenul de fundare de tip bun (STAS
3300/2-85), adancimea minima de fundare 0,90 m, iar capacitatea portanta a terenului de
fundare Pconv.=320KPa .

Hidrogeologic, comuna Bilvanesti se situeaza in zona (a ulucului depresionar de

contact dintre Podisul Mehedinti si Piemontul Motrului –Platforma Strehaiei)-in care natura
rocilor permite circulatia si acumularea apelor in strate acvifere situate la adancimi mici in
lunca Cosustitei si vaile adiacente acesteia.

In zona de deal (Bilvanesti, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos) orizontul acvifer poate
fi interceptat la adancimi mari de 40-80 m.

Apele sunt curate si nu prezinta semne de poluare.

Climatul este temperat continentala, cu influiente submediteraneene, cu vinturi dominante

din vest , nord-vest si nord-est, temperatura medie anuala de 9-10 grade C, precipitatii medii
anuale de 800-900mm., viteza maxima anuala 20m/s.

In interiorul localitatilor nu sunt spatii verzi amenajate in mod organizat, si nici de

terenuri sportive, insa cuprind terenuri si curti plantate cu gradini si pomi, astfel rolul de
element de purificare a aerului al spatiilor plantate este asigurat .

Resurse naturale

Teritoriul comunei , dispune de urmatoarele resurse ale subsolului:

-nisipuri pentru preparat mortare - Bilvanesti de Sus

-nisipuri si pietrisuri- pentru mortare, betoane si intretinerea drumurilor- pe albia

paraului Cosustita.

Principala resursa a solului o reprezinta suprafata agricola care ocupa 2623ha. si care este
reprezentata in procent de 36,86% de terenuri arabile cu clasa IV de fertilitate si
favorabilitate. Solurile predominante sunt pe lunca Cosustitei soluri brune, brune-roscate de
padure podzolite, aluviale si aluviuni, foarte bune la cultura graului, porumbului si a
legumelor. Pe coamele si versantii dealurilor sunt soluri de tip argilo-iluviale brun bune
pentru livezi, vii si paduri de gorun, carpen.

61
Riscuri naturale

Teritoriul comunei nu prezinta zone cu riscuri naturale asa cum sunt ele prevazute de
lege.

Comuna Bilvanesti cu cele 5 localitati in componenta prezinta un relief deluros cu vai

adinci cu numeroase procese de eroziuni si alunecari de teren. Paraul Cosustita datorita pantei
mici de curgere, la ploi abundente produce inundatii in lunca, cu riscul inundarii unor
gospodarii, in situatii exceptionale.

Monumente ale naturii si istorice

In intravilanele satelor Bilvanesti, Bilvanestii de Jos, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos,

Pirlagele se gasesc obiective cu valoare istorica si de arhitectura care nu sunt inscrise in Lista
cu obiectivele de patrimoniu;

- ca monument de arhitectura, care nu sunt inscrise in LMI:

- sat Bilvanesti : in locul numit „Gradiste” s-au gasit obiecte de bronz , ar fi

existat o asezare omeneasca, deoarece in acest loc s-au pastrat urmele unui gard dublu umplu
cu pamint numit”Metereze” . Pe o ramificatiune a dealului Razurele se vad niste metereze,
sapate in pamint, in forma de cerc.

- sat Bilvanestii de Jos: ca loc istoric, se afla un zid de piatra care dovedeste
urme de zidarii romane, in cimitir ale carui morminte sunt fiecare ocolite cu piatra, in
cimitirul antic GOSTILA pe valea cimitirului

- sat Calinesti – in locul numit Liscovat urmele unui vechi cimitir ce poarta si
astazi denumirea „Mormintii ungurilor”.

- sat Parlagele: asezari parasite, cu paduri, vii si cu paraul Negunea

Satele erau asezate pe drumul roman antic care lega Drobeta de Sarmisegetuza Regia.

Nu exista monumente ale naturii, in comuna Bilvanesti exista rezervatia forestiera

Borovat(partial) a Academiei Romane, comuna dispune de peisaje naturale deosebite.

In privinta circulatiei rutiere – teritoriul administrativ

Principala cale rutiera este reprezentata de drumul judetean DJ670 modernizat, dar
fara a avea profilul transversal caracteristic de drum judetean in interiorul localitatilor, lipsind
trotuarele si drumurile comunale DC9, DC9A, DC6 nemodernizate, cu suprastructura balast
de rau sau pamint . Celelalte strazi din localitate sunt strazi nemodernizate, nesistematizate, au
infrastructura de pamint fara santuri sau rigole si fara trotuare .

Depozite de deseuri menajere si industriale

62
 Este rezolvara partial. Exista un contract intre primarie si S.C. BRANTNER
SERVICII ECOLOGICE S.A. de preluare a deseurilor menajere.

Disfunctionalitati –prioritati (mediu)

Colectarea si depozitarea deseurilor menajere este rezolvata partial . Nu se realizeaza

colectarea selectiva.

Localitatile au cimitire in vecinatatea zonei de locuit, localitati care se alimenteaza cu apa din
puturi forate de mica adincime si nu exista canalizare; aceasta situatie poate genera sursa de
poluare prin infestarea apelor freatice.

In teritoriul comunei Bilvanesti nu exista poluanti puternici ale caror noxe sa afecteze
mediul in sol, apa, aer. Prin dezvoltarea urbanistica a localitatilor se poate ajunge la agresiuni
nedorite fata de echilibrul natural, de aceea se vor lua din timp masuri de protectie.

Astfel se impun urmatoarele masuri:

- Interzicerea construirii de obiective poluante in zona de locuit;

- Instituirea protectiei sanitare asupra terenurilor ce se vor amenaja pentru gospodaria de
apa;
- Amplasarea la distanta de zona de locuit si respectarea normelor sanitare pentru
terenurile destinate statiilor de epurare
- Plantarea de pomi pe arterele principale de circulatie
- Autorizarea activitatilor zootehnice pe terenuri rezervate ce respecta distanta fata de
zona de locuit si acord de mediu;
- Amenajarea plantatiilor de protectie intre zone de locuinte si cimitire;
- Asigurarea cu apa potabila a locuitorilor, in sistem centralizat, din pinza freatica de
adincime;
- Stabilizarea prin plantatii de protectie a terenurilor degradate – cu eroziuni si
versanti
- Instituirea masurilor de protectie asupra monumentelor istorice, situri arheologice
- Amenajarea grupurilor sanitare si asigurarea vidanjarilor periodice in zona institutiilor
publice, terenurilor de sport si agrement ;
- Realizarea unui centru de triere a materialelor refolosibile;
- Se va realiza educarea continua a locuitorilor(prin presa, afisare, conferinte etc.)
asupra factorilor de mediu si protejarea acestora.

Disfunctionalitati la nivelul teritoriului si localitatilor

Din analiza situatiei existente in teritoriu a celor 5 localitati se identifica

disfunctionalitati ce privesc in special:

Zonele functionale din intravilanul localitatilor:

- zonele verzi, agrement, sport; comuna nu dispune de un teren de sport amenajat si

terenuri pentru amenajarea de plantatii verzi .

63
 - o parte din satele comunei Bilvanesti ca : Bilvanesti, Calinestii de Sus, Calinestii de
Jos, sunt amplasate intr-o zona deluroasa cu energie de relief mare care prezinta in
portiuni adiacente vetrei, conditii favorabile alunecarilor de teren.

- caracteristica solului in comuna Bilvanesti este procesul de eroziune care constituie o

adevarata calamitate naturala a agriculturii.

- Paraul Cosustita datorita pantei mici de scurgere, la ploi abundente produce inundatii in
lunca cu riscul inundarii unor gospodarii, in situatii exceptionale.

- V. Neaguna creaza probleme in localitatea Pirlagele

Dezvoltare economica

- activitatea agricola se desfasoara la nivelul gospodariei particulare cu randament scazut fiind

necesar organizarea de asociatii, activitatea de crestere a animalelor in gospodaria particulara
s-a diminuat motivat de rentabilitatea scazuta si costul ridicat de crestere a animalelor.

- sectorul de mica industrie, existent se bazeaza numai pe prelucrarea produselor agricole,

depozitare cereale, lipsesc activitati mestejugaresti, artizanale, prestari de servicii ;

- organizarea unor incinte agrozoo pe baze noi,

Probleme sociale

- populatia este in proces de imbatrinire si ocupata preponderent in agricultura;

- lipsa unor activitati economice care sa utilizeze resursele comunei in vederea stabilizarii
populatiei;

- densitatea construita scazuta, calitatea locuintelor este mediocra, confort scazut din lipsa
echiparilor edilitare –alimentare cu apa in sistem centralizat si canalizare.

- dotarile pe localitati sunt satisfacatoare, partial reabilitate si in stare buna de functionare in

localitatea resedinta Bilvanesti; celelalte localitati dispun de dotari minime necesare;

Obiective de arhitectura

- nu au delimitate prin studiile de specialitate suprafata ce trebuie protejata.

Aspecte critice privind organizarea circulatiei rutiere

- circutatia rutiera este asigurata de drumuI judetean DJ670, modernizat si DC9, DC9A,
DC6;

- Drumurile comunale si strazile din localitati, nu sunt modernizate, cu imbracaminte usoara

din balast de rau, lipsesc trotuare, rigole, santuri ;

Aspecte legate de gradul de echipare edilitara

64
 - Localitatile Bilvanestii de Jos, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos nu au sistem
centralizat de alimentare cu apa, alimentarea cu apa se face din puturi sapate in pinza
freatica de suprafata.
- Localitatea Bilvanesti resedinta de comuna si satul Pirlagele au alimentare cu apa in
sistem centralizat. Nu exista canalizare.

3.2.10.Necesitati si optiuni ale populatiei

Pe parcursul elaborarii Planului Urbanistic General al localitatilor comunei, proiectantul

a mentinut contactul cu autoritatile locale, luind cunostinta de principalele cerinte si optiuni
ale populatiei, ca si de punctul de vedere al conducerii locale privind politica generala de
dezvoltare.

Principalele cerinte vizeaza :

- Realizarea statiei de epurare in localitatile Bilvanesti si Pirlagele;

- Modernizarea drumurilor comunale si strazilor din cadrul localitatilor ;
- Reabilitarea si functionalizarea unor constructii in localitatile Bilvanesti, Bilvanestii de
Jos, Calinestii de Sus si in celelalte localitati, intregirea retelei de dotari si obiective
de utilitate publica in localitati ;

3.3.Propuneri de organizare urbanistica

3.3.1. Studii de fundamentare.

Pentru comuna Bilvanesti nu s-a elaborat nici un studiu de fundamentare anterior
sau concomitent cu prezentul Plan Urbanistic General, astfel ca propunerile de organizare
urbanistica si amenajare a teritoriului se fundamenteaza pe:

- date preluate din PUG Bilvanesti elaborat in anul 1997

- Planul de amenajare a teritoriului judetului Mehedinti aprobat in anul 2002;

- Planul de amenajare a teritoriului in zona riverana Dunarii in judetele Caras-Severin,

Dolj si Mehedinti

- Planul de amenajare a teritoriului intercomunal: Cazanesti, Floresti, Sisesti- proiect

nr.4731/1995 - S.C. Institutul proiect Mehedinti S.A.

-P.A.T.N. Sectiunile aprobate (Sectiunea I,-Retele de transport, Sectiunea 2-Apa,

Sectiunea3-Zone protejate, Sectiunea 4-Reteaua de localitati, Sectiunea 5- Zone de risc
natural).

Cartarea fondului construit existent si a terenurilor s-a efectuat de catre proiectant

dupa reactualizarea partiala a suportului topografic mai vechi pe baza ortofotoplanurilor.

65
3.3.2. Evoluţia posibilă, priorităţi

Localitatile comunei Bilvanesti sunt situate in zona de deal cu vai adinci, au o

populatie relativ mica stabila si tendinta de usoara scadere in viitor, cu activitatea de baza
agricultura (cultura pamintului si cresterea animalelor).

Resursele naturale si umane sunt baza dezvoltarii localitatilor si a cresterii nivelului

de trai, in corelare cu propunerile din PATN sectiunile aprobate si in curs de aprobare, cu
propunerile din Planul de amenajare a Teritoriului Judetean Mehedinti, cu programele pe
termen mediu si lung stabilite de Consiliul Local Bilvanesti pe baza fondurilor de care
dispune. In aceasta etapa este dificil de estimat evolutia localitatilor pe baza potentialului
natural economic si uman.

O evolutie posibila poata fi data de materializarea unor obiective publice a caror

prioritizare este data de consiliul local, de fondurile aflate la dispozitie din bugetul propriu
sau de stat, de obiective din care sunt demarate studii de fezabilitate si proiecte tehnice:

- realizarea cu prioritate a statiei de epurare in localitatile Bilvanesti si Pirlagele,

realizarea alimentarii cu apa si in celelalte localitati si a canalizarii.

- reabilitarea drumurilor comunale care strabat localitatile comunei -21km.

- pietruire drumuri satesti, ulite in localitati -20km. ;

- reabilitare camin cultural Calinestii de Sus si Bilvanestii de Jos;

- realizare spatii verzi, amenajare teren de sport , in localitatea Bilvanesti;

- in vederea intaririi puterii economice a comunei Bilvanesti este necesar sa se

amenajeze lacuri de acumulare care sa fie populate cu peste;

- sa fie folosita energia apelor pentru repunerea in functiune a morilor de apa si sa se

intesifice folosirea apelor pentru irigatii in satele Bilvanestii de Jos si Pirlagele;

Situatia data trebuie sa orienteaze prioritatile in aplicarea programelor de dezvoltare

a comunei pe termen scurt, lung si mediu.

Pozitia localitatii in judet, faptul ca este amplasat (strabatut) de drumul judetean

DJ670 asigura o legatura facila cu restul localitatilor si cu celelalte cai de comunicatie.

In acest sens se impune ca principalele artere din cadrul comunei DJ670,

modernizata sa fie amenajate cu trotuare si eventual piste de biciclisti, iar drumul comunal
DC9, DC9A, DC6 sa fie reprofilate si modernizate in intregime.

- corectarea si marirea intravilanelor satelor in concordanta cu cerintele semnalate

In aceasta perspectiva, evolutia localitatilor comunei Bilvanesti se motiveaza pe:

66
- revigorarea activitatilor agricole printr-un nou menajament: subventii agricole ADRP,
banci de credit specializate, infiintarea de asociatii agricole pentru lucrarea pamintului si
cresterea animalelor, formarea de grupuri de producatori pentru fluienta produselor pe piata,
cresterea gradului de mecanizare, utilizare de material genetic superior, atragerea de fonduri
externe pentru investitii;

- sprijinirea initiativei private in dezvoltarea sectorului agroindustrial si depozitare;

- infiintare de unitati de prelucrare a produselor agricole si de unitati de depozitare;

- stoparea declinului demografic in conditii de revigorare economica si modernizarea

infrastructurii,- imbunatatirea calitatii vietii, echiparea localitatilor cu obiective publice
corespunzator rangului localitatilor, prevazut de lege.

- inlaturarea efectelor de eroziune, alunecarilor de teren, inundatiilor si terenurilor degradate.

- pentru preintimpinarea eroziunii solului si pentru o mai buna gospodarire a fondului funciar
este necesar sa se impadureasca toti versantii vailor pentru a mari suprafata fondului forestier,
iar pe terenurile in panta folosite pentru agricultura sa fie repectate regulile privind protectia
solului impotriva eroziunii;

- consolidari de mal 2km.(2000m)pe v. Neagonea localitatea Pirlagele amonte si

aval(gabioane) si regularizare parau Dalboca 50m amonte si aval fata de podet nou construit.

- mentinerea si amplificarea relatiilor cu comunele vecine, relatii de munca, aprovizionare,

valorificare si depozitare a produselor, accesibilitate la reteaua de dotari.

3.3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Comuna Bilvanesti cu o suprafata a teritoriului administrativ de 4 804ha si o populatie

de 1157 locuitori, in usoara scadere in perspectiva, este situata in zona de nord a judetului, la
o distanta de 25km. de municipiul Dr. Tr. Severin, 35km. de orasul Baia de Arama si 65 km.
de Baile Herculane prin Baia de Arama.

Se vor mentine si se vor amplifica relatiile cu localitatile comunelor vecine, cu orasul

Baia de Arama, municipiul Dr. Tr. Severin, relatii de munca, de aprovizionare, valorificare a
produselor agricole, de acces la reteaua de dotari.

In raport cu satele componente, resedinta de comuna se impune ca populatie, pondere

economica, numar de obiective de utilitate publica, cit si prin asezarea in teritoriul
administrativ comunal, ca centru polarizator, pe drumul judetean DJ670 spre Godeanu si
Malovat si mai departe pe drumul national DN67, viitor drum expres Tirgu-Jiu – Drobeta Tr.
Severin-Calafat- Vidin.

67
 Comuna se mentine cu aceleasi localitati, ce se vor completa cu dotari
corespunzator dezvoltarii economico sociale, respectiv rangul IV pentru resedinta de comuna,
si rangul V pentru localitatile componente.

Caile de acces, un drum judetean modernizat DJ670 –la 15 km. de DN67, si drumurile
comunale nemodernizate constituie infrastructura comunei; vor trebui modernizate drumurile
comunale pentru optimizarea legaturilor intre localitati, dar si optimizarea legaturilor intre
comuna si localitatile vecine. In intravilanul satelor vor trebui reprofilate drumurile si ulitele
satesti conform normativelor rutiere.

Legatura actuala cu calea ferata se face prin statia SNCFR Drobeta Turnu Severin , situata
la distanta de 25 km .

Se prevede realizarea cu prioritate a statiei de epurare in localitatile Bilvanesti si Pirlagele,

realizarea echiparii edilitare in localitatile care nu au, realizare canalizare.

3.3.4. Dezvoltarea activităţilor

Din punct de vedere economico- social, nu se identifica posibilitati de dezvoltare

imediata, insa pentru relansarea economica a localitatilor comunei, propunerile vor trebui
axate pe forta de munca existenta in teritoriu si pe valorificarea resurselor solului si
subsolului.

Agricultura - Comuna Bilvanesti este situata in partea de nord a judetului si conform

PAT jud. Mehedinti face parte din zona II Sisesti favorabila culturilor de grau, porumb,
struguri, in pentru ulei, cresterea animalelor (porcine, ovine, bovine).

Suprafata agricola de 2623ha prezinta urmatoarele clase de favorabilitate ale

terenului:

-arabil - clasa IV

-vii, livezi, pasuni, fanete - clasa III

Exploatarea pamintului si cresterea animalelor ramine indeletnicirea de baza a

locuitorilor, dar terenul agricol, nu este valorificat eficient. Pentru revigorarea agriculturii ca
principala sursa de venituri a locuitorilor este necesar:

· Exploatarea pamintului si cresterea animalelor trebuie sa depaseasca sistemul

familial sau privat prin infiintarea de ferme agrozootehnice, prin asocierea
gospodariilor populatiei, un manajement calificat.
· Organizarea unui sistem de colectare a produselor agroalimentare, formarea de
grupuri de producatori pentru fluienta produselor pe piata;
· Infiintarea de unitati de prelucrare a produselor legumicole si animale
· Reabilitarea terenurilor agricole cu potential scazut prin lucrari de amendare a
terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante.
68
 · In terenurile supuse eroziunii sa fie aplicate in mod stiintific combaterea
acesteia prin plantari de pomi fructiferi vita de vie, plantarea acestora de-a
curmezisul.
Exista mori de apa pe Cosustita, in satul Bilvanestii de Jos care trebuie repuse in
functiune, si o brutarie in Bilvanesti.

In concluzie, activitati agricole (exploatarea pamantului si cresterea animalelor) se

desfasoara in gospodaria individuala, sunt subperformante atat datorita suprafetelor
individuale mici (o gospodarie particulara are cca 30 ha), calitatii solului, dar si din lipsa
utilajelor agricole. In gospodaria individuala exista pe total comuna 18 tractoare si 5 remorci,
7 pluguri si 6 motocositori.

Activitati de industrie mica, servicii- vor trebui promovate prin incurajarea

initiativei private in sectorul de prelucrare primara a produselor agricole si animaliere,
mestesugaresc, artizanal; se pot utiliza spatii si terenuri in cadrul incintelor fostelor ferme,
prin reorganizarea acestora, dar activitati de acest tip se pot desfasura si in zona de locuit cu
conditia sa fie nepoluante si sa nu produca disconfort.

Infiintarea de noi unitati economice si depozite pentru legume, fructe.

Artizanii, revitalizarea agriculturii cu sectoarele de prelucrare a produselor agricole si

animaliere contribuie la dezvoltarea economica a comunei.

3.3.5. Organizarea circulaţiei

In etapa actuala comuna Bilvanesti beneficiaza numai de existenta circulatiei auto

rutiere – drumul judetean 670 modernizat, si drumurile comunale DC9, DC9A, DC6, strazi si
ulite nemodernizate, iar in extravilan drumuri locale. Pe drumurile principale sunt amenajate
citeva statii autobuz in stare buna.
Pentru inbunatatirea circulatiei in interiorul comunei si in intravilanul localitatilor
comunei
Bilvanesti se propun urmatoarele :
- reprofilarea drumului judetean 670, in interiorul localitatilor, realizare de trotuare,
- Reprofilarea si modernizarea strazilor principale DC9 ,DC9A,
- Modernizare drumuri comunale cu o lungime totala de 21km. si o latime intre 4 si
8m., pietruire ulite -20km.
- aceasta implica toate lucrarile necesare unui drum realizare( podete, trotuare, rigole,
intersectii).
- S-au realizat :
· S-a realizat un podet din beton monolit L=5,0m, latime 3,5m. peste piriul
Dilboca , 2 podete tubulare pentru torenti O100, lungime 6,0m. in Bilvanestii de
Jos si un podet prefabricat spre Bilvanestii de Jos pe drumul de ocolire L=5,0m
,Latime=3,5m

69
 · Exista un pod in lucru peste Cosustea Mica L-25M, latime =5,0m.
· S-a pietruit si prevazut rigola pe drumul care face legatura cu Bilvanestii de Jos;
- reprofilarea, intretinerea si pietruirea ulitelor cu latime de 4m din localitati, amenajare
intersectii.
- Intretinerea drumurilor locale din extravilan, drumurilor intre sate si amenajarea
legaturilor cu comunele invecinate:
· Satul Pirlagele are legaturi prin drumuri nemodernizate cu localitatile din
comuna Izvoru Barzii si Ilovat.
La amenajarea drumurilor se vor respecta profilele caracteristice prezentate pe
plansele desenate. Distantele intre fronturile construite si strazilor din intravilan
permite modernizarea acestora conform prospectului actual al drumurilor si profilelor
caracteristice prevazuta de lege, fara a fi necesara expropierea de terenuri.

3.3.6. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial

Intravilanul propus pentru fiecare localitate a comunei, pe zone functionale este

prezentat în tabelele de pe plansele “Reglementari “.

Fata de intravilanul existent, suprafetele cuprinse in intravilanul propus sunt extinderi

ale zonei de locuinte si functiuni complementare,in localitatea resedinta de comuna, si pentru
lucrari tehnico edilitare, se mentin trupurile existente., s-au scos din intravilan trupurile care
nu mai au constructii.

Totodata prin actuala documentatie ca urmare a necesitatilor de dezvoltare se propun

urmatoarele interventii urbanistice care vizeaza:

-redimensionarea zonelor functionale existente si propuneri de zone functionale care

lipsesc, sau sunt subdimensionate

-masuri de reglementare a destinatiei tuturor terenurilor din localitati

-identificarea si suplimentarea spatiilor verzi-sport

-instituirea zonelor de protectie sanitara fata de cimitir

Datele de bilant ale suprafetelor cuprinse in intravilanul propus pe zone functionale

pentru fiecare localitate este prezentat in tabelele anexa.

Zona centrala si alte functiuni de interes public se contureaza din zona centrala a
satului Bilvanesti si nucleul central al satelor: Bilvanestii de Jos, Pirlagele, Calinestii de Sus,
Calinestii de Jos, si cuprinde conform plansei Reglementari, terenuri ocupate cu obiective
publice, terenuri ocupate cu locuinte cu densitate mica.

Zona centrala dispune de terenuri libere proprietate publica si privata a comunei pe

care se pot amplasa noi dotari ce pot completa capacitatile existente.

70
 In cadrul acestei zone, suprafata ocupata de institutii si servicii publice se propune de
6,06ha.

Zona de locuinte si functiuni complementare se redimensioneaza fata de situatia

existenta, cuprinde terenuri cu locuinte si anexe gospodaresti, terenuri cu folosinta agricola
adiacente la strazi existente, terenuri neconstruite, obiective publice, servicii.

Zona de locuinte si functiuni complementare se propune la 153,14ha.

Zona unitati economice - ha.

Zona spatii verzi, agrement, sport Se prevede amenajarea si extinderea spatiilor

plantate

Suprafata totala a zonei verzi, agrement, sport propusa este de 4,97 ha.

Zona de gospodarie comunala, cimitir cuprinde suprafata cimitirelor existente si

propuse extindere din cele 5 localitati- 4,63 ha.

- Terenuri pentru echipare tehnico-edilitara este prevazut in localitatea Bilvanesti,

suprafata prevazuta este de- statie epurare 0,35 ha +captare apa =100mp si la
Pirlagele-statie epurare 0,35ha. si este proprietate publica a primariei.
In intravilanul propus se rezolva o zonificare functionala corespunzatoare dezvoltarii
localitatii pe o perioada de 5-10 ani.

Localitatea Bilvanesti cu suprafata de 76,59ha si 14 trupuri

Tr.1 - localitate cu suprafata de 74,13ha.

Tr. 2 -locuinte cu suprafata de 0,14ha.

Tr. 3 - zona de locuinte cu suprafata de 0,31 ha.

Tr.4- cimitir cu suprafata de 0,37ha.

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 0,10ha.

Tr. 6- zona de locuinte cu suprafata de 0,08ha.

Tr. 7- zona de locuinte cu suprafata de 0,12 ha.

Tr. 8- zona de locuinte cu suprafata de 0,15 ha.

Tr. 9- zona de locuinte cu suprafata de 0,19 ha.

Tr. 10- zona de locuinte cu suprafata de 0,16 ha.

Tr. 11- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr. 12- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

71
 Tr. 13- statie de epurare cu suprafata de 0,35ha.

Tr. 14- captare apa cu suprafata de 100mp.

Localitatea Bilvanestii de Jos cu suprafata de 27,81ha si 7 trupuri

Tr. 1- localitate cu suprafata de 26,24 ha.

Tr. 2- zona de locuinte cu suprafata de 0,76 ha.

Tr. 3- locuinta cu suprafata de 0,11 ha.

Tr. 4- locuinta cu suprafata de 0,05 ha.

Tr. 5- locuinte cu suprafata de 0,27 ha.

Tr. 6- zona de locuinte cu suprafata de 0,12 ha.

Tr. 7- cimitir cu suprafata de 0,26 ha.

Localitatea Pirlagele cu suprafata de 57,31 ha. si 17 trupuri

Tr.1- localitatea cu suprafata de 40,97 ha.

Tr.2- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr.3- zona de locuinte cu suprafata de 0,19 ha.

Tr.4- locuinte cu suprafata de 0,14 ha.

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 0,59 ha.

Tr.6- zona de locuinte cu suprafata de 0,14 ha.

Tr.7- zona de locuinte cu suprafata de 9,75 ha.

Tr.8 - locuinte cu suprafata de 0,09 ha.

Tr.9- locuinte cu suprafata de 0,09 ha.

Tr.10- locuinte cu suprafata de 0,26 ha.

Tr.11- locuinte cu suprafata de 0,22 ha.

Tr.12- zona de locuinte cu suprafata de 3,34 ha.

Tr.13- locuinte cu suprafata de 0,22 ha.

72
 Tr.14- locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.15- locuinte cu suprafata de 0,20 ha.

Tr.16- locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr.17- statie epurare cu suprafata de 0,35ha.

Localitatea Calinestii de Sus cu suprafata de 26,69 ha. si 13 trupuri

Tr.1- localitatea cu suprafata de 11,17 ha.

Tr.2- locuinte cu suprafata de 0,15 ha.

Tr.3- locuinte cu suprafata de 0,05 ha.

Tr.4- zona de locuinte cu suprafata de 7,10 ha.

Tr.5- locuinte cu suprafata de 5,75 ha.

Tr.6 - zona de locuinte cu suprafata de 0,73 ha.

Tr.7- locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.8 - zona de locuinte cu suprafata de 0,33ha.

Tr.9- locuinta cu suprafata de 0,03 ha.

Tr.10 - locuinta cu suprafata de 0,33 ha.

Tr.11- zona de locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.12 - zona de locuinte cu suprafata de 0,45ha.

Tr.13- locuinta cu suprafata de 0,04 ha.

Localitatea Calinestii de Jos cu suprafata de 11,56 ha si 5 trupuri

Tr.1- localitatea cu suprafata de 7,44 ha

Tr.2 –zona de locuinte cu suprafata de 2,00 ha

Tr.3 – cimitir cu suprafata de 0,48 ha.

Tr.4- locuinta cu suprafata de 0,14ha

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 1,50ha

73
Bilantul zonelor functionale in intravilanul celor 5 localitati se prezinta dupa cum urmeaza:

Localitatea Bilvanesti

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 2,56 3,35

Zona locuinte si functiuni complementare 58,08 75,84

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,47 1,92

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 2,77 3,62

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 11,60 15,16

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase 0,11 0,14

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 76,59 100

Localitatea Bilvanestii de Jos

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 1,61 5,79

Zona locuinte si functiuni complementare 20,49 73,68

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,00 3,6

74
 Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,26 0,93

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 4,30 15,46

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase 0,15 0,54

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 27,81 100

Localitatea Pirlagele

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 0,77 1,37

Zona locuinte si functiuni complementare 46,76 83,03

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,0 1,39

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,78 8,88

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 5,0 5,33

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase ,0 -

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 57,31 100

Localitatea Calinestii de Sus

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 0,62 2,32

Zona locuinte si functiuni complementare 20,53 76,92

75
 Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 1,0 3,75

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,34 1,27

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 4,20 15,74

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 26,69 100

Localitatea Calinestii de Jos

Zone funcţionale Supr. %

ha
Zona centrala si alte zone de interes public 0,5 4,33

Zona locuinte si functiuni complementare 7,28 69,97

Zona activitati industriale si depozitare - -

Zona unitati agricole - -

Spatii verzi ,agrement, sport,plantatii protectie 0,50 4,32

Zona gospodarie comunala/ cimitir , lucrari th. edilitare 0,48 4,15

Zona cai comunicatie rutiera si constructii aferente 2,80 24,22

Alte zone, terenuri neconstruite, ape, ogase - -

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 11,56 100

Localitatea Bilvanesti, este situat de-a lungul DJ670, care in localitate este strada
principala, are conturata o zona centrala in care sunt concentrate toate obiectivele si
serviciile publice necesare functionarii unei resedinte de comuna, o zona de locuinte, cimitir.

Localitatea este in general dotata corespunzator unei localitati de rang IV.

Fata de situatia existenta, intravilanul se mareste cu suprafata de 10,79ha. –de la

65,80ha la 76,59ha, astfel:

76
 -Vatra satului are forma liniara, se propune extinderea vetrei, prin includerea unei
suprafete de teren cu folosinta agricola .

In situatia existenta localitatea este constituita din 12 trupuri, in situatia propusa va

avea 14 trupuri
Tr.1 - localitate cu suprafata de 74,13ha.

Tr. 2 - locuinte cu suprafata de 0,14ha.

Tr. 3 - zona de locuinte cu suprafata de 0,31 ha.

Tr 4- cimitir cu suprafata de 0,37ha.

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 0,10ha.

Tr. 6- zona de locuinte cu suprafata de 0,08ha.

Tr. 7- zona de locuinte cu suprafata de 0,12 ha.

Tr. 8- zona de locuinte cu suprafata de 0,15 ha.

Tr. 9- zona de locuinte cu suprafata de 0,19 ha.

Tr. 10- zona de locuinte cu suprafata de 0,16 ha.

Tr. 11- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr. 12- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr. 13- statie epurare cu suprafata de 0,35 ha.

Tr. 14- captare apa cu suprafata de 100mp.

Localitatea Bilvanestii de Jos este situata in partea de est a comunei intr-o depresiune si
dispune de citeva obiective publice.

Fata de situatia existenta, intravilanul propus nu se modifica, se mentine cu suprafata de

27,81ha .

In situatia existenta localitatea este constituita din 7 trupuri, in situatia propusa va avea tot
7 trupuri :

Tr. 1- localitate cu suprafata de 26,24 ha.

Tr. 2- zona de locuinte cu suprafata de 0,76 ha.

Tr. 3- locuinta cu suprafata de 0,11 ha.

77
Tr. 4- locuinta cu suprafata de 0,05 ha.

Tr. 5- locuinte cu suprafata de 0,27 ha.

Tr. 6- zona de locuinte cu suprafata de 0,12 ha.

Tr. 7- cimitir cu suprafata de 0,26 ha.

Localitatea Pirlagele este situata in partea de sud a comunei intr-o depresiune si dispune
de citeva obiective publice.

Fata de situatia existenta, intravilanul propus se mareste, cu suprafata de 2,16ha. In

situatia existenta localitatea este constituita din16 trupuri, in situatia propusa va avea 17
trupuri.

Tr.1- localitatea cu suprafata de 40,97 ha.

Tr.2- zona de locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr.3- zona de locuinte cu suprafata de 0,19 ha.

Tr.4- locuinte cu suprafata de 0,14 ha.

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 0,59 ha.

Tr.6- zona de locuinte cu suprafata de 0,14 ha.

Tr.7- zona de locuinte cu suprafata de 9,75 ha.

Tr.8 - locuinte cu suprafata de 0,09 ha.

Tr.9- locuinte cu suprafata de 0,0 9 ha.

Tr.10- locuinte cu suprafata de 0,26 ha.

Tr.11- locuinte cu suprafata de 0,22 ha.

Tr.12 -zona de locuinte cu suprafata de 3,34 ha.

Tr.13- locuinte cu suprafata de 0,22 ha.

Tr.14- locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.15- locuinte cu suprafata de 0,20 ha.

Tr.16- locuinte cu suprafata de 0,24 ha.

Tr.17- statie epurare cu suprafata de 0,35ha.

78
 Localitatea Calinestii de Sus este situata pe deal, de-a lungul drumului DC6, dotarile
localitatii sunt reduse. Localitatea are forma liniara urmarind formele de relief, cu trupuri
independente de locuinte.

Fata de situatia existenta, intravilanul propus nu se modifica, se mentine cu

suprafata de 26,69 ha.

In situatia existenta localitatea este constituita din 13trupuri, in situatia propusa va avea
tot 13trupuri :

Tr.1- localitatea cu suprafata de 11,17 ha.

Tr.2- locuinte cu suprafata de 0,15 ha.

Tr.3- locuinte cu suprafata de 0,05 ha.

Tr.4- zona de locuinte cu suprafata de 7,10 ha.

Tr.5- locuinte cu suprafata de 5,75 ha.

Tr.6 - zona de locuinte cu suprafata de 0,73 ha.

Tr.7- locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.8 - zona de locuinte cu suprafata de 0,33ha.

Tr.9- locuinta cu suprafata de 0,03 ha.

Tr.10 - locuinta cu suprafata de 0,33 ha.

Tr.11- zona de locuinte cu suprafata de 0,28 ha.

Tr.12 - zona de locuinte cu suprafata de 0,45ha.

Tr.13- locuinta cu suprafata de 0,04 ha.

Localitatea Calinestii de Jos

Se desfasoara in continuare la Calinestii de Sus. Localitatea are o forma liniara, urmarind

formele de relief, cu trupuri independente de locuinte, dotarile localitatii sunt reduse.

Fata de situatia existenta, intravilanul propus nu se modifica, se mentine cu suprafata de

11,56ha.

In situatia existenta localitatea este constituita din 5 trupuri, in situatia propusa va avea tot
5 trupuri:

Tr.1- localitatea cu suprafata de 7,44 ha

79
 Tr.2 –zona de locuinte cu suprafata de 2,00 ha

Tr.3 – cimitir cu suprafata de 0,48 ha.

Tr.4- locuinta cu suprafata de 0,14ha

Tr.5- zona de locuinte cu suprafata de 1,50ha

3.3.7. Dezvoltarea echiparii edilitare. Solutii propuse

Alimentarea cu apa

Localitatea Bilvanesti, resedinta de comuna si satul Pirlagele dispune de instalatii

centralizate de alimentare cu apa si celelalte sate componente nu dispun, nu au canalizare.

In localitatile Bilvanestii de Jos, Calinestii de Sus, Calinestii de Jos alimentarea cu apa

se face din puturi forate iar evacuarea dejectiilor se face prin latrine uscate individuale.

Pentru localitatea Bilvanesti schema de alimentare cu apa are la baza :

Schema tehnologica de alimentare cu apa a satului Bilvanesti existenta este

urmatoarea:

- Captare –acumulare de apa de suprafata –Valea Rea- (baraj de beton cu inaltime de

2,0m.)
- Statie de pompare, pomparea apei tratate chimic si decantate in conducta de
aductiune
- Conducta de aductiune ingropata –conducta PEID, Dn 90mm, lungime=473m
racordata la foraj si statia de clorinare
- Rezervor de inmagazinare, tip POLSTIF, inchis prefabricat din rasini poliesterice
armate cu fibra de sticla, cu capacitatea de 80m
- Statie de clorinare
- Retea distributie ingropata, din conducta de polietilena PEID, cu Dn110, l= 7.700m;
- Imprejmuirea captarii si a gospodariei de apa cu gard de sirma pe stilpi de lemn;
- Alimentarea cu energie electrica, bransament la retea publica cu PT separat;
- Necesarul de apa al localitatii este de 31,50mc/zi
Distributia apei in retea este de tip gravitational, echipata cu cismele (30buc.) si
hidranti(30buc.). Conducta de distributie este pozata ingropat in afara carosabilului pe zona
destinata amenajarii trotuarului.

· Sistemul existent pentru satul Bilvanesti asigura printr-o conducta de distributie in

lungime de 12 km. si alimentare cu apa a localitatii Pirlagele, aflat pe cote de nivel inferioare.
· In localitatile care nu dispun de alimentare cu apa centralizata, apa necesara nevoilor
gospodaresti, dotarilor sociale-administrative, se obtine din fantani individuale sau comune,
existente avand adincimi destul de mari peste 10m, sau din izvoare. Aceasta apa este folosita
asa cum se obtine, fara a fi tratata din punct de vedere al potabilitatii conform STAS 1343/91.

80
 · Se propune pe viitor continuarea realizarii alimentarii cu apa in sistem centralizat si a
celorlalte localitati, dupa aceeasi schema tehnologica.

Canalizare

Nu exista retele centralizate in nici unul din satele componente comunei Bilvanesti. Pentru
nevoile igienico- sanitare, populatia foloseste latrinele uscate sau fose septice individuale.

Se propune cu prioritate realizarea unei statii de epurare in localitatea resedinta de

comuna Bilvanesti si unul in satul Pirlagele.

Alimentarea cu caldura

Pentru alimentarea cu caldura se mentine sistemul existent cu sobe pe combustibil

solid.

Alimentarea cu energie electrica

Potrivit situatiei energetice, rezulta o incarcare a posturilor de transformare existente

de 20-60%. Consumul mediu de energie electrica pentru fiecare gospodarie este de 300W
astfel ca nu sunt necesare amplificari de puteri in dezvoltare.

Pentru racordare la retelele electrice beneficiarii vor solicita aviz de racordare la S.C.
ELECTRICA S.A.

Telefonie

In comuna Bilvanesti exista serviciu de telefonie, o centrala telefonica in localitatea

Bilvanesti la care sunt racordati 111 abonatii telefonici din localitatile aferente comunei
Bilvanesti. Retelele telefonice sunt fibra optica ingropata, proprietate Electrica, pe linga
drumul judetean DJ670 pe partea dreapta de la intrare in localitate pina la iesire din localitate
spre Godeanu. Exista linie aeriana ROMTELECOM pe stilpi de lemn in Pirlagele.

In vederea pastrarii caracterului specific al spatiului urban din intravilanul localitatilor

se propune montarea echipamentelor tehnice, in zonele centrale si de-a lungul drumurilor
principale in varianta de amplasare subterana si fara afectarea circulatiei publice.

Televiziune CATV

Televiziunea prin cablu a fost instalata in comuna.

Gospodarie comunala

In teritoriul comunei colectarea gunoiului menajer se face in pubele de plastic.

Primaria are incheiat un contract cu firma autorizata si care le ridica periodic.

81
3.3.8. Reglementari urbanistice
Prin Planul urbanistic general se stabilesc obiective, actiuni şi masuri de dezvoltare pe o
perioadă determinată pentru comună.
- se mareste intravilanul existent cu teren agricol pentru redimensionarea zonei de locuinte
si functiuni complementare in localitatea resedinta de comuna Bilvanesti;
- se preiau in noul intravilan trupuri cu locuinte ramase in afara intravilanului
- se scot din intravilanul existent trupuri de locuinte care s-au demolat;
- terenurile agricole din intravilanul existent şi cele nou introduse în intravilanul propus se
vor ocupa etapizat conform solicitărilor, şi pe baza documentaţiilor PUZ -parcelare
- regimul de înălţime al construcţiilor propuse va fi P, P+M, P+1+M
- instituţiile publice şi servicii propuse se vor completa etapizat; prin concesionarea
suprafeţelor (şi eventual construcţiilor neutilizate) proprietate primărie.
- pentru echiparea edilitara se propune retinerea terenurilor necesare pentru realizarea
alimentarii cu apa si canalizarii in sistem centralizat.

Zonele protejate sunt evidenţiate pe planşele cu Reglementari, cu indicarea limitelor:

- cimitire – 50 m faţă de zona de locuit
- zona de protectie fata de constructii si culoare tehnice
- zona de protecţie sanitara (sursa de apa, inmagazinari)
- zona de protecţie faţă de biserica monument – 200 m
- interdicţii temporare de construire s-au instituit asupra terenurilor care necesită realizarea
PUZ-uri şi pe cele rezervate pentru realizarea de utilităţi;
- Geoparcul Platoul Mehedinti.

Reglementările referitoare la utilizarea terenurilor din intravilanul localitatilor sunt

prezentate în general în plansele documentatiei, si în detaliu în Regulamentul local de
urbanism (Vol. 2), anexa a PUG-ului în baza caruia se deruleaza procedura de autorizare a
constructiilor din intravilan.

Pentru particularizarea reglementarilor pe zone aferente, intravilanul a fost împartit în

unitati teritoriale de referinta (UTR-uri) cu care se opereaza în Regulamentul local.

Prin Regulamentul local de urbanism se prevede în cateva capitole reglementarile

generale valabile pentru teritoriul comunei, pentru localitati si UTR-uri, cu referiri precise la
fiecare UTR.

3.3.9. Obiective de utilitate publică

Pentru crearea conditiilor şi posibilitatilor de realizare a obiectivelor de utilitate publica si

asigurare a terenurilor necesare acestora, trebuie să se tina seama de:
1. lista obiectivelor de utilitate publica necesar a fi realizate conform reglementarilor
din PUG;
82
 2. identificarea tipurilor de proprietate a terenurilor. Se disting urmatoarele tipuri
de proprietate asupra terenurilor în localitati:
- terenuri proprietate publica a statului : terenuri ocupate cu ape
- terenuri proprietate publică de interes local: terenuri ocupate cu institutii si servicii
publice, reteaua de drumuri comunale si strazi interioare
- terenuri proprietate publica de interes judetean: DJ 670,
- terenuri proprietate privata de interes local: DC9, DC9A, DC6;
- terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si juridice (biserica)

3. determinarea circulatiei juridice a terenurilor între detinatori, în vederea

realizarii noilor obiective de utilitate publica.

Obiectivele publice din fiecare localitate au fost materializate in piesele desenate

Localitatea Bilvanesti resedinta de comuna dispune de minimum de dotari necesare:

scoala gimnaziala P, gradinita functioneaza in localul scolii, camin cultural, sediu primarie-
P+1, dispensar uman, dispensar veterinar, politie, biserica, magazin, dispensar uman proiect
in executie.

Celelalte localitati sunt de rang V si dispun de asemeni de minimum de dotari :

- Bilvanestii de Jos- scoala I-IV,parter; gradinita functioneaza in localul scolii; camin cultural
propus reabilitare; biserica; Pirlagele - scoala I-IV, gradinita functioneaza in localul scolii;
biserica ortodoxa”Sf. Maria’; Calinestii de Sus -are scoala in conservare, camin cultural
propus reabilitare; biserica; Calinestii de Jos are scoala in conservare;

In comuna exista firme particulare, cu caracter comercial. Spatiile comerciale in

functie de necesitatile locuitorilor se vor dezvolta din initiativa privata (la fel si alte categorii
de servicii), cu conditia sa nu constituie surse de poluare si ca urmare se vor autoriza cu acord
de mediu.

Potrivit optiunilor Consiliului local, se are in vedere realizarea urmatoare :

Pentru localitatea Bilvanesti:

- dispensar uman faza proiect in executie;

- amenajare teren de sport ;
- amenajarea puncte colectare gunoi menajer ;
- modernizarea strazilor principale, lucrari de pietruire si intretinere a strazilor
secundare ;
- exista retea alimentare cu apa in sistem centralizat in localitate si se propune realizare
statie de epurare in localitate;

Pentru localitatea Bilvanestii de Jos:

- camin cultural existent propus reabilitare;

83
 - modernizarea drumului principal si a drumurilor satesti, pietruirea acestora, amenajare
intersectii
- regularizare parau Dalboca 50m amote si aval de pod nou construit;
- realizarea alimentarii cu apa in sistem centralizat si a canalizarii;

Pentru localitatea Pirlagele :

- Realizarea statie epurare;

- Modernizarea strazilor principale, lucrari de pietruire si intretinere a strazilor
secundare;
- Consolidare de mal 2km. amonte si aval localitate.

Pentru localitatea Calinestii de Sus:

- Reabilitare camin cultural;

- reabilitarea drumurilor satesti, pietruirea acestora, amenajare intersectii;
- realizarea alimentarii cu apa in sistem centralizat si canalizarii;

Pentru localitatea Calinestii de Jos:

- Realizarea alimentarii cu apa si canalizarii;

- Modernizarea strazilor principale, lucrari de pietruire si intretinere a strazilor
secundare ;

3.3.11. Concluzii si masuri organizatorice

Din prezentarea potentialului existent, a problemelor si a posibilitatilor de dezvoltare

in urmatorii 5 – 10 ani ai comunei Bilvanesti, se poate concluziona ca acesta dispune de
resurse materiale si coroborat cu resursele umane existente pot contribui la mecanismul de
functionare a teritoriului.
Planul urbanistic general al comunei face propuneri generale ca delimitari, mobilizari
si utilizari teritoriale la nivel de zona. Acesta strategie generala va fi continuata prin studii si
documentatii de specialitate ca planuri urbanistice de detaliu si zonale, propuse in UTR- uri.
In baza analizei situatiei existente, a consultarii factorilor interesati in dezvoltarea
comunei s-au stabilit prioritati preluate si in piesele desenate, ce vor sta in atentia
organismelor de decizie si executie.
Pentru continuarea propunerilor generale enuntate in documentatia PUG in perioada
este necesar să se realizeze:
- Intocmirea studiilor necesare pentru realizarea statiilor de epurare in localitatile
Bilvanesti si Pirlagele, realizarea alimentarii cu apa si canalizarii in localitatile care nu au;
- reamenajarea si revitalizarea dotarilor existente in localitati, construirea de noi
obiective de utilitate publica;

84
 - modernizarea drumurilor de pamint prin pietruire conform unui profil transversal care
sa includa rigole de scurgere a apelor meteorice, trotuare.
- Reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale DC9, DC9A, DC6(podete, rigole,
intersectii) in localitatile comunei si a intersectiilor acestora cu DJ670.

3.4. Evolutia factorilor de mediu in cazul neimplementarii planului

3.4.1.Apa

Doar localitatile Bilvanesti si Parlagele dispun de alimentare cu apa in sistem centralizat.

Se constata lipsa retelelor de canalizare in toate localitatile si a sistemelor de epurare a apelor
uzate menajere.

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Facilităţi necorespunzătoare in raport cu standardele şi normele europene

pentru gestiunea deseurilor, canalizarea si epurarea apelor uzate menajere,
si partial industriale va conduce la creşterea emisiilor în apele subterane şi
de suprafaţă .

· Sistemul de colectare si transport a deseurilor necorespunzator contribuie

la poluarea solului si infestarea apelor subterane si de suprafata;

· Lipsa retelei de canalizare ape menajere poate contribui la poluarea

apelor subterane;

· Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate menajere contribuie la poluarea

apelor de suprafata;

3.4.2. Aer
Evaluarea situaţiei existente în ceea ce priveste calitatea aerului în comuna Bilvanesti s-
a realizat cu ajutorul datelor furnizate de Agenţia de Protecţie a Mediului Mehedinti în
Raportul privind starea mediului pe anul 2013. Nu au fost inentificate surse de poluare si
valori depasite la emisii in aer.

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Arderile necontrolate de deşeuri;

Emisiile de praf in urma traficului auto pe drumuri nemodernizate;

85
3.4.3. Solul şi subsolul
Se constata eroziuni de suprafata dar si eroziuni de adancimi (ravene, ogase) in zona
comunei Bilvanesti.

Terenul agricol este folosit pentru cresterea intensiva a cerealelor cu folosirea

ingrasamintelor chimice, contribuind la o potentiala poluare a solului si subsolului cu nitriti si
nitrati.

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Neamenajare de terenuri degradate.

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere care să

asigure colectarea si transportul deşeurilor la nivelul comunei va duce la
creşterea suprafeţelor afectate de depozitarea necontrolata de deseuri
menajere.

Potentiala poluare a solului si subsolului cu nitriti si nitrati prin depozitarea

necontrolata a gunoiului de grajd si utiliozarea in cantitati necontrolate a
ingrasamintelor chimice.

3.4.4. Arii naturale protejate

Comuna Bâlvănești, județul Mehedinți face parte din Geoparcul Platoul Mehedinți.

Suprafețele propuse a fi introduse în intravilanul localitații se află în vecinătatea sitului

Natura 2000 ROSCI0198 Platoul Mehedinţi.

Tipurile de ecosisteme intalnite sunt:

Ecosistemele forestiere dețin un procent de 53% din suprafața sitului, dintre care
păduri de foioase 41%, păduri de amestec 8% și păduri în tranziție 4%.

Ecosistemele praticole dețin 25% din suprafața sitului.

Agroecosistemele totalizează un procent de 20%.

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Reducerea numarului de turisti din cauza lipsei infrastructurii.

Nepromovarea valorilor naturale de pe teritoriul comunei.

3.4.5. Sănătatea umană

Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate

86
Conform informatiilor furnizate de Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Mehedinti la
nivelul anului 2013 au fost rezolvate toate sesizarile in legatura cu calitatea aerului
(disconfort produs cetatenilor prin mirosuri neplacute).

Efectele poluarii apei asupra starii de sanatate

Conform informatiilor furnizate de Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Mehedinti, la

nivelul anului 2013 au fost monitorizate instalatiile de alimentare cu apa în sistem centralizat
si fântânile comunei.

Efectele gestionarii deseurilor asupra starii de sanatate

La nivelul anului 2013 nu au fost sesizate de catre factorii responsabili posibile efecte privind
acest subiect. Control periodic al agentilor economici care desfasoara activitati generatoare de
poluare si aplicare de amenzi în cazul depasirii limitelor admise.

Efectele poluarii sonore asupra sanatatii populatiei

La nivelul anului 2013 nu au fost sesizate de catre factorii responasabili posibile efecte
privind acest subiect. În zonele cu trafic aglomerat este posibila crearea unei stari de
disconfort a populatiei mai ales în timpul orelor de vârf.

În ceea ce priveşte calitatea aerului, conform raportului privind starea mediului elaborat de
APM Mehedinti pentru anul 2013, în judeţ nu se înregistrează depăşiri ale cotei maxime
admisibile privind dispersia anumitor poluanţi în aer.
În ceea ce priveşte calitatea apei potabile, în mediul rural, în anul 2013 indicatorii de
potabilitate se încadrau în limitele impuse de legea apei 458/2002 .

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Poluarea aerului, a apei şi a solului datorită gestionării necorespunzătoare a
factorilor de mediu poate afecta pe termen lung sănătatea populaţiei

Obiective si masuri privind poluarea sonora:

- Limitarea vitezei de rulare pâna la 50km/h, mai ales pe timp de noapte,

- Realizarea unei harti de zgomot,
- Creea unei baze de date (numaratori trafic, masuratori nivel zgomot, efectuarea unei harti
digitale a comunei),
- Implicarea expertilor în urbanism, transporturi si mediu în luarea deciziilor privind
dezvoltarea comunei astfel încât sa se obtina un climat de viata cât mai sanatos,
- Realizarea unui sondaj de opinie pentru a afla efectul nivelului de zgomot asupra factorului
phihologic al cetatenilor,
- Control periodic al agentilor economici care desfasoara activitati generatoare de poluare
sonara si aplicare de amenzi în cazul depasirii limitei admise,

87
- Informarea clara si accesibila a publicului la informatii privind poluarea sonora si planurile
de actiune privind managementul de mediu.

3.4.6. Peisaj şi patrimoniu cultural

Autorizarea executarii constructiilor sau amenajarilor in zonele care cuprind valori de
patrimoniu cultural construit de interes local se face cu avizul serviciilor publice
descentralizate din judet, subordonate Ministerului Culturii si Cultelor.

In satul Bilvanesti, la marginea satului exista o Troita de lemn inscrisa in LMI, cod MH-
IV- m-B- 10466.

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Mentinerea in continuare a unor suprafete nevalorificate din punct de vedere
turistic.

Mentinerea unor peisaje degradate;

Mentinerea monumentelor culturale si istorice intr-o stare de degradare;

Facilităţi incomplete pentru colectare şi depozitare, constituie factori

importanţi care contribuie la degradarea peisajului din comuna si duce la
scăderea potenţialul turistic ceea ce implică piederi economice
semnificative.

3.4.7. Transport durabil

Comuna Bilvanesti este situata in partea de nord a judetului, la o distanta de 25 km de
municipiul Dr. Tr. Severin. In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut
de drumul judetean DJ 670 si drumurile comunale DC9, DC9A si DC6.
Drumul judetean modernizat DJ670 –drum prin care se face legatura rutiera cu DN67
cu resedinta judetului Dr. Tr. Severin si in nord cu comuna Godeanu.
Localitatea Pirlagele este situata in sudul comunei Bilvanesti si este legata de
resedinta de comuna prin DC9A si apoi prin DJ670.
Localitatea Calinestii de Jos si Sus este legata de resedinta de comuna prin DC6.
Drumul comunal DC6 este nemodernizat, face parte din categoria drumurilor comunale.

Localitatea Bilvanestii de Jos este legata de resedinta de comuna printr-un drum local
pietruit recent si s-a prevazut o rigola pe o parte a drumului.

Drumurile intre sate nu sunt modernizate.

88
 Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului
Nemodernizarea infrastructurii in zonele propuse;

Neamenajara zonelor de agrement si scaderea numarului de turisti in zonele

invecinate;

Lipsa parcarilor si a zonelor pentru biciclete.

3.4.8.Turism
Din punct de vedere al potentialului turistic din judet, comuna se incadreaza in
microzona a-IV-a turistica a judetului. Comuna Bilvanesti detine un potential turistic
extraordinar si de o motivatie turistica favorabila unui turism international de calitate: comuna
cu legatura la DN 67 si DJ 670 spre zona Muntilor Mehedinti facind legatura spre nordul
judetului unde sunt obiective turistice cu valoare deosebita.

Avand avantajul asezarii la 10-25 km. de municipiul Drobeta Tr. Severin si 15 km. pina
la DN 67 si in plina zona turistica Portile de Fier I –Gura Vaii; disponibilitatea suprafetelor de
teren ce ar putea sa asigure amenajari de baze turistice diverse pentru desfasurarea turismului
de sejur sau tranzit, agroturism in zona. Existenta unor salbe de asezari arheologice de-a
lungul DJ 670(neolitice, paleolitice, dacice, romane, medievale), care sunt o serioasa
motivatie turistica. Potentialul turistic identificat poate fi valorificat printr-o strategie de
organizare si introducere a acestei activitati in zona prin conservarea cadrului natural,
disponibilitatea suprafetelor de teren ce ar putea sa asigure amenajari de baze turistice diverse
pentru desfasurarea turismului de sejur sau tranzit, pescuit spotiv in zona etc.

Se pot amenaja lacuri de acumulare care sa fie populate cu peste si zone de agrement,
dar este necesar sa se vina in intampinare si cu alte masuri precum: identificarea unor cladiri
posibile a fi amenajate ca unitati turistice, echiparea cu alimentare cu apa, telefonie,
amenajarea drumurilor locale. Sa fie folosita energia apelor pentru repunerea in functiune a
morilor de apa pe paraul Cosustita, etc.

Nu exista o baza materiala turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta,
pensiuni turistice.

Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării planului

Neimplementarea planului va mentine nevalorificate zone cu destinaţie
turistică si poate diminua/stopa creşterea numărului de vizitatori în aceste
zone şi reprezintă o limită în ceea ce priveşte realizarea dezvoltarii durabile
a zonei.

89
4. Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin
implementarea PUG Bilvanesti

Planul de Urbanism General pentru comuna Bilvanesti va crea cadrul pentru dezvoltarea
echilibrata si durabila a localitatii si crearea conditiilor de viata si mediu civilizate pentru
cetateni.

În concluzie, evaluarea şi analizarea obiectivelor şi măsurilor propuse nu a dus la

indentificarea unor zone posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PUG
Bilvanesti.

Trebuie menţionat însă că investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea şi
implementarea măsurilor propuse prin plan şi care presupun activităţi cu impact potenţial
asupra mediului vor trebui supuse procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului
(EIM), acolo unde este cazul.

90
5. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG Bilvanesti

Principalele probleme de mediu existente la nivelul comunei Bilvanesti sunt prezentate în

continuare pentru fiecare aspect de mediu relevant pentru PUG.

Apele de suprafaţă şi subterane

· Lipsa canalizarii si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere

contribuie la poluarea apelor de suprafata si subterane;

· Administrarea incorectă a deseurilor amplasate în aproprierea unor

cursuri de apă, drumuri (poluarea cu deşeuri uşoare antrenate de vânt sau
curenţi de aer).

Aer

· Arderile necontrolate de deşeuri si terenuri agricole;

· Emisiile de noxe si praf de la activitati economice, autovehicule si

utilaje;

· Nivelul de zgomot rezultat in urma traficului si al activitatilor

economice.

Solul şi subsolul

· Neamenajarea cursurilor raurilor;

· Lipsa măsurilor privind reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile

depozitate, precum şi a valorificării materialelor reciclabile va contribui
direct la menţinerea unor suprafeţe mari de teren necesare depozitării
deşeurilor;

· Redarea in circuitul agricol sau silvic a expoatarilor de resurse minerale.

Arii naturale protejate

Neextinderea intravilanului fara ca reglementărie de protecţie a cadrului

natural sa fie in corelare cu cele de urbanism;

Sistem neadecvat de gestionare a deşeurilor în ariile naturale protejate în

general şi în particular în zonele unde afluxul de turişti este ridicat poate
conduce atât la scăderea diversităţii biologice şi la periclitarea stării
favorabile de conservare cat şi la creearea unui impact vizual negativ.
91
Sănătatea umană

· Poluarea aerului, a apei şi a solului datorită gestionării

necorespunzătoare a factorilor de mediu pot afecta pe termen lung
sănătatea populaţiei mai ales în zona agricola si industriala.

Peisaj şi patrimoniu cultural

· Mentinerea in continuare a unor suprafete de zone verzi si de

agrement sub limita impusa de normele europene;

· Mentinerea unor peisaje degradate in zona comunei, (ogase, etc);

· Mentinerea monumentelor culturale si istorice intr-o stare de

degradare;

· Facilităţi incomplete pentru colectare şi depozitare şi organizarea

ineficientă a acestora constituie factori importanţi care contribuie la
degradarea peisajului din comuna si duce la scăderea potenţialul
turistic din comuna ceea ce implică piederi economice semnificative.

Transport durabil

· Nerealizarea infrastructurii in zonele propuse;

· Neamenajarea zonelor de agrement;

· Lipsa parcarilor si a zonelor pentru biciclete.

Turism durabil

· Neimplementarea planului va mentine nevalorificate zone cu

destinaţie turistică si poate diminua/stopa creşterea numărului de
vizitatori în aceste zone şi reprezintă o limită în ceea ce priveşte
realizarea dezvoltarii durabile a zonei.

92
6. Obiective de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau
internaţional, relevante pentru PUG Bilvanesti

Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative

asupra mediului ca urmare a implementării PUG Bilvanesti. Deşi nu este expres cerut prin
HG 1076/2004 (privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri
şi programe) a fost util pentru procesul de evaluare să se definească obiectivele şi indicatorii
raportului de mediu, acestea fiind armonizate într-o cât mai mare măsură cu obiectivele PUG
Bilvanesti.

De asemenea, obiectivele raportului de mediu au fost definite în concordanţa cu obiectivele de

protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional. În etapa de
definire a obiectivelor de mediu s-a considerat atât legislaţia naţională în domeniu cât şi
următoarele documente strategice:

· Strategia de dezvoltare a judetului Mehedinti;

· PJGD Mehedinti;
· Raport privind starea mediului în judeţul Mehedinti, 2013.
În cadrul grupului de lucru SEA au fost definite obiectivele şi indicatorii de mediu ai
raportului de mediu, acestea fiind prezentate în tabel. Menţionăm că, pe perioada pregătirii
PUG Bilvanesti s-a ţinut cont de obiectivele raportului de mediu precum şi de orice alte
consideraţii de mediu.

93
Obiective de mediu relevante pentru evaluarea strategică a PUG Bilvanesti
Elemente de mediu Obiective de mediu relevante

Obiectiv general privind OG. Limitarea poluării mediului înconjurător, la un nivel care
poluarea mediului nu afectează semnificativ sistemele naturale sau sănătatea
înconjurător umană, prin implementarea PUG
Poluarea apelor subterane O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de suprafaţă, la un
şi de suprafaţă nivel care nu afectează semnificativ sistemele naturale, prin
reducerea emisiilor generate de evacuarea apelor uzate
menajere prin epurare şi monitorizarea facilităţilor existente
care nu corespund normelor naţionale şi care poluează mediul
înconjurător.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la scăderea emisiilor
de poluanţi în apele subterane şi de suprafaţă
Poluarea aerului şi O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia la nivele
schimbări climatice care nu afectează negativ sistemele naturale sau sănătatea
umană.
O3. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră prin
limitarea cantităţilor de deşeuri generate şi depozitate,
renunţarea la arderea necontrolată a deşeurilor,
implementarea colectării selective şi a depozitării controlate.
Îndeplinirea acestor obiective va conduce la scăderea
emisiilor atmosferice.
Poluarea solului şi O4. Diminuarea suprafeţelor afectate de eroziunea malurilor
subsolului de catre rauri si afluenti, exploatari de resurse minerale.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la scăderea
suprafeţelor afectate de eroziunea malurilor de catre
cursurile de apa si a terenurilor afectate.

Biodiversitatea, flora şi O5. Conservarea florei si faunei

fauna Acest obiectiv va duce la protejarea si inmultirea speciilor de
Arii naturale protejate plante si animale din zona.

Sănătatea umană O6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin

imbunatatirea traficului rutier si cresterea spatiilor verzi.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la creşterea gradului
de sănătate a populaţiei şi implicit la îmbunătăţirea calităţii
vieţii mai ales în zonele dens populate.

94
 Elemente de mediu Obiective de mediu relevante

Peisaj şi patrimoniu O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural prin

cultural revitalizarea patrimoniul cultural si a zonelor degradate,
redarea in circuitul agricol si silvic a terenurilor afectate de
eroziuni si exploatari.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la transformarea în
spaţii amenajate a zonelor degradate sau nevalorificate
imbunatatind aspectul peisajelor naturale, a mediului şi a
zonelor locuite.
Transport durabil O8. Reducerea disconfortului asociat traficului şi optimizarea
traseelor de transport.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce atât la îmbunătăţirea
traficului rutier cât şi la reducerea disconfortului asociat
traficului.
Turism durabil O9. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu potenţial
turistic şi promovarea unui turism durabil prin punerea in
valoare a valorilor culturale si naturale.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la
creşterea/menţinerea numărului de vizitatori în zona vizată.
De asemenea, îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la
dezvoltarea şi promovarea turismului durabil.
Conservarea / utilizarea O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale
eficientă a resurselor prin reducerea generării deşeurilor, valorificarea rationala a
naturale resurselor, redarea in ncircuit agricol si silvic a terenurilor
afectate de eroziuni si exploatari, creşterea gradului de
colectare separată a deşeurilor şi creşterea gradului de
valorificare a deşeurilor.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la conservarea şi
utilizarea mai eficientă a resurselor naturale.
Creşterea gradului de O11. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul
conştientizare asupra înconjurator prin educarea publicului cu privire la efectele
problemelor de mediu nocive cauzate de gestionarea necorespunzătoare a factorilor
de mediu.
Îndeplinirea acestui obiectiv va conduce la creşterea gradului
de conştientizare a publicului asupra problemelor de mediu
generate de gestionarea necorespunzătoare a factorilor de
mediu. De asemenea, gradul de implicare/participare a
publicului, în programele iniţiate de autorităţile responsabile
cu gestionarea mediului, va creşte.

95
7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

7.1.Metodologia de evaluare
Evaluarea are ca scop identificarea acelor potenţiale neconcordanţe dintre obiectivele propuse
pentru gestionarea corespunzătoare a factorilor de mediu în comuna Balvanesti cu obiectivele
de referinţă pentru protecţia mediului.

Planul în sine are ca scop protejarea mediului încojurator prin eliminarea practicilor şi
facilităţilor existente foarte poluante în paralel cu propunea unui nou sistem care să respecte
toate normele legislative privind gestionarea mediului.

Sistemul de evaluare a potenţialui impact asupra factorilor de mediu ce poate apărea prin
implementarea planului de urbanism general s-a realizat pe baza următorului punctaj:

+2: impact pozitiv substanţial asupra obiectivului de mediu

+1: impact pozitiv asupra obiectivului de mediu
0: nici un impact/impactul nu poate fi evaluat
-1: impact negativ asupra obiectivului de mediu
-2: impact negativ substanţial asupra obiectivului de mediu

Pentru punctajul acordat fiecărui obiectiv din PUG relativ la obiectivele de mediu este
prezentată o justificare a motivelor care au condus la alegerea făcută.

În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în
intervalul (-2;0).

Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG Bilvanesti

Evaluarea obiectivelor din PUG relative la obiectivele de mediu
Obiective de mediu E Descriere

Obiectiv PUG ZONIFICAREA INTRAVILANULUI

O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de 2 Realizarea și aplicarea PUG va

suprafaţă, la un nivel care nu afectează semnificativ avea ca efect indirect limitarea
sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate poluării apelor subterane și de
de evacuarea apelor uzate menajere, şi monitorizarea suprafață.
facilităţilor existente care nu corespund normelor
naţionale şi care poluează mediul înconjurător.

O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia 1 Realizarea și aplicarea PUG va

96
Obiective de mediu E Descriere

la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale avea ca efect indirect limitarea
sau sănătatea umană. poluării aerului.

1
O3. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de Realizarea și aplicarea PUG va
seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri municipale contribui la scăderea nivelului
generate şi depozitate, renunţarea la arderea emisiilor de gaze cu efect de
necontrolată a deşeurilor, implementarea colectării seră.
selective şi a depozitării controlate.

O4. Diminuarea suprafeţelor afectate de eroziunea 1 Realizarea și aplicarea PUG va

malurilor de către rauri și torenți. avea ca efect indirect limitarea
poluării solului.

O5. Îmbunătăţirea / conservarea habitatelor naturale şi -1 Realizarea și aplicarea PUG va

speciilor de floră şi faună prin delimitarea ariilor conduce la menținerea stării de
naturale în cadrul PUG, gestionarea corespunzătoare a conservare a biodiversitatii.
deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de
depozitare ilegale.

O6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin 1 Realizarea și aplicarea PUG va

îmbunătățirea traficului rutier și creșterea suprafețelor contribui la îmbunătățirea
de spații verzi. condiţiilor de viaţă ale
populaţiei.

O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural 1 Se estimează un impact pozitiv

prin revitalizarea patrimoniul cultural si a zonelor indirect.
degradate.

O8. Reducerea disconfortului asociat traficului şi 1 Se estimează un impact pozitiv

optimizarea traseelor de transport. indirect.

O9. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu 1 Se estimează un impact pozitiv

potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil indirect.
prin punerea in valoare a valorilor culturale si
naturale.

O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor 1 Se estimează un efect pozitiv

naturale prin reducerea generării deşeurilor, creşterea indirect.
gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea

97
Obiective de mediu E Descriere

gradului de valorificare a deşeurilor.

O11. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul 1 Se estimează un efect pozitiv

înconjurător prin educarea publicului cu privire la indirect.
efectele nocive cauzate de gestionarea
necorespunzătoare a factorilor de mediu.

Obiectiv PUG: ORGANIZAREA CIRCULATIEI

O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

suprafaţă, la un nivel care nu afectează semnificativ va avea ca efect limitarea
sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate poluării apelor subterane și de
de evacuarea apelor uzate menajere, şi monitorizarea suprafață.
facilităţilor existente care nu corespund normelor
naţionale şi care poluează mediul înconjurător.

O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia 2 Realizarea și aplicarea PUG va
la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale avea ca efect indirect limitarea
sau sănătatea umană. poluării aerului.

O3. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de 1 Realizarea și aplicarea PUG va

seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri municipale contribui la scăderea nivelului
generate şi depozitate, renunţarea la arderea emisiilor de gaze cu efect de
necontrolată a deşeurilor, implementarea colectării seră.
selective şi a depozitării controlate.

O4. Diminuarea suprafeţelor afectate de eroziunea 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

malurilor de catre cursuri de apă și torenți. va avea ca efect limitarea
poluării solului.

O5. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi -1 Realizarea și aplicarea PUG va

speciilor de floră şi faună prin delimitarea ariilor avea ca efect indirect limitarea
naturale in cadrul PUG, gestionarea corespunzătoare a poluării biodiversității.
deşeurilor și reabilitarea ecologică a zonelor de
depozitare ilegale.

O6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin 1 Realizarea și aplicarea PUG va

îmbunătățirea traficului rutier și creșterea spatiilor contribui la îmbunătățirea
verzi. condiţiilor de viaţă ale
populaţiei.

98
Obiective de mediu E Descriere

O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

prin revitalizarea patrimoniului cultural și a zonelor va avea ca efect in limitarea
degradate. poluării solului.

O8. Reducerea disconfortului asociat traficului şi 1 Realizarea și aplicarea PUG va

optimizarea traseelor de transport. contribui la îmbunătățirea
condiţiilor de viaţă ale
populaţiei

O9. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu 1 Se estimează un impact pozitiv

potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil indirect.
prin punerea în valoare a valorilor culturale și
naturale.

O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor 1 Se estimează un efect pozitiv

naturale prin reducerea generării deşeurilor, creşterea indirect .
gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea
gradului de valorificare a deşeurilor.

O11. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul 1 Se estimează un efect pozitiv

înconjurator prin educarea publicului cu privire la indirect.
efectele nocive cauzate de gestionarea
necorespunzătoare a factorilor de mediu.

Obiectiv PUG: ECHIPAREA EDILITARA

O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de 2 Realizarea și aplicarea PUG va

suprafaţă, la un nivel care nu afectează semnificativ avea ca efect limitarea poluării
sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate apelor subterane și de suprafață.
de evacuarea apelor uzate menajere, şi monitorizarea
facilităţilor existente care nu corespund normelor
naţionale şi care poluează mediul înconjurător.

O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia 1 Realizarea și aplicarea PUG va
la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale avea ca efect indirect limitarea
sau sănătatea umană. poluării aerului.

O3. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de 1 Realizarea și aplicarea PUG va

seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri municipale contribui la scăderea nivelului
generate şi depozitate, renunţarea la arderea emisiilor de gaze cu efect de
necontrolată a deşeurilor, implementarea colectării seră.

99
Obiective de mediu E Descriere

selective şi a depozitării controlate.

O4. Diminuarea suprafeţelor afectate de eroziunea 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

malurilor de către cursurile de apa și torenți. va avea ca efect limitarea
poluării solului.

O5. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi -1 Realizarea și aplicarea PUG va

speciilor de floră şi faună prin delimitarea ariilor avea ca efect indirect limitarea
naturale în cadrul PUG, gestionarea corespunzătoare a poluării biodiversității.
deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de
depozitare ilegale.

O6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin 1 Realizarea și aplicarea PUG va

îmbunătățirea traficului rutier și feroviar și creșterea contribui la îmbunătățirea
suprafețelor spatiilor verzi. condiţiilor de viaţă ale
populaţiei.

O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

prin revitalizarea patrimoniului cultural si a zonelor va avea ca efect limitarea
degradate. poluării solului.

O8. Reducerea disconfortului asociat traficului şi 1 Realizarea și aplicarea PUG va

optimizarea traseelor de transport. contribui la îmbunătățirea
condiţiilor de viaţă ale
populaţiei.

O9. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu 1 Se estimează un impact pozitiv

potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil indirect.
prin punerea in valoare a valorilor culturale și
naturale.

O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor 1 Se estimează un efect pozitiv

naturale prin reducerea generării deşeurilor, creşterea indirect.
gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea
gradului de valorificare a deşeurilor.

O11. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul 1 Se estimează un efect pozitiv

înconjurător prin educarea publicului cu privire la indirect.
efectele nocive cauzate de gestionarea
necorespunzătoare a factorilor de mediu.

Obiectiv PUG: DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE

O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de -1 Realizarea si aplicarea PUG va
suprafaţă, la un nivel care nu afectează semnificativ avea ca efect indirect limitarea
100
Obiective de mediu E Descriere

sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate poluării apelor subterane și de

de evacuarea apelor uzate menajere, şi monitorizarea suprafața.
facilităţilor existente care nu corespund normelor
naţionale şi care poluează mediul înconjurător.

O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia -1 Realizarea și aplicarea PUG va
la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale avea ca efect indirect limitarea
sau sănătatea umană. poluării aerului.

1
O3. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de Realizarea și aplicarea PUG va
seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri municipale contribui la scăderea nivelului
generate şi depozitate, renunţarea la arderea emisiilor de gaze cu efect de
necontrolată a deşeurilor, implementarea colectării seră.
selective şi a depozitării controlate.

O4. Diminuarea suprafeţelor afectate de eroziunea 1 Realizarea și aplicarea PUG nu

malurilor de către cursurile de apă și torenți. va avea ca efect indirect
limitarea poluării solului.

O5. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi -1 Realizarea și aplicarea PUG va

speciilor de floră şi faună prin delimitarea ariilor avea ca efect indirect limitarea
naturale în cadrul PUG, gestionarea corespunzătoare a poluării biodiversității
deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de
depozitare ilegale.

O6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin 1 Realizarea si aplicarea PUG va

îmbunătățirea traficului rutier și feroviar și creșterea contribui la îmbunătățirea
suprafețelor spatiilor verzi. condiţiilor de viaţă ale
populaţiei

O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural 1 Realizarea și aplicarea PUG va

prin revitalizarea patrimoniului cultural și a zonelor avea ca efect in limitarea
degradate. poluării solului.

O8. Reducerea disconfortului asociat traficului şi 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

optimizarea traseelor de transport. va avea efect asupra
disconfortului

101
Obiective de mediu E Descriere

O9. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu 2 Se estimează un impact pozitiv

potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil indirect.
prin punerea in valoare a valorilor culturale și
naturale.

O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor 1 Se estimează un efect pozitiv

naturale prin reducerea generării deşeurilor, creşterea indirect.
gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea
gradului de valorificare a deşeurilor.

O11. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul 1 Se estimează un efect pozitiv

înconjurător prin educarea publicului cu privire la indirect.
efectele nocive cauzate de gestionarea
necorespunzătoare a factorilor de mediu.

Obiectiv PUG: ASIGURAREA UTILITATILOR PUBLICE

O1. Limitarea poluării apelor subterane şi de 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

suprafaţă, la un nivel care nu afectează semnificativ va avea ca efect limitarea
sistemele naturale, prin reducerea emisiilor generate poluării apelor subterane și de
de evacuarea apelor uzate menajere, şi monitorizarea suprafață.
facilităţilor existente care nu corespund normelor
naţionale şi care poluează mediul înconjurător.

O2. Prevenirea poluării aerului sau limitarea acesteia 0 Realizarea și aplicarea PUG nu
la nivele care nu afectează negativ sistemele naturale va avea ca efect limitarea
sau sănătatea umană. poluării aerului.

0
O3. Scăderea nivelului emisiilor de gaze cu efect de Realizarea și aplicarea PUG nu
seră prin limitarea cantităţilor de deşeuri municipale va avea ca efect limitarea
generate şi depozitate, renunţarea la arderea poluării
necontrolată a deşeurilor, implementarea colectării
selective şi a depozitării controlate.

O4. Diminuarea suprafeţelor afectate de eroziunea 1 Realizarea și aplicarea PUG nu

malurilor de către raul Blahnita, alte cursuri de apă și va avea ca efect indirect
torenți. limitarea poluării solului.

O5. Îmbunătăţirea/conservarea habitatelor naturale şi 1 Realizarea și aplicarea PUG va

speciilor de floră şi faună prin delimitarea ariilor avea ca efect indirect limitarea
naturale în cadrul PUG, gestionarea corespunzătoare a poluării biodiversității
deşeurilor şi reabilitarea ecologică a zonelor de

102
Obiective de mediu E Descriere

depozitare ilegale.

O6. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei prin 1 Realizarea și aplicarea PUG va

îmbunătățirea traficului rutier și feroviar și creșterea contribui la îmbunătățirea
suprafețelor spatiilor verzi. condiţiilor de viaţă ale
populaţiei.

O7. Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural 1 Realizarea și aplicarea PUG va

prin revitalizarea patrimoniului cultural și a zonelor avea ca efect in limitarea
degradate. poluării peisajului.

O8. Reducerea disconfortului asociat traficului şi 0 Realizarea și aplicarea PUG nu

optimizarea traseelor de transport. va avea efect asupra
disconfortului.

O9. Creşterea atractivităţii turistice a zonelor cu 1 Se estimează un impact pozitiv

potenţial turistic şi promovarea unui turism durabil indirect.
prin punerea in valoare a valorilor culturale și
naturale.

O10. Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor 1 Se estimează un efect pozitiv

naturale prin reducerea generării deşeurilor, creşterea indirect.
gradului de colectare separată a deşeurilor şi creşterea
gradului de valorificare a deşeurilor.

O11. Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul 1 Se estimează un efect pozitiv

înconjurător prin educarea publicului cu privire la indirect.
efectele nocive cauzate de gestionarea
necorespunzătoare a factorilor de mediu.

103
7.2.Evaluarea efectelor cumulative a obiectivelor PUG Bilvanesti relativ la obiectivele de
mediu
Evaluarea cumulativă a obiectivelor formulate în PUG relativ la obiectivele de mediu s-a
realizat prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare obiectiv.

Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul de mai jos.

Evaluarea efectelor de mediu generate de implementarea PUG

Bilvanesti
12

10

0
1 2 3 4 5

Din analiza rezultatelor obţinute se evidenţiază faptul că toate obiectivele de mediu au valori
pozitive şi prin urmare proiectarea si aplicarea PUG ţine cont de elementele de mediu şi
contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător.

Astfel, măsurile şi obiectivele propuse în PUG, în special cele referitoare la echiparea

edilitara si asigurarea circulatiei contribuie la limitarea poluării apelor subterane şi de
suprafaţă si asigurarea sanatatii populatiei.

Un element pozitiv de o importanţă deosebită îl reprezintă conservarea/utilizarea eficientă a

resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor şi creşterea gradului de colectare şi
valorificare a deşeurilor.

104
8. Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră

Măsurile propuse în cadrul PUG Bilvanesti au aplicabilitate la nivelul comunei. Nu au fost

identificate potenţiale efecte semnificative asupra mediului sau asupra sănătăţii umane în
context transfrontier.

9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementării PUG Bilvanesti

În capitolul 6 au fost identificate potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale

implementării PUG Bilvanesti S-a arătat de asemenea că măsurile propuse în cadrul PUG
Balvanesti nu generează efecte negative asupra mediului.

Se recomandă ca, în vederea identificării tuturor riscurilor privind poluarea mediului

înconjurător, viitoarele proiecte de investiţii să fie supuse evauarii de impact asupra
mediului (EIM) conform legislaţiei în vigoare.

Evaluările de impact vor permite identificarea:

· Efectelor potenţiale asupra mediului ale proiectului propus;

· Celor mai bune tehnici şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse (BAT);
· Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor negative asupra
mediului generate de proiectul în cauză;
· Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului a
implementării proiectului propus.
De asemenea, în cadrul procedurii de obţinere a autorizaţiei de mediu pentru proiectele ce
vizează sectorul de gestionare a deşeurilor (acolo unde este necesar, în conformitate cu
prevederile Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de
mediu), există posibilitatea suplimentară a identificării eventualelor aspecte de impact şi a
verificarii conformării cu prevederile legislaţiei de mediu.

Au fost considerate măsuri pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui efect advers
asupra următoarelor aspecte de mediu:

· Poluarea apelor subterane şi de suprafaţă;

· Poluarea aerului;
· Schimbări climatice;
· Poluarea solului şi subsolului;

105
 · Biodiversitatea, flora şi fauna;
· Sănătatea umană;
· Peisaj şi patrimoniu cultural;
· Transport durabil;
· Turism durabil;
· Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale;
· Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate de
gestionarea deşeurilor.

Măsurile de protecţia mediului avute în vedere la execuţia viitoarelor lucrări:

- toate locurile în care se execută lucrări vor fi semnalizate corespunzător prin
indicatoare şi marcaje specifice, atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte pentru evitarea
accidentelor;
- stocarea carburanţilor şi a celorlalte produse chimice se va face în rezervoare
etanşe pentru a împiedica scurgerile care să producă poluarea solului şi a apelor de
suprafaţă sau subterane;
- deşeurile rezultate în timpul execuţiei lucrărilor precum şi cele provenite de la
organizarea de şantier vor fi preluate de firme specializare in
colectare/valorificare/eliminare, autorizate de către Agenția pentru Protecţia Mediului;
- materialele folosite la execuţia lucrărilor sunt nepoluante pentru mediu şi pe cât
posibil, funcţie de calitatea lor, vor fi materiale locale;
- pentru execuţia lucrărilor se va folosi un număr minim de utilaje (buldozere,
autobetoniere, tractoare) pentru a se evita eventualele scurgeri de combustibili şi uleiuri
uzate în apele de suprafaţă sau pe sol şi pentru a se diminua cantităţile de poluanţi emişi în
atmosferă prin funcţionarea motoarelor cu ardere internă ale acestora. Toate utilajele
folosite se vor revizui periodic pentru o bună funcţionare a acestora, care reprezintă o
garanţie a reducerii emisiilor de poluanţi pe perioada execuţiei. De asemenea, se impune
folosirea unor utilaje cât mai performante, care nu au depăşit durata normată de existenţă
pentru a fi casate. Este de preferat folosirea utilajelor moderne pentru execuţia
terasamentelor şi transportul materialelor pe şantier pentru evitarea poluării accidentale a
apelor, pentru minimizarea zgomotului şi pentru o desfăşurare cursivă a execuţiei, fără
întreruperi datorate defectării utilajelor. De asemenea se va urmări ca organizarea de
şantier să se facă pe cât posibil la marginea localităţilor pentru evitarea disconfortului
produs locuitorilor din zonă de deplasarea utilajelor;
- perioada de execuţie a lucrărilor va fi cât mai redusă pentru a minimaliza
impactul acestora asupra mediului;

106
 - la finalul execuţiei se va reface în totalitate zona afectată de organizarea de
şantier şi alte lucrări secundare (săpături, lucrări de cofrare, depozite de materiale, unităţi
de cazare mobile, etc.).

Masuri de diminuare a impactului asupra APEI DE SUPRAFAȚĂ și APEI

SUBTERANE
► in perioada implementării planului
– Vor fi prevăzute rigole de colectare a apelor pluviale căzute în organizarea de
șantier, ape care se vor descărca în canale.
– Manipularea materialelor sau a altor substanţe utilizate în tehnologii se va
realiza astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
– Incheierea unui contract de salubrizare cu o firma autorizata in vederea
preluarii deşeurilor menejere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar
eliminarea/valorificarea acestora va fi realizată doar de firme specializate şi acreditate;
stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament va fi pentru o perioadă de maxim 1 an;
– Reducerea la minimum a intervenţiilor constructive care ar putea conduce la
modificări ale cursului raurilor;
– În cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substanţe poluante, se vor lua
măsuri imediate de colectare, depozitare şi eliminare prin firme specializate, în caz contrar
poluanţii pot ajunge în apele de suprafaţă şi în cele freatice cu deprecierea calitativă a
acestora.
– Se va solicita un punct de vedere din partea S.G.A.-Mehedinti referitor la
implementarea planului și necesitatea avizării pe linie de gospodărirea apelor și avizul
custodelui ariei naturale protejate.
– apele uzate menajere vor fi epurate înainte de deversare în emisar;

Măsuri de diminuare a impactului asupra AERULUI

► în perioada implementării planului
- Poluarea atmosferei va fi determinată în principal de manevrarea și transportul
materialelor de construcție. Emisiile de praf variază în mod substanțial de la o zi la alta, în
funcție de operațiile specifice, condițiile meteorologice dominante, modul de transport al
materialelor;
- Stropirea cu apă a drumurilor de acces la amplasament;
- Impunerea unor limitări de viteză a vehiculelor de tonaj mare;
- Utilizarea unor vehicule şi utilaje performante;

107
 - Adoptarea unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a vehiculelor şi utilajelor,
respectiv verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora şi intervenţia în
vederea remedierii eventualelor disfuncţii identificate.
- Se recomanda controlul stării tehnice a utilajelor care vor fi utilizate în
construcții și alimentarea acestora cu carburanți care să aibă un conținut redus de sulf și
respectarea tehnologiei de construcție.
- Respectarea nivelului de zgomot pentru a evita disconfortul populației umane
și a speciilor.
Măsuri de diminuare a impactului asupra SOLULUI şi SUBSOLULUI
► în perioada implementării planului
- Se vor amenaja spații de depozitare a materialelor minerale rezultate din
excavații și a celor aduse pe amplasament pentru construcție
- Se va achiziționa material absorbant, care să poată fi utilizat în cazul unor poluări
accidentale cu produse petroliere;
- Utilajele și mijloacele de transport vor fi închiriate de la societăți care să aibă
verificările tehnice la zi;
- Se va amenaja un spațiu pentru colectarea selectivă a deșeurilor (PET, hârtie /
carton, menajere amestecate, metalice); pentru colectarea deșeurilor menajere se vor
achiziționa europubele;
- Refacerea învelişului de sol vegetal pe suprafeţele afectate de activitatea de
şantier (acolo unde acest lucru este posibil);
- Efectuarea transportului deșeurilor în condiții de siguranță de către operatori
autorizați la agenții economici specializați în valorificarea deșeurilor.
- Eliminarea oricăror tipuri de deșeuri care ar putea afecta calitatea solului (în
mod special a terenului arabil).
Măsuri de diminuare a impactului asupra BIODIVERSITĂȚII
► in perioada implementării planului
- Folosirea utilajelor cat mai silențioase în vederea diminuării disturbării fonice a
faunei din zonă;
- Organizarea de șantier se va realiza strict în perimetrul de implementare a
proiectului și va fi astfel stabilită încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
- Interdicția totală a depozitarii pe amplasament a oricăror substanțe care au
potențial de a polua apa, în vederea protejării faunei acvatice;
- Interdicția totală a reparării utilajelor pe amplasamentul proiectului. Eventualele
reparații vor fi efectuate in unități specializate;
- Sistarea lucrărilor pe timpul nopţii;
108
 - Reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea
tuturor normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor şi a vegetaţiei se va realiza în
cuburi cu o suprafaţă de 50 x 50 cm şi se va păstra în vecinătatea suprafeţei. Reaşezarea se
va efectua în cel mai scurt timp posibil;
- Deşeurile generate vor fi colectate și eliminate în conformitate cu legislația în
vigoare.
► pe perioada de implementare sunt interzise:
a) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
c) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor
din natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
Măsuri de diminuare a impactului asupra AȘEZĂRILOR UMANE şi a SĂNĂTĂŢII
► În perioada implementării planului
- Identificarea unor soluţii optime privind accesul utilajelor de lucru spre amplasament
în vederea diminuării tranzitului acestora prin localităţi;
- Corelarea programului vehiculelor înspre/dinspre amplasament cu starea traficului de
pe drumurile tranzitate în vederea reducerii impactului ce ar putea fi generat de
suplimentarea semnificativă a acestuia (în special în ore de vârf);
- Sistarea lucrărilor pe timpul nopţii;
- Utilizarea tehnologiilor extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este
imperativ necesar;
- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autorităţile locale şi judeţene în vederea
elaborării de proiecte de dezvoltare;
- Impunerea din partea administraţiei locale a orientării angajărilor investitorului
înspre populaţia locală;
- Plan eficient de management al deşeurilor, construirea unor spaţii adecvate de
depozitare temporară, eliminare / valorificare prin unităţi specializate şi acreditate.
- Primăria Comunei Bilvanesti va gestiona managementul deșeurilor,
alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate.

Masuri de diminuare a impactului asupra PEISAJULUI si a PATRIMONIULUI

► În perioada implementării planului
- Primăria comunei Bilvanesti va verifica respectarea prevederilor impuse în
regulament astfel încât construcțiile sa fie in armonie cu peisajul.

109
 - respectarea prevederilor stabilite in Planul Urbanistic General.

Alte măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice
efecte adverse asupra mediului al implementării PUG Bilvanesti

· Proiectele de investitii trebuie să realizeze evaluarea impactului asupra mediului (EIM),

acordând atenţie deosebită ariei naturale si fragmentării habitatelor;

· Identificarea şi utilizarea criteriilor de mediu în prioritizarea proiectelor ce vizează

gestionarea problemelor de mediu;

· Sprijin prioritar trebuie acordat investiţiilor care:

o Promovează cele mai bune tehnici/tehnologii disponibile, în vederea reducerii poluării

(BAT-uri),

o Promovează minimizarea consumului de energie, creşterea eficienţei energetice şi a

cererii de energie şi promovează conservarea şi reutilizarea resurselor naturale.

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a mediului, ierarhie care

situeaza pe primul loc evitarea generării poluarii, minimizarea cantităţilor evacuate şi
eliminărea în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătatea populaţiei.

110
10. Variantele alese

10.1.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

Aspecte relevante ale evoluţiei probabile a mediului în cazul neimplementării
planului - Varianta ,,0’’
În Planul Urbanistic General al Comunei Bilvanesti au fost evaluate mai multe
alternative pentru proiectarea unui sistem integrat de gestionare a mediului şi anume:
Selectarea variantei optime
S-au analizat două variante la Planul Urbanistic General al Comunei Bilvanesti:
· Varianta 0 – cazul neimplementării planului;
· Varianta propusă – varianta în care se va implementa planul.
Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolată, haotică
a comunei relevând o serie de efecte negative:
- existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, care nu au acces direct la drumuri
publice şi care nu sunt echipate edilitar;
- depozitarea necontrolata de deseuri menajere;
- reţea stradală nemodernizată şi subdimensionată;
- lipsa reţelelor de apa, canalizare şi a staţiei de epurare;
- inexistenta perdelelor de protecţie necesare între zonele de locuinţe si cimitire;
- lipsa oportunităţilor de angajare a forţei de muncă;
- neamenajarea infrastructurii rutiere;
Neamenajarea zonelor supuse eroziunii si inundatiilor;
- pondere redusă a activităţilor neagricole;
- lipsa forţei de muncă specializate în alte domenii (neagricole);
- etc.
Varianta propusă conduce la următoarele avantaje:
- schimbarea funcţiunii din zona cu “funcţiune agricolă” în zona cu funcţiune “locuinţe
rurale” este benefică pentru orice amplasament deoarece activitatea de locuire tip rural nu are
efect semnificativ asupra factorilor de mediu;
- dezvoltarea prioritară (pe baza de PUG) a terenurilor neconstruite existente în intravilan
(inclusiv echiparea edilitară a acestora);
- asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activităţilor comerciale, serviciilor;

111
- reabilitarea şi modernizarea echipamentelor publice existente; modernizarea străzilor
existente; realizarea de noi trasee de străzi în zonele de extindere a intravilanului; dezvoltarea
reţelei de alimentare cu apă; realizare reţea de canalizare şi staţii de epurare; modernizarea
drumurilor existente;
- aplicarea unui sistem modern şi eficient în gestionarea deşeurilor;
- asigurarea perdelelor de protecţie necesare faţă de construcţii tehnico-edilitare sau ale
gospodăriei comunale; promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care să pună în valoare
potenţialul comunei;

În cazul planului de faţă s-au avut în vedere următoarele criterii:

- criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). Propunerile Planului Urbanistic
General prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protecţiei factorului uman,
impactul pozitiv asupra locuitorilor localităţilor riverane fiind semnificativ.
- criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile Planului
Urbanistic General nu prezintă efecte negative asupra peisajului, solului, apei, poluării
aerului, nici pe termen lung, nici în perioada de exploatare a acestuia.
Propunerile de lucrările proiectate din Planului Urbanistic General satisfac normele
tehnice în vigoare. Nici o altă variantă de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu
suplimentare comparativ cu varianta aleasă.

10.2.Descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea

Procesul de selectare a alternativelor s-a făcut prin analiza multicriterială urmată de
dezbaterea rezultatelor în cadrul grupului de lucru. Analiza multicriterială a ţinut cont de:

· Atingerea ţintelor asumate;

· Cerinţele legislative;
· Aplicabilitate;
· Costuri;
· Confortul/siguranţa cetăţenilor;
· Protectia mediului;
· Implicarea cetăţenilor.
Punctajul apreciat pentru fiecare criteriu mai sus menţionat a fost cuprins în intervalul
de valori (-2; 2).
Rezultatele evaluării multicriteriale au dus la selectarea cu prioritate a următoarelor
alternative:
§ extinderea rețelei de alimentare cu apă;
§ realizarea sistemului centralizat de canalizare pentru evacuarea apelor uzate
menajere și a stației de epurare;
§ lucrări hidrotehnice pe cursurile de apă ;
112
 § se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor şi se vor respecta
zonele cu interdicţii de construire.
§ crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionări integrate a deşeurilor, va asigura
un nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
§ sortarea la generator în containere speciale şi transport separat pentru hârtie / sticlă /
plastic / deşeuri de ambalaj va conduce la schimbarea obiceiurilor de colectare a
deşeurilor în fiecare gospodărie, aceasta ducând la implicarea populaţiei;
§ vor apare containere speciale şi pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipientelor
din PET, a dozelor din aluminiu, a materialelor textile şi sticlei provenite din comerţ,
parcuri şi instituţii publice;
§ centrele pentru sortarea deşeurilor din ambalaje şi alte deşeuri reciclabile din deşeuri
municipale creează noi locuri de muncă şi schimbă destinaţia unor fluxuri de
deşeuri;
§ încurajarea compostării deşeurilor în propriile gospodării, precum şi în centrele de
compostare va conduce la creşterea cantităţilor de compost folosite în agricultură,
colectarea diferenţiată a deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea
procedurilor de lucru ale serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi;
§ amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separată a deşeurilor voluminoase
facilitează eliminarea acestora fără să fie depozitate necontrolat;
§ utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării / reciclării
materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate;
§ deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn, etc.) vor
fi sortate şi prelucrate în vederea valorificării urmând ca fracţiile nevalorificate să fie
eliminate controlat. Câteva acţiuni ce se vor desfăşura pentru atingerea scopului
sunt: întărirea controlului şi înăsprirea din punct de vedere legal la autorizarea
societăţilor de construcţii, aplicarea de tarife speciale la eliminarea deşeurilor din
construcţii şi demolări, informarea populaţiei cu privire la conformarea la noile
practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare.
§ deşeurile menajere periculoase, deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi
vehicule scoase din uz vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb
distribuitorilor facilitând populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri. Pentru a
atinge ţintele de recuperare şi reciclare agenţii economici vor fi încurajaţi să
investească în instalaţii nepoluante de tratare/reciclare a deşeurilor periculoase, a
materialelor rezultate de la vehiculele scoase din uz prin dezmembrare sau al celor
provenite de la deşeurile de echipamente electrice şi electronice realizând în acest fel
noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare şi se vor introduce noi
taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului
preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceiaşi
categorie.

S-a ţinut cont şi de faptul că zona propusă pentru extinderea intravilanului nu are un
potenţial semnificativ pentru dezvoltarea socio - economică a Comunei Bilvanesti deoarece
terenul nu este propice pentru activităţi agricole.

113
 Administrația locală este interesata în realizarea planului, realizarea acestuia aducând
beneficii economice zonei.
Dezvoltarea economică poate fi marcată favorabil prin oferta de locuri de muncă pe
perioada de execuție a lucrărilor de construire dar mai ales după aceea prin crearea ofertei de
practicare a ecoturismului.

114
11. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementării PUG Bilvanesti

Prezentul capitol propune un program de monitorizare a efectelor implementării PUG

Bilvanesti asupra mediului. Titularul PUG Bilvanesti, respectiv comuna Bilvanesti este cel
care răspunde de crearea cadrului necesar pentru monitorizare. Conform HG 1076/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe,
raportul de mediu trebuie să descrie măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementării PUG Bilvanesti .

Monitorizarea implementării PUG Bilvanesti are în vedere identificarea încă de la început,

într-o fază iniţială, a efectelor semnificative asupra mediului, precum şi a efectelor adverse
neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acţiunile de remediere corespunzătoare. Un
efect advers neprevăzut poate fi un efect care nu a fost luat deloc în considerare pe durata
evaluării de mediu sau anumite predicţii şi ipoteze ce s-au dovedit a fi incorecte. Experienţa
ne arată că, în majoritatea cazurilor, procesul de monitorizare confirmă existenţa efectelor
adverse identificate în raportul de mediu, efecte adverse care se manifestă însă cu o intensitate
sporită.

Monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG Bilvanesti se bazează pe

informaţiile privind starea mediului prezentate în capitolul 2, caracteristicile de mediu ale
zonelor posibil a fi afectate semnificativ – capitolul 3, problemele de mediu existente –
capitolul 4, obiectivele de protecţie a mediului – capitolul 5, potenţialele efecte semnificative
asupra mediului – capitolul 6, precum şi pe informaţiile prezentate în PUG Bilvanesti.
Monitorizarea se referă la toate tipurile de efecte semnificative asupra mediului, respectiv
efecte pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute.

În urma analizei PUG Bilvanesti şi a consulţărilor grupului de lucru SEA s-a determinat că
cele mai probabil afectate componente ale mediului vor fi: apele subterane şi de suprafaţă,
aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, sănătatea umană, peisajul, patrimoniul
cultural, transportul, turismul, resursele naturale şi populaţia. În acest sens monitorizarea este
dirijata în special spre aceste componente.

Efectele probabile ale implementării PUG Bilvanesti au fost identificate şi descrise în

capitolul 6 al raportului de mediu, iar monitorizarea se axează asupra acestora. Trebuie
menţionat de asemenea că este dificil de stabilit o relaţie de tip cauză-efect la nivelul PUG,
având în vedere domeniul mai larg de cuprindere al PUG comparativ cu un proiect izolat.

În general există două tipuri de instrumente de monitorizare: studii calitative/cantitative de

specialitate (instrumente adecvate pentru situaţii complexe şi atunci când nu există suficiente
informaţii pe baza cărora să se stabilească indicatori) şi indicatori. În cazul PUG Bilvanesti s-
a optat pentru efectuarea unuei monitorizări bazată pe indicatori dar nu este exclus ca, la data

115
revizuirii PUG sau oricând va fi considerat necesar, să se apeleze şi la studii
calitative/cantitative de specialitate.

În cadrul grupului de lucru SEA a fost mai întâi evaluat sistemul de monitorizare propus în
PUG Bilvanesti. Grupul de lucru SEA a recomandat integrarea monitorizării indicatorilor de
mediu relevanţi în programul de monitorizare a PUG. Nu s-au propus măsuri de monitorizare
suplimentară. În mod ideal, monitorizarea se va adresa atât rezultatelor PUG cât şi efectelor
asupra mediului ale implementării PUG.

Trebuie remarcat că în cadrul PUG Bilvanesti sunt stabilite măsuri de monitorizare a

implementării PUG Bilvanesti, pe când în Raportul de Mediu se stabilesc indicatorii şi
mecanismele de monitorizare a efectelor implementării PUG Bilvanesti asupra mediului.

Pe baza obiectivelor de mediu relevante, identificate în cadrul grupului de lucru SEA, şi a

obiectivelor PUG Bilvanesti ce urmează a fi monitorizaţi se referă la ţinte existente care
permit evaluarea impactului şi stabilirea de repere pentru monitorizare.

Membrii grupului de lucru SEA au stabilit ca scopul monitorizarii este de a:

· Verifica dacă PUG Bilvanesti este implementat cu succes;

· Verifica dacă prognozele şi ipotezele, pe baza cărora este elaborat raportul de mediu şi
PUG, sunt corecte şi dacă este necesară ajustarea sau actualizarea acestora;

· Verifica dacă, pe parcursul implementării PUG, au aparut efecte adverse/neprevăzute

asupra mediului;

· Iniţia din timp măsurile de remediere necesare în cazul identificării de efecte

adverse/neprevăzute asupra mediului, generate de implementarea PUG.

Indicatorii de mediu relevanţi, selectaţi în cadrul grupului de lucru SEA pentru monitorizarea
efectelor semnificative ale implementării PUG Bilvanesti sunt prezentaţi în tabel.

Indicatori de
Obiective
Ţinte Monitorizare şi Competenţa
generale
Evaluare

SOL ȘI APE SUBTERANE

Diminuarea - menţinerea / -nivelul
gradului de îmbunătăţirea calităţii concentraţiilor de Primaria comunei
poluare a solului solului şi a apei poluanţi în apa Bilvanesti
şi apelor subterane subterane subterană şi sol

AER
Îmbunătăţirea - încadrarea - procente de Primaria comunei
calităţii aerului concentraţiilor de reducere a Bilvanesti

116
 Indicatori de
Obiective
Ţinte Monitorizare şi Competenţa
generale
Evaluare

ambiental noxe emise în concentraţiilor de

limitele maxim poluanţi atmosferici
admise

APA DE SUPRAFAȚĂ
Asigurarea - creşterea numărului - valoarea investiţiilor
resurselor de apă de beneficiari ai
potabilă - debit de apă Primaria comunei
sistemului centralizat
potabilă asigurat Bilvanesti
de distribuţie a apei
potabile - lungime reţele de
distribuţie

Asigurarea - reducerea poluării - cantităţi de ape

sistemelor de apelor subterane uzate evacuate; Primaria comunei
colectare a apelor datorată evacuărilor de Bilvanesti
uzate ape uzate - lungime reţele
canalizare

DEȘEURI

Sistarea - colectarea selectivă a - cantitatea de deşeuri

depozitării deşeurilor depozitate
deşeurilor Primaria comunei
Bilvanesti
menajere în
depozite
necorespunzătoare

Minimizarea - sortare, reciclare - procent de reduceri

cantităţilor de de deşeuri depozitate Primaria comunei
deşeuri generate Bilvanesti

PATRIMONIU NATURAL ŞI CONSTRUIT

Creşterea gradului - în realizarea

de implicare a construcţiilor să se
- număr de baze de Primaria comunei
comunităţii şi a respecte stilul şi
date actualizate Bilvanesti
administraţiei caracteristicile
publice locale în arhitectonice ale zonei
protejarea şi
conservarea

117
 Indicatori de
Obiective
Ţinte Monitorizare şi Competenţa
generale
Evaluare

patrimoniului
construit

URBANISM ȘI TURISM - AGREMENT

Dezvoltarea - dezvoltarea unui - număr puncte de

capacităţii de turism organizat, în informare turistică
susţinere a condiţii de protecţie a
- număr de turişti
ecoturismului factorilor de mediu
Primaria comunei
- gradul de curăţenie Bilvanesti si Directia
- creşterea gradului de
a zonelor de agrement Administrarea
curăţenie în zonele de
agrement Parcului Natural
- număr arbori /
Geoparcul Platoul
locuitori
- formarea şi Mehedinti
dezvoltarea
- număr furnizori de
furnizorilor de servicii
servicii eco-agro
eco-agro turistice
turistice

Responsabilitatea evaluării indicatorilor urmăriţi şi a întocmirii raportului anual de

monitorizare revine autoritatii locale.

Raportul de monitorizare se va întocmi anual, în primul trimestru al anului. Primul raport de

monitorizare va fi realizat în anul 2016. Pentru fiecare indicator vor fi specificate atât
valoarea cât şi tendinţa.

În stabilirea sistemului de monitorizare s-au avut în vedere următoarele principii, reguli şi

ipoteze:

· Efectele asupra mediului generate prin implementarea PUG Bilvanesti trebuie să fie
monitorizate şi înregistrate;

· Programul de monitorizare propus în raportul de mediu se axează pe componente de

mediu şi sănătate publică şi pe domeniile care ar putea fi influenţate de implementarea
PUG;

· Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului a fost dezvoltat pe baza

programului general de monitorizare a implementării PUG Bilvanesti.

118
 · Multe din datele privind calitatea mediului în zona geografică analizată nu pot fi
generate sau colectate de către titularul PUG Bilvanesti, respectiv Primaria comunei
Bilvanesti, fiind necesară utilizarea unor date furnizate de instituţiile cu competenţe în
acest domeniu (MMSC, ANPM, APM, Garda Naţională de Mediu, DSP Mehedinti,
Institutul Naţional de Statistică, Administraţia Naţională "Apele Române", alte
autorităţi, ONG);

· O parte din informaţiile necesare trebuie să fie oferite de către viitorii investitori sau
operatori de servicii prin intermediul evaluărilor de impact şi/sau a programelor de
monitorizare. Titularul planului trebuie să solicite şi să centralizeze aceste informatii
acolo unde este cazul.

· În vederea simplificării procesului de monitorizare, sistemul şi mecanismele de

monitorizare a mediului au fost integrate în sistemul general de monitorizare a
implementării PUG. Trebuie precizat că, în prezentul raport de mediu sunt prezentate
numai mecanismele de monitorizare a efectelor asupra mediului dar nu şi cele de
monitorizare a implementării PUG;

· Pentru a nu introduce costuri suplimentare aferente monitorizării s-a optat pentru

păstrarea mecanismelor de monitorizare existente. Pe baza cunostiintelor existente la
momentul elaborării raportului de mediu, echipa SEA a considerat ca mecanismele de
monitorizare a mediului înconjurător sunt adecvate pentru monitorizarea mediului.

Recomandări:

§ Dacă pe parcursul implementării PUG Bilvanesti sunt identificate efecte adverse

semnificative, trebuie întreprinse acţiuni de remediere sau atenuare corespunzătoare.

§ Sistemul de monitorizare propus în prezentul raport de mediu va sta la baza

monitorizării efectelor semnificative asupra mediului ale implementării PUG
Balvanesti.

§ Informaţiile referitoare la starea mediului, disponibile la data elaborării prezentului

document şi relevante pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării
PUG Bilvanesti sunt prezentate în raportul de mediu. În eventualitatea schimbărilor
semnificative ale stării mediului în zona analizată – comuna Bilvanesti se recomandă
revizuirea programului de monitorizare şi, după caz, iniţierea de studii/analize în
vederea compleţării lipsurilor de cunoştinţe;

§ Avizul de mediu va cuprinde măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului (cele

prevăzute în raportul de mediu şi altele în plus, dacă este cazul) precum măsuri de
atenuare a acestora;

§ Datele obţinute din monitorizare vor fi utilizate la întocmirea raportului de

monitorizare a PUG Bilvanesti. În acest sens, poate fi necesară şi colectarea unor date

119
 suplimentare care nu sunt colectate în mod obişnuit şi care, la momentul elaborării
raportului de mediu, nu au fost identificate ca fiind necesare sau relevante;

§ Corelarea monitorizării PUG Bilvanesti cu monitorizarea proiectelor individuale,

adică sintetizarea rezultatelor monitorizării de la nivel de proiect pentru a putea estima
efectele globale ale PUG asupra obiectivelor de mediu relevante;

§ Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării;

§ Includerea ONG-urilor de mediu în procesul de monitorizare.

120
12. Rezumat nontehnic

Scopul lucrarii il constitue identificarea directiilor de dezvoltare armonioasa a

teritoriului comunei in acord cu necesitatile populatiei si cu amenajarile la scara judeteana, pe
baza potentialului natural si uman existent, actualizarea intravilanelor localitatilor
componente in acord cu consiliul local consultat pe parcurs, identificarea zonelor cu risc
natural pentru introducerea de masuri specifice care sa previna si sa atenueze riscurile.

Lucrarea îşi propune de asemenea impunerea unor măsuri imediate în

determinarea categoriilor de intervenţii ( permisiuni şi restricţii ) în Regulamentul Local
de Urbanism, în aşa fel încât acestea să devină instrument al Administraţiei Publice
care să le aplice în mod expres şi eficient.
La nivel de comuna, principalul instrument de planificare strategică este reprezentat de
PUG Bilvanesti..

Planul doreşte să ofere cadrul general pentru dezvoltarea viitoare a proiectelor şi a

programelor în domeniu şi reprezintă un instrument pe baza căruia se poate obţine asistenţă
financiară şi suport din partea Uniunii Europene.

Evaluarea mediului este un instrument pentru factorii de decizie, care îi ajută să pregătească
şi să adopte decizii durabile, respectiv decizii prin care se reduce la minim impactul negativ
asupra mediului şi se întăresc aspectele pozitive. Scopul Directivei SEA este de a asigura că
efectele asupra mediului ale anumitor planuri şi programe vor fi identificate şi evaluate în
timpul elaborării şi înaintea adopţării lor.

HG 1076/2004 publicat în MO Partea I-a nr. 707 din 5 august 2004, privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe transpune Directiva
SEA în legislaţia naţională şi stabileşte procedura de evaluare de mediu pentru anumite
planuri şi programe.

Prezentul raport de mediu s-a realizat în conformitate cu prevederile HG 1076/2004. Conform

HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueaze potenţialele
efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului, precum şi
alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria geografică ale
planului sau programului.

Obiectivul principal al raportului de mediu este de a evalua efectele posibile semnificative

asupra mediului ca urmare a implementării PUG Bilvanesti. Obiectivele raportului de mediu
au fost definite în concordanţa cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel
naţional, comunitar sau internaţional. În etapa de definire a obiectivelor de mediu s-a
considerat atat legislaţia naţională în domeniu cât şi alte documente strategice.

În cadrul capitolului 4 au fost identificate principalele probleme de mediu existente la nivelul

comunei.
121
După cum s-a arătat în capitolul 6, implementarea PUG Bilvanesti nu va genera efecte
semnificative negative asupra mediului.

În vederea preveniri, reducerii şi compensării oricărui efect advers asupra mediului a

implementării PUG Bilvanesti s-a propus un set de măsuri, defalcate pe următoarele aspecte
de mediu: poluarea apelor subterane şi de suprafaţă; poluarea aerului şi schimbări climatice;
poluarea solului şi subsolului; biodiversitatea, flora şi fauna; sănătatea umană; peisaj şi
patrimoniu cultural; transport durabil; turism durabil; conservarea şi utilizarea eficientă a
resurselor naturale; creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu generate
de gestionarea deşeurilor.

Pentru proiectarea PUG au fost propuse mai multe alternative tehnice şi evaluate pe baza
unei analize multicriteriale. În urma acestei evaluări au fost identificate alternativele tehnice şi
trasate direcţiile generale pentru proiectele ulterioare ce urmează a se implementa la nivelul
comunei şi care în urma studiilor de fezabilitate vor descrie în amanunt detaliile tehnice.

Monitorizarea implementării PUG Bilvanesti are în vedere identificarea încă de la început,

într-o fază iniţială, a efectelor semnificative asupra mediului, precum şi a efectelor adverse
neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acţiunile de remediere corespunzătoare. În cazul
PUG Bilvanesti s-a optat pentru efectuarea unei monitorizări bazată pe indicatori, prezentaţi
în capitolul 10.

Principalele dificultăţi întâmpinate pe parcursul evaluării SEA şi a elaborării raportului de

mediu se datorează următoarelor aspecte: lipsa unui ghid practic pentru elaborarea raportului
de mediu; lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu; timpul extrem de scurt
alocat elaborării raportului de mediu.

Evaluarea şi analizarea obiectivelor şi măsurilor propuse nu a dus la indentificarea unor zone

posibil a fi afectate semnificativ prin implementarea PUG Bilvanesti. Trebuie menţionat însă
că investiţiile ulterioare care se vor face pentru aplicarea şi implementarea măsurilor propuse
prin plan şi care presupun activităţi cu impact potenţial asupra mediului vor trebui supuse
procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului (EIM).

În baza analizelor efectuate apreciem că implementarea PUG Bilvanesti va avea un efect

pozitiv asupra mediului şi sănătăţii umane, va stimula economia şi turismul şi va contribui la
promovarea dezvolţării durabile în cadrul comunei Balvanesti.

Intocmit,

122
123