Arhitectura în Moldova
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Arhitectura în Moldova, care cuprinde fostul teritoriu al Principatului Moldovei despărțit în actualele regiuni și state: Moldova Occidentală (parte a României), Moldova Orientală (denumită Basarabia și devenită parte a Republicii Moldova), Bucovina (actual parte a României și Ucrainei), Bugeac (din Ucraina) și Transnistria, s-a dezvoltat începând de la fondarea statului moldovenesc, după 1347, până în prezent. În aceasta se include arhitectura ecleziastică, ce prezintă influențe ale stilului bizantin și gotic, precum și armenesc, neogotic și altele, și arhitectura laică în care sunt incluse așezările umane permanente, structuri de apărare, clădiri industriale și altele.
Arhitectura bisericească
[modificare | modificare sursă]Construcție
[modificare | modificare sursă]Perioada de început
[modificare | modificare sursă]Istoricul Vasile Drăguț a menționat că în perioada de început a statului moldovenesc s-a caracterizat prin lipsa unor ateliere autohtone de zidari și pietrari aparținând stilului bizantin răspândit în lumea ortodoxă, astfel domnii Moldovei au solicitat ajutorul coloniștilor sași din țară, care cunoșteau și practicau la scară largă arhitectura gotică. Acest fapt poate fi explicat printre altele și de contactul lui Bogdan cu acest stil, unde în satul natal Cuhea exista o biserică-sală cu arhitectură gotică.[1]
Pictură
[modificare | modificare sursă]Caracteristici
[modificare | modificare sursă]- plan dreptunghiular sau triconc
- interiorul include altar, naos, încăperea mormintelor și pronaos
- separarea încăperilor se face prin ziduri groase, în general fără coloane
- o singura turlă amplasată după sistemul moldovenesc
- supraînălțarea bolților în interior, prin suprapunerea arcurilor încrucișate
- decor exterior bogat
Dintre bisericile cele mai reprezentative:
- Mănăstirea Putna
- Mănăstirea Neamț
- Mănăstirea Bistrița
- Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți
- Mănăstirea Voroneț
Arhitectura laică
[modificare | modificare sursă]Așezări umane
[modificare | modificare sursă]Structuri de apărare
[modificare | modificare sursă]Obiective industriale
[modificare | modificare sursă]Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Mănăstirea Putna din Județul Suceava
-
Mănăstirea Neamț din Județul Neamț
-
Mănăstirea Căpriana din Județul Strășeni, Moldova
-
Mănăstirea Bistrița din Județul Neamț
-
Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău
-
Turnul lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamț
-
Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași
-
Mănăstirea Bogdana din Rădăuți
-
Mănăstirea Dobrovăț din Județul Iași
-
Mănăstirea Văratec din Județul Neamț
-
Mănăstirea Galata din Iași
-
Clopotnița Mănăstirii Popăuți din Botoșani
-
Mănăstirea Cetățuia din Iași
-
Catedrala Sfânta Paraschiva din Roman
-
Mănăstirea Socola din Iași
-
Mănăstirea Sihăstria din Județul Neamț
-
Mănăstirea Dragomirna din Județul Suceava
-
Mănăstirea Secu din Județul Neamț
-
Mănăstirea Hadâmbu din Județul Iași
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Vasile Drăguț, „Arta gotică în România”, Editura Meridiane, București, 1979, p. 147
|