Comuna Vișinești, Dâmbovița
Vișinești | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 45°7′27″N 25°33′9″E / 45.12417°N 25.55250°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Dâmbovița |
SIRUTA | 69394 |
Reședință | Vișinești |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Vișinești[*] | Nicolae Stoica[*][1][2] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 35,78 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 1.586 locuitori |
- Densitate | 54,92 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 137520 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Modifică date / text |
Vișinești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Dospinești, Sultanu, Urseiu și Vișinești (reședința).
Așezare
[modificare | modificare sursă]Vișinești se află în zona Subcarpaților Ialomiței subgrupă a Subcarpaților de Curbură, pe valea Cricovului Dulce, și prezintă în totalitate un relief de deal. Acesta a permis dezvoltarea pășunilor și fânețelor (2000 ha) dar și a pădurilor de stejar, fag, frasin (1192 ha). Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ710B, care o leagă de comuna vecină Valea Lungă.
Orașe apropiate
[modificare | modificare sursă]- Moreni (20 km S)
- Târgoviște (45 km SV)
- Pucioasa (20 km V)
- Câmpina (20 km E)
Sate componente
[modificare | modificare sursă]Satul Vișinești este satul de reședință de comună și este amplasat în lungul văii Cricovului Dulce pe axa nord-sud și are o tipologie tentaculară cu o vertebră principală în jurul văii și cu îngroșări în plan ale intravilanului în zona centrală. Există un trup separat în punctul Maluri.
Satul Dospinești reprezintă o situație particulară atât ca tipologie cât și ca unitate administrativă în sensul că, deși face parte intrinsecă din situl satului Vișinești, el a rămas numai din punct de vedere juridic unitate distinctă. El reprezintă o înșiruire de locuințe pe versantul dreapta al Cricovului de cealaltă parte a satului Vișinești.
Satul Ursei se înscrie ca și satul Vișinești într-o tipologie tentaculară generată de dispunerea zonelor de locuit în lungul văii Cricovului și a afluenților laterali. Se remarcă o îngroșare radială în zona închegată a dotărilor social-culturale.
Satul Sultanu are o tipologie liniară, tipologie generată de drumul comunal DC 7 cu ușoare tendințe de tentaculizare în lungul a două văi colaterale.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vișinești se ridică la 1.586 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.974 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,2%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,8%), cu o minoritate de adventiști (1,83%), iar pentru 6,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Vișinești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Nicolae Stoica[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
Partidul Național Liberal | 1 |
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vișinești făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Vișinești și Puturosu, cu 646 de locuitori. În comună funcționau două mori de apă și o biserică.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționa și comuna Urseiu, formată din satele Puturosu și Urseiu, având 745 de locuitori. Aici funcționau 4 mori de apă, o biserică și o școală.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Urseiu și includerea ei în comuna Vișinești din plasa Pucioasa a aceluiași județ, ea fiind formată din satele Vișinești, Puturosu și Urseiu, și având 2305 locuitori.[9]
În 1931, comunele s-au separat din nou, Urseiu rămânând doar cu satul ei de reședință, iar Vișinești având satele Vișinești, Puturosu-Dâmbovița și Puturosu-Prahova.[10]
În 1950, comunele au trecut la raionul Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În timp, ele au fost din nou comasate, iar în 1968, comuna Vișinești a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, și a căpătat formula actuală, primind și satul Sultanu (fost în comuna Provița de Sus din județul Prahova).[11][12]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Vișinești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 749.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Urseiul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 695.
- ^ „Comuna Vișinești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 148. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
|