Blaž Arnič
| Blaž Arnič | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Leutsch, Ducatul Stiria, Austro-Ungaria |
| Decedat | (69 de ani)[1][2] Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia |
| Cauza decesului | moarte accidentală[*] (accident rutier[*]) |
| Copii | Blaženka Arnič-Lemež[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Republica Socialistă Federativă Iugoslavia |
| Ocupație | compozitor acordeonist[*] |
| Limbi vorbite | limba slovenă[3] |
| Activitate | |
| Instrument(e) | acordeon |
| Premii | Premiul Prešeren |
Modifică date / text  | |
Blaž Arnič (n. , Leutsch, Ducatul Stiria, Austro-Ungaria – d. , Ljubljana, Republica Socialistă Slovenia, RSF Iugoslavia) a fost un compozitor de simfonii din Slovenia.
Născut în Luče, Stiria Inferioară, atunci în Austro-Ungaria, Arnič a crescut într-o fermă izolată lângă Muntele Raduha(d) din Alpii Kamnik–Savinja. A învățat singur să cânte la acordeon, iar la vârsta de nouăsprezece ani s-a mutat la Ljubljana pentru a studia muzica.[4]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Arnič a studiat compoziția muzicală la Conservatorul din Ljubljana, iar mai târziu (1930-1932) la Conservatorul Nou din Viena, sub tutela profesorului Rudolf Nilius, au urmat studii de compoziție avansată la Varșovia, Cracovia[4] și Paris (1938-1939).
A predat muzică în comuna Bol, pe insula Brač, Croația (1934-1935) și la Ljubljana, în Iugoslavia (1940-1943).
Arnič s-a alăturat Partidului Comunist în 1941 și a început să colaboreze cu Frontul de Eliberare a Poporului Sloven.[5] În 1943, Arnič a fost arestat pentru opiniile sale politice, iar în 1944 a fost trimis în lagărul de concentrare de la Dachau, unde s-a îmbolnăvit grav (ajungând în cele din urmă să orbească la un ochi).[5] După Al Doilea Război Mondial, a fost numit profesor titular de compoziție la Academia de Muzică din Ljubljana, unde a predat până la moartea sa într-un accident de mașină. A căzut în dizgrația Partidului Comunist după război (și a fost exclus din partid în 1949), dar boala lui l-a scăpat de urmărirea penală în procesele înscenate (organizate politic) legate de perioada Informbiro și în procesele Dachau din Slovenia.[6][5]
Arnič a scris piese corale, lieduri, piese pentru pian și de cameră și chiar muzică de film, dar este cunoscut în special pentru cele nouă simfonii ale sale. Societatea Compozitorilor Sloveni îl consideră unul dintre cei mai mari maeștri simfonici sloveni ai secolului al XX-lea, „al cărui limbaj muzical este profund legat de spiritul pământului natal”.[7] Muzica sa a fost comparată cu cea a compozitorului austriac Anton Bruckner și clasificată drept „realism neoromantic”.[8] Arnič s-a dezvoltat dintr-o bază neoromantică, dar a evitat disonanța expresioniștilor.
Primul film pentru care Arnič a scris muzică a fost Partizanske bolnice v Sloveniji în 1948, un documentar despre o infirmerie partizană.[9] În 1955, Milan Kumar de la Triglav Film[10] a realizat un film de 452 de minute intitulat Ples čarovnic,[11][12] cu balerina Stanislava Brezovar(d), care a prezentat poemul simfonic al lui Arnič cu același nume.
În 2001, poșta din Slovenia a emis o marcă poștală în onoarea sa.[13]
Lucrări principale
[modificare | modificare sursă]- Trio cu pian (1929)
- Uvertură la o operă comică pentru orchestră simfonică (1932)
- Simfonia nr. 3 – DUMA pentru orchestră, bas și cor mixt (1933)
- Simfonia nr. 5 – PARTIKULARNA (1941)
- Simfonia nr. 6 – SAMORASTNIK pentru orchestră simfonică (1950)
- Ples čarovnic (Dansul vrăjitoarelor), poem simfonic (1936)
- Pesem planin (Song of the Highlands), poem simfonic (1940)
- Gozdovi pojejo (Pădurile cântă), poem simfonic (1945)
- Divja jaga (Wild Chase), poem simfonic (1958–1965)
- Poemă simfonica pastorală pentru violoncel și orchestră (1960)
- Concert pentru violă și orchestră, Op.75 (1967)
- Concert pentru vioară și orchestră nr. 3 (1969)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Blaž Arnič, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ a b Blaž Arnič, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Novak, Branko (). „Blaž Arnič: Slovenian Composer”. Kamnik, Slovenia. Arhivat din original la .
- ^ a b c Blaž Arnič. Novi Slovenski biografski leksikon.
- ^ Ivanič, Martin. 1988. Dachauski procesi. Enciklopedija Slovenije, vol. 2, p. 167. Ljubljana: Mladinska knjiga.
- ^ Voglar, Črt Sojar (). Skladateljske sledi po letu 1900 (Composers' Traces from 1900 Onwards) (PDF). Ljubljana, Slovenia: The Society of Slovene Composers, Društvo slovenskih skladateljev. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Rijavec, Andrej (). Twentieth century Slovene composers = Slowenische Komponisten des 20. Jahrhunderts. Edicije Društva slovenskih skladateljev. p. 33. OCLC 906259599.
- ^ „Partizanske bolnice v Sloveniji”. Slovenian Film Fund (Zbirka slovenskega filma). .
- ^ „TRIGLAV FILM”. www.triglavfilm.si. Accesat în .
- ^ Ples carovnic la Internet Movie Database;
- ^ „Ples čarovnic (Dance of the Witches)”. Slovenian Film Fund (Zbirka slovenskega filma). Arhivat din original la . Archive not available due to robot.txt.
- ^ „2001 Stamps: Art - Blaž Arnič”. Ljubljana: Pošta Slovenije (Slovenia Postoffice). Arhivat din original la .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Slonimsky, Nicolas, et al. (1997) „Arnic, Blaz (1901-1970)” Baker’s Biographical Dictionary of Twentieth-Century Classical Musicians Schirmer Books, New York,ISBN: 0-02-871271-4 ;
- Sadie, Stanley (1980) „Arnic, Blaz (1901-1970)” The New Grove Dictionary of Music and Musicians Macmillan Publishers, Londra, ISBN: 0-333-23111-2
- Nașteri în 1901
- Nașteri pe 31 ianuarie
- Decese în 1970
- Decese pe 1 februarie
- Compozitori sloveni de muzică cultă
- Compozitori de muzică de film
- Compozitori de muzică clasică din secolul al XX-lea
- Decese datorate accidentelor de circulație
- Laureați ai Premiului Prešeren
- Supraviețuitori ai lagărului de concentrare Dachau