Conflictul de interese în materia

achiziţiilor publice
 Conflictul de interese
Scurt istoric
• Necesitatea incriminării - contextul consolidării progreselor comunităţii
internaţionale în materia statului de drept şi a democraţiei;

• Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din

12 dec 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne. Statele membre UE şi-
au asumat obligaţia să-şi revizuiască legislaţia pentru a garanta prevenirea
conflictelor de interese;

• Climat concurenţial loial - piaţa de mărfuri şi servicii în care statul apare

ca parte contractantă - prevenţia şi combaterea corupţiei în acest
domeniu de activitate;

• Incriminarea faptei a fost generată de apariţia unor noi forme de relaţii

între sectorul public şi sectoarele comerciale, existând un potenţial de
creştere a unor noi forme de conflict de interese, ce implică interesele
personale şi obligaţiile publice.
 Conflictul de interese
Scurt istoric
• Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal Titlul
VI ( Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor
activităţi reglementate de lege) capitolul 1 (Infracţiuni de serviciu sau în
legătură cu serviciul) partea specială a Codul penal român din 1969, art.
253 C. pen. 1969 – fapta funcţionarului public de a se afla în conflict de
interese);

• Noul cod penal din 2014 art.301. C.pen din Capitolul II “Infracţiuni de
serviciu”

• Integritatea funcţionarilor publici - incompatibilitate ( cumul de funcţii

interzis de legiuitor) – potenţial generatoare de conflicte de interese
 Conflict de interese vs. Incompatibilitate.
Aspecte generale

Conflict de interese: oficialul public ia o decizie în exercitarea funcţiei sale care

este influențată de un interes personal;

Situaţia de incompatibilitate: un oficial public ocupă concomitent două sau mai

multe funcţii al căror cumul este interzis de lege;

Cumulul de funcţii este interzis de legiuitor, deoarece este o situaţie potenţial

generatoare de conflict de interese.

• Aparent – o situaţie de inechitate faţă de funcţionarii publici - imparţialitatea şi

independenţa celor care exercită funcţii publice;

• Funcţia publică – conferă drepturi dar şi obligaţii impuse precum şi interdicţii şi

privaţiuni în considerarea funcţiei ( C.Ap. Bucureşti, sent.pen.nr.69-2014)

• (Ghid privind incompatibilităţile şi conflictele de interese, emis de ANI si SAR – vezi www.fonduri-
ue.ro)
 Conflictul de interese
• Conflictul de interese nu înseamnă ipso facto corupţie;

• Apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale

funcţionarilor publici – poate duce la corupţie;

• Incriminarea faptei presupune interzicerea intereselor de natură privată ale

funcţionarului public şi formarea corectitudinii deciziilor administrative
pentru ca un conflict de interese nesoluţionat să nu conducă la un abuz
în serviciu.

• Conflict de interese - interese de natură privată – corectitudinea

deciziilor administrative – abuz în serviciu.

• Prin definiţie şi conţinut infracţiunea de conflict de interese a preluat

din elementele constitutive ale infracţiunilor de corupţie în proximitatea
cărora a fost poziţionată.( ÎCCJ, sent. Pen nr. 666/2014, www.scj.ro)
 Interesul privat vs interesul legitim public

• Interesul privat – “posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în

considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat” (
art.2 alin.(1) lit. p) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004;

• Interesul legitim public – “Interesul care vizează ordinea de drept şi

democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor
fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea
competenţei autorităţilor publice” (art.2.alin(1) lit. r) din Legea nr. 554/2004;

• “Interesul legitim ne apare ca o situaţie juridică anterioară dreptului

subiectiv, el fiind cel care prefigurează dreptul, până la declararea acestuia
fiind doar o chestiune de timp.”
• Ex: (perioada de timp până la emiterea unei autorizaţii, până la încheierea
unui contract etc.)
• Oficiali publici - Categorii de persoane susceptibile
de a intra în sfera conflictului de interese:
- funcţionarul public;
- demnitarul;
- personalul contractual;
• Art. 301. Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin
care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul
sau, pentru o ruda ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă
persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau
din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se
pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcţie publică.
• (2) Dispoziţiile alin (1) nu se aplică în cazul emiterii aprobării sau adoptării actelor
normative
 Art.1 din Legea nr. 193/2017
• "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a
îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine,
pentru şotul său, pentru o ruda ori un afin până la gradul II inclusiv se
pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioada de 3 ani. (2)
Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se
referă la următoarele situaţii: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor
normative; b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea
unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor
prevăzute de aceasta."
 Conflictul de interese

În ceea ce priveşte noţiunea de funcţionar public, "în sensul legii

penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau
fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în
scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau
judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de
orice natura;
c) exercita, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei
regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice
cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea
obiectului de activitate al acesteia."
(2) De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii
penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru
care a fost investită de autorităţile publice sau care este supusă
controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea
respectivului serviciu public." Art.175 C.pen
 Conflictul de interese
• Art.175 alin(1) lit. c) - categorie lărgită a funcţionarilor publici:
• Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în unităţi bancare cu capital
integral sau majoritar de stat;
• Excluse persoanele încadrate în bănci private sau în care statul român nu
este acţionar ori este acţionar minoritar;
• Asimilate funcţionarului public – persoanele cu liberă practică ce îşi
desfăşoară activitatea sub controlul unor autorităţi:
– Medic la spitalul de stat – DEC ÎCCJ- 26/2014 publicată în M.of nr. 24
din 13 ian 2015;
– Executorul judecătoresc;
– Lichidatorul judiciar şi notarul public ; CC în dec Nr.603-2015 - Art.175
alin.(2) din Codul penal “De asemenea, este considerat funcţionar
public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de
interes public pentru care a fost investită de autorităţile publice sau
care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la
îndeplinirea respectivului serviciu public."
– Expertul tehnic judiciar - ÎCCJ – Dec nr.20/2014, publicată în M.Of.
nr.766/22 dec 2014;
– Profesorul din învăţământul preuniversitar de stat Decizia nr.8/2017,
complet DCD. - art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II- a din Codul penal.
 Conflictul de interese
• Obiectul juridic principal - integritatea conduitei funcţionarului public în
exercitarea atribuţiilor de serviciu;

• Abţinerea acestuia de la luarea oricărei decizii de natură să-i confere, direct

sau indirect ori unei terţe persoane, un avantaj material;

• Obiectul juridic secundar - protejarea mediului concurenţial, a calităţii

serviciilor, prevenirea conflictelor de interese, garantarea independenţei şi
imparţialităţii prestatorilor de servicii;
• Actele administrative sau juridice încheiate cu încălcarea principiilor
imparţialităţii şi integrităţii sunt lovite de nulitate absolută. ( art.73 alin.(2),
art.76 alin(2) din Legea nr.161/2003
• Prin incriminarea faptei se urmăreşte ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la
apărarea intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice împotriva
intereselor ilicite ale funcţionarului public.
 Conflictul de interese
• Infracţiunea nu are obiect material – fapta incriminată se referă la
conduita funcţionarului public în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
eventualele bunuri, obţinute drept folos patrimonial, reprezentând
produsul infracţiunii;

• Infracţiunea - conduita funcţionarului public;

• Modalităţi faptice de comitere a infracţiunii care ar permite existenţa

unui obiect material - înscrisul întocmit în exercitarea sarcinilor de
serviciu de făptuitor;

• Subiectul activ al infracţiunii – calitatea de funcţionar public, în accepţiunea

dispoziţiilor art. 175 C. pen
 Conflictul de interese

• Participaţia penală – coautorat, instigare şi complicitate;

• Coautoratul – calitatea specială de funcţionar public pentru fiecare

participant, precum şi situaţia premisă ca subiecţii activi să aibă competenţa
îndeplinirii actului ori luării deciziei aducătoare de foloase patrimoniale;

• Instigator sau complice – “primarul şi viceprimarul unui municipiu, care au

ajutat inspectorul de specialitate din compartimentul de achiziţii publice, prin
semnarea comenzilor şi contractelor, notelor justificatrive etc. să
îndeplinească acte şi să ia decizii pentru efectuarea unor achiziţii publice,
de la firma pe care o controlează, prin care s-au realizat direct foloase
patrimoniale pentru funcţionar, soţie şi afinii de gradul II; C. Ap. Alba Iulia,
sent.pen. Nr. 117/2012;

• Subiectul pasiv al infracţiunii - statul ca titular al valorilor sociale

protejate – reprezentat de autoritatea, instituţia publică, o altă persoană
juridică publică;
 Conflictul de interese
• Latura obiectivă - elementul material al laturii obiective este realizat prin
două acţiuni alternative: “a îndeplini un act” ori “a participa la luarea unei
decizii” ( Abrogat)

• A îndeplini un act – operaţie care trebuie efectuată de funcţionarul public,

conform atribuţiilor acestuia de serviciu - întocmirea unui înscris, în
elaborarea unor acte juridice, efectuarea unei constatări cu efecte juridice şi
alte operaţii date în competenţa unui serviciu al persoanei juridice de drept
public;

• Adoptarea unei decizii – adoptarea unei hotărâri prin care se urmăreşte

producerea unor consecinţe, realizarea unor obiective;

• Participarea la luarea unei decizii – presupune ca făptuitorul să-şi fi adus

o contribuţie la acea decizie în exercitarea atribuţiilor de serviciu – comisia
de elaborare a documentaţiei de atribuire, comisia de evaluare a ofertelor.
 Conflictul de interese
• Latura subiectivă - forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă;
• Autorul trebuie să cunoască faptul că prin îndeplinirea actului, el sau un
apropiat obţine direct sau indirect, un folos patrimonial şi urmăreşte sau
acceptă producerea acestui rezultat;

• Formele infracţiunii de conflict de interese

1. Infracţiunea analizată este una intenţionată, actele pregătitoare sunt
posibile, dar nu se pedepsesc.
2. Tentativa este posibilă, dar legiuitorul nu a incriminat-o, prin urmare, nu
este sancţionată;
3. Infracţiunea de conflict de interese se consumă în momentul obţinerii
folosului patrimonial de către una dintre persoanele prevăzute de textul de
lege, după ce anterior subiectul activ a săvârşit una dintre acţiunile
alternative interzise.

Aspecte de drept procesual penal – La conflictul de interese acţiunea

penală se pune în mişcare din oficiu, urmărirea penală se efectuează de
organul de cercetare penală, sub supravegherea procurorului, conform
regulilor comune de procedură penală
•Definiţie
Conflictul de interese reprezintă:
“situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție
publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea
influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit
Constituției și altor acte normative”
(Legea 161/2003 – art. 70)

Interesele personale ale oficialului public pot include:

un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale
apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care oficialul
public a avut relații politice sau de afaceri;
orice datorii pe care oficialul public le are față de persoanele
enumerate mai sus

(Ghid privind incompatibilită̆țile ş̦i conflictele de interese, editat de ANI şi

SAR; vezi www.fonduri-ue.ro)
 Conflict de interese vs. Incompatibilitate

• Conflict de interese: apare atunci când interesele oficialului public ca

persoană privată̆ influențează sau ar putea influenţa necorespunză̆tor
îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

• Situaţia de incompatibilitate: intervine numai în cazul în care un oficial

public ocupă o funcţie publică concomitent cu o altă funcţie din sectorul
public sau privat a cărui exercitare îi poate pune în discuţie obiectivitatea. În
acest caz oficialul public are la dispoziţie un termen legal cel mult 15 zile de
la numire sau alegere pentru a ieşi din starea de incompatibilitate.
(Legea 161/2003, art. 91)
Neregula vs. Frauda

Neregulă

Suspiciune de fraudă

Fraudă
 Neregula vs. Frauda (cont.)

• Neregula este abaterea de la reguli, legi sau

norme specifice comisă neintenţionat.
• Frauda este o neregulă comisă intenţionat.
 Suspiciune de fraudă
vs. Fraudă
• Suspiciunea de fraudă conţine un element
subiectiv de la început.
Pentru a fi vorba de suspiciune de fraudă trebuie să existe o
referire de aducere la cunoştinţă la parchet sau să existe un
proces în instanţă pe rol.
• Frauda este legată de domeniul penal, fiind o
infracţiune
• Suspiciunea de fraudă devine fraudă numai in
urma unei decizii a instantelor de judecata.
• Grade de rudenie:
• gradul I: fiica/fiul şi mama/tatăl
• gradul II: surorile/fraţii, bunicii
• gradul III: mătuşa/unchiul şi nepoata/nepotul de frate
• gradul IV: verişoarele/verii primari

• Afinitatea
• gradul I: soacra/socrul şi nora/ginerele
• gradul II: cumnatele şi cumnaţii
• gradul III: mătuşa/unchiul şi soţul/soţia fiului/fiicei fratelui/surorii
• gradul IV: verii, soţii şi soţiile acestora
 CONFLICT DE INTERESE ŞI INCOMPATIBILITĂŢI

• Reglementări naţionale
• Art.58-Art.63 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

• Art.129 – Art.130 din Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi

sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a
fondurilor publice naţionale aferente acestora ( OUG nr. 66/2011);
• Art. 14-16.
•Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea,
constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor
europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (HG nr. 875/2011).

•Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiei publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei:
Art.70-79;
Art.111
•Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice,
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea
altor normative:
Art.20-26.
• Reglementări europene:
• Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din
25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de
abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului:
• Art. 57;
• Art. 107.
• Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014
privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE
• Art. 24.
• Comunicarea Comisiei – Carte verde privind modernizarea politicii UE în domeniul
achiziţiilor publice – Către o piaţă europeană a achiziţiilor publice mai performantă
(COM(2011) 15 final).
• Notă informativă privind indicatorii de fraudă pentru FEDR, FSE şi FC, elaborată de
Comisia Europeană (COCOF 09/0003/00-RO).
Definiții ale conflictului de interese
•Comunicarea Comisiei – Carte verde privind modernizarea politicii UE în
domeniul achiziţiilor publice - Către o piață europeană a achiziţiilor publice mai
performantă [COM(2011) 15 final].
•Def - situaţia în care anumite persoane implicate în deciziile de atribuire a
contractelor au obligaţii profesionale sau personale concurente sau interese
personale sau financiare care le împiedică să îşi îndeplinească atribuţiile în mod
corect şi imparţial, sau în care o persoană are capacitatea de a influenţa
procesul decizional al autorităţii contractante pentru a-şi proteja propriile
interese.
•Ghidul practic al procedurilor contractuale în cadrul acțiunilor externe ale Uniunii
Europene (PRAG) –
•Def - un conflict de interese are loc atunci când exercitarea, în mod obiectiv și
imparțial, a atribuțiilor autorității contractante sau respectarea principiilor
concurenței, nediscriminării sau egalității de tratament a candidaților, ofertanților,
solicitanților și contractorilor, este compromisă din motive ce implică familia,
viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interese economice sau
orice alte interese comune cu un beneficiar al programelor finanțate de
Uniunea Europeană.
 Incidența unui conflict de interese în materia achizițiilor este
condiționată:

• de calitatea persoanelor vizate;

• de existența unui interes privat al respectivelor persoane, care este de
natură să împiedice îndeplinirea obiectivă și imparțială a sarcinilor ce le
revin, fie în cadrul procedurii de atribuire, fie ca persoane cu funcții de
decizie în cadrul autorității contractante ;

•Conflictul de interese, în mod obiectiv și în sine însuși, constituie o neregulă

gravă, fără a fi nevoie să se țină seama, pentru calificarea sa ca atare, de
intențiile părților implicate și de buna sau reaua lor credință – (Hotărârea
Tribunalului de Primă Instanță din 15 iunie 1999, pronunțată în cauza T-277/97 –
Ismeri Europa/Curtea de conturi ).
• Limitare cu privire la întinderea și domeniul de aplicare al conflictului de
interese (prin Hotărârea din 11 septembrie 2002, pronunțată în cauza T-
89/01 – Willeme/Comisia Comunităților Europene, Tribunalul de Primă
Instanță)

• Un conflict de interese este incident în acea situație care, prin natura sa, poate fi
interpretată, în mod rezonabil, din punctul de vedere al unor terțe persoane, ca
afectând independența persoanei în cauză.
În acest mod s-a nuanțat puterea de apreciere a autorității contractante, pentru a
se diminua posibilitatea utilizării abuzive a noțiunii de conflict de interese.

• Legiuitorul român – stabileşte, clar și precis, situaţiile de natură să determine

apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.
Analizând formularea situațiilor de conflict de interese din Legea nr. 98/2016
privind achiziţiile publice se poate deduce, implicit, că, în ceea ce privește
persoanele implicate în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor, conflictul poate fi generat de un interes de
natură să afecteze imparţialitatea respectivelor persoane pe parcursul
procesului de verificare/evaluare.

Prevederile din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice se coroborează cu

reglementarea dată conflictului de interese prin Legea nr. 161/2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor
publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei

Art.70 din Legea nr. 161/2003 – “conflictul de interese reprezintă situaţia în

care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are
un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa
îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi
altor acte normative”
• Art. 2 alin. (4) OUG nr. 66/2011 - termenul conflict de interese are semnificaţia
dată de reglementările incidente şi de ghidurile lor de aplicare, emise de
Uniunea Europeană/donatorul public internaţional.

•Conform - art. 14, alin. (1) din OUG nr. 66/2011 interpretarea extinsă a conflictului
de interese se aplică și în cazul acelor beneficiari de fonduri comunitare,
persoane fizice/juridice de drept privat, care au obligația derulării procedurilor de
atribuire cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice
Art. 14 alin. (1) din OUG nr. 66/2011, referindu-se la beneficiarii persoane
fizice/juridice de drept privat, stabilește obligația acestora de a lua toate măsurile
necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de
interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile
acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de
evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul
majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.

•Def – Cf. Ghidul aprobat prin Ordinul nr. 543/2.366/1.446/1.489/1.441/879/2013

•Noţiunea de conflict de interese trebuie interpretată într-o manieră cât mai largă

•“Conflict între îndatoririle profesionale şi interesele private ale unui funcţionar

public (sau a unei persoane care acţionează în contul unei autorităţi publice), care
pot fi percepute de natură a afecta executarea imparţială şi obiectivă a îndatoririlor”
• Recomandare – Beneficiarii de fonduri comunitare, care desfășoară achiziții
guvernate de dispozițiile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, să verifice
incidența oricărui tip de interes personal, care ar putea să compromită
îndeplinirea, în mod obiectiv și cu imparțialitate, a atribuțiilor ce revin
persoanelor implicate în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor sau persoanelor cu funcții de decizie în cadrul
respectivilor beneficiari.
 Conflictul de interese conform
Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice

•Legislația românească din materia achizițiilor publice a adoptat o soluție

mixtă
• a stabilit situații concrete în care prezumția de conflict de interese
operează;
• a prevăzut și referințe mai flexibile, care să permită adaptarea la alte
situații decât cele concret individualizate.

Art. 58. - Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are

obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia
situaţiile de conflict de interese, in scopul evitării denaturării concurenţei şi al
asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici

•Art. 59. - În sensul prezentei legi, prin conflict de interese se întelege orice situaţie
în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii
de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în
desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în
mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal,
care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori
independenta lor în contextul procedurii de atribuire.
 Situații de conflicte de interese care vizează persoanele implicate, din
partea autorității contractante, în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor

Art. 60. - (1) Reprezinta situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care ar
putea duce la apariţia unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi următoarele,
reglementate cu titlu exemplificativ:

a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a

persoanelor care deţin parţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre
ofertanţi/candidaţi, terţi sustinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din
consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidati, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;

b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei

persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac
parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidaţi, terţi susţinatori ori subcontractanţi propuşi;

c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei

persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete
ca poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de alta natură, ori se
află într-o alta situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul
procesului de evaluare;
 Situații de conflicte de interese care vizează operatorii economici

Art. 60

d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul

propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului
de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane
care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se afla în
relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau
al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire;

e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane

desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin
până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu
funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de
achiziţie implicat în procedura de atribuire.

(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. d), prin acţionar sau asociat semnificativ se
înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă
cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul
drepturilor de vot în adunarea generală.
 Situații de conflicte de interese care vizează operatorii economici

Art. 61. - Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contractul de achiziţie publică
nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri privind prestarea de servicii, direct ori indirect, în
scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în
procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire
ori angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura
de atribuire cu care autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire a
încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului de achiziţie publică, pe parcursul unei perioade de cel
puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv.

Art. 62. - (1) În cazul în care autoritatea contractantă identifică o situaţie potenţial generatoare de conflict de
interese în sensul art. 59, aceasta are obligaţia de a întreprinde orice demersuri necesare pentru a stabili dacă
situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de interese şi de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în
respectiva situaţie o expunere a motivelor care, în opinia autorităţii contractante, sunt de natură să ducă la un
conflict de interese.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă solicită candidatului/ofertantului transmiterea punctului
sau de vedere cu privire la respectiva situaţie. Mediere
(3) În cazul în care, în urma aplicării dispoziţiilor alin. (1) şi (2), autoritatea contractantă stabileşte că există un
conflict de interese, autoritatea contractantă adoptă măsurile necesare pentru eliminarea circumstantelor care au
generat conflictul de interese, dispunând măsuri cum ar fi înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea
ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau eliminarea
ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.
 Măsuri de prevenţie

Art. 63. - (1) Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei numele persoanelor cu funcţii de
decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de
atribuire.
(2) Autoritatea contractantă publică prin mijloace electronice denumirea şi datele de identificare ale
ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător, în termen de maximum 5 zile de la expirarea
termenului-limită de depunere a solicitărilor de participare/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, în cazul cărora
se publică doar numele.
APLICABILITATE
“Fiul președintelui comisiei de evaluare era angajat permanent al
societății comerciale declarate câștigătoare”

Reprezintă un conflict de interese - legătura de rudenie a persoanei care

a întocmit documentația de atribuire și a fost numită în comisia de
evaluare a ofertelor cu unul dintre prepușii (angajații) ofertantului
desemnat câștigător.

Există suspiciunea ca persoanele în cauză pot avea și interese

patrimoniale comune, precum și faptul că anumite informații privind
derularea procedurii puteau ajunge la cunoștința ofertantului declarat
ulterior câștigător, sens în care autoritatea contractantă în mod eronat a
continuat procedura cu
Speţă: soțul unei persoane cu funcție de decizie în cadrul autorității
contractante ocupa poziția de director tehnic al unui operator economic
participant la procedura organizată de respectiva autoritate: „
• Altfel spus, indiferent de denumirea pe care o are postul ocupat de angajatul
ofertantului, relevantă în speță este calitatea acestuia de membru în consiliul
de administrație/organul de conduce sau de supervizare.
• În speță, însă, contrar art. 1169 C. civ. anterior, încă în vigoare, și art. 129
alin. (1) C. proc. civ., autoritatea contractantă nu aduce vreo dovadă din
care să reiasă indubitabil că domnul director tehnic G.M. se încadrează
în categoria membrilor «consiliului de administrație/organ de conduce
ori de supervizare» al SC E. SRL, ceea ce face ca decizia de respingere a
ofertei să fie una nelegală.” Decizia nr. 3016 din 4 septembrie 2012
Speţă: Momentul la care se raportează incidența unei situații de conflict
de interese
• La data depunerii ofertei de către o societate comercială, precum și pe durata
evaluării ofertelor și comunicării rezultatului procedurii, o persoană a fost în
același timp salariat al autorității organizatoare, dar și unic asociat al societății
comerciale ofertante.

•Argument contestatoare - la o dată ulterioară, la care urma să înceteze

relațiile de muncă (aflându-se deja în perioada de preaviz), el nu s-ar mai afla
în conflict de interese sau incompatibilitate.

•Consiliul a reținut că reclamantul nu trebuia să se afle în conflict de

interese sau incompatibilitate la data luării hotărârii de către comisia de
evaluare, iar nu la o dată ulterioară, care putea fi prelungită prin
intervenția unor cazuri legale de suspendare de drept a contractului său
de muncă. (Decizia nr. 2815 din 24 octombrie 2007 )
 Evitarea și identificarea conflictului de interese

Obligațiile autorității contractante și ale personalului acesteia

A) Membrii comisiei de evaluare, precum și experții cooptați au obligația

semnării unei declarații de confidenţialitate şi imparţialitate pe propria
răspundere prin care se angajează să respecte regulile de evitare a conflictului
de interese şi prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică
existenţa unui conflict de interese.

B) Autoritatea contractantă încarcă în SEAP, odată cu documentaţia de

atribuire, o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal ce va
conţine datele de identificare ale persoanelor ce deţin funcţii de decizie în
cadrul autorităţii contractante
Această declarație trebuie să cuprindă următoarele date de identificare ale
persoanelor cu funcții de decizie:
a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal;
e) funcţia pe care o deţine în cadrul autorităţii contractante prin raportare la
implicarea în procesul de achiziţie publică.

•Declarația - nu are caracter de document public

• Acces - organismele cu competenţe în verificarea apariţiei conflictului de

interese;
C) Autoritatea contractantă precizează în fişa de date/invitaţia de
participare/anunţul de participare numele persoanelor ce deţin funcţii de
decizie în cadrul autorităţii contractante
• Concluzie - evitarea situațiilor de conflict de interese privind
persoanele implicate direct în procedura de verificare/selecție a
candidaturilor/ofertelor se poate realiza doar prin excluderea,
respectiv înlocuirea respectivei persoanei.

• Persoana aflată în conflict de interese realizat deja acte ?

•„Eliminarea efectelor rezultate dintr-o astfel de împrejurare [dubii apărute
cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea respectivului membru al
comisiei de evaluare] nu poate fi atinsă decât prin anularea actelor emise
de către autoritatea contractantă la care a participat și acest membru,
ținând seama că una dintre atribuțiile comisiei al cărui membru este, este
cea de a evalua ofertele”.
Concluzie - Prin urmare, în cazul identificării unei situații de conflict de
interese cu privire la una din persoanele implicate în procesul de
verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, autoritatea contractantă trebuie
să analizeze toate aspectele procedurii de atribuire afectate de respectivul
conflict de interese și să adopte măsurile necesare cu privire la toate aceste
aspecte.
 Nulitatea contractului

Măsura nulității contractului este prevăzută de legiuitorul român, respectiv

atunci când contractantul (ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte
într-un contract de achiziţie publică) angajează, în scopul îndeplinirii
contractului de achiziţie publică, o persoană fizică sau juridică care a
fost implicată în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de
atribuire, în cadrul termenului de 12 luni de la încheierea contractului.

• Contractul este lovit de nulitate pentru cauză imorală

• Constatarea nulității absolute a contractului de achiziție, pentru cauză
imorală, poate fi cerută, în virtutea caracterului sancțiunii asociate, de orice
persoană interesată. (Codul civil, la art. 1238, alin. (2). )