Universitatea de Stat din Moldova

Departamentul Drept Public

Referat la tema:
Statutul juridic al condamnaților

Profesor: Manea Vladislav

Doctor în drept, conferențiar universitar

Student:Sandic Alexandrina

Gr.1706, an IV

Chișinău 2020
 Cuprins
1)Introducere……………………………………………………………………..3
2)Noțiuni generale………………………………………………………………4
3)Drepturile și restricțiile condamnaților……………………………..5
4)Concluzii…………………………………………………………………………..12
5)Bibliografie……………………………………………………………………….13
 1.Introducere
Statutul juridic al condamnatilor reprezintă un aspect destul de important pentru
societate. Condamnatii sunt aceleasi persoane ca si noi, care poate au nevoie de o
atentie mai specială din partea anumitor autoritati ale statului, care au menirea nu
doar să pedepsească infractorul, ci si să-l reeduce, resocializeze si îndrepte pe calea
cea dreaptă.

Statutul juridic al condamna ilor este o problemă destul de sensibilă. Statutul

juridic al condamna ilor nu este doar o problemă de ordin penitenciar sau
executional penal, ci si o problemă privind drepturile omului,deoarece cel mai
adesea anume drepturile omului în penitenciar sunt încălcate nu doar grav, ci si
foarte grav, fapt care duce la violarea inclusiv a Conventiei Europene ale
Drepturilor Omului.

Conditiile si starea condamnatilor din penitenciarele nationale, ar trebui totusi să

cunoască mai multe reforme si schimbări pentru acestia, nu doar pe hîrtie.
 2.Notiuni generale
În primul rând, noțiunea de statut juridic semnifică ansamblul normelor de drept
care reglementează drepturile și obligațiile unei persoane fizice sau unei persoane
juridice, și care exprimă structura și atributele lor specifice, raportate la un anumit
obiect de referință care se are în vedere.

Din punct de vedere execuțional-penal, prin statut juridic cel mai adesea se are în
vedere anume statutul juridic al condamnatului,noțiune și concept pe care îl vom
diseca în cele ce urmează.

Din spusele doctorului Ceban Vasile participanţii la relaţiile sociale apărute pe

parcursul executării pedepselor penale posedă un statut juridic anumit, adică o
totatalitate de drepturi şi obligaţii specifice, generate de particularităţile
raporturilor juridice în cauză.

Statutul juridic reprezintă poziția condamnaților în perioada executării executării

pedepselor.

Importanța statutului juridic al condamnaților este aceea că consfințește înteaga

gamă de drepturi și obligații a acestora.Pe lângă aceasta legiuitorul a consacrat
problemei date un capitol în Codul de executare.

Astfel, capitolul XVI reglementează pe rînd statutul juridic al condamnatului în

următoarele articole:

 Articolul 165. Principiile de bază ale statutului juridic al condamnatului

 Articolul 166. Drepturile condamnatului

 Articolul 167. Obligaţiile condamnatului

 Articolul 168. Mijloacele principale de corijare a condamnatului

Constituția Republicii Moldova, ca legea supremă la fel conține prevederi

privitoare la statutul condamnaților, dar mai mult ține de drepturile, obligațiile,
libertățile și restricțiile acestora.

Analizând normele conținute în Constituția Republicii Moldova, pot menționa

faptul că statutul juridic al ț
condamnaţilor este o varietate a statutului juridic al cetăţenilor Republicii Moldova

(bineînţeles că pentru condamnaţii cetăţeni ai Republicii Moldova).

3.Drepturile și interdictiile condamnaților

Esenţa drepturilor condamnaţilor constă în acordarea posibilităţii de a avea un

anumit comportament sau de a poseda anumite valori sociale.

Drepturile condamnaților presupun:

-posibilitate reală de a dispune de anumite valori sociale de ordin material

sau spiritual, în limitele prevăzute de legislaţie (hrană, haine, etc.);

- posibilitatea de a cere executarea obligaţiilor juridice din partea

personalului instituţiilor şi organizaţiilor care execută pedeapsa sau din

partea altor participanţi la raporturilor juridice execuţional-penale;

- posibilitatea de a recurge la apărarea drepturilor sale subiective.

Dreptul subiectiv reprezintă posibilitatea reală a acestuia de a avea un anumit

comportament sau de a dispune de anumite valori sociale prevăzute de lege şi
garantate de stat prin obligaţiile administraţiei instituţiilor şi organelor de
executarea a pedepselor penale, altor participanţi la raporturile execuţional-penale.

Importanţa social-juridică a intereselor legitime ale condamnaţilor constă în

faptul că ele contribuie la stimularea corijării condamnaţilor în procesul ispăşirii

pedepsei penale. Interesele legitime ale condamnaţilor, deşi au mult comun cu

drepturile acestora, nu sânt identice.

Conţinutul intereselor legitime care include trei elemente:

-tendinţa de a beneficia de un bun prevăzut de lege atât de ordin material (de

exemplu primirea coletelor suplimentare, premierea pentru comportamentul

favorabil, etc.), cât şi de ordin spiritual (acordarea întrevederilor

suplimentare, sunetelor telefonice, etc.). Pentru majoritatea intereselor

legitime e caracteristic faptul că la baza realizării lor stă aprecierea

comportamentului condamnatului (atitudinea lor faţă de regim, faţă de

muncă, etc.). Această aprecierea se realizează de către personalul instituţiilor

şi organelor de executare a pedepselor penale, instanţa de judecată, alţi

participanţi la raporturile juridice execuţional-penale. în aşa fel satisfacerea

intereselor legitime ale condamnaţilor depinde întru totul de conduita lor.

- posibilitatea de a înainta demersuri acestor subiecte şi participanţilor în

vederea realizării intereselor legitime ale condamnaţilor.

- posibilitatea de a se adresa la organele competente pentru apărarea

intereselor sale. Deşi aceasta nu înseamnă satisfacerea lor obligatorie, dar

denotă faptul ca interesele legitime, ca şi drepturile subiective, sânt garantate

de stat.

Drepturile pe care condamnaţii le au pe timpul executării pedepselor sunt limitate

de prevederile legale, de regimul de executare a pedepsei, de natura pedepsei ce i
s-a aplicat de instanţa de judecată. fie care condamnat primeşte informaţii
referitoare la regimul aplicat categoriei din care face parte, regulile ce trebuie
respectate conform Regulamentului de ordine interioară al penitenciarului,
drepturile şi obligaţiile ce-I revin, modul lor de exercitare, procedura de realizarea
plângerilor în caz de limitare a exercitării acestora, în aşa fel încît condamnatul să
se poată adapta cît mai uşor condiţiilor vieţii de penitenciar.

Deţinuţii au dreptul:

1. să fie informaţi despre drepturile şi obligaţiunile lor;

2. la un tratament decent şi amabil din partea administraţiei penitenciarului;

3. la securitatea personală;

4. să beneficieze în mod gratuit de asistenţă medicală şi de medicamente;

5. să înainteze cereri şi plîngeri (reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei

penitenciarului, organelor ierarhic superioare, instanţelor judiciare,

procuraturii, organelor autorităţilor publice centrale şi administraţiei

publice locale, asociaţiilor obşteşti, precum şi organizaţiilor interstatale

pentru apărarea şi respectarea drepturilor omului;

6. să comunice familiei şi rudelor apropiate locul detenţiei;

7. să dispună de timpul liber acordat în funcţie de programul zilei, respectînd

regulile de comportament stabilite;

8. de a avea cont personal de peculiu;

9. să primească pachete cu provizii, colete, banderole şi să păstreze produsele

alimentare, cu excepţia celor care necesită prelucrare termică înainte de a fi

consumate şi a băuturilor alcoolice;

10. să procure şi să primească în pachete lucruri de primă necesitate în

asortimentul prevăzut de anexa nr. 6 la prezentul Statut pentru păstrare

şi/sau consum;

11. la întrevederi cu rudele şi alte persoane de o durată şi în numărul

determinat de legislaţie;

12. la asistenţă juridică pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a

altor persoane autorizate să acorde astfel de asistenţă;

13. la pensie, în condiţiile legii;

14. să procure, prin reţeaua de comerţ, literatură, să aboneze şi să primească

ziare şi reviste, fără a se limita numărul lor, din contul mijloacelor proprii

sau ale altor persoane;

15. la convorbiri telefonice de la telefonul public, din cont propriu, în modul şi

în condiţiile stabilite de Codul de executare;

16. să participe la acţiunile culturale şi sportive, să frecventeze biblioteca, să

practice jocurile de masă permise;

17. să primească şi să expedieze, din cont propriu, scrisori, telegrame şi petiţii,

fără a se limita numărul lor, în modul şi în condiţiile stabilite de Codul de

executare şi prezentul Statut;

18. să se întîlnească cu avocaţii, persoanele ce au dreptul de a acorda asistenţă

juridică, cu mediatorul sau alte persoane prevăzute de lege, frecvenţa

cărora este nelimitată;

19. să practice orice confesiune;

20. din cont propriu, să expedieze rudelor sau altor persoane colete, pachete şi

banderole, în condiţiile prevăzute de art. 211 al Codului de executare;

21. în cazul decesului sau îmbolnăvirii grave a uneia din rudele apropiate sau

în alte situaţii excepţionale cu caracter personal, precum şi în alte cazuri, în

condiţiile prevăzute de art. 217 al Codului de executare, deţinuţilor li se

acordă dreptul de a se deplasa fără escortă în afara penitenciarului pe o

perioadă scurtă;

22. deţinuţii penitenciarelor de tip semiînchis la regim de resocializare,

suplimentar la cele enumerate, au dreptul să aibă asupra lor şi să utilizeze

obiecte de valoare şi bani.

Deţinuţilor li se interzice:

1. insultarea sau săvîrşirea acţiunilor care jignesc demnitatea personalului

penitenciar, deţinuţilor şi altor persoane;

2. îndemnarea altor deţinuţi la săvîrşirea actelor de indisciplină;

3. folosirea altor deţinuţi pentru servicii personale;

4. crearea dificultăţilor personalului penitenciar, precum şi altor persoane ce

asigură ordinea de deţinere, la îndeplinirea de către aceştia a obligaţiilor

de serviciu;

5. săvîrşirea acţiunilor care ameninţă viaţa şi sănătatea personală, precum şi

viaţa şi sănătatea altor persoane;

6. să aboneze, să primească, să procure, să păstreze şi să răspîndească ediţii,

să vizioneze emisiuni televizate şi filme, să audieze programe radio care

propagă războiul, intoleranţa etnică, naţională, rasială sau religioasă,

cultul violenţei şi cruzimii, precum şi cu caracter pornografic;

7. încălcarea liniei de pază a obiectelor penitenciarului;

8. ieşirea fără permisiunea administraţiei din limitele sectoarelor izolate,

sectoarelor şi atelierelor de muncă;

9. aflarea fără permisiunea administraţiei în alte încăperi sau sectoare de

muncă decît cele în care locuiesc ori muncesc;

10. să stea în faţa vizoarelor de la uşile celulelor, împiedicînd supravegherea;

11. procurarea, confecţionarea, folosirea şi păstrarea obiectelor, articolelor şi

substanţelor prevăzute de anexa nr. 7 la prezentul Statut;

12. fumatul în celule, încăperi şi spaţii de deţinere, în timpul deplasării,

precum şi ieşirea din coloană fără permisiune;

13. vînzarea sau înstrăinarea în alt mod altor deţinuţi a obiectelor, articolelor

şi substanţelor aflate în folosinţa personală;

14. jocurile de cărţi şi alte jocuri de noroc;

15. tatuarea lor şi a altor persoane;

16. folosirea cuvintelor argotice, obscenităţilor, înjurăturilor, atribuirea şi

însuşirea poreclelor;

17. aplicarea pe pereţi, noptiere şi paturi a reproducţiilor, ilustraţiilor,

decupărilor din ziare şi reviste;

18. împiedicarea accesului sau vizualizării şi schimbarea fără permisiunea

administraţiei a locurilor de dormit, amenajarea locurilor de dormit în

încăperi de menire social-comunală şi în alte încăperi de serviciu şi

auxiliare;

19. instalarea fără permisiune la sectoarele de muncă, de locuit şi cu altă

destinaţie ale penitenciarului a diverselor construcţii, dulapuri, seifuri

etc.;

20. folosirea utilajului pentru ascuţire, instrumentelor, energiei electrică,

mecanismelor şi altor materiale în alte scopuri decît cele de producere;

21. organizarea grevelor, demonstraţiilor, altor acţiuni de masă fără

permisiunea administraţiei penitenciare;

22. vizitarea manifestărilor cultural-educative şi sportive pe timp de noapte,

precum şi practicarea acestora;

23. prepararea bucatelor în încăperile de detenţie, de serviciu şi în sectoarele

de muncă;

24. consumul de băuturi alcoolice şi prepararea lor;

25. urcarea pe acoperişurile blocurilor, atelierelor şi altor construcţii;

26. stabilirea contactelor cu deţinuţii din alte celule în timpul aflării în

carantină, regimul iniţial de detenţie, izolatorul disciplinar, al deplasării,

escortării, însoţirii, la plimbare etc.

27. împiedicarea supravegherii;

28. părăsirea fără permisiunea administraţiei a locurilor de muncă, sectorului

de detenţie sau altor încăperi în care au loc acţiuni în masă;

29. creşterea animalelor, păsărilor şi practicarea agriculturii, viticulturii etc.,

cu excepţia cazurilor antrenării în muncă la lucrările respective;

30. folosirea aparatelor de încălzit de confecţionare manuală;

31. conectarea, fără autorizaţia administraţiei, la reţelele electrice sau

modificarea lor, intervenţia în funcţionarea sistemului de încălzire şi de

aprovizionare cu apă, folosirea aparatelor electrice de încălzire a apei cu

puterea mai mare de 250W;

32. confecţionarea fără permisiune a obiectelor şi mărfurilor de larg consum;

33. folosirea tehnicii audio sau video în celule, în celulele vagonului sau

automobilului special, precum şi păstrarea şi folosirea lor la sectoarele de

producere fără autorizaţia administraţiei penitenciarului.

 4.Concluzii
Statutul juridic al condamnaţilor reprezintă acea poziţie a condamnaţilor pe

parcursul executării pedepselor, consfinţită în normele diferitor ramuri de drept,

care se manifestă în totalitatea drepturilor, intereselor şi obligaţiilor acestora.

Statutul juridic al condamnaţilor reprezintă totalitatea mijloacelor juridice prin
intermediul cărora este consfinţită poziţia condamnaţilor în procesuln ispăşirii
pedepsei. Condamnaților le pot fi aplicate atât măsuri de stimulare cât și
disciplinare.

Printre măsurile disciplinare se enumeră mustrarea; antrenarea, peste rînd, la

îngrijirea şi amenajarea încăperilor şi/sau a teritoriului penitenciarului;
încarcerarea: condamnatului deţinut în penitenciarul de tip deschis sau semiînchis -
pe un termen de pînă la 15 zile; încarcerarea condamnatului deţinut în
penitenciarul de tip închis - pe un termen de pînă la 20 de zile; încarcerarea femeii
condamnate sau minorului condamnat - pe un termen de pînă la 7 zile și
transferarea condamnatului din regimul de deţinere de resocializare în regimul
comun.

Măsurile de stimulare sunt în general mențiunea, acordarea întrevederilor

suplimentare, fie acestea de lungă sau de scurtă durată, permisiunea unor
convorbiri telefonice, la fel de o durată scurtă, stingerea sancțiunii disciplinare
înainte de termen etc.

Dstorită acestora, condamnații se simt încă parte a societății și primesc emoții

pozitive de la faptul că sârguința le este apreciată.

Prin aceste metode se ajută la resocializare, întrucât pentru un comportament legal

și adecvat , persoana condamnată este apreciată mai mult decât pentru acțiunile
infracționale.
 Bibliografie
1.Constituția Republicii Moldova
2.Codul de Executare al Republicii Moldova
3. Legea Republicii Moldova Nr. 1036 din 17.12.1996 cu privire la
sistemul penitenciar.
4. https://ru.scribd.com/doc/315588900/Teza-Statutul-Condamnatilor