SERILE LA MIRCESTI

de Vasile Alecsandri

Perdelele-s lasate si lampele aprinse;

In soba arde focul, tovaras mangaios,
Si cadrele-aurite ce de pareti sunt prinse
Sub palida lumina, apar misterios.

Afara ploua, ninge! afara-i vijelie,

Si crivatul alearga pe campul innegrit;
Iar eu, retras in pace, astept din cer sa vie
O zana dragalasa, cu glasul aurit.

Pe jiltu-mi, langa masa, avand condeiu-n mana,

Cand scriu o strofa dulce pe care-o prind din zbor,
Cand ochiu-mi intalneste s-admira o cadana
Ce-n cadrul ei se-ntinde alene pe covor.

Frumoasa, alba, juna, cu formele rotunde,

Cu pulpa marmurie, cu sanul, dulce val,
Ea pare zea Venus cand a iesit din unde
Ca sa arate lumei frumosul ideal.

Alature apare un camp de aspra lupta,

Patat cu sange negru acoperit cu morti.
Un june-n floarea vietii strangand o spada rupta
Tinteste ochii vestezi pe-a veciniciei porti.
Apoi a mea privire prin casa ratacinda
Cu jale se opreste pe un oras tacut,
Venetia, regina, ce-n marea se oglinda
Far-a videa pe frunte-i splendoarea din trecut.

O lacrima.. dar iata plutind pe-a marei spume

O sprintena corveta, un rapide-alcyon;
Si iata colo-n ceruri pribegele din lume
Cucoarele in siruri zburand spre orizon.

O! farmec, dulce farmec a vietii calatoare,

 Profunda nostalgie de, lin, albastru cer!
Dor gingas de lumina, amor de dulce soare,
Voi ma rapiti cand vine in tara asprul ger!..

Afara ninge, ninge, si apriga furtuna

Prin neagra-ntunecime raspande reci fiori,
Iar eu visez de plaiuri pe care alba luna
Revarsa-un val de aur ce curge pintre flori.

Vad insule frumoase si mari necunoscute,

Si splendide orase si lacuri de smarald,
Si cete de salbatici prin codri desi perdute,
Si zane ce se scalda in faptul zilei, cald.

Prin fumul tigaretei ce zboara in spirale

Vad eroi prinsi la lupta pe campul de onor,
Si-n tainice saraiuri minuni orientale
Ce-n suflete desteapta dulci visuri de amor.

Apoi inchipuirea isi strange-a sa aripa;

Tablourile toate se sterg, dispar incet,
Si mii de suvenire ma-ncungiura-ntr-o clipa
in fata unui tainic si dragalas portret.

Atunci inima-mi zboara la raiul vietii mele,

La timpul mult ferice in care-am suferit,
S-atunci paduri si lacuri, si mari, si flori, si stele
intoana pentru mine un imn nemarginit.

Asa-n singuratate, pe cand afara ninge,

Gandirea mea se primbla pe mandri curcubei.
Pan'' ce se stinge focul si lampa-n glob se stinge,
Si salta catelusu-mi de pe genunchii mei.
 ANALIZA

"Serile la MIRCESTI" de Vasile Alecsandri este o poezie care evocă frumusețea și liniștea
satului românesc, surprinzând atmosfera unei seri idilice. Alecsandri descrie peisajul natural,
viața cotidiană și sentimentul de apartenență la comunitate.

În poezie, poetul îmbină elemente de natură cu trăiri sufletești, redând imaginea unei serii de
vară, plină de muzică și tradiții. Temele principale includ iubirea pentru natură, nostalgia și
bucuria de a trăi în armonie cu mediul înconjurător.

Daca ar fi sa reconstituim biografia poetului, mai bine zis trairile interioare, din opera,
atunci ,,Pastelurile’’ lui Alecsandri, gandite si scrise dupa retragerea la mosia de pe Siret,
Mircesti, prin 1860, reflecta starea de spirit a omului de dincolo de amiaza vietii, dezgustat, intr-
o privinta, de masinariile politice ce aveau sa duca la abdicarea lui Cuza. Insa compunerea de
care ne ocupam, ,,Serile la Mircesti’’, datata chiar de autor ,,Mircesti 1867’’, ramane oricum in
afara influentei junimiste. De altfel, ea nici nu a aparut in revista cenaclului de la Iasi, odata cu
celelalte poezii ale ciclului, ci relative mult mai tarziu, in ,,Revista contemporana’’ si
in ,,Familia’’, publicatii in treaca fie spus, mai degraba ostile ,, Convorbirilor’’.

,,Serile la Mircesti’’, in volumul al treilea ,,Poesii’’ din ,,Opere complete’’, editata in 1875,
reluata cu unele mici schimbari, deschide ciclul ,,Pstelurilor’’, si e drept cuvand, pentru ca poezia
contine idea poetica generala a tuturor pastelurilor in carea Vasile Alecsandri ,,canta natura’’.

1. Tema și Motivele

 Natura și Frumusețea Rurală: Poezia celebrează peisajul rural românesc, descriind cu

dragoste și atenție detalii ale naturii, cum ar fi florile, copacii și cerul.
 Viața Comunității: Există o puternică simbioză între oameni și natură, iar serile sunt
văzute ca momente de comuniune și bucurie.

2. Atmosfera

 Atmosfera poeziei este una de liniște și contemplare. Alecsandri folosește imagini vii
pentru a crea o senzație de calm și frumusețe, specifică serilor de vară. Deasemenea,
abordand versurile ce ne intereseaza, se observa, de la inceput chiar, placderea domestica
a poetului, retras sa hiberneze la gura sobei, visand cu ochii deschisi, asteptand muza
inspiratoarea autohtonizata in chip de ,,zana dragalasa’’.
 Sentimentul de nostalgie este prezent, evocând amintiri plăcute și momente de fericire
simplă.
 3. Imagistica

 Poetul folosește o bogată imagistică, cu metafore și comparații care ilustrează natura. De

exemplu, descrierea cerului înstelat sau a câmpurilor pline de flori contribuie la atmosfera
visătoare.
 Personificarea elementelor naturale sugerează o legătură profundă între om și mediu.

4. Structura și Stilul

 Poezia este scrisă într-un stil liric, cu ritmuri melodice care reflectă natura armonioasă a
vieții rurale.
 Versurile sunt bogate în rime și aliterații, care amplifică frumusețea textului și îi conferă
o musicalitate aparte.
 ,, Serile la Mircesti’’, este prin comparatie cu restul ciclului de pasteluri , o poeszi mai
lunga, (14 catrene cu versuri de 14 si 13 silabe), de un aspect dispersant, neunitar. In timp
ce in celelalte pasteluri se picteaza in cuvinte, cum s-a mai spus de atatea ori, un colt din
natura, in ,,Serile la Mircesti’’ se infatiseaza – intr-un chip tot atat de direct, aproape naiv,
fapt ce, cum am constatat, formeaza frumjusetea mesajului liric – miscarea sufletutlui
poetului, compunand, inspirandu-se, traind poezia care la autor este este visare lina.

5. Mesajul Final

 Alecsandri transmite un mesaj de iubire față de tradiții și valorile comunității. Poezia

subliniază importanța legăturii cu natura și a trăirii în armonie cu aceasta.
 Există un sentiment de optimism, sugerând că frumusețea simplă a vieții rurale poate
oferi fericire și împlinire.

Concluzie

"Serile la Mircești" este o celebrare a vieții simple și frumoase în mediul rural, unde natura și
comunitatea joacă un rol central. Poezia rămâne o lucrare emblematică în literatura română,
reflectând idealurile romantice ale epocii și iubirea lui Alecsandri pentru România.

Alecsandri ramane una dintre referintele sigure si durabile ale literaturii noastre clasice. Ca in
cazul tuturor acelora ce au desfasurat intr-o forma artistic exemplara resursele latent ale limbii,
cei ce au venit dupa el, chiar daca nu l-au luat drept model, au trebuit sa-I incorporeze
experienta, fiind astfel scutiti de a mai lua totul de la inceput.