Gheorgheni
| Gheorgheni | |||
| Gyergyószentmiklós Niklasmarkt | |||
| — municipiu și oraș — | |||
 | |||
| |||
  Gheorgheni Gheorgheni (România) | |||
| Coordonate: 46°43′12″N 25°35′24″E / 46.72000°N 25.59000°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Harghita | ||
| SIRUTA | 83561 | ||
| Reședință | Gheorgheni[*] | ||
| Componență | Gheorgheni[*], Covacipeter, Lacu Roșu, Vargatac, Visafolio | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Zoltán Nagy[*][3] (IND, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 222 km² | ||
| Altitudine | 816 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 18377 locuitori | ||
| - Densitate | 90,17 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 535500 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Szigetszentmiklós | Ungaria | ||
| - Cegléd | Ungaria | ||
| - Rákosmente | Ungaria | ||
| - Eger | Ungaria | ||
| - Siófok | Ungaria | ||
| - Belváros-Lipótváros | Ungaria | ||
| - Ciongrad | Ungaria | ||
| - Bichiș | Ungaria | ||
| - Kiskunmajsa | Ungaria | ||
| - Bačka Topola[*] | Serbia | ||
| - Šamorín | Slovacia | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |||
Modifică date / text  | |||
Gheorgheni (mai demult Giurgeu-Sânmiclăuș, în maghiară Gyergyószentmiklós, în traducere „Sânnicolau Giurgeului”; germană Niklasmarkt) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România, format din localitățile componente Covacipeter, Gheorgheni (reședința), Lacu Roșu, Vargatac și Visafolio. Are o populație de 18.377 locuitori (2011).
Geografie
Orașul este situat în partea de est a Depresiunii Gheorgheni (sinonim: Depresiunea Giurgeului). Aceasta este prima depresiune strabătută de râul Mureș. Orașul Gheorgheni este traversat de la est spre vest de către râul Belcina, un afluent al Mureșului, extinzându-se de-a lungul acestuia, pe aceeași direcție est-vest. Localitatea se află la altitudinea de 810 m.
Demografie
Componența etnică a municipiului Gheorgheni
Români (9,05%)
Maghiari (83,73%)
Romi (2,37%)
Necunoscută (4,76%)
Altă etnie (0,07%)
Componența confesională a municipiului Gheorgheni
Ortodocși (8,73%)
Romano-catolici (76,64%)
Reformați (5,81%)
Baptiști (1,08%)
Necunoscută (5,04%)
Altă religie (2,67%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gheorgheni se ridică la 18.377 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.018 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (83,74%). Principalele minorități sunt cele de români (9,05%) și romi (2,37%). Pentru 4,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (76,64%), dar există și minorități de ortodocși (8,74%), reformați (5,81%) și baptiști (1,09%). Pentru 5,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
Municipiul Gheorgheni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Zoltán Nagy[*], de la politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 10 | |||||||||||
| Alianța Maghiară din Transilvania | 5 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | |||||||||||
| Partidul Oamenilor Liberi | 1 | |||||||||||
Cartiere
Orașul are trei cartiere: Bucin, Florilor și Revoluției. Pe lângă acestea, mai sunt zona de centru, precum și zonele locuite, foarte extinse, aflate la marginea acestor cartiere. O populație însemnată a orașului locuiește în partea de sus a orașului, numită de localnici Felszeg.
Învățământ
Există patru licee, dintre care unul are limba de predare limba română („Liceul Teoretic Sfântu Nicolae”) și trei au limba de predare limba maghiară („Liceul Teoretic Salamon Ernő”, „Grup Școlar Construcții de Mașini” și „Colegiul Tehnic Batthyány Ignác”). Dintre acestea Liceul Teoretic Sfântu Nicolae și Liceul Teoretic Salamon Ernő sunt licee teoretice, iar Grupul Școlar Construcții de Mașini și Colegiul Tehnic Batthyány Ignác sunt licee tehnologice, primul având în mare parte profil tehnic, iar cel de-al doilea profil servicii.
Există trei gimnazii: „Școala Fogarassy Mihály” (fosta Școală nr. 1), „Școala Vaskertes” (fosta Școală nr. 6) și „Școala Kós Károly” (fosta Școală nr. 2). Cele trei gimnazii au limba de predare limba maghiară. De asemenea, Liceul Teoretic Sfântu Nicolae, are și clase gimnaziale, cu limba de predare limba română.
Două universități au deschis aici centre de învățământ: Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca), învățământ la zi, de 3 ani, nivel de licență, și Hyperion (București), învățământ la distanță.
Obiective turistice
Monumente istorice
- Biserica armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului”
- Biserica romano-catolică „Sfântul Nicolae”
- Sinagoga din Gheorgheni
- Casa veche parohială romano-catolică
- Liceul Teoretic „Salamon Ernö”
Obiectiv memorial
Parcela Eroilor din Primul Război Mondial. Parcela, situată în cimitirul comunal de pe strada Cimitirului, are o suprafață de 210 m² și a fost creată în anii Primului Război Mondial. În cadrul ei sunt înhumați 168 de militari de diferite naționalități – maghiari, germani, ruși, români, slovaci, italieni – decedați în spitale sau în prizonierat în anii primei conflagrații mondiale. Parcela, înconjurată de o bordură de piatră, are 62 de cruci din granit pe care sunt gravate numele celor care odihnesc aici. Pe monumentul comemorativ este gravat în limba maghiară: „A hazaert 1914-1918 evekben/ hösi halalt haltak” („Și-au dat viața eroic pentru patrie. 1914-1918”); „Emléküket hálás kegyelettel/ örzi a nemzet” („Națiunea păstrează cu pioșenie amintirea lor”).
Diverse
Cea mai înaltă construcție a orașului este un turn din zona industrială, situat într-o zonă mai puțin locuită (cea de „dincolo de calea ferată”) din vestul orașului.
În jurul orașului se găsesc Lacul Roșu, Cheile Bicazului și câteva sate (cu populație între 3.000-7.000 locuitori).
Localitatea are mari șanse de a deveni un oraș turistic de prim rang, avantajată fiind de poziția sa geografică potrivită: între munți, în apropierea lacului de baraj natural Lacul Roșu (la 25 km), iar la 60 km se află stațiunea Praid (aici se găsesc Salinele Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din țară și Europa). De asemenea, se poate schia în stațiunea Izvoru Mureșului (la 20 km), pe vârful Bucin (situat pe drumul care face legătura cu Praid), sau se poate vizita stațiunea Borsec (la aproximativ 50 km).
Personalități
- Ștefan Aconțiu Kövér alias István Kövér (1740-1824), călugăr austriac de etnie armeană, stareț al mănăstirii venețiene "San Lazzaro degli Armeni"
- Mihály Fogarassy (1800-1882), episcop romano-catolic austro-ungar
- Virgil Șotropa (1867-1954), filolog român, membru de onoare al Academiei Române
Imagini
-
Biserica armeano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” (monument istoric) -
Str. Biserica Armeană -
Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” (monument istoric) -
Ansamblul urban "Str. Áron Márton" -
Ansamblul bisericii romano-catolice „Sf. Nicolae” (monument istoric) -
Interiorul bisericii romano-catolică "Sfântul Nicolae" (monument istoric) -
Casa parohială romano-catolică -
Piața Petöfi Sándor -
Casa parohială armeano-catolică (monument istoric) -
Conacul "Benedek" (monument istoric) -
Clopotniță de lemn romano-catolică (monument istoric) -
Casa "Czaran" (monument istoric) -
Casă, monument istoric, de pe Str. Márton Áron -
Casă, monument istoric, de pe Str. Márton Áron -
Muzeul orășenesc „Tarisznyas Marton” (fosta casă "Vertan") -
Bustul lui Salamon Ernő -
Gara (2000) -
Zona industrială -
Cea mai înaltă construcție a orașului, un turn din zona industrială -
Al doilea turn ca înălțime din zona industrială -
Bustul lui Gábor Bethlen -
Liceul Tehnologic "Fogarasy Mihály" -
Bustul lui Fogarasy Mihály -
Lacul Roșu, vara
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(9).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Note
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||
