Săptămâna nr.

1. Ce semnificaţie au pentru voi cuvintele lui A. Toffler: „Analfabetul de mâine nu va fi cel care
nu ştie să scrie şi să citească, ci cel care nu va învăța cum să învețe”?

Aceste cuvinte a le lui Toffler evidențiază faptul că uni copii învață mecanic și din cauza aceasta
ei v-or invăța dar fară să înțelegă ce au învățat , deci ei nu vor știi să aplece ce au acumulat. Prin
acest mod de învățare mecanic , tot ce învață se va pierde foarte repede din memeorie , fiind ceva
căruia nu îi faci o legatura în cap. Se mai refera și la faptul ca daca nu ai anumite metode
personale de invatare care sa duca la o invatare temeinica, nu vei reusi sa retii informatiile pe
termen lung.

2. V-aţi familiarizat prin activităţile propuse de seminarul anterior cu competenţa “a învăţa să

înveţi”. Aşadar, se poate învăţa cum să înveţi (dacă nu eşti foarte bun la şcoală acum,poţi să îţi
îmbunătăţeşti performanţele depunând efort şi folosind strategii adecvate)!Reflectaţi asupra
strategiilor proprii de învăţare: În ce mod învăţaţi? Aveţi anumite metode preferate? Studiaţi în
mod diferit la materii diferite? Folosiţi strategii de învăţare în mod conştient sau pur şi simplu le
folosiţi fără să vă daţi seama?

Metoda mea de învățare este de a scrie tot ce trebuie să învăț la o materie anume , pe foi albe ,
subliniat , foarte colorat , dar să fac foarte multe scheme , pentru a reține mai usor . Acest lucru
ma ajută foarte mult deoarece , multe lucruri pe care le-am învățat in liceu mi-au ramas întipărite
în minte , iar unori chiar îmi aduc aminte schemele de pe care le-am învățat. Faptul că scriu cu
diferite culori , subliniez , ma face să vad ceea ce am de învățat mai usor . Cuvintele grele pe care
nu le știu le scot într-o parte și le scriu explicația pentru ca în acest mod dau mereu cu privirea de
ele .

3. P. Senge (2016), vorbind despre cuvântul „învăţare” în limba chineză, spunea că

ideogramele înseamnă: prima - „a studia” („a acumula cunoştinţe” poziţionat deasupra unui
simbol ce reprezintă un copil ce se află în faţa unei uşi), a doua – „a exersa constant”, ilustrând o
pasăre care îşi dezvoltă abilitatea de a-şi părăsi cuibul, zborul. Plecând de la mentalitatea asiatică
că învăţarea este continuă, că „a studia” şi „a exersa constant” trebuie tratate împreună, ce
dimensiuni credeţi că merită avute în vedere pentru „stăpânirea căii de autoîmbunătăţire” în
învăţare?

Eu cred că atunci când înveți , reușești sa faci un om mai bun din tine și să să autodezvolti ți
autodepașești. Pentru a face față lumii în care traim trebuie să fim învățațț, doar așa putem
supraviețui într-un mod decent. Prin comparația „a exersa constant”,ilustrează o pasăre care îşi
dezvoltă abilitatea de a-şi părăsi cuibul, zborul” evidențiază faptul că atunci când vrei să ajungi la
o performanță trebuie să exersezi de multe ori pentru a ajunge la un produs bun și chiar dacă
întâmpini foarte multe lovituri trebuie să nu te lasi , iar comparația a acumula cunoştinţepe care
autorul o vede ca fiind” poziţionată deasupra unui simbol ce reprezintă un copil ce se află în faţa
unei uşi” semnifică faptul că pentru a acumula cunoștiinte și pentru a te dezvolta trebuie să asculți
și să reți lucrurile foarte importante , prin intermediul carților, oamenilor, etc. Autoînbunătățirea
vine din noi , doar noi înșine ne putem automotive pentru a face din noi un produs finit bun.

4. Analizaţi poveştile următorilor doi prieteni. Aceştia au optsprezece ani şi sunt la primele lor
lecţii de conducere. Abilităţile lor sunt la niveluri similare, dar modul în care îşi vorbesc sieşi este
foarte diferit. Marc îşi spune: „Mamă, ce tare! De la 4 ani visam asta şi acum o să conduc pe
bune. Sunt la volan şi într-o lună îmi iau carnetul. O lună trece greu,o să fac greşeli, dar ce?! Doar
de asta plătesc un instructor... Puţin mi-e teamă, o să merg

prin oraş, pe străzi adevărate... Dar n-oi fi mai fricos decât mama, şi ea chiar conduce

bine! Abia aştept să încep, o să fie o zi sper!” Pe când, Edi îşi spune: „Mamă, aştept ziua

asta de la 4 ani şi acum, uite, mor de frică. Şi chestia asta o să dureze o lună, o lună în

care o să fac numai greşeli, iar instructorul o să-şi dea seama că nu am niciun talent, asta

o să fie! O să merg prin oraş, o să mă fac de râs, toţi prietenii o să mă vadă... Or să zică

că sunt un fricos! O să fie o zi nasoală, cine m-a pus să mă bag în drăcia asta?” Cine

credeţi că va obţine primul permisul de conducere? De ce? (Va influenţa această diferenţă

performanţa lor?) Gândiţi-vă, apoi, la propriul vostru dialog interior referitor la învăţare.

Este mai apropiat de cel al lui Marc sau de cel al lui Edi? Care este concluzia voastră cu

privire la controlul dialogului interior: îl putem modifica astfel încât să devină util pentru

scopurile noastre?

Primul băiat , Marc, este o persoana extravertită , acesta întâmpină orice obstacol cu voința și
motivație , ceea ce face să fie totul mai bine și să se resolve cu bine.El e foarte deschis la tot ce
înseamnă lucruri noi si il caracterizează ambiția de a nu se lasa pentru a ajunge la un produs pe
care și-l dorește .Pe de altă parte, Edi reprezintă tipul persoanei intravertit , care se inchide în el ,
care atunci cand întampină o barieră se oprește și nu mai continuă. Acest timp de persoana pierde
foarte mult , fiind delăsător și anxios. Lui îi este frică de eșec , iar acest eșec daca este tratat în
râs de persoanle din jur se gravează, ceea ce face să se piarda stima de sine.
5. Aşadar, motivaţia pentru învăţare se referă la ce ne determină să învăţăm. Unde aţi plasa
motivaţia pentru învăţare în piramida lui Maslow?

Eu aș plasa motivatia pe primul loc in piramida lui Maslow , deoarece ea are legătură cu tot ce
facem noi oameni , pentru a ne constui si pentru a ne creea un mediu favorabil parcusului
noastu.Pe baza motivației noi reușim sa ne formăm oamenii să ne dezvoltăm personal, să avem
puete în moment grele , să nu cedăm atunci când întâmpinăm un ostacol și să-l trecem cu capul
sus .

6. Motivaţia de orice tip este mai bună decât lipsa motivaţiei. Motivaţia pentru învăţare depinde
de mulţi factori: valoarea asociată învăţării în mediul nostru social, caracteristicile sistemului
educaţional, factori personali etc. Ceea ce este cel mai important este că stă în puterea noastră să
ne controlăm motivaţia, putem să o intensificăm şi să ”o punem la lucru” pentru noi. Ca viitor
profesor, studiaţi paginile 112-157 ale Părţii a II-a: Profesorul în acţiune, din lucrarea lui I. O.
Pânişoară – Ghidul profesorului, Iaşi: Polirom, 2017) şi identificaţi răspunsurile la următoarele
sarcini:

6.1. Menţionaţi cinci factori care reduc forţa motivaţiei în învăţare:

Educația unui copil este o activitate complexă, iar rodul eforturilor pe care școala și familia ar trebui să le
depună într-o suficientă colaborare în realizarea acestui obiectiv este vizibil chiar din primii ani de școală.
În caz contrar, când cele două instituții acționează izolat una față de cealaltă, efortul riscă să devină
ineficient, iar cel dezavantajat să fie însuși copilul

Pentru a evita o astfel de situație, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară punctează cât de important
este să i se acorde copilului libertatea de a alege, dar și responsabilitate, iar părinții să nu mai adopte o
"dirijare foarte strictă a progresului celui mic". "O motivație profundă pentru învățare nu se poate produce
decât în momentul în care ea este o alegere liberă a copilului, micuțul descoperă singur (chiar dacă uneori
poate să fie ușor ajutat) plăcerea de a învăța și de a se dezvolta". Dacă însă celui mic i se impune să
învețe, fie la școală, fie acasă, fără a avea o motivație profundă a învățării, el "nu va avea încredere să
inoveze, să caute soluții, să se autodepășească", ceea ce în viitor ar putea genera situații dificile pentru
copil.
Autocunoașterea este un alt mecanism eficient de automotivare, iar, dacă părintele știe cum să intervină
pentru a-și ajuta copilul să-și cunoască atuurile, dar și slăbiciunile, cel mic va păși, de la bun început, pe
un drum pe care poate păși cu încredere. Copilul va fi în stare să depășească orice temeri, știind că stă în
puterea sa să recunoască și să facă față tuturor problemelor.
6.2. Care sunt tipurile de sprijin ce pot fi oferite elevului de către cadrul didactic pentru a
contracara factorii demotivatori?

Profesorul trebuie sa se straduiasca sa acorde atentie in mod egal tuturor elevilor, indiferent care
sunt capacitatile lor. Fata de elevii considerati slabi si nemotivati, profesorul ar trebui sa adopte
urmatoarele comportamente:

 sa-si exprime increderea in capacitatea lor de a reusi;

 sa le acorde aceeasi atentie ca si elevilor buni;
 sa evite crearea de situatii competitive in care ei nu pot decat sa piarda
 sa nu le faca observatii in fata colegilor;
 sa evite a-si exprima dispretul atunci cand ei esueaza;
 sa manifeste interes pentru reusitele lor.

Toate aceste sugestii arata, o data in plus, ca problemele de motivatie ale elevilor sunt extrem de
diverse, iar interventia profesorului nu se poate baza pe retete, ci trebuie adaptata la fiecare
situatie in parte.

Tipurile de sprijin ce pot fi oferite elevului de catre cadrul didactic pentru a contracara factorii
demotivatori:

- Sprijin emotional;

- Sprijin informational;

- Sprijin instrumental;

- Sprijin evaluativ.

6.3. Precizaţi cel puţin trei surse care pot genera stres în cadrul şcolii:

Sursele de stres în copilărie.

Unele tipuri de stres în copilrie sunt de o natura mai general mai des întâlnit și altele mult mai
specifice pentru unele situaii sau relevante unui anumit grup de copii. Sursele de stres în copilrie
includ: școala, relaiile interpersonale, societatea, srcia, bolile cronice, procedure medicale și
internarea în spital.

școala. Pentru un copil intrarea în coala ar putea presupune o list de provocri incluzândsepararea
de prini, deplasarea într-un mediu geografic mai mare, acceptarea noilor figuri deautoritate i
întâlnirea noilor sau diferitor seturi de cerine nefamiliare.

Relații interpersonale. Relaii bune cu semenii este recunoscută fiind o component important a
sănătăți sociale a copilului și adaptare psihologică. Cu toate acestea, nu toți copii se împrietenesc
ușor (Kapman, 2000).

- stresul provenit din atitudinea parintelui;

- stresul din clasa de elevi;

- stresul produs de procesul de invatamant

6.4. Profesorul are un rol vital în gestionarea şi dezvoltarea stimei de sine la elevii săi.

Conştientizaţi, însă, care sunt factorii care influenţează stima de sine la elevi?

Imaginea de sine sau "cum ne vedem", se refera, asa cum se subintelege deja, la modul in care ne
percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spirituale.

Modul in care ne percepem depinde de gradul de autostima (autoapreciere, autorespect,

autoacceptare) pe care il avem. Astfel, daca ne acceptam pe noi insine, daca ne apreciem pentru
ceea ce facem bine - aceasta contribuie la autorespectul si increderea in sine - daca acceptam ca
avem si slabiciuni fara sa ne criticam in permanenta pentru ele - aceasta constituie baza tolerantei
fata de sine si, implicit, fata de altii - putem trai confortabil din punct de vedere emotional.
Trebuie inteles ca este bine sa existe mereu un echilibru intre autoapreciere si autocritica, nici una
din cele doua extreme nefiind eficienta. Cel care se lauda prea mult este, in cele din urma,
persiflat sau chiar abandonat de catre ceilalti iar cel care se autocritica exagerat provoaca
celorlalti fie sentimente de mila, de vina, fie un sentiment de superioritate, atragand de la sine alte
critici. Pastrand pe cat posibil echilibrul intre o lauda de sine exagerata si o autocritica exagerata
putem contribui la igiena noastra sufleteasca.

Cum stim daca imaginea de sine e buna sau nu ?

Este foarte simplu. Toti avem ceea ce se cheama "vocea interioara". Daca aceasta voce interioara
are tendinta spre un discurs pesimist, negativ si autocritic cu ambitii neimplinite spre perfectiune
este clar ca imaginea de sine a persoanei respective este negativa.

De ce este importanta imaginea de sine ?

Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele. Cand ai o imagine de sine buna iti poti
indeplini obiectivele pentru ca, o imagine de sine buna iti da entuziasm, energie si determinarea
necesare pentru acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca provocari ce trebuiesc depasite
pentru atingerea obiectivelor. O imagine de sine buna te face sa relationezi armonios cu ceilalti,
prin atingerea obiectivelor poti avea performante profesionale, succes social etc.

7. Nu e suficient să fii motivat, să îţi doreşti să înveţi, ci trebuie să foloseşti tehnici de

învăţare eficiente. O astfel de tehnică este harta mentală. Considerată un document

personal de învăţare, documentează-te/ urmăreşte diferite tutoriale pe YouToube (vezi, de

exemplu: http://www.studygs.net/mapping/index.htm) care te învaţă cum se realizează o

hartă mentală, pas cu pas. Răspundeţi: Cum se face? De ce ai nevoie? Care sunt tipurile de

hărţi mentale ce pot fi construite? Ce software-uri pot fi folosite pentru crearea şi

utilizarea de hărţi mentale? Consideri util un astfel de instrument în activitatea proprie de

învăţare?

Realizarea hartilor mentale se poate face de mana, cu ajutorul creioanelor colorate, a gumei si a
hartiei. De la subiectul central pornesc linii catre alte subiecte legate de acesta. Apoi, din
subiectele derivate din subiectul central, pornesc linii catre alte subiecte legate de acesta.

Pentru a construi o harta mentala, se realizeaza o lista cu denumiri ale unor lucruri,
fenomene sau fiinte, sub forma unor idei centrale.Elevii decupeaza cuvintele sau imaginile
primate, apoi le grupeaza conform unor criterii pe care le stabilesc ei. Dupa grupare, incepe
realizarea desenului specific hartii, fiecare grupa utilizand o culoare diferita. De la o singura lista
se pot realiza mai multe harti mentale, ceea ce pune in valoare individualitatea grupului. In
functie de desenul realizat,o harta mentala poate avea forme diferite:panza de paianjen, iererhica,
sistematic-arborescenta, tip retea, flux liniar, model intrare-iesire, conceptuala, os de peste etc.
Pentru copiii din invatamantul primar, cele mai interesante sunt cele sub forma unei panze de
paianjen, deoarece sunt colorate si pot fi modificate mereu.

Software-ul (de exemplu, CorelDraw, Autocad Drawing, Mind Genius) este destinat
crearii si utilizarii de harti mentale, cu instructiuni specifice de instalare si operare. De asemenea,
se pot utiliza partial scheme privind anumite coduri atribuite inteligentelor umane.

Un exemplu de realizare a unei harti mentale este ,,casa mea”. Etapele sunt simpe, elevii sunt
impartiti pe grupe. Fiecare grupa primeste o lista care contine denumiri ale obiectelor care se
gasesc in orice casa. Lista este decupata, fiecare cuvant fiind prezentat individual. Este stabilita
idea centrala, ,,Casa mea”, apoi elevii araneaza toate obiectele desenate sau scrise, in functie de
criteriile stabilite in cadrul grupului.

8. Raportându-vă la informaţiile cuprinse în cartea lui I. Neacşu - Metode şi tehnici de

învăţare eficientă (vezi Capitolul III. Strategii. Metode şi tehnici de învăţare, pp. 125 -

176) despre strategia învăţării bazate pe găndire critică, formulaţi cinci întrebări pe care

aţi putea să vi le puneţi atunci când utilizaţi gândirea critică în învăţare:

- Cum stiu ca informatia citita este corecta?

- Cum imi dau seama unde gasesc cele mai bune informatii despre subiectul meu?

- Cum stiu sa aleg cele mai bune si relevante exemple?

- Pot s a aplic ceea ce am inteles intr-o situatie noua?

- Cum imi imbunatatesc abilitatea de a identifica punctele-cheie ale unui text?

9. Raportându-vă la informaţiile cuprinse în cartea lui I. Neacşu - Metode şi tehnici de

învăţare eficientă (vezi Capitolul III. Strategii. Metode şi tehnici de învăţare, pp. 125 -

176) despre metoda învăţării asistate metacognitiv, completaţi tabelul următor cu cel

puţin câte trei acţiuni specifice fiecărei faze a modelului metacognitv al învăţării:

Planificarea Monitorizarea şi controlul Evaluarea procesului şi

realizarea autoreglajului în

învăţare

Planificarea Monitorizarea si Evaluarea procesului si

controlul realizarea autoreglajului
in invatare
Enuntarea sarcinii de Negocierea unei Formularea unor judecati
invatare si a obiectivelor intelegeri comune a privind strategia de
asociate. sarcinii de invatare abordare a sarcinii de
invatare.
Explicarea contextului Identificarea si elaborarea Formularea unor judecati
sarcinii de invatare. strategiilor de rezolvare a de valoare privind traseul
sarcinii. rezolvarii.
Intelegerea sarcinii de Monitorizarea modului de Formularea unor judecati
invatare. rezolvare a sarcinii de privind reactualizarea si
invatare cu raportarea valorificarea eficace a
activa si permanenta a experientei anterioare,
apropierii de obiectivele uneori si realizarea unui
stabilite. transfer.
10. Realizaţi portretul elevului expert în învăţare, după modelul:

Ce spun?

- Am nevoie de noi strategii pentru o invatare eficienta!

Ce gandesc?

- Cum pot sa asimilez si sa inteleg noile informatii mai usor?

Ce simt?

- Imi place sa utilizez scheme si machete pentru a invata mai usor.

Cum ma comport?

- Caut modalitati de a retine mai usor informatiile.

SAPTAMANA 7

APLICAŢII DE BAZĂ:

1. Sunteţi de acord cu ideea că reuşita actului de învăţare o reprezintă convingerea că o

;cunoştinţă; nu este formativă prin ea însăşi, ci prin procesul prin care se ajunge la ea?

Argumentaţi-vă răspunsul.

Da sunt de acord pentru ca procesul de invatare sa fie eficient avem nevoie de: scheme, exemple,
explicati si sa ne punem intrebari. Nu doar citim si se produce invatatul.

2. Amintiţi-vă de la curs, care sunt ce afirma J. Bruner despre comunicarea de conţinuturi –

stimuli. Completaţi frazele incomplete care urmează cu ceea ce credeţi că se potriveşte,

pentru a da sens afirmaţiilor despre modurile (registrele) dominante în care elevii îşi

reprezintă cele predate:

a) reprezentarea activa, bazată pe manipularea obiectelor şi exersaredirectă a obiectelor şi

fenomenelor reale, ceea ce permite o organizarebunaa datelor;

b) reprezentarea simbolica, bazată pe simboluriconcentrate sau grafice

care ţin locul noţiunii şi conceptelor;

c) reprezentarea iconica, ce se sprijină pe utilizarea de imagini

simbolice sau logice (în limbajul obişnuit, logic, în limbajul matematic), ceea ce

permite o mare atentiei de concentrare semantică.

Care credeţi că sunt implicaţiile educative ale celor susţinute de Bruner?

___Implicatile educative sustinute de Bruner sunt foarte importante deoarece sunt bazate de
atentia elevului, pe dezvoltarea lui, cum ar trebui sa se desfasoare actul educational ca elevul sa
poate intelege si invata ceva.

3. I. Cerghit definea predarea, ca activitate predominantă a profesorului/ variabilă cauzală

de care depinde, în măsură preponderentă, starea de pregătire a elevilor, ca pe “un

ansamblu complex de acţiuni şi comportamente didactice specifice, destinate producerii

învăţării”. Există abordări diferite ale predării. Identificaţi trei avantaje şi trei limite ale

predării văzută ca transmitere de cunoştinţe şi tehnici de acţiune, prin raportare la

specificul predării ca ofertă de experienţe cognitive, acţionale şi afective, ca formă de

dirijare a învăţării pentru a atinge rapid obiectivele de studiat sau ca management al

învăţării:

a) avantaje:

-facilitează transferul de informaţii;

- stimulează gândirea, imaginaţia, creativitatea;

- dezvoltă abilităţile de comunicare;

b) limite:

- există riscul ca unii elevi să se sustragă sarcinilor date, de

exemplu, în grupe/echipe unii muncesc, alţii pierd vremea;

- elevii înşaşi resimt uneori aceste modalităţi de învăţare

ca fiind inconsistente, insuficiente, mai ales când în joc va fi

realizarea eseurilor structurate; din păcate, elevii nu au

deprinderea documentării, a analizei logice, aşa că aşteaptă de

la profesor clasicul comentariu.

4. Analizaţi elementele comunicării (emiţător, receptor, mesaj, feedback, canal, context).

Care dintre acestea credeţi că prezintă mai multe avantaje şi oferă mai multe oportunităţi

în cadrul comunicării educaţionale?

Toate au un rol important si sunt in stransa legatura.

Emitatorul- cel care transmite mesajul” provesorul”

Receptorul- cel care primeste mesajul „elevul”

Mesajul –canditatea de informatie „profesor si elev”

Canalul de transmitere aerul prin care circula vocea la distanta mica „ comunicare „

Feedback formularea unei opinii despre o problemă si nu numai - poate fi pozitiv, negativ sau
formativ. El te poate ajuta, motiva sau te poate descuraja. Dar este necesar.

Contextul este o parte dintr-un text, în care se încadrează fie un cuvânt, o propoziție sau o frază.

5. Ştiaţi că 90 % din opinia pe care ne-o facem despre altă persoană, sau pe care aceasta şi-o

face despre noi înşine, se construieşte în primele 50 de secunde ale întâlnirii, timp în care,

cu certitudine, nu poate fi realizat un schimb de replici? Pentru că prima impresie se

schimbă foarte greu, justificaţi atenţia pe care cadrele didactice ar trebui să o acorde

nonverbalului ca o componentă esenţială a reuşitei didactice:

Cadrele didactice ar trebui sa acorde o mare atentie, ascultare si implicare. Sa inteleaga si sa

vorbeasca frumos, sa fie placute.

6. Inchipuiţi-vă că urmează să intraţi pentru prima dată la clasa care v-a fost repartizată ca

profesor debutant şi vă aflaţi în faţa uşii, pentru prima oră cu aceşti elevi. Cu ce sunteţi

îmbrăcat? Cum folosiţi mersul prin încăpere şi limbajul trupului? Staţi doar în faţă, la ce

nivel utilizaţi gesturi? Cum vă adresaţi elevilor, cum deschideţi şi cum menţineţi

discuţia? Cât de des zâmbiţi? Ce tip de intonaţie folosiţi (gândiţi-vă la volumul vocal,
ritm, tonalitate)? Ce fel de contact vizual menţineţi cu elevii? Ce fel de emoţii citesc

elevii pe faţa dvs? etc. Răspundeţi la aceste întrebări, înscriind răspunsul vostru, în

coloana corespunzătoare din tabelul de mai jos, în funcţie de forma comunicării la care

face referire fiecare întrebare:

Comunicare verbală Comunicare paraverbală Comunicare nonverbală

Prin dialog Moderata Ma imbrac cu sacou si

pantaloni negri, dar
tricoul colorat
Voi merge pas cu pas
printre elevi.
Gesturile le voi folosi la
nivelul normal.

Tot timpul

Convingere

Bucurie, speranta.

Reflectaţi: Ce reacţie trezeşte la elevi venirea dvs.? Ce părere v-ar face persoana dvs.,

dacă aţi fi unul dintre elevii clasei respective (întreaga dvs. prezenţă ar putea fi clasificată

ca fiind atractivă de către elevi)?

Da prezenta mea poate fi clasificata si atractiva,dar mi-as dori mai degraba o atmosfera
placuta, de incredere si intelegere.

Reţineţi: încercaţi să schimbaţi, de fiecare dată, ceva în modul dvs. de a comunica!

Căutaţi astfel de sugestii în Pânişoară, I. O. (2019). Comunicarea şi relaţiile de

comunicare pedagogică. In I. O. Pânişoară şi M. Manolescu (coord.). Pedagogia

învăţământului primar şi preşcolar (vol. I, pp. 144-163). Iaşi: Polirom.

7. Relaţiile interpersonale din clasă sunt indestructibil legate de procesele de comunicare. O

anumită funcţie care exercită o multitudine de implicaţii asupra comunicării educaţionale

în grup este funcţia metalingvistică. Comunicarea educaţională apare, astfel, nu numai ca

rezultat imediat al coincidenţei repertoriilor celor doi agenţi ai comunicării ci, se are în

vedere şi permanenta preocupare a interactanţilor de a înţelege şi de a se face înţeleşi prin

ceea ce comunică. Enumeraţi trei conduite pe care cadrul didactic va trebuie să le

dezvolte pentru a se face înţeles de către elevii săi:

Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.

Protecţia datelor personale ale elevilor.

Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute

de curriculumul naţional.

8. Încercaţi acum, ca o concluzie la aceste exerciţii, să realizaţi o definiţie personală a

comunicării în context educaţiona.

Comunicarea in context educational este cea mai importanta,este ce care ajuta la realizarea
fenomenului educational.

SĂPTĂMÂNA 8

1. Reamintiti-va sau consultaţi cursul/ un dicţionar de pedagogie (v. S. Cristea) şi aflaţi cum

sunt definite strategiile didactice. Analizaţi: „A vorbi despre predare e ca şi cum ai

descrie un goblen (tapiţerie) care are multe fire de diferite culori împletite în ţesături şi

modele complicate. Cineva poate să examineze separat nişte fire, dar nici unul nu poate

aprecia complexitatea goblenului fără să vadă cum firele se întretaie pentru a creea

întreaga ţesătură (Barnes, 1989)”. De ce afirmaţiile lui Barnes pot fi considerate o

metaforă foarte bună despre strategiile didactice? Acum, dacă ar fi să sintetizaţi, într-un

cuvânt, ideea voastră despre strategiile didactice, care ar fi acesta (poate fi un verb, un

substantiv sau un adjectiv)?

Instrumentele conceptuale pe care profesorii le deţin pentru soluţionarea situaţiilor problemă
depind într-o mare măsură de tradiţiile culturale şi educaţionale din zona în care ei lucrează.
Totuşi nu există nici un acord legat de ceea ce au nevoie profesorii pentru a asigura climatul de
învăţare al studentului.

În timp ce nu există un acord comun asupra graniţei de bază a ştiinţei predării în scoala, corpul de
cunoştinţe de la care profesorii, educatorii şi inovatorii în curriculum şi didactica pot pleca este
substanţial şi mereu crescand. Odată cu extinderea acestor cercetări, înţelegerea predării, în ce
constă ea şi ce cere, s-a mărit. Predarea este acum văzută ca o cerinţă problematică şi complexă
ce propune timp şi voinţă pentru a reflecta asupra ei şi pentru a revizui acţiuni şi decizii, cereri şi
construcţii ale deciziilor. De aceea, judecata instructionala a profesorilor trebuie să fie
înrădăcinată într-o înţelegere adancă a predării şi învăţării, a elevilor şi a materiei, printre alţi
factori, şi cum aceste componente interacţionează în procesul de predare-învăţare în clasă.

Deşi este în întregime acceptat că acele cunoştinţe ale profesorilor sunt un sistem integrat cu
fiecare parte greu de dizolvat, cei mai mulţi dintre cercetători nu au studiat cunoştinţele
profesorilor ca integrate. În ceea ce priveşte natura legăturii între diferitele arii ale cunoaşterii,
Barnes (1989) afirmă următoarele: “A vorbi despre predare e ca şi cum ai descrie un goblen
(tapiţerie) care are multe fire de diferite culori împletite în ţesături îi modele complicate. Cineva
poate să examineze separat nişte fire (luate în mod separat), dar nici unul nu poate aprecia
complexitatea goblenului fără să vadă cum firele se întretaie pentru a crea întreaga ţesătură. De
aceea în discutareaa fiecărui domeniu al cunoaşterii şi altele trebuiesc menţionate.”

2. Argumentaţi importanţa strategiilor interactive, plecând de la ideea că strategiile

interactive sunt puse în practică nu doar de către profesor, ci şi de elev, întrucât el este

pus în situația de a soluţiona o problemă relaţionată cu un conţinut specific de învăţare:

Pentru a asigura dezvoltarea şi valorificarea resurselor lor cognitive, afective şi acţionale,

pentru a-i „instrumenta” în vederea adaptării şi inserţiei optime în mediul socio- profesional, este
esenţială construirea unor strategii didactice bazate pe acţiune, aplicare, cercetare, experimentare.
Astfel, li se va crea elevilor ocazia de a practica o învăţare de calitate, de a realiza achiziţii
durabile, susceptibile de a fi utilizate şi transferate în diverse contexte instrucţionale şi nu numai.
Beneficiind de o îndrumare competentă, având suportul unor profesori care îi respectă şi sunt
interesaţi continuu de ameliorarea nivelului lor de achiziţii şi competenţe, elevii vor avea
posibilitatea să realizeze obiectivele învăţării şi să finalizeze cu succes această activitate. În plus,
şi şansele lor de reuşită socială vor spori considerabil. Strategiile didactice interactive
promovează o învăţare activă, implică o colaborare susţinută între elevi care, organizaţi în
microgrupuri, lucrează împreună pentru realizarea unor obiective prestabilite. Cadrul didactic
plasează accentul nu pe rolul de difuzor de mesaje informaţionale, ci pe rolurile de organizator,
facilitator şi mediator al activităţilor de învăţare. Demersul didactic este conceput astfel încât nu îl
mai are în centru pe profesor, ci pe elev. Rolul profesorului rămâne unul capital, însă, renunţând
la vechile practici educaţionale rigide şi uniforme, el devine organizator al unui mediu de învăţare
adaptat particularităţilor şi nevoilor beneficiarilor, facilitând procesul învăţării şi dezvoltarea
competenţelor.

3. Prezentaţi care sunt variabilele implicate în strategiile didactice:

Strategia didactică este modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să
acceadă la cunoaştere şi să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, priceperile, deprinderile,
aptitudinile, sentimentele şi emoţiile. Ea se constituie dintr-un ansamblu complex şi circular de
metode, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a activităţii, complementare, pe
baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficienţă a
învăţării.
În elaborarea acestui plan de lucru, profesorul ţine cont de o serie de factori care
condiţionează buna desfăşurare a acţiunilor de predare/învăţare/evaluare, variabile ce ţin de elev,
de curriculum, de organizarea şcolară şi chiar de profesorul însuşi.
Important este ca profesorul să prevadă implicarea elevilor în realizarea acestui plan de
lucru, în calitate de subiecţi activi ce contribuie la construirea propriei cunoaşteri. Strategia
didactică – în viziune postmodernistă – devine astfel rodul unei participări colaborative
desfăşurate de profesor împreună cu elevii, aceştia completând planul de lucru cu propriile
interese, dorinţe de cunoaştere şi de activitate intelectuală. Astfel, aceştia pot să-şi manifeste
dorinţa de a învăţa prin cooperare, în echipă, colectiv sau individual, pot să opteze pentru anumite
materiale didactice pe care să le folosească, pentru anumite metode, tehnici sau procedee de
lucru. Dându-le şansa de a face astfel de opţiuni, profesorul contribuie la creşterea activismului şi
a dezvoltării creativităţii propriilor discipoli, iar strategia didactică, izvorâtă din combinarea
armonioasă a tuturor factorilor implicaţi, poate conduce cu succes către atingerea dezideratelor
propuse, în primul rând către asigurarea învăţării. Şi nu orice învăţare, ci una temeinică, care are
legătură cu realitatea, cu interesele şi nevoile elevilor, este utilă şi se realizează prin participarea
fiecărui elev în procesul constituirii propriilor înţelegeri.
 
În acest sens, Ioan Cerghit subliniază faptul că “strategiile schiţează evantaiul modalităţilor
practice de atingere a ţintei prevăzute şi au valoarea unor instrumente de lucru.” (2002, p.273). El
atribuie conceptului de strategie didactică patru conotaţii care se întregesc reciproc:
 
 “mod integrativ de abordare şi acţiune”;
 
  “structură procedurală”;  “înlănţuire de decizii”;
 
 “o interacţiune optimă între strategii de predare şi strategii de învăţare”(Idem. p. 274)
 
Acelaşi autor priveşte strategiile didactice ca:
 
-“adoptare a unui anumit mod de abordare a învăţării (prin problematizare, euristică,
algoritmizată, factual – experimentală etc.);
 
-“opţiune pentru un anumit mod de combinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor de
învăţământ, formelor de organizare a elevilor”;
 
-“mod de programare (selectare, ordonare şi ierarhizare) într-o succesiune optimă a fazelor
şi etapelor (evenimentelor) proprii procesului de desfăşurare a lecţiei date” (1983, p. 59);
 
Indicând un sens orientativ al traseului optim de parcurs în atingerea obiectivelor
strategiile didactice se caracterizează prin flexibilitate , adaptându-se la situaţiile şi condiţiile
apărute spontan. Această restructurare adaptativă depinde în mare măsură de creativitatea şi de
spontaneitatea cadrului didactic, de capacitatea acestuia de a sesiza rapid punctele slabe şi de a
remedia în timp util erorile.
 

4. Traduceţi din limba halandja în română, această poezie cu titlul Metoda de instruire, gândindu-
vă

la cum o puteţi defini şi la importanţa ei ca element central în structura strategiei didactice.

Comparaţi definiţia voastră cu cea identificată într-o lucrare de specialitate. Cum v-aţi

descurcat?

Unga dala tiga dorumbu lingiop dor,

Egola pundor favolor tujgar lip,

Dolom tarul zuliop tindor gazor tor,

Tumuli fogohla emur dizolta pama sor.

______________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

_________________________________________________________________.

5. Lecturaţi următoarea clasificare a metodelor de instruire/ învăţământ (cf. lui I. Cerghit,

1997). Alegeţi o categorie de metode şi realizaţi –în baza informaţiilor prezentate- o

reclamă (mesaj scris şi grafic), prin care să-i faceţi publicitate şi prin care să scoateţi în

evidenţă utilitatea respectivei categorii de metode pentru activitatea de predare:

Ordonarea metodelor de învățământ , în funcție de un ansamblu de vriterii , adduce un plus de

claritate într-un camp problematic foarte bogat , nelipsit de controverse. Deși contribuțiile
semnificative în problem , atât românești cât și străine , sunt numeroase ( L Cerghit , 1980 , G
Palmade , 1975, C.Moise , 1993 , L Cerghit . L.Vlăsceanu , 1988 , L Nicola , 1994 , E. Macavei ,
1997 , C. Cucoș, 1996 , O. Oprea, 1979 ș.a) , prezentăm sumativ ( și nu analytic , fapt pe care îl
va realize cursul de Metodica specialității ) tabloul sintetic de pedagogul ieșean C. Cocoș (1996 ,
85-86 ) și clasificarea propusă de L Cerghit ( 1980 ).

a) Din punct de vedere istoric :

Metode tradiționale , casice: expunerea , conversația , exercițiul etc ;
Metode modern , de dată mai recentă : utilizarea calculatorului , algoritmizarea ,
problematizarea, brainstormingul , instruirea programată ;
b) În funcție de extebsiunea sferei de aplicabilitate:
Metode generale ( valabile tuturor disciplinelor de învățamînt ) exemplu , pentru educația
morală este aplicată metoda exercițiului moral.
c) Pornind de la modalitatea principal de prezentare a cunoștințelor :
Metode verbale .
Metode intuitive.
d) După gradul de angajare a elevilor din punct de vedere al efecturilor de
întelegere , gândire , memorare:
Metode exepozitive sau pasine.
Metode active.
e) După funcția didactică principal:
Metode de predare si comunicare.
Metode de fixare și consolidare.
Metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității.
f) După modul de administrare a experiientei ce urmează a fi însusită:
Metode algoritmice.
 Metode euristice.
g) După forma de organizare a muncii:
Metode individuale.
Metode de grup.
Metode frontale
Metode combinate.
h) În funcție de axa de învațare mecanică (prin receptare) – învățare conștiență ( prin
descoperire).
Metode bazate pe învățare prin receptare.
Metode care aparțin preponderant descoperirii dirijate.
Metode de descoperire propriu-zisă.
i) După sorgintea schimbării produse la elevi (Landsheere , 1992)
Metode heterostructurante.
Metode autostructurate.

Din punct de vedere al lui Ioan Cerghit , I Cerghit , L Vlăsceanu , 1988) , metodele didactice se
grupează în categoriile următoare:

1) Metode bazate pe cuvânt.

2) Metode autostructurante.
3) Metode bazate pe acțiune

METODE DE COMUNICARE SCRISA

Comunicarea scrisă reprezintă o componentă a comunicării umane.

Putem comunica în scris prin intermediul mai multor mijloace:

* poşta,

* faxul,

* e-mail-ul,

* Internetul.

PRIMUL PAS IN A CITI ESTE SA INVATI SA SCRII!

INVATA SA SCRII CORECT SI DEVI UN OM DESTEPT!

ALEGE SA INVETII INVATA SA ALEGI

Metoda palariilor ganditoare

Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților

care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt șase pălării gânditoare,
fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Elevii vor fi împărțiți în
grupe, în funcție de numărul de copii din clasă. Membrii grupului își aleg pălăriile și vor
interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Metoda se poate aplica în desfășurarea
lecției clasice, combinând cu metode tradiționale sau cu alte metode moderne.
Pălăria galbenă simbolizează optimistul, cea roşie intuitivul, cea neagră negativistul, cea albă –
cel care gandeşte obiectiv, cea verde – creativul iar cea albastră – dirijorul.
Pălăria galbenă oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației, culoarea galbenă
simbolizând lumina soarelui, strălucirea optimismul. Sub pălăria galbenă gândirea este optimistă,
constructivă bazată pe un fundament logic.
Pălăria roşie dă frâu liber imaginației şi sentimentelor şi oferă o perspectivă emoțională asupra
evenimentelor.
Pălăria neagră exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Ea oferă o perspectivă
întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție. Sub pălăria neagră elevul privește din
perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria albă oferă o privire obiectivă asupra informațiilor, este neutră și concentrată pe fapte
obiective și imagini clare. Ea stă întotdeauna sub semnul gândirii obiective.
Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă, verdele simbolizează iarba verde,
vegetația abundentă și fertilitatea. Sub pălăria verde elevul are idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire, albastrul fiind culoarea cerului care este
deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător. Pălăria albastră supraveghează și dirijează bunul
mers al activității fiind preocupat de a controla, de a organiza.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare
pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce
induce culoarea fiecăreia.
Metoda pălăriilor gânditoare constă în împărțirea celor 6 pălării gânditoare elevilor cărora li se
supune atenției și cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria poate fi
purtată individual și atunci elevul respectiv își îndeplinește rolul sau mai mulți elevi pot răspunde
sub aceeași pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare
cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași
culoare fiind conștienți de faptul că întotdeauna:

_ pălăria albastră – clarifică;

_ pălăria albă – informează;

_ pălăria verde genereză idei noi;

_ pălăria galbenă aduce beneficii, este creativă;

_ pălăria neagră identifică greșelile;

_ pălăria roșie spune ceea ce simte.

Cum funcționeză această metodă:

– Pălăria albastră definește problema;

– Pălăria albă oferă informații și materiale disponibile în legătură cu problema discutată;

– Pălăria verde vizează soluțiile posibile;

– Pălăria galbenă are în vedere posibilitățile reale de realizare a soluțiilor propuse;

– Pălăria roșie stimulează participanții să răspundă la întrebări: Ce simți în legătură cu soluțiile

propuse?

– Pălăria albastră alege în final soluția corectă și trece mai departe.

Indicații pentru cei care poartă pălăriile sau potențiale întrebări:

– Pălăria albă folosește întrebări: Ce informații avem?

Ce informații lipsesc?

Cum putem obține informațiile?

– Pălăria roșie: Punând pălăria roșie uite cum văd eu lucrurile…

Sentimentul meu este că….

Nu-mi place felul cum s-a procedat…

Intuiția mea imi spune că…

– Pălăria neagră adresează întrebări cum ar fi: Care sunt erorile?

La ce riscuri ne expunem?

– Pălăria galbenă vine și ea cu întrebări: Care sunt beneficiile?

Pe ce se bazează aceste idei?

Cum vom ajunge aproape de acestă viziune?

– Pălăria verde pune întrebări cum ar fi: Cum putem ataca problema și altfel?

Putem face asta și în alt mod?

Se poate găsi și altă explicație?

– Pălăria albastră vine cu întrebări: Putem să rezumăm punctele de vedere?

Care sunt ideile principale pe baza cazului discutat?

Metoda pălăriilor gânditoare se poate folosi în cadrul unor lecții de comunicare în limba română.
Eu am folosit-o la lecția „Sarea in bucate” de Petre Inspirescu (clasa a III-a).

Pălăria albă: informează (Despre ce este vorba în text – povestirea lecţiei)

Pălăria roşie: spune ce simte ( Ce ţi-a plăcut mai mult în text, de ce?)

Pălăria neagră: pesimistă ( De ce a spus fata cea mica „ ca sarea in bucate” ? De ce este inteleasa
gresit fata cea mica?)

Pălăria galbenă: optimismul (Cum descrie fata cea mica iubirea fata de tatal ei?

Pălăria verde: creativă. Imaginează-ti mancarea fara sare!

Pălăria albastră: clarifică (Adresează câteva întrebări colegilor, prin care să clarifici conţinutul
textului!)

Purtătorii celor şase pălării trebuie să intre perfect în pielea personajelor, să gândească din
perspectiva pălăriei pe care o poartă. Pălăria poate fi purtată individual, dar şi de către o echipă/
grupă de copii. Mai întâi se oferă cazul propus spre a fi discutat şi pălăriile gânditoare elevilor.
Cei care poartă pălăria albă trebuie să înceapă cu „faptele sunt următoarele……”. Enunţurile
celor care poartă pălăria roşie se axează pe sentimente: „sentimentul meu este…………” sau
„(nu) îmi place că……”. Pălăria neagră poate începe cu „nu e bine pentru că….” sau „ne
expunem la un mare risc…………………..”, pe când cea galbenă insistă pe „beneficiile sunt
următoarele……………”. Cei care poartă pălăria verde se gândesc şi la alte alternative: „ce-ar fi
dacă…………”, iar cei cu pălăria albastră încearcă să rezume: „care e următorul
pas……………..” sau „haideţi să rezumăm…………”.

Avantajele metodei pălăriilor gânditoare:

– Stimulează creativitatea elevilor, gândirea colectivă și individuală.
– Dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și toleranța reciprocă, de
respect pentru opinia celuilalt.
– Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor
– Dezvoltarea competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonale
– Poate fi folosită la diferite discipline
– Determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii
– Încurajează gândirea constructivă, complexă și completă

Dezavantajele metodei:
– Există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă activitate
recreativă.
– Apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai purta
și altă pălărie
– Pot apărea conflicte între elevi.
SĂPTĂMÂNA 10

1. Reamintiţi-vă cele discutate la seminarul trecut. Sunteţi de acord cu afirmaţia lui

Napoleon conform căreia „Strategia este arta celui care conduce o forţă militară
către victoria finală”? Dacă ne gândim la procesul instructiv-educativ, mai au
valabilitate cuvintele lui? Argumentaţi.
Da sunt valabile cuvintele lui deoarece:
Orice comandamt inainte de a-si lansa trupele in atac pune la punct o alternativa de
lupta, studiaza conditiile si factorii de teren, elaboreaza solutii, are in vedere aspecte
de tip anticipativ.
La fel si un cadru didactic desfasoara seturi de activitatii si componente identice la
procesul de instruire, orientand catre bune- foarte bune rezultate educationale.

2. Mijloacele de învăţământ sunt considerate ansambluri de procedee – mecanice,

optice, electrice şi electronice - de înregistrare, păstrare şi transmitere a
informaţiei. Se consideră că îndeplinesc mai multe funcţii (vezi funcţia formativă,
stimulativă, informativă, ilustrativă şi demonstrativă, de investigare experimentală
şi de formare a priceperilor şi deprinderilor intelectuale şi practice, funcţia
ergonomică etc.). La alegerea dvs., explicaţi una dintre aceste funcţii:
Funcţia formativ-educativă prin care se formeaza competente diferite si se educa
elevul in vederea dezvoltarii sale ulterioare si a dobandirii de cunostinte intr-o
maniera moderna, noua, care ii pune in valoare anumite capacitati, ii dezvolta
gandirea si imaginatia, ii stimuleaza creativitatea.
Toate activitatile legate de invatarea citirii si scrierii , cele cu privire la
comunicare , angajeaza procesele de cunoastere .

3. Ordonaţi exemplele următoare de mijloace de învăţământ, în categoria din care

credeţi că fac parte:teste/ şabloane/ hărţi de contur/ ştampile didactice, abacuri/
aparate şi instrumente de laborator/ materiale de educaţie fizică şi sport/
instrumente muzicale, reprezentări grafice/ scheme/ desene la tablă, fotografii/
ilustraţii/ documente/ hărţi/ planşe/ filme, mulaje/ machete/ glob terestru/ aparate
şi maşini din piese demontabile, ierbare/ insectare/ colecţii de roci şi minerale/
instrumente/ unelte.
 Categoria Exemple
Materiale intuitive naturale ierbare/ insectare,colecţii de roci şi
minerale/instrumente/unelte
Obiecte elaborate sau construite stampile didactice, mulaje/
special în scopuri didactice
machete, glob terestru.
(substitute tridimensionale ale
realităţii)

Materiale sau reprezentări figurative fotografii/ ilustraţii/ documente/

(substitute bidimensionale)
hărţi/ planşe/ filme,desen la tabla.
Reprezentări simbolice Reprezentari grafice,
scheme,desen la tabla
Mijloace de exersare şi formare a Abacuri/ aparate si instrumente de
deprinderilor laborator,materiale de educaţie
fizică şi sport/ instrumente muzicale
Mijloace de raţionalizare a timpului Harti de contur, sabloabe
în cadrul lecţiilor

Mijloace de evaluare a rezultatelor Teste

învăţării

4.Selectarea mijloacelor de învăţământ adecvate activităţilor didactice desfăşurate

cu o clasă de elevi presupune găsirea răspunsurilor la întrebări, de genul: „la ce
tip de învăţare recurg elevii în condiţiile utilizării unui anumit mijloc de învăţământ,
care este raportul optim între concret şi abstract în procesul perceperii, cum
influenţează semnele, simbolurile şi imaginile procesele memoriei, fixarea,
stocarea şi actualizarea informaţiilor?” etc. Daţi exemple de mijloace de
învăţământ pe care le-aţi folosi într-o lecţie la disciplina Istorie, clasa a IV-a, cu
tema Popoare de ieri şi de azi: Dacii şi romanii.
Mijloace audio-vizuale au cel mai mare impact imformational si educational asupra
elevilor.
-fotografiile si diapozitivele
-filmul didactic
-casetele cd-urile si dvd-urile
-retroproiectorul
-calcultorul
 Eu as alege filmul didactic deoarece prezinta cel mai bine fenomenul istoric in
sensul ca transmite imagini ale fenomenelor istorice,elimina amanuntele si ajuta la
o percepere mai buna a realitatii de catre elevi. Prin film elevi retin mai usor si
sunt mai atenti la ora.

4. Citiţi cu atenţie descrierea făcută fiecăreia dintreformele de organizare a instruirii

(v. tabelul de mai jos). Identificaţi, pe baza analizei informaţiilor oferite despre
fiecare, câteva avantaje şi dezavantaje. Daţi câte un exemplu de activitate de
învăţare care se pretează fiecăreia dintre aceste forme de organizare:

Nr Forma Descriere Avantaje Dezavanta Exemplu

. de je
crt organiza
. re
1. Organiza - tratează clasa de contribuţi Datorita Predarea
re elevi ca şi cum toţi a la numarului unei lecti
frontală elevii ar fi egali între ei; dezvoltar prea mare pentru toti
- predispune la ea de elevi nu .
utilizarea strategiilor comunică toti
axate pe metodele rii orale participaact
expunerii şi a iv la
conversaţiei; desfăşurar
- sarcinile de lucru, ea lecţiei,
timpul, instrumentele şi din diferite
suportul de iniţiere sunt motive ( a
de obicei comune; diferenţelor
- pot fi introduse dintre
anumite diferenţieri la aceştia în
nivelul tipului de ceea ce
întrebări formulate şi la priveşte
nivelul timpului de inteligenţa,
organizare a aptitudinile,
răspunsurilor; ritmul de
lucru.
2. Organiza - presupune stimuleaz Nu toţi Experime
re organizarea elevilor (de ă elevii nte
grupală la 2 la mai mulţi elevi) motivaţia participă în
pe echipe în funcţie de învăţării mod egal la
anumite criterii (astfel, rezolvarea
rezultă): sarcinilor
 grup omogen: primite,
elevii sunt incluşi existând
în funcţie de elevi care
interese, încearcă să
capacităţi, se sustragă
rezultate şcolare şi să treacă
comune şi dispun neobservaţi
de sarcini de .
 instruire
distribuite
diferenţiat;
îndrumarea
permanentă a
cadrului didactic;
timp de instruire
distribuit
neuniform;
 grup eterogen:
elevii sunt incluşi
posedând
interese,
capacităţi,
rezultate şcolare
diferenţiate şi
dispun de: sarcini
de instruire
diferenţiate sau
comune
(diferenţiate la
nivel de
dificultate şi chiar
la nivel de
conţinut);
-se recomandă o
echilibrare a celor două
forme (grupul omogen
este mai profitabil din
punt de vedere
intelectual, în timp ce
grupul eterogen este
mai adecvat integrării
sociale a elevilor,
formării deprinderilor
de cooperare şi de
colaborare).
3. Organiza -presupune Dezvoltar Nu Temele
re respectarea ea favorizeaza pentru
individu individualităţii elevilor, nivelului relatile acasa
ală adoptându-se sarcini de sociale.
de instruire în învăţare
concordanţă cu nevoile individual
şi posibilităţile fiecărui .
elev, în parte.

5. Stilul de predare al profesorului asigură un caracter personal predării, orientează

predarea prin trăsături permanente, are o valoare metodologică, operaţională
pentru situaţiile problematice ale predării-învăţării. Stilul predării se exprimă prin
capacitatea profesorului de a face alegerile potrivite în situaţiile instruirii, de a
 alege metodele şi formele de lucru pedagogic prin care el realizează randamentul
pedagogic superior. Cercetările disting, în acest sens, după influenţele conducerii
asupra comportamentelor elevilor, stiluri autoritariste, democratice şi laissez-
faire.Ştiind că stilul laissez-faire defineşte un educator care se remarcă prin roluri
pasive, prin indiferenţă sau minimalizarea fenomenelor semnificative în procesul
instruirii, faceţi o comparaţie între stilurile de predare democratic şi autoritar,
arătând prin ce se caracterizează acestea, identificând note definitorii ce ţin de:
Cu cine lucrează profesorul în fiecare caz, mai degrabă? Care sunt reprezentările
pedagogice ale profesorului? Ce tip de abordare îi este specifică profesorului în
fiecare caz? Cum se face evaluarea? Cum poate fi descrisă relaţia profesorului cu
elevii? Care dintre aceste stiluri credeţi că este mai eficient? Care sunt efectele pe
care le au la nivelul elevilor?
DEMOCRATIC AUTORITAR

Profesorul incurajeaza implicarea activa

El structureaza timpul, nu incurajeaza initiativele,
a elevilor in procesul invatarii, initiativa,
sanctioneaza atitudinile si rezultatele instruirii
potentialul lor creativ; elevilor, mentine o anumita distanta fata de grup.
Valorizeaza experienta cognitive a elevilor,
Din punct de vedere pedagogic dezechilibreaza
coopereaza si conlucreazacu elevi in corelatia dintre subiectul si obiectul actiunii, prin
organizarea situatiei de invatare. accentuarea rolului educatorului in defavoarea celui
Prezinta criteri commune de apreciere
educat,
de ceea ce blocheaza canalele de conexiune
intarire pozitiva/negative pe care le inversa externa.
respecta impreuna cu elevii, se comporta
ca un membru al grupului.

Pentru a avea elevi care sa vina la scoala de placere, atosfera placuta in clasa si
ca procesul de invatare-predare sa fie eficient profesorul trebuie sa fie de tip
democratic.

6. Gilbert De Landsheere descrie trei tipuri de profesori:

 TIPUL X – predominant afectiv, acordă importanţă calităţii relaţiilor cu elevii,
prietenos, preocupat de persoana elevilor;
 TIPUL Y – dominant cognitiv, centrat pe materie, se concentrează asupra materiei
de predat, sistematic, riguros în predare şi evaluare;
  TIPUL Z – profesorul creator, cu gândire divergentă, stimulează elevii, le caută
creativitatea.
Argumentaţi pentru care dintre aceste tipuri de profesori militaţi în instruirea
contemporană:

TIPUL Z – PROFESORUL DEMOCRAT

-stimuleaza si ajuta elevii

-cooperare si conlucrare cu acestia
-elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare elevi avand
posibilitatea sa aleaga-elevi au posibilitatea sa lucreze cu cine doresc pentru a
rezolva anumite sarcini si problem ale invatarii
- profesorul prezinta criteri comune de apreciere, de laude, de critici pe care le
respecta in comun cu elevii.
-profesorul se comporta, intr-un fel, ca un membru al grupului.

Nu poti motiva un elev sa invate daca ai un stil de tipul Y , dar nici de tipul X nu
trebui sa fie.

SĂPTĂMÂNA 11

1. De ce credeţi că este nevoie de activitatea de proiectare didactică? Care ar putea fi

principalele avantaje oferite cadrului didactic? Ajutaţi-vă de o definiţie/ de un dicţionar,

de sinonimele pe care le puteţi identifica pentru această sintagmă:

Activitatea de proiectare pedagogică valorifică acţiunile şi „operaţiile de definire

anticipativă a obiectivelor, conţinuturilor, strategiilor învăţării, probelor de evaluare şi mai ales a
relaţiilor dintre acestea, în condiţiile unui mod de organizare a procesului de învăţământ”
(Vlăsceanu L.)
 “ansamblul de procese şi operaţii deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentală a
paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei şi a relaţiilor dintre aceştia, la nivel
macro (respectiv la nivelul general al procesului de învăţământ) şi micro (la nivelul specific /
intermediar - al unităţilor de învăţare / capitolelor / temelor şi operaţional - al activităţilor
didactice concrete” (Ionescu, 2003)
„activitatea de structurare a acţiunilor care asigură funcţionalitatea sistemului şi procesului
de învăţămînt la nivel general, specific/intermediar şi concret/operaţional conform finalităţilor
elaborate în termeni de politică a educaţiei. (S. Cristea) 
La nivel macro, proiectarea pedagogică a procesului de învăţământ reprezintă un demers
de anticipare a acţiunilor specifice, realizate în cadrul activităţilor instructiv-educative, pentru
realizarea funcţionalităţii procesului, la nivel strategic şi managerial.
La nivel micro, vorbim de proiectarea didactică, care presupune interrelaţionarea dintre
elementele structurale fundamentale (finalităţi, strategii de (auto)instruire, strategii de
(auto)evaluare), precum şi întocmirea unor documente sau instrumente de lucru utile deopotrivă
cadrului didactic şi elevului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative (Ionescu, 2011).
Proiectarea acţiunilor este necesară ca o condiţie de bază a optimizării, raţionalizării acestora,
deoarece constituie pentru cadrele didactice:

 expresia pregătirii psihopedagogice şi afirmării creativităţii didactice;

 cadrul la care se poate raporta şi evaluarea acţiunii, a rezaltatelor, în termeni de eficienţă şi
eficacitate;
 echilibrează două tendinţe extreme constatate în practică: una care respinge proiectarea,
afirmând că intuiţia este esenţială şi alta care cere o maximă rigoare, detaliere. Sau, una care
se bazează pe redactarea de proiecte deosebite, dar realizate sub nivel în practică şi alta
contrară ;
 priveşte ansamblul activităţii didactice, nu numai transmiterea cunoştinţelor şi aprecierea
însuşirii.

2. Autori precum Jinga și Negreț apreciau că “proiectarea instruirii implică descrierea unui

drum de la obiective la rezultate”. Sistematizaţi etapele/ operaţiile urmate în realizarea

unei activităţi de proiectare didactică, redând grafic viziunea voastră, în spaţiul pus la

dispoziţie:

În proiectarea activităţii didactice semnificativă este conexiunea elementelor componente de

bază: obiective, conţinut, strategie, evaluare.
   Potrivit corelaţiei acestor elemente, rezultă nivelurile de proiectare şi variante strategice cu un
grad progresiv de detaliere: de la planificarea anuală la proiectarea lecţiei . (I. Jinga)
Calitatea proiectării depinde de formarea, maturizarea și perfecţionarea competenţelor
profesorului.
Astfel, proiectarea corespunde căutarii/găsirii răspunsurilor la întrebări de bază:
 -          ce se urmăreşte?
-          cu ce resurse?
-          în ce condiţii?
-          ce se vehiculează?
-          cum se realizează?
-          cine participă?
-          în cât timp?
-          cum se vor cunoaşte rezultatele?
-          ce consecinţe rezultă pentru ameliorarea şi continuarea acţiunii?
Etapele:
a. Ce voi face? vizează obiectivele educaţionale;
b. Cu ce voi face? trimite către resursele educaţionale;
c. Cum voi face? stabileşte strategiile educaţionale;
d. Cum voi măsura ce am realizat din ce mi-am propus?  conturarea metodologiei de evaluare a
eficienţei activităţii desfăşurate.
Proiectarea activităţii didactice la o disciplină impune  respectarea etapelor:
a. Lectura Curriculumului disciplinar;
b. Elaborarea Proiectării calendaristice (anuale)
c. Proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare, a secvenţelor de învăţare)
.

3.Proiectarea activităţii didactice presupune, ca element central, lectura/ studiul programei

şcolare. Folosindu-vă de informaţiile obţinute despre acest document reglator de la Teoria
şi metodologia curriculumului, completaţi următoarele fraze incomplete, pentru a da sens
afrmaţiilor:
Programa „se citeşte” pe orizontală în succesiunea următoare: competenţe generale –
competenţe de referință activităţi de învăţare - conținuturi- evaluare. În demersul său,
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere faptul că fiecărei competenţe generale îi sunt
asociate mai multe competențe de referință. Pentru realizarea acestora din urmă, se pot
realiza mai multe tipuri de activități de învățare. Unele dintre activităţile posibile sunt
recomandate în programă. Acestea au caracter orientativ în sensul că profesorul poate opta
pentru folosirea unora dintre aceste activităţi propuse sau poate construi, gândi, imagina
activităţi proprii.
4.Planificarea calendaristică este rezultatul activităţii de organizare a conţinuturilor, în
desfăşurarea temporală. Elaborarea acestei planificări presupune citirea atentă a programei,
stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor, corelarea fiecărui conţinut în parte cu
competenţele specifice vizate, alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut în
concordanţă cu competenţele specifice vizate. Plecând de la lectura programei şcolare de
Educaţie civică/ clasa a III-a/ Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003/
02.12.2014, realizaţi un astfel de document după modelul recomandat, pentru primul semestru
al anului şcolar 2019-2020 (NB! Veţi avea nevoie şi de structura anului şcolar în curs, vezi
OMEN nr. 3191/ 2019)!
Unităţi de Competenţe Conţinuturi Nr. Săptă Observaţii
învăţare specifice vizate ore mâna
aloca
te
1.1 Explorarea Ce înseamnă să 7 1-5 [se
calității de persoană fim persoane? menţionează
pe care o are orice , de
om Persoana mea exemplu,
PERSOAN - exerciții de modificări
A colorare, în Persoanele din în urma
desene/contururi jurul meu realizării
date, a imaginilor activităţii
care Persoane din didactice la
înfățișează persoane lumea întreagă clasă şi
- exerciții de semestrul]
prezentare, în Persoane cu
perechi, a propriei nevoi speciale
persoane (a unor
aspecte Recapitulare;
relevante pentru Evaluare
identitatea proprie)
- realizarea și
discutarea, în
perechi, a portretului
colegului de bancă
- discuții referitoare
la asemănările și
deosebirile dintre
persoane.

1.2. Identificarea Încrederea şi 7 8-

unor trăsături morale lipsa de vacanț
definitorii ale încredere ă
persoanei
TRĂSĂTU - exerciții de Respectul şi
RI recunoaștere, în lipsa de respect
MORALE situații diferite, a
trăsăturilor unor
 ALE personaje (de Curajul , frica şi
PERSOAN exemplu, prezentate laşitatea
EI în povești, fabule,
desene animate Bunătatea şi
familiare elevilor) răutatea
- exerciții de
identificare a Sinceritatea şi
trăsăturilor persoanei minciuna
manifestate în
contexte Recapitulare;
familiare elevilor (la Evaluare
școală, în familie, în
grupul de prieteni, în
locuri
publice)
- discutarea, în
grupuri mici, a
moralei unor fabule,
a unor proverbe care
ilustrează trăsături
ale persoanei
- exerciții de
apreciere a propriilor
trăsături manifestate
în contexte
familiare
- ilustrarea prin
desen, pictură,
modelaj a unor
comportamente
morale/imorale ale
unor personaje.
Participarea la Ce sunt 6 6-16
proiecte simple cu lucrurile?
conținut moral-civic,
în cadrul Nevoia de
NOI ŞI clasei, al școlii sau al lucruri
LUCRURIL comunității locale
E - implicarea, la nivel Lucruri care ne
de clasă, școală sau exprimă
la nivelul
comunității locale, în Proprietatea şi
proiecte simple, pe atitudinea faţă
diferite teme cu de lucruri
conținut moral-civic
- participarea activă Recapitulare;
la realizarea Evaluare
proiectelor propuse
de cadrul didactic,
pe diferite teme (de
exemplu,
valorificarea
activităților
 tradiționale/
tradițiilor din
comunitatea locală,
ocrotirea mediului
înconjurător apropiat
NOI ŞI 2. Manifestarea unor Atitudinea 2
CELELALT atitudini pozitive în noastră faţă de
E raport cu lucrurile, plante şi animale
cu plantele
VIEŢUITO
și animalele Evaluare
ARE - imaginarea unor
povestiri privind
raporturile persoanei
cu lucrurile, cu
plantele și animalele,
care valorizează
atitudini pozitive
față de acestea
- realizarea, în
perechi, la alegerea
elevilor, a unor
scurte compuneri,
dialoguri, scheme,
desene, referitoare la
cum anume cred
elevii că lear plăcea
lucrurilor, plantelor
și animalelor să se
comporte oamenii cu
acestea
- punerea elevilor în
situația de a-și
exprima gânduri,
sentimente,
atitudini față de
lucruri, plante,
animale și de a
susține nevoia de
lucruri,
plante, animale
(pornind, de
exemplu, de la
imagini, texte,
desene
animate, filme
adecvate vârstei
elevilor).
*3.3. Participarea la Ce sunt 7
proiecte simple cu grupurile?
conținut moral-civic,
în cadrul Familia
NOI ŞI clasei, al școlii sau al
GRUPURIL comunității locale Grupul de joacă
 E - implicarea, la nivel Grupul şcolar
de clasă, școală sau
la nivelul Reguli ale
comunității locale, în grupului
proiecte simple, pe
diferite teme cu Recapitulare;
conținut moral-civic Evaluare
- participarea activă
la realizarea
proiectelor propuse
de cadrul didactic,
pe diferite teme (de
exemplu,
valorificarea
activităților
tradiționale/
tradițiilor din
comunitatea locală,
ocrotirea mediului
înconjurător
apropiat)
3.1. Relaționarea Persoana;Trăsătu 4
pozitivă, în grupuri ri morale ale
RECAPITU mici, pentru persoanei
LARE rezolvarea unor
FINALĂ sarcini Noi şi lucrurile
simple de lucru
- simularea modului Noi şi celelalte
în care este necesar vieţuitoare
să se comporte
membrii unui Noi şi grupurile
grup în rezolvarea
unei sarcini de lucru, Evaluare
atunci când membrii
grupului
au opinii diferite
- exersarea
cooperării în grup
pentru rezolvarea
unor sarcini simple
de
lucru, prin împărțirea
sarcinilor/responsabi
lităților, respectarea
cerințelor (de lucru,
de timp etc.) și prin
valorificarea
calităților fiecărui
membru al grupului
- participarea la
jocuri de rol care
valorizează
relaționarea pozitivă
 cu
copiii care provin
din grupuri etnice,
culturale, sociale
diferite sau care
au nevoi speciale.

5.Principalele documente curriculare specifice activităţii de proiectare eşalonată în grădiniţă

sunt planificarea anuală a temelor (viziune de ansamblu a educatoarei asupra activităţilor
desfăşurate pe parcursul anului, sub forma proiectelor tematice sau a unor teme independente),
proiectele tematice (vezi structurarea demersului didactic şi a conţinutului acestuia în jurul
unei teme principale) şi planificarea săptămânală (care detaliază conţinutul şi modalităţile de
realizare a activităţilor de învăţare desfăşurate de grupa de preşcolari pe parcursul unei
săptămâni). Recunoaşteţi care dintre următoarele reprezentări grafice pot fi asociate cu fiecare
dintre cele trei documente precizate anterior.

a) Varianta A: proiect tematic

b) Varianta B: planificarea anuală a temelor
c) Varianta C: planifiare săptămânală

Varianta A
Grupa:
Tema anuală:
Tema proiectului:
Perioada:
Scop:
Direcţii de dezvoltare (pornind de la cunoştinţele pe care copiii le posedă deja şi
identificând posibilele aspecte de interes pentru aceştia):
Harta proiectului (prezintă principalele repere ale traseului învăţării în cadrul
proiectului tematic):
Planificarea subtemelor pentru fiecare săptămână (inventar de teme, activităţi de
învăţare şi mijloace de realizare):

Varianta B

Nr. Tema anuală Proiectul Subtema Perioada

crt. tematic
 (vizează cele 6 teme (tema este la (stabilite de (se corelează cu
curriculare mari, impuse latitudinea educatoare) anumite
prin curriculumul cadrului evenimente sau
preşcolar) didactic/ se perioade din
recomandă timpul anului)
proiectarea şi
desfăşurarea a
şapte proiecte/
an, cu o durată
maximă de 5
săptămâni/
proiect)

SĂPTĂMÂNA 12

1. Mai mulţi autori (v. Negreţ-Dobridor, Oprea şi Duţă, 2019) consideră că modelul
instrucțional practicat la noi în țară este sistemul tradițional organizat pe clase și lecții. În
acest context, educatorii sunt puși în situația de a promova în mod excesiv învățarea acasă.
Activitatea la clasă respectă algoritmul momentelor următoare: verificarea temelor pentru
acasă urmată de notarea în catalog (ca timp, se ajunge chiar la 25 minute), predarea lecției
noi (aprox. 20-30 minute) și lansarea unei noi teme pentru acasă. Studiul individual
realizat prin aportul exclusiv al elevului este plasat în afara clasei, amânat acasă, unde
elevul nu primește feed-back și unde nu are un mediator/ facilitator al învățării; învățarea
acasă este cronofagă, temele sunt consistente și necesită mult timp pentru documentare,
ulterior rezolvare. Reflectaţi şi răspundeţi la următoarea întrebare: „Cum aducem învățarea
de acasă în clasă?”, identificând câteva soluții, în spaţiul pus la dispoziţie în acest sens:
Printre cei mai de seamă factori care contribuie la creșterea performanțelor elevilor sunt
menționați, cu cea mai mare frecvență de răspunsuri, managementul clasei, urmat de factorii
metacognitivi și apoi de cei cognitivi precum și de mediul familial și sprijinul oferit de
părinți. Rezultă așadar faptul că modul în care profesorul percepe funcția sa managerială în
cadrul clasei este un factor decisiv și are influență majoră asupra succesului școlar al elevilor.
Învățarea de acasă se poate referi și la ,,cei 7 ani de acasă’’, aici este vorba de educația
primită, de indicațiile pe care părinții le oferă copiilor pentru a se descurca în societate, dar și
pentru a ști cum să se comporte cu ceilalți, în primul an când intră în învățămând este esențial
să știe aceste lucruri pentru ca mai apoi dascălul să poată clădi următoarele aptitudini.
 2. Este foarte important ca, în desfăşurarea propriu-zisă a activităţii/ lecţiei, metodele
didactice să fie combinate într-o manieră diversă, pentru a crea situații de învățare eficiente.
Luând drept reper exemplele oferite în tabelul de mai jos, completaţi corespunzător spaţiile
libere cu ceea ce credeţi că se potriveşte:
Dacă doriţi ca elevii ... Încercaţi...
Să citească, să scrie; Citirea cuprinzătoare, conversaţia euristică,
ateliere de lectură și de scriere, activitate
dirijată de lectură şi gândire;
Să stabilească și să conștientizeze ,,Știu-vreau să știu- am învățat’’, jurnal
obiective de învăţare; revlexiv.
Să facă conexiuni între cunoștințele și Jurnalul dublu, harta conceptuală, scheletul
experiențele anterioare și cele actuale și de peşte, diagrama cauzelor şi a efectului,
să fixeze cunoștințele. tehnica florii de nufăr, metoda R.A.I,
organizatori grafici, sistemul interactiv de
notare pentru eficientizarea lecturii şi
gândirii – SINELG;
Să facă predicţii, inducţii, să rezolve Ghid de anticipare, tabelul predicțiilor
probleme în mod creativ; brainstorming, starbursting, metoda
pălăriilor gânditoare, masa rotundă, studiul
de caz, incidentul critic, Phillips 6/6, tehnica
6/3/5, controversa creativă, fishbowl
(tehnica acvariului), tehnica focus grup,
metoda Delphi.
Să redacteze rezumate şi sinteze în Interogarea autorului, predarea reciprocă,
activități grupale; linia valorilor etc.

3. Proiectul de activitate/ lecţie cuprinde o articulaţie ideatică, scriptică a mai multor

elemente componente ce sunt repartizate, de regulă, în două părţi. Care credeţi că sunt
informaţiile cuprinse de fiecare dintre ele?
a) partea introductivă: întâlnirea de dimineață, salutul, noutatea zilei, anunțarea temei
zilei.
b) desfăşurarea propriu-zisă: asigurarea retenției și a transferului.
 4. Care este reprezentarea grafică (capul de tabel) recomandată pentru desfăşurarea
activităţii/ lecţiei ca parte a proiectului pedagogic?

Etapele Obiective Conținutul lecției Metode și Evaluare

lecției mijloace

5. Scenariul didactic este un instrument utilizat pentru repartiţia timpului în desfăşurarea

lecţiei (Katims şi Smith, 1977). Acesta redă modelul de implementare concretă a
proiectului didactic. Elaborați scenariul didactic pentru o activitate observată la
practica pedagogică desfăşurată în semestrul I, identificând corespunzător
evenimentele instrucţionale ale activităţii luate drept reper pentru analiza voastră,
ajutându-vă de tabelul următor:

Nr. Evenimentul instrucţional Activitatea de învăţare Timp alocat

crt.
1 Captarea atenţiei Se va face sub formă de
(moment psihologic cu un rol surpriză prin apariția unei
motivaţional pronunţat, ce ridichi mari (,,uriașe’’), o ridiche
presupune activarea motivelor, fermecată care-i șoptește
intereselor specifice vârstei/ clasei de doamnei educatoare că a venit
elevi); dintr-o poveste, pentru că a
auzit de la Zâna Primăvară că în
grupa mică sunt copiii foarte
curioși care iubesc poveștile.
Ridichea va fi așezată într-
o ,,grădină de ridichi’’ (o
machetă pe care va fi hârtie
creponată verde, fâșii - iarba,
iar ridichea va fi un balon roșu
pe care se vor lipi frunze din
hârtie verde)
2 Enunţarea temei şi a obiectivelor Astăzi veți asculta
operaţionale povestea ,,Ridichea uriașă’’, iar
 (Rol teleologic, de orientare către voi trebuie să rețineți titlul,
scop, asigură caracterul conştient al personajele, cu care apoi ne
învăţării; nu se recomandă asumarea vom juca construind o machetă
a mai mult de 4-5 obiective în jurul ridichii fermecate și
operaţionale într-o lecţie); apoi vom picta ridichi, pentru
ca ridichea fermecată să nu fie
singură, ci să aibă prietene
vesele.’’
3 Actualizarea ancorelor Se va asculta un cântec care are
(Fiecare obiectiv operaţional este ca și conținut aspecte specifice
„ancorat” prin una sau mai multe primăverii și se va purta o
conexiuni cognitive de obiectivele scurtă conversație cu copiii.
operaţionale anterior realizate)
4 Dirijarea învăţării individuale și ADE - DLC
colaborative Se va spune povestea ,,Ridichea
(vezi conducerea proceselor de uriașă’’, clar, expresiv.
învăţare prin medierea profesorului și Expresivitatea expunerii se va
colaborarea în echipă) realiza prin modularea vocii,
mimică, gestică
corespunzătoare.
Concomitent cu povestirea se
face și prezentarea imaginilor.
5 Obţinerea performanţelor Li se va cere copiilor să aranjeze
(vezi afirmarea dovezilor învăţării; pe machetă personajele din
performanţă = rezultat al învăţării); poveste în ordinea pe care o
prezintă povestea.
Tranziție: Dacă vreau să fiu
voinic...
6 Asigurarea conexiunii inverse
(vezi valorificarea prin feedback activ,
stimulativ);
7 Evaluarea progresului individual și de Se va repeta titlul poveștii și ce
grup au pictat copiii.
 (poate lua forma auto-evaluării şi a Copiii vor primi stimulente și se
inter-evaluării); va cânta cântecul ,,Ridichea’’.
8 Asigurarea retenţiei Pe mese vor fi așezate
(vezi consolidarea cunoştinţelor în materialele necesare;
vederea conectării lor la memoria de Copiii vor primi câte un ecuson
lungă durată); cu ridchi și ei vor trebui să-și
aleagă măsuța în forma ridichii
din piept identică cu cele de pe
masă, care vor fi pictate cu
degețelele.
Copiii mai mici vor picta ridichi
mai mici, iar cei mari vor picta
ridichi mai mari. Se va face
intuirea materialului și se
explică modul de lucru. Se vor
face mișcări de încălzire
mușchilor mici ai mâinilor.
,, 1. Bate palmele ușor,
Bate palmele de zor!
Unu, doi,trei!
Unu, doi, trei!

2. Eu strâng pumnii și-i desfac

Degetelor fac pe plac.
Unu-doi, unu-doi,
Toți suntem acum vioi!’’
9 Transferul experienței de învățare Se execută lucrările de către
(vezi aplicabilitatea cunoştinţelor într- copii, apoi se aranjează în
un alt context decât cel în care au fost grădina primăverii, printre
iniţial asimilate - tema pentru acasă) personajele poveștii și-n jurul
ridichii fermecate.
Aprecierea va fi făcută de
educatoare și de prietena lor,
 ridichea fermecată.

SCENARIU DIDACTIC
Clasa :a IV-a A

Aria curriculara : Om si societate

Disciplina: Istorie

Unitatea de invatare: Popoare de ieri si de azi

Subiectul lectiei: Românii

Tipul lectiei: dobandire de noi cunostinte

Scopul lectiei: dobandirea de noi cunostinte referitoare la poporul român

Obiective operationale:

O1- sa indentifice originile poporului român

O2- sa mentioneze caracteristicile poporului român

O3- sa compare viata romanilor din trecut cu cea a romanilor in prezent

O4- sa aplice cunostintele dobandite in timpul lectiei

O5- sa participe afectiv si activ la lectie

Strategii didactice:

a)metode si procedee: metoda lectura activa, conversatia euristica,invatarea prin

descoperire, observatia dirijata

b)resurse materiale: manual.fise de lucru.

c)forme de organizare: frontal, individual.

 Desfasurarea lectiei

Etapele lectiei Strategii didactice Evaluare

Continutul informational al lectiei

1.Moment organizatoric Verifica daca toti elevii au toate materialele necesare.

2.Actualizarea Turcii sunt un popor asiatic. Cine sunt turcii?

cunostintelor anterioare
Formuleaza intrebari si raspunsuri pe baza lectiei”Turcii”. La sfarsitul secolului al XIV-lea De cine a fost intemeiat statul turc?
Osman intemeiaza statul turc.
Cum au reusit turcii sa supuna tari
Fiind o putere mare si avand o din Europa?
armata foarte bine organizata, cu
calitati militare deosebite, turcii au
supus popoare din jur.

3.Captarea atentiei Initiaza un ciorchine pornind de la cuvantul tematic dacii.

Gandesc, propun cuvinte tematice(ex:stramosii nostri, Metoda ciorchinelui

steagul cu cap de lup, Sarmizegetusa, Decebal, daco-
romani, razboaie cu romanii, spatiul dintre Carpati,
Dunare si Marea Neagra)

4.Anuntarea subiectului
si obiectivelor
Anuntarea lectiei <<Românii>>

Continutul noii lectii: <<Românii>>

Urmasi ai dacilor si romanilor, românii traiesc in spatiul

dintre Dunare, Muntii Carpati si Marea Neagra,in tara
numita România.
 România este asezata in partea central-estica a Europei.

Populatia României actuale este de aprox 22 milioane

locuitori.Populatia convietuieste asa cum a facut-o de-a
lungul istoriei, cu minoritati etnice: maghiari, germani,
turci, mcedoneni, evrei. Minoritatile se bucura de
aceleasi drepturi.
5.Dirijarea invatarii
Organizarea administrativa:Dupa formarea poporului
roman (sec IX) tara era impartita in 3 provincii
romanesti : Tara Româneasca, Moldova si Transilvania,
care erau conduse de domnitori despre care voi ati
invatat la lectiile de citire. La 1 decembrei 1918
Transilvania s-a unit cu România, formand un stat unit
numit România. La inceput tara a fost condusa de regi,
dar mai apoi aceasta a devenit republica.

Portul românilor era format la femei din camasa, poale si

cartinta sau opreg. Iar la barbati itari, sau pantalori
stramti lungi, si camasa confectionate din panza.Peste
camasa barbatii purtau un brau.

Din cele mai vechi timpuri satenii se ocupau cu

agricultura si cresterea animalelor, dar si cateva
mestesuguri casnice: olaritul, confectionarea hainelor,
etc.

Obiceiurile si traditiile s-au pastrat pana in zilele noastre:

sarbatori religioase cum ar fi Sfintele Pasti si Craciunul,
dar si sarbatori legate de evenimentele din familie.

Religia românilor este in majoritate crestin-ortodoxa.

Multi domnitori au ridicat biserici: Cozia (Mircea cel
Batran), Curtea de Arges (Neagoe Basarab). Putna (Stefan
cem Mare). Primele scoli au functionat pe langa biserici.

Cu timpul, scoala si cultura au cunoscut o continua

dezvoltare. Creste nr scolilor, iar invatamantul primar
devine obligatoriu.

Personalitati de seama se afirma pe plan international si

national, facand cunoscute creatiile românesti. In
literatura se afirma : Vasile Alecsandri. Mihai Eminescu,
Ion Luca Caragiale. Se fac remarcati pictorii : Stefan
Luchian, Nicolae Grigorescu, muzicianul George Enescu,
sculptorul Constantin Brancusi, oameni de stiinta precul
Emil Racovita si Grigore Antpia si inventatorii Traian Vuia
si Henry Coanda. Acesti oameni au imbogatit tezaurul
culturii românesti, dar si al celei universale.

Scriu pe tabla:

Poporul român s-a format din geto-daci si romani.

România este asezata in partea central-estica a Europei

in zona cuprinsa intre Carpati, Dunare si Marea Neagra.

Religia românilor este in majoritate crestin-ortodoxa.

Domnitorii Tarii Românesti au ridicat biserici care au
dainuit peste timp: Cozia(Mircea cel Batran),Curtea de
Arges(Neagoe Basarab), Putna (Stefan cel Mare). Acestea
au fost adevarate centre culturale.

Populatia României convietuieste ca si pana acum: cu

minoritati etnice: maghiari, germani, evrei, macedoneni,
germani, turci; minoritatile bucurandu-se de aceleasi
drepturi.Din cele mai vechi timpuri, satenii s-au ocupat
cu agricultura si cresterea animalelor, dar si cu unele
mestesuguri casnice. Casele taranilor erau facute din
lemn si lipite cu lut.

Obiceiurile si traditiile s-au pastrat pana in zilele noastre :

sarbatori crestine
(Pastele, Craciunul) dar si evenimente legate de familie.

Primele scoli care functioneaza se afla pe langa biserici,

dar in timp scoala si cultura au conscut o dezvoltare
impresionanta. Aparitia tiparului a usurat mult activitatea
culturala. Personalitati care se afirma, facandu-se
cunoscuti pe plan national dar si international sunt : V.
Alecsandri. M.Eminescu in literatura. St. Luchian si N.
Grigorescu in pictura, G. Enescu in muzica, Ctin. Brancusi
in sculpturi si in stiinta Emilt Racovita si Grigore Antipa.
Acesti oameni au imbogatit tezaurul culturii romanesti.
6.Concluzii Impartirea unor fise de lucru pentru a demonstra ca au
inteles lectia.
Fise de lucru
Aprecieri colective si individuale asupra desfasurarii
lectiei.