Cavalerul trac
Cavalerul trac este un tînăr zeu al tracilor balcanici și danubieni, reprezentat călare pe cal, adesea în împrejurări cinegetice, identificat de către grecii antici cu zeul Heron.
Sub împăratul roman Gordian al III-lea, zeul cu călăreți apare pe monedele din Tlos, în Lycia vecină și în Istrus, în provincia Moesia de Jos, între Tracia și Dunăre.[1]
Motivul călărețului tracului a fost continuat în formă creștină în iconografia ecvestră a Sfântului Gheorghe și a Sfântului Dimitrie.[2]
Origini. Denumiri
[modificare | modificare sursă]Atributele și originea zeului sunt deocamdată obscure; pare a fi însă rezultatul unui sincretism destul de rapid, poate datorită penetrației romane în ariile cultului său (Balcani, Dacia) atestat totuși din secolul II-III. Grecii îl numeau Theos Heros (grec. "ηρως" - stăpân, căpetenie; mai târziu - semizeu, de origine muritoare), iar romanii, Deus sanctus Heron; unele imagini ale Cavalerului Trac sunt însoțite de inscripții, unde numelui (Heros, în cele grecești, Heron, în cele latine) îi urmează adesea diverse epitete: Invictus (Nebiruitul), Aeternus (Veșnicul), ΚαταχΘδνιος (Stăpânul morților), Κτvξστης (Întemeietorul de neamuri), mai ales de Vetespios.[3]
Imagine. Simboluri
[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul României s-au găsit cel puțin 200 de imagini de epocă, atestând cultul Cavalerului Trac în Dobrogea, Oltenia, Transilvania. Uneori, imaginile includ (ca relieful cinegetic de galop, de la Constanța) un element marginal derutant (poate biblic): un arbore cu un șarpe încolăcit pe tulpină.[3] Unii cercetători susțin că imaginea Cavalerului trac a fost preluată de iconografia creștină, pentru a-l reprezenta pe Sf. Gheorghe[4].
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Motivul vânătorului
-
Cavalerul trac cu câine și mistreț, inscripție greacă (sec. al III-lea î.e.n.), Muzeul Teteven, Bulgaria -
Cavaler trac atacă un leu care, la rândul său, atacă pradă. Muzeul Madara, Bulgaria -
Statuia cavalerului trac, Muzeul Național de Istorie, Bulgaria -
Cavaler trac, stele funerare cu inscripție greacă, Muzeul Madara, Bulgaria -
Călăreț trac cu câine, tabletă votivă din marmură, Muzeul Regional de Istorie, Stara Zagora, Bulgaria
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Sabazios on coins, illustrated in the M. Halkam collection.
- ^ Hoddinott (1963:61). Sigfried J. de Laet (). History of Humanity: From the seventh to the sixteenth century. Routledge. pp. 233–. ISBN 978-92-3-102813-7. Christopher Walter (). The Warrior Saints in Byzantine Art and Tradition. Ashgate. pp. 88–. ISBN 978-1-84014-694-3. c.f. the badly damaged wall painting of St George in the ruins of Đurđevi stupovi, Serbia (c. 1168), see Hoddinott (1963:61).
- ^ Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1983, pag. 129
- ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine., [2]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Bunuri culturale mobile clasate în Tezaurul Patrimoniului Cultural Național:[4] Arhivat în , la Wayback Machine., [5] Arhivat în , la Wayback Machine., [6] Arhivat în , la Wayback Machine., [7] Arhivat în , la Wayback Machine., [8] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Imagine: Cavalerul trac de la Mânăstirea Cetățuia Negru Vodă, Argeș
- Locul Unde Istoria Se Intalneste Cu Ingerii, Marius Petrescu, Formula AS - anul 1999, numărul 347
- Articol în Gardianul despre Mânăstirea Cetățuia Negru Vodă, unde se face referire și la "Cavalerul trac"
- Irina Nemeti, Sorin Nemeti, Heros Equitans in the Funeray Iconography of Dacia Porolissensis. Models and Workshops. In: Dacia LVIII, 2014, p. 241-255, http://www.daciajournal.ro/pdf/dacia_2014/art_10_nemeti_nemeti.pdf