Eschil
| Eschil | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 525 î.Hr.[1][2][3]  Elefsina, Administrația descentralizată a Atticii(d), Grecia[2] |
| Decedat | 456 î.Hr. (69 de ani)[1][4][2] Gela, Sicilia, Regatul Italiei |
| Cauza decesului | moarte accidentală[*][5][6] |
| Părinți | Euphorion of Eleusis[*] |
| Frați și surori | Aeschylus' sister[*] Cynaegirus[*] Ameinias of Athens[*] |
| Copii | Euphorion[*] Eueon[*] |
| Ocupație | tragedy writer[*] războinic dramaturg |
| Limbi vorbite | limba greacă veche[7] |
Modifică date / text  | |
Eschil (n. 525 î.Hr. - d. 456 î.Hr.); (în greacă: Αἰσχύλος, Aischylos) a fost un dramaturg grec antic, considerat părintele tragediei clasice.[8][9] Alături de Euripide și Sofocle, este unul dintre cei trei tragici greci antici care au pus bazele dramaturgiei clasice, și din a căror bibliografie există piese care s-au păstrat în întregime.
Viața și opera
S-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită.
A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) și Salamina (480 î.Hr.) împotriva perșilor, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit "părintele tragediei universale". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia “Orestia” care cuprinde “Agamemnon”, "Choeforele" (Choeforoi) și "Eumenidele" (Eumenides), "Cei 7 contra Tebei" (Hepta epi Thebas), "Prometeu încătușat" (Prometheus desmotes) și "Perșii" (Persai). Eschil a murit în anul 455 î.Hr. la Gela (Sudul Siciliei).
| “ |
Cum mă mai rabzi, o, Soare, |
” |
— Xerxes, Perșii
| ||
„Perșii” este singura piesă cu subiect istoric care s-a păstrat. Eschil a fost inspirat de actualitate după ce a participat activ la război, la bătăliile de la Maraton și Salamina. Piesa este scrisă în 472 iar subiectul este povestea morții unui imperiu și a unei civilizații. O civilizație împlinită, aflată la apogeu, dar care, sufocată de propria bogăție și plenitudine, și-a pierdut resursele vitale și refuză să-și vadă propria vulnerabilitate. Opera lui Eschil relevă sensuri profunde, existențiale: cumplita și neașteptata înfrângere a puternicei mașini de război persane, la Salamina, de către o armată grecească puțin numeroasă, nu aduce cu sine doar năruirea fantasticelor ambiții de cucerire ale unui imperiu, ci și agonia unei culturi și a unei civilizații care a avut orgoliul invincibilității sale. Crezându-se atotputernic, venerându-se pe sine ca pe un zeu, având convingerea că a adus visul de aur pe pământ si refuzând dreptul la existență al celor care nu sunt aidoma lui, omul acestei civilizații își semnează propria condamnare la pierire.
Istoria lui Oreste („Orestia”) apare mai întâi în poemele homerice. De altfel, întreaga istorie a casei lui Atreu cunoaște, prin Eschil, o fază de desacralizare a mitului, prin faptul literaturizării tradiției mitologice, contribuind la dezvoltarea și afirmarea ulterioară a unor mituri literare de sine stătătoare: mitul literar al lui Oreste, cel al Electrei, al Ifigeniei din aceeași categorie cu miturile lui Prometeu, Ulise etc.[10])
Tragedii
- Rugătoarele
- Perșii
- Șapte contra Tebei
- Prometeu înlănțuit
- Orestia (Agamemnon, Hoeforele și Eumenidele)
Note
- ^ a b Kratkaia literaturnaia iențiklopedia
- ^ a b c Q20981685[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IeSBE / Ieshil[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ MSIe2/Ieshil[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ https://historiasdelahistoria.com/2008/07/29/muertes-extranas-esquilo Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://books.google.es/books?hl=es&lr=&id=_T7SAQAAQBAJ&oi=fnd&pg=PP1&dq=Aeschylus+turtle&ots=_8WCusR7Bs&sig=-bIvoj3T5U75kO6n_aksyBJfY_M#v=onepage&q=turtle&f=false Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Freeman 1999, p. 243.
- ^ Schlegel, August Wilhelm von (decembrie 2004). Lectures on Dramatic Art and Literature. p. 121.
- ^ Atrizii - o paradigmă vie, p. 46-47
Bibliografie
| Literatura Greciei antice |
| Istoria literaturii Greciei antice |
| Scriitori greci |
|
Listă cronologică |
| Portal Literatură |
- Eschil, traducere Nicolae Iorga, Prometeu înlănțuit, București, s.n., 1940
- Cristina Maria Frumos, Atrizii - o paradigmă vie, Editura Ars Longa, Iași, 2014, ISBN 978-973-148-179-1
Legături externe
- en AncientGreece.com
- Istorii mai puțin știute: Moartea lui Eschil, 31 ianuarie 2009, Costin Tuchilă –, Amos News
| |||||||||||||||||||||||||||||
